Opinia, martie 1898 (Anul 1, nr. 247-271)
1898-03-03 / nr. 248
Cota oficială Constanța 28 Februarie 1898. Orz 650 hect. 4 lei 60 bani. Grin de toamnă 160 hect. 9 lei 20 b. Porumb 430 hect. 6 lei 40 b. Mein 30 hect. 4 lei 70 bani. Secară 40 hect. 6 lei 20 b. Toate in oraş la magasie. Galaţi 28 Februarie 1898. Secara 1500 hect. 65 % greut. Ingr. pe hect. 7 lei 50 bani magazie. Orz 400 hect. 53 idem 5 lei mag. de la obor. Orz 300 hect. 53 idem 5 lei mag. de la obor. Cinquantina 2200 hect. 79.300 idem 7 lei 40 bani magasie. Cinquantina 11.000 hect. 78.500 idem 7 lei 20 bani magasie. Ovăz kr. 50000 hect. 38 idem lei 11*/1 kgr. obor. 2V4LAJR XJJSTTE D. comisar comunal Ghițescu a confiscaieri 95 chilogr. pine neagră, de la tejghetarul Gh. Papandopol, din piața sf. Spiridon, avind fiecare pine lipsă cite 35 grame. * Politia a prins ieri pe soldatul Stefan Axente, dezertor din regimetul 13, Stefan cel Mare. * Turcul Abhaib certîndu-se cu evreul Simha Copil, din strada Română, a lovit cu un cutit pe acesta din urmă făcindu-i mici leziuni la cap și grave tăieturi la ambele brate. Simha a fost trimis la spitalul israilit, iar Abhaib închis. * D. Gh. St. Ciuhodariu, student In drept, a fost numit ajutor de sef la serviciul administrativ al comunei, In locul decedatului Dimitriu. * Erl, la ora 1 p. m. calul de la birja No. 179 lulml vlnt, din fața teatrului, s’a oprit de abia In strada Veche, unde a fost oprit de cătră serjenti. In fugă a lovit trăsura d-lul Cristachi Drăghici, In care erau d-na și d-ra Drăghici. Din cauza loviturei s’a rupt o aripă și un felinar de la trăsura d-lui Drăghici. Atlt d-na cit și d-ra Drăghici au scapat numai cu frica. * Aseară, la ora 8 jura., s’a aprins un hogeag In strada Sârăriei. Pompierii sosind la vreme, focul a fost imediat localizat. * Părintele Enachi Pompilian, de la biserica S-t. Paraschiva, din strada de sus, a murit subit ieri după ce făcuse dimineaţa serviciul divin la capela penitenciarului local. * D-ra Roza Goldenberg, doctorandă în medicină şi internă la secţiunea chirurgicală a spitalului Sft. Spiridon, a demisionat. In locul d-sale a fost recomandat d. Drăghici, intern la secţia sifilitică. OPINIA 3 i Ax. Buletin Parlamentar Interpelarea d-lui Fleva Şedinţa camerei de simbată 28 Fevruarie, a fost poate singura care, în toată sesiunea a prezentat oarecare interes. Tribuna publică cea diplomatică incinta, culoarele, scările, ferestrele, curtea Mitropoliei şi chiar inprejurimile erau asaltate de o lume imensă, care ţinea se vadă şi se ştie cum va eşi oculta din lăutoarea cu leşie liberal-naţională ce-i o anunţase d. Fleva. După o mică demonstraţie reptiliană făcută de don Basilio Epurescu din ordinul fiinanţiarului Gogu, se suie la Irină d. Fleva. Ca introducere, oratorul ţine mai întâi se constate că d. Gogu Cantacuzino care-i spusese cu vre-o 4 zile că contractul cu conversiunea s’a terminat acum îşi dă singur o desminţire ; apoi d. Fleva revenind la interpelarea sa declară că ţara se găseşte în faţa unei stăpîniri de fapt iar nu de drept, căci guvernul nu represintă partidul liberal. D-sa adauge că dacă a avut curajul se lupte contra gigantului loan Brăteanu, cum n’ar lupta contra piticului de pe banca ministerială ? O voce de mameluc: Pitic, dar e mare ! — Da! mare între pitici, răspunde d. Fleva. Răspunsul d-lui Fleva e acoperit