Opinia, martie 1898 (Anul 1, nr. 247-271)

1898-03-03 / nr. 248

Cota oficială Constanța 28 Februarie 1898. Orz 650 hect. 4 lei 60 bani. Grin de toamnă 160 hect. 9 lei 20 b. Porumb 430 hect. 6 lei 40 b. Mein 30 hect. 4 lei 70 bani. Secară 40 hect. 6 lei 20 b. Toate in oraş la magasie. Galaţi 28 Februarie 1898. Secara 1500 hect. 65 % greut. In­­gr. pe hect. 7 lei 50 bani magazie. Orz 400 hect. 53­ idem 5 lei mag. de la obor. Orz 300 hect. 53 idem 5 lei mag. de la obor. Cinquantina 2200 hect. 79.300 idem 7 lei 40 bani magasie. Cinquantina 11.000 hect. 78.500 idem 7 lei 20 bani magasie. Ovăz kr. 50000 hect. 38 idem lei 11*/1 kgr. obor. 2V4LAJR XJJSTTE D. comisar comunal Ghițescu a confisca­­ieri 95 chilogr. pine neagră, de la tejghe­tarul Gh. Papandopol, din piața sf. Spiridon, avind fie­care pine lipsă cite 35 grame. * Politia a prins ieri pe soldatul Stefan A­­xente, dezertor din regimetul 13, Stefan cel Mare. * Turcul Abh­aib certîndu-se cu evreul Simha Copil, din strada Română, a lovit cu un cutit pe acesta din urmă făcindu-i mici leziuni la cap și grave tăieturi la ambele brate. Simha a fost trimis la spitalul israilit, iar Abh­aib închis. * D. Gh. St. Ciuhodariu, student In drept, a fost numit ajutor de sef la serviciul ad­ministrativ al comunei, In locul decedatului Dimitriu. * Erl, la ora 1 p. m. calul de la birja No. 179 lulml vlnt, din fața teatrului, s’a oprit de abia In strada Veche, unde a fost oprit de cătră serjenti. In fugă a lovit trăsura d-lul Cristachi Drăghici, In care erau d-na și d-ra Drăghici. Din cauza loviturei s’a rupt o aripă și un felinar de la trăsura d-lui Drăghici. Atlt d-na cit și d-ra Drăghici au scapat numai cu frica. * Aseară, la ora 8 jura., s’a aprins un ho­­geag In strada Sârăriei. Pompierii sosind la vreme, focul a fost imediat localizat. * Părintele Enachi Pompilian, de la biserica S-t. Paraschi­va, din strada de sus, a murit subit ieri după ce făcuse dimineaţa serviciul divin la capela penitenciarului local. * D-ra Roza Goldenberg, doctorandă în me­dicină şi internă la secţiunea chirurgicală a spitalului Sft. Spiridon, a demisionat. In locul d-sale a fost recomandat d. Dră­ghici, intern la secţia sifilitică. OPINIA 3 i A­x. Buletin Parlamentar Interpelarea d-lui Fleva Şedinţa camerei de simbată 28 Fe­­vruarie, a fost poate singura care, în toată sesiunea a prezentat oare­care in­teres. Tribuna publică cea diplomatică incinta, culoarele, scările, ferestrele, cur­tea Mitropoliei şi chiar inprejurimile e­­rau asaltate de o lume imensă, care ţi­nea se vadă şi se ştie cum va eşi ocul­ta din lăutoarea cu leşie liberal-naţiona­­lă ce-i o anunţase d. Fleva. După o mică demonstraţie reptiliană făcută de don Basilio Epurescu din or­dinul fiinanţiarului Gogu, se suie la Iri­­nă d. Fleva. Ca introducere, oratorul ţine mai în­tâi se constate că d. Gogu Cantacuzino care-i spusese cu vre-o 4 zile că con­tractul cu conversiunea s’a terminat a­­cum îşi dă singur o desminţire ; apoi d. Fleva revenind la interpelarea sa decla­ră că ţara se găseşte în faţa unei stă­­pîniri de fapt iar nu de drept, căci gu­vernul nu represintă partidul liberal. D-sa adauge că dacă a avut curajul se lupte contra gigantului loan Brăteanu, cum n’ar lupta contra piticului de pe banca ministerială ? O voce de mameluc: Pitic, dar e mare ! — Da! mare între pitici, răspunde d. Fleva. Răspunsul d-lui Fleva e acoperit de sgomotoase și neterminabile aplause. După aceia oratorul continuînd întrea­bă că de unde și-a luat d. Sturdza șefia căci d-sa nu era de­cît un simplu pre­şedinte al comitetului executiv cînd se întrunea comitetul, cum ar fi—adăugim noi—d. Vilner preşedintele consfătuirilor nocturne ale majorităţilor. D. Fleva re­­levează faptul că d. Sturza a aruncat pe drumuri comitetul executiv, după ce a ajuns la putere, iar înainte îl slăvea. Vorbind despre autoritatea de care guvernul se bucura la început, a comis apoi într’un an atîtea greşeli în cît a trebuit să cadă, şi d. Aurelian primind această moştenire încurcată, după ce a discurcat-o, oculta i-a ţesut tot felul de intrigi infame pănă ce d. Aurelian s’a retras. Trecînd la altă ordine de idei orato­rul spune că mormîntul lui loan Brătia­­nu e esploatat azi de o camarilă infectă. Se produce scandal. Manechinii votatori gesticulează, vo­ciferează, fac un sgomot asurzitor şi a­­postrofează cu injurii pe interpelator. Disidenţii aplaudă cu vehemanţă ceea ce exasperează pe jurpanii guvernamen­tali şi din această cauză vre-o 10 mi­nute nim­e nu mai poate vorbi. Şedinţa se suspendă pentru cîte­va minute şi la 4 oare să redeschide. D. Fleva, continuînd întreabă că ce a devenit maaarele program al maaarelui partid naţional liberal? ce s’a făcut cu promisiunele date în opoziţie de d. Stur­dza ? Ce ai făcut în fine d-le Sturdza cu chestia naţională? Ş’apoi tot d-sa respunde : In Macedo­nia al instalat pe Mărgărit şi în Tran­silvania al decorat pe Ieszensky! (fur­tună de aplauze). Oratorul dovedeşte apoi că libertatea alegerilor sub guvernul actual a devenit o parodie şi un scandal, invocind cele petrecute la Teleorman şi relevate de d. Procopiu, cum şi alegerile de la Ploeşti în contra cărora a protestat d. Grigo­­rescu. «Aţi făgăduit că nu veţi pune dări şi «veţi întruna cheltuelele statului, strigă «oratorul, şi acum vedem pretutindeni «risipă şi a’ţi cheltuit până acum vre-o «două milioane numai din fondurile se­­«crete, şi în loc se micşoraţi impozitele, «aţi creeat altele noi. Asta nu se mai «numeşte înfrînare, ci desfrînare­­» D- Fleva relejind­­scrisoarea prin cu­­care prefectul de Muscel ameninţă cu bataia pe d. Ghica-Anastasescu dacă va face interpelare, se produce Un scandal enorm din cauză că d. Ferichidi strigă: minciuna! D. Ghica. Anastasescu cere ca minis­trul de interne să-și retragă cuvintul ; la această cerere se asociază cu mare sgomot toate căpiteniile disidente, d. V. Lascar apostrofiază vehement pe d. Ferichide, mamelucii tip, opoziţia cere că ministrul să facă amendă onorabilă şi după producerea unui sgomot care a­­meninţă a nu se termina d. Giani pă­răseşte fotoliul prezidenţial. După domolirea scandalului d. Fere­­chide face cuvenitele rectificări şi d. Fleva îşi reia cursul vorbirei. Des întrerupt prin diferite apostrofări şi scandaluri provocate de mameluci, d. Fleva spune că d. Sturdza a rugat cu lacrimi pe d. Aurelian să primească pu­terea şi să scape onoarea partidului; a­­cum însă se năpusteşte contra d-lui Au­relian. D. Fleva aminteşte că oculta a făcut inamovibil pe judecătorul de in­strucţie în afacerea Ghenadie, pe acel magistrat nedemn şi despreţuit, iar d. Sturdza e sinteza acelor apucături. Oratorul trece apoi la seria gheşeftu­­rilor şi vorbeşte despre cărbunii din Vest­­falia şi altele. Sunt orele 6 şi 10 minute şi d. Fleva obosit cere amînarea discuţiei pe luni. Mamelucii văzînd aceasta, cer continua­rea. Se naşte o discuţie din care reese că biuroul calcă regulamentul şi pentru aceasta d-nii V. Lascar şi St. Şendrea îşi dau demisia de la vice-preşedinţie. In fine se admite continuarea discuţiei pe Marţi. *** La senat d. P. Grădişteanu esplică că retragerea sa de la vicepreşidenţie e din