de sgomotoase și neterminabile aplause. După aceia oratorul continuînd întreabă că de unde și-a luat d. Sturdza șefia căci d-sa nu era decît un simplu preşedinte al comitetului executiv cînd se întrunea comitetul, cum ar fi—adăugim noi—d. Vilner preşedintele consfătuirilor nocturne ale majorităţilor. D. Fleva relevează faptul că d. Sturza a aruncat pe drumuri comitetul executiv, după ce a ajuns la putere, iar înainte îl slăvea. Vorbind despre autoritatea de care guvernul se bucura la început, a comis apoi într’un an atîtea greşeli în cît a trebuit să cadă, şi d. Aurelian primind această moştenire încurcată, după ce a discurcat-o, oculta i-a ţesut tot felul de intrigi infame pănă ce d. Aurelian s’a retras. Trecînd la altă ordine de idei oratorul spune că mormîntul lui loan Brătianu e esploatat azi de o camarilă infectă. Se produce scandal. Manechinii votatori gesticulează, vociferează, fac un sgomot asurzitor şi apostrofează cu injurii pe interpelator. Disidenţii aplaudă cu vehemanţă ceea ce exasperează pe jurpanii guvernamentali şi din această cauză vre-o 10 minute nime nu mai poate vorbi. Şedinţa se suspendă pentru cîteva minute şi la 4 oare să redeschide. D. Fleva, continuînd întreabă că ce a devenit maaarele program al maaarelui partid naţional liberal? ce s’a făcut cu promisiunele date în opoziţie de d. Sturdza ? Ce ai făcut în fine d-le Sturdza cu chestia naţională? Ş’apoi tot d-sa respunde : In Macedonia al instalat pe Mărgărit şi în Transilvania al decorat pe Ieszensky! (furtună de aplauze). Oratorul dovedeşte apoi că libertatea alegerilor sub guvernul actual a devenit o parodie şi un scandal, invocind cele petrecute la Teleorman şi relevate de d. Procopiu, cum şi alegerile de la Ploeşti în contra cărora a protestat d. Grigorescu. «Aţi făgăduit că nu veţi pune dări şi «veţi întruna cheltuelele statului, strigă «oratorul, şi acum vedem pretutindeni «risipă şi a’ţi cheltuit până acum vre-o «două milioane numai din fondurile se«crete, şi în loc se micşoraţi impozitele, «aţi creeat altele noi. Asta nu se mai «numeşte înfrînare, ci desfrînare» D- Fleva relejindscrisoarea prin cucare prefectul de Muscel ameninţă cu bataia pe d. Ghica-Anastasescu dacă va face interpelare, se produce Un scandal enorm din cauză că d. Ferichidi strigă: minciuna! D. Ghica. Anastasescu cere ca ministrul de interne să-și retragă cuvintul ; la această cerere se asociază cu mare sgomot toate căpiteniile disidente, d. V. Lascar apostrofiază vehement pe d. Ferichide, mamelucii tip, opoziţia cere că ministrul să facă amendă onorabilă şi după producerea unui sgomot care ameninţă a nu se termina d. Giani părăseşte fotoliul prezidenţial. După domolirea scandalului d. Ferechide face cuvenitele rectificări şi d. Fleva îşi reia cursul vorbirei. Des întrerupt prin diferite apostrofări şi scandaluri provocate de mameluci, d. Fleva spune că d. Sturdza a rugat cu lacrimi pe d. Aurelian să primească puterea şi să scape onoarea partidului; acum însă se năpusteşte contra d-lui Aurelian. D. Fleva aminteşte că oculta a făcut inamovibil pe judecătorul de instrucţie în afacerea Ghenadie, pe acel magistrat nedemn şi despreţuit, iar d. Sturdza e sinteza acelor apucături. Oratorul trece apoi la seria gheşefturilor şi vorbeşte despre cărbunii din Vestfalia şi altele. Sunt orele 6 şi 10 minute şi d. Fleva obosit