cauză că desaprobă toate actele guver­nului ; dacă pe această temă i se res­pinge demisia, atunci d-sa consimte se şi-o restragă. Se iveşte un scandal şi d. Orbescu suspendă şedinţa. In timpul acesta, se­natorii - devotaţi guvernului—sunt porun­­ciţi să se ducă spre a descomplecta se­natul şi el pleaca pe uşi laterale in mod misterios. D-l General Anghelescu declară că a­­cesta e un tertip necinstit. Se produc scandaluri, sgomote, voci­ferări protestări, dar senatul ne mai pu­­tîndu-se complecta, şedinţa se ridică. ULTIME INFORMAŢII Marţi 3 Martie se va da pentru a doua oară frumoasa piesă Floarea de pădure, în beneficiul d-nei şi d-lui Botez Panaite, îndemnăm publicul să asiste la repre­zentarea încîntătoarei comedii a lui Os­­trovschi. Consiliul Comunal — Şedinţa de la 28 Februarie­­Şedinţa se deschide la oara 3 şi jumi. Prezidează d. N. Gane. Membrii pre­zenţi d-nul Tăcu, Lepadatu, Ed. Ghica, păr. Vereanu, N. loan, col. Botez, Velciu şi Constandache. Diverse După explicatiunile date de d. Lepa­datu, se votează un agent de urmărire însărcinat cu strîngerea remăşiţilor,cari mai sînt de încasat. Se trece plata sumei de 329 lei 25 bani d-lui Evghenide, din fondul pensiilor în loc de­­ extra­ordinar, cum se făcea pănă acum din eroare. Şanţuri D. Lepadatu. Nu putem începe sapa­­rea şanţurilor pînă ce ministrul nu va aproba limitele oraşului. Fără, însă, a aştepta decret regal, putem face barie­rele, care se află în locuri deja bine sta­bilite. Voiu să inzist mai mult asupra barierilor Păcurar și Nicolina. Pe valea drumului de fer avem un loc de 250 m., care dă într’o rîpă a­­dîncă peste care nu poate trece nimeni; de cealaltă parte avem un teren de 500 m. La Păcurar avem în spre viile din deal o rîpă adîncă și largă. In total a­­vem deci de făcut şanţ pe­ o lungime de 1000 m. Socotindu-se metrul liniar a 80 bani, aşa cum am plătit şi pentru şanţul de la Abator, ne trebue deci 1000 de lei. Şanţurile vor avea 1 metru înălţime, 1 m. 50 baza fundului şi 2 metri gura şanţului. Ne remin deci 6 mii lei pentru des­­tuparea şanţurilor vechi năruite. Vom cumpără pentru o sumă oare-care hăr- Leţe pe care le vom da gardiştilor de bariera şi de paza şanţurilor, ca toată ziua—cînd nu­ au treabă—să stee şi să sape. Vom avea deci o economie. Ar fi bine ca în raionul oraşului să cuprin­dem şi cele două tîrguşoare despre care v’am vorbit. D. Velciu. Calculele d-lui Lepadatu sunt greşite. Cuprinzind cele 2 tîrguşoare, altele se vor face în locul lor. Mai bine e să restrîngem limitele oraşului. Vom avea atunci griji mai puţine, nu va tre­bui să dăm lumină, gardişti etc. D. Vel­ciu cere apoi ca gura şanţului să fie de 3 metri. D. Constandachi (cătră d. Velciu) Şi aici te amestici ? D. Tăcu. Dacă nu vom incadra ca­zărmile şi nu vom face acolo şanţuri, nu vom scapa nici­odată de contraban­de. Pe lîngă cimitirul evreesc sint mai bine de 40 cărări bine bătute, locuri pe unde se fac cele mai însemnate contra­bande. Sînt unele şanţuri aşa de mult astupate, in cît poate trece nu numai un om, ci un cal cu o căruţă. Un loc unde se va face mare contrabandă—da­că nu vom lua măsuri din timp— este partea unde se fac atelierile Ce ferate, de lîngă Frumoasa. Pe acolo vor circula sute de oameni, zilnic şi trebue să în­tărim bine locul. Sunt de acord să daţi pentru şanţuri 14 mii lei. D. Constandachi, se uneşte cu ideea d-lui Tăcu şi cere numirea unei comisi­­uni care să constate starea actuală a şanţurilor. Din cauza contrabandelor per­elem 50 000 mii lei anual, inchee d. Cos­­tandache. După o mică intrigă făcută de d. Ghi­ca, prin