cere amînarea discuţiei pe luni. Mamelucii văzînd aceasta, cer continuarea. Se naşte o discuţie din care reese că biuroul calcă regulamentul şi pentru aceasta d-nii V. Lascar şi St. Şendrea îşi dau demisia de la vice-preşedinţie. In fine se admite continuarea discuţiei pe Marţi. *** La senat d. P. Grădişteanu esplică că retragerea sa de la vicepreşidenţie e din cauză că desaprobă toate actele guvernului ; dacă pe această temă i se respinge demisia, atunci d-sa consimte se şi-o restragă. Se iveşte un scandal şi d. Orbescu suspendă şedinţa. In timpul acesta, senatorii - devotaţi guvernului—sunt porunciţi să se ducă spre a descomplecta senatul şi el pleaca pe uşi laterale in mod misterios. D-l General Anghelescu declară că acesta e un tertip necinstit. Se produc scandaluri, sgomote, vociferări protestări, dar senatul ne mai putîndu-se complecta, şedinţa se ridică. ULTIME INFORMAŢII Marţi 3 Martie se va da pentru a doua oară frumoasa piesă Floarea de pădure, în beneficiul d-nei şi d-lui Botez Panaite, îndemnăm publicul să asiste la reprezentarea încîntătoarei comedii a lui Ostrovschi. Consiliul Comunal — Şedinţa de la 28 FebruarieŞedinţa se deschide la oara 3 şi jumi. Prezidează d. N. Gane. Membrii prezenţi d-nul Tăcu, Lepadatu, Ed. Ghica, păr. Vereanu, N. loan, col. Botez, Velciu şi Constandache. Diverse După explicatiunile date de d. Lepadatu, se votează un agent de urmărire însărcinat cu strîngerea remăşiţilor,cari mai sînt de încasat. Se trece plata sumei de 329 lei 25 bani d-lui Evghenide, din fondul pensiilor în loc de extraordinar, cum se făcea pănă acum din eroare. Şanţuri D. Lepadatu. Nu putem începe saparea şanţurilor pînă ce ministrul nu va aproba limitele oraşului. Fără, însă, a aştepta decret regal, putem face barierele, care se află în locuri deja bine stabilite. Voiu să inzist mai mult asupra barierilor Păcurar și Nicolina. Pe valea drumului de fer avem un loc de 250 m., care dă într’o rîpă adîncă peste care nu poate trece nimeni; de cealaltă parte avem un teren de 500 m. La Păcurar avem în spre viile din deal o rîpă adîncă și largă. In total avem deci de făcut şanţ pe o lungime de 1000 m. Socotindu-se metrul liniar a 80 bani, aşa cum am plătit şi pentru şanţul de la Abator, ne trebue deci 1000 de lei. Şanţurile vor avea 1 metru înălţime, 1 m. 50 baza fundului şi 2 metri gura şanţului. Ne remin deci 6 mii lei pentru destuparea şanţurilor vechi năruite. Vom cumpără pentru o sumă oare-care hăr- Leţe pe care le vom da gardiştilor de bariera şi de paza şanţurilor, ca toată ziua—cînd nu au treabă—să stee şi să sape. Vom avea deci o economie. Ar fi bine ca în raionul oraşului să cuprindem şi cele două tîrguşoare despre care v’am vorbit. D. Velciu. Calculele d-lui Lepadatu sunt greşite. Cuprinzind cele 2 tîrguşoare, altele se vor face în locul lor. Mai bine e să restrîngem limitele oraşului. Vom avea atunci griji mai puţine, nu va trebui să dăm lumină, gardişti etc. D. Velciu cere apoi ca gura şanţului să fie de 3 metri. D. Constandachi (cătră d. Velciu) Şi aici te amestici ? D. Tăcu. Dacă nu vom incadra cazărmile şi nu vom face acolo şanţuri, nu vom scapa niciodată de contrabande. Pe lîngă cimitirul evreesc sint mai bine de 40 cărări bine bătute, locuri pe unde se fac cele mai însemnate contrabande. Sînt unele şanţuri aşa de mult astupate, in cît poate trece nu