care aţîţă pe d. Lepadatu, care trage o răfuială d-lor Tăcu şi Constan­dache, se admite suma de 8 mii lei pen­tru şanţuri. Pentru cele două bariere se votează 12 mii de lei. Serviciul stradelor. D. Chica. In privinţa străzilor nu ne-am putut lămuri. Nu ştim, avem sau nu deficit? Un raport al serviciului teh­­nic arată că este un deficit de 97 mii lei. Eu sunt de părere să dăm în antre­priză serviciul străzilor pe timp de 10 ani, după un anumit tablou, unele cu granit, altele cu beton şi cu macadam. Administraţia să plătească datoria ce se mai cuvine vechilor antreprenori iar pen­tru rest să se facă licitaţie. Asemenea ar fi bine să nu se facă 4 loturi, ci u­­nul singur. D. Gane. Să trecem 30 mii pentru lu­crări noi şi 50 mii plata străzilor e­­fectuate. Se votează 80 mii lei pentru străzi. Gherete D. Lepadatu. Gheretele de la hală sunt mai toate stricate. In jurul pieţei zarza­vagii fac vara nişte paravane simple, şi ar fi bine să facem nişte gherete. Se admite.­­ Se respinge propunerea d-lui Velciu de a se lărgi strada sf. Lazăr. Personalul stradelor Se votează 10 mii lei pentru locul ex­propriat de la d. Gheorghiu, din strada Păcurar. Pentru procurarea şi repararea ma­terialelor serviciului curăţirea stradelor, 17 mii lei. Nutrimentul cailor şi boilor, 22 mii lei. Fond pentru cumpărarea de cal 5 mii lei. Pentru vagoane şi şine 20 mii lei. D. Ghica explică că în anul 1889-90 se dădea pentru acest serviciu 80 mii lei; în 93—înainte de legea maximului 127 mii lei; de atunci pînă astă­zi acest serviciu costă 167 mii lei. Eu propun ca măturatul să fie făcut pe socoteala noas­tră , iar ridicarea gunoiului să se dea în antrepriză. După explicaţiunele date de d. Tăcu se votează pentru personalul acestui ser­viciu 122 mii lei. Serviciul iluminatului Se votează costul petroleul 40 mii lei; îmbunătăţiri şi requizite 8 mii lei. D. Lepadatu. Am găsit 10 mii lei stri­căciuni scăzute din lefile fanaragiilor. D. Ghica arată nedreptatea ce se face fanaragiilor pe socoteala cărora se pune ori­ce stricăciuni, chiar cele făcute de vint sau de ploaie. D. Velciu. Sînt toţi imorali. D. Tăcu. Sînt atît de moralizaţi de că­pitanul lor în­cît dacă le-i pune bani lîngă fanare, tot n’ar fura. Serviciul gradinelor D. Gane, întreţinerea grădinelor pu­blice 10 mii lei. D. Ghica. Care este pavilionul trecut aici în buget şi întreţinut de comună? D. Tăcu. Ăsta-i pavilionul d-lui Vel­ciu (rîsete). D. Lepadatu. D. general comandant a cerut o mică sumă pentru muzica mi­litară. D. Velciu. Da, o sumă mică, de 10 mii lei. D. Ghica (cătră d. Velciu). Dar, pavi­lionul d-tale pentru ce-i făcut ? D. Velciu. Să nu te ploaie, cînd vei face plimbări la Copou. Serviciul teatrului Retribuţia după stat No. 13, se vo­tează : 31.620 lei. D. Ghica. Să facem propunere ca sta­tul să ia pe sama sa teatrul. Anul a­­cesta am încasat 22 mii lei şi am chel­tuit 108 mii lei. Băile Comunale Se propune a se da in arendă baia şi să se poată numi casieri femei. (O şoaptă din public). De­ aceea e baia turcească ? Se promite deschiderea băiei populare peste 15 zile. Situaţia generală După ce se votează excedentul bugetar de 4447 lei și­­ extra­ordinar de 110 mii lei, se votează bugetul soldat la ac­tiv și pasiv în sumă de 2.740.159 lei 04 bani. Palatul comunal D. Constandache propune să ia fun­dul din terenul hanului turcesc pentru palatul comunal. La această idee se a­­sociază păr. Vereanu, Ghica şi Lepadatu. Vorbesc contra d. Velciu şi loan. Se amînă discuţia pentru o şedinţă viitoare. D. Gane mulţumind consilierilor că au votat toate spre binele oraşului (?), şe­dinţa se ridică la oara 7 sara.­ ­ D-ra Elena Dogariu, a fost numită su­plinitoare la divizionara Şcoalei profe­sionale Sf. Sava, în locul d-rei Natalia Dogariu care s’a retras prin dimisie pen­tru a se consacra exclusiv carierei ar­tistice. Dorim reuşită complectă talentatei cîn­­tăreţe. In procesul dintre d-na Marasi cu mi­norii Seriani, Curtea în majoritate a res­pins apelul minorilor aeriani şi a con­firmat jurnalul Tribunalului care punea în posesiunea unei jumătăţi din moşia Pungeşti şi din nişte imobile din Galaţi pe D-na Marasi legatară universală a d-lui Iancu Marcopulo. Curtea de apel se bazază pe jurispru­­denţa Curţei de Casaţie care declară că străinii pot dobîndi prin succesiune chiar imobile rurale şi că art 7 din Constitu­ţie, le interzice numai posesiunea, nu şi proprietatea lor. Noi amănunte asupra scandalului din Huşi Ar zice că sîntem în ajunul anului 1888. Neruşinarea colectivistă nu mai are nici o margine. De­şi legea electorală a dat în puterea magistraţilor inamovibili, con­ducerea operaţiunelor electorale, totuşi prefecţii şi primarii colectivişti încearcă a se substitui legilor şi organelor în­sărcinate de lege. Prefectul de Huşi, fostul doctor de la Răducăneni, conformîndu-se tradiţiilor partidului a cercat în alegerea de se­nator de ieri, să-şi impue bunul său plac. Cînd s’a fixat data alegerei pentru co­legiul I de senat din Fălciu, listele nouă erau în curs de lucrare. D. Munteanu ştiind că pe candidatul său 11 aşteapta o cădere sigură, a recurs la următoarea stratigemă. A dat ordin primarului să-i fabrice nişte liste ad hoc, în viderea candidaturei d-lui Nicorescu. Primarul Triandafil nici­odată nu s’a pus de pricină cu prefectul, or cine ar fi el şi de ori­ce culoare politică ar fi. A şters, sub tot felul de pretexte pe mulţi din cel despre care era sigur că vor vota pentru candidatul opoziţiei. Rămânea ca lista astfel fabricată s-o impue prefectul biuroului. Pentru aceasta ar fi trebuit complicitatea magistratului prezident. D. Munteanu a avut un mo­ment această ilusie. Se vede că d-sa nu cunoaşte Curtea din Iaşi. De­şi listele electorale sunt permanen­te , că se revizuesc numai în pe­ care an şi lista precedentă rămîne în vigoare, pînă ce cea nouă nu mai este impusă nici unei discuţiuni şi cu toate că există ultimul aliniat a art. 47 din legea e­­lectorală care zice «apelul atît în contra decisiunel consiliului comunal, cît şi în contra hotărîrei tribunalului este suspen­siv de executare», totuşi primarele a tri­mes biuroului lista nouă, a cărei exe­­cuţiune este suspendată prin apelurile pendinte la Tribunal. Prezidentul biuroului de consilier Ma­tei Cantacuzino, a cerut secretarului pro­­vizor a biuroului care e un funcţionar a comunei să-i aducă lista veche, pen­tru a trage după dînsa la sorţi, mem­brii biuroului. Pe cînd secretarul aducea lista, intervine primarul Triandafil şi a­­lungă din sala de vot pe secretar cu listă cu tot. Atunci prezidentul cere prin adresă formula Primarului lista veche. I se răs­­punde că comuna nu mai posedă o ast­fel de listă, căci le-a desființat după al­cătuirea listelor noue. După­ acest răs­puns se produce un mare tumult in sală. Cei 5—6 partizani prefectului, cer pre­zidentului să procedeze la alegere cu lista nouă. Respund alţi 20 de alegători cerind ca alegerea să se facă cu lista veche.♦ * * D. Gheorghiu Parpaleă aduce o listă veche şi o prezintă prezidentului. Acesta întreabă pe alegătorii din sală, între care era şi primarul, dacă recunosc că aceasta e lista veche. Primarul respunde că n’o recunoaşte. Atunci Parpalea îl apostrofiază, cerîn­­du-i înapoi turneul pentru lista care i-o vînduse cu cîte­va minute mai înainte ca autentica. Alegătorii poliţieneşti cearcă să facă un protest contra prezidentului care nu procedează la operaţie, aşteptînd lista veche. Nu iscălesc acest protest de­cît 4 şi de aceea pentru a nu se face ridi­­cali, nici nu mai prezintă prezidentului acest protest. Alţi 20 de alegători pre­zintă un protest contra primarului care refuză să dee lista. * * * Prezidentul face proces verbal de închi­derea operaţiunelor ora 10. Alegătorii poliţişti au telegrafiat d-lul Mîndru procuror general cerind darea în judecată a prezidentului Cantacuzino, pentru că n’a procedat la alegere şi pen­tru că la un moment dat s’ar fi expri­mat : «Numai la Huşi se pot întimpla lucruri de aceste», ceea ce ar constitui după reclamanţi un ultraj la adresa o­­raşului reprezentat prin primar şi la a­­dresa alegătorilor reprezentanţi prin prefect. Alţi 20 de alegători, au dat in jude­cată pe primarul Triandafil. Prefectul în timpul discuţiei a tele­grafiat ministrului de justiţie. D. Palade a r­ăspuns pe la ora 12 „mergeţi ina­­inte cu listele noni“. La societatea de medici şi naturalişti s-a ţinut Simbătă seara o­ importantă şedinţă ştiinţifică. D. dr. Immervoll a expus un important caz de sarcom al basinului la un copil mic, s’au mai ex­pus cazuri de cătră d-nul Bothezat, So­­cor, etc. Ieri s’a început la spitalul Sf. Spiridon concursul d-rel doctor Proca pentru pos­tul de medic secundar la Galaţi. D-ra Proca, soră cu d-rul Proca (O. Carp) a trecut pînă acum cu succes teza în scris şi esamenele orale de clinică medicală şi chirurgicală. EDIŢIA II-a Serviciul telegrafic al „Opiniei“ Bucureşti, 2 Martie. Afară de d. Delavrancea, care va Interpela guvernul In chestiunea vi­zitei ofiţerilor români la Braşov, toţi deputaţii aurelianiştî cari s’au aso­ciat la interpelarea d-lui Fleva, s’au a­­ranjat cu biuroul Camerei ca să vor­bească după tribun. D. Geani s’a Învoit, dar, fiind dat servilismul prezidentului Camerei, se prevede că, după respunsul guver­nului la interpelarea tribunului, se va cere luchiderea discuțiunei. Din partea băncii ministeriale vor vorbi d-nii Ferichide şi Sturdza, iar din partea majorităţii d. Vacu. Se prevede o mare furtună. Bucureşti 2 Mart. Planul guvernului în şedinţa de sîm­­bătă era ca după discursul­­lui Fleva, să se acorde cuvintul unui auteliunist pentru ca banca ministerială să respun­­dă aurelianistului, care e mai vulnera­bil, şi să alunice uşor asupra interpe­lării d-lui Fleva. S-a întîmplat, însă, că Fleva a vor­bit şedinţa întreagă şi cu chipul acesta a zădărnicit planul guvernului. Interpelatorii de mini vor vorbi, în­tre altele, şi despre scandalul electoral de la Huşi. Bucureşti, 2 Martie. După formalităţile obicinuite, Senatul a abordat chestia demisiunei d-luî P. Grădişteanu. După explicaţiile date Simbătă de că­tre d. Grădişteanu, Senatul e in dilema de a-i primi demisia sau de a da un blam ministrului preşedinte. Tg.­Neamţ, 2 Martie. Nenorocirea de la Bistra-Pintic In ziua de 28 Februarie,locuitorii So­­cianu, Th. Olariu şi Niţă Ioan, plecînd pe linia ferată Bistra-Pintic, de la fa­brica de cherestea de acolo, venind la vale, vagonetele au luat vînt, aceşti lo­cuitori aflîndu-se pe dînsele neputînd strînge repede frîna, vagonetele deraiază de pe şini. Socianu a fost grav rănit, lui Olariu i-a rupt piciorul drept, iar pe Niţă Ioan Va omorît. Şeful secţiei de geandarmi de la Hangu a plecat pen­tru a face constatările cuvenite la faţa locului. H

Next