numai un om, ci un cal cu o căruţă. Un loc unde se va face mare contrabandă—dacă nu vom lua măsuri din timp— este partea unde se fac atelierile Ce ferate, de lîngă Frumoasa. Pe acolo vor circula sute de oameni, zilnic şi trebue să întărim bine locul. Sunt de acord să daţi pentru şanţuri 14 mii lei. D. Constandachi, se uneşte cu ideea d-lui Tăcu şi cere numirea unei comisiuni care să constate starea actuală a şanţurilor. Din cauza contrabandelor perelem 50 000 mii lei anual, inchee d. Costandache. După o mică intrigă făcută de d. Ghica, prin care aţîţă pe d. Lepadatu, care trage o răfuială d-lor Tăcu şi Constandache, se admite suma de 8 mii lei pentru şanţuri. Pentru cele două bariere se votează 12 mii de lei. Serviciul stradelor. D. Chica. In privinţa străzilor nu ne-am putut lămuri. Nu ştim, avem sau nu deficit? Un raport al serviciului tehnic arată că este un deficit de 97 mii lei. Eu sunt de părere să dăm în antrepriză serviciul străzilor pe timp de 10 ani, după un anumit tablou, unele cu granit, altele cu beton şi cu macadam. Administraţia să plătească datoria ce se mai cuvine vechilor antreprenori iar pentru rest să se facă licitaţie. Asemenea ar fi bine să nu se facă 4 loturi, ci unul singur. D. Gane. Să trecem 30 mii pentru lucrări noi şi 50 mii plata străzilor efectuate. Se votează 80 mii lei pentru străzi. Gherete D. Lepadatu. Gheretele de la hală sunt mai toate stricate. In jurul pieţei zarzavagii fac vara nişte paravane simple, şi ar fi bine să facem nişte gherete. Se admite. Se respinge propunerea d-lui Velciu de a se lărgi strada sf. Lazăr. Personalul stradelor Se votează 10 mii lei pentru locul expropriat de la d. Gheorghiu, din strada Păcurar. Pentru procurarea şi repararea materialelor serviciului curăţirea stradelor, 17 mii lei. Nutrimentul cailor şi boilor, 22 mii lei. Fond pentru cumpărarea de cal 5 mii lei. Pentru vagoane şi şine 20 mii lei. D. Ghica explică că în anul 1889-90 se dădea pentru acest serviciu 80 mii lei; în 93—înainte de legea maximului 127 mii lei; de atunci pînă astăzi acest serviciu costă 167 mii lei. Eu propun ca măturatul să fie făcut pe socoteala noastră , iar ridicarea gunoiului să se dea în antrepriză. După explicaţiunele date de d. Tăcu se votează pentru personalul acestui serviciu 122 mii lei. Serviciul iluminatului Se votează costul petroleul 40 mii lei; îmbunătăţiri şi requizite 8 mii lei. D. Lepadatu. Am găsit 10 mii lei stricăciuni scăzute din lefile fanaragiilor. D. Ghica arată nedreptatea ce se face fanaragiilor pe socoteala cărora se pune orice stricăciuni, chiar cele făcute de vint sau de ploaie. D. Velciu. Sînt toţi imorali. D. Tăcu. Sînt atît de moralizaţi de căpitanul lor încît dacă le-i pune bani lîngă fanare, tot n’ar fura. Serviciul gradinelor D. Gane, întreţinerea grădinelor publice 10 mii lei. D. Ghica. Care este pavilionul trecut aici în buget şi întreţinut de comună? D. Tăcu. Ăsta-i pavilionul d-lui Velciu (rîsete). D. Lepadatu. D. general comandant a cerut o mică sumă pentru muzica militară. D. Velciu. Da, o sumă mică, de 10 mii lei. D. Ghica (cătră d. Velciu). Dar, pavilionul d-tale pentru ce-i făcut ? D. Velciu. Să nu te ploaie, cînd vei face plimbări la Copou. Serviciul teatrului Retribuţia după stat No. 13, se votează : 31.620 lei. D. Ghica. Să facem propunere ca statul să ia pe sama sa teatrul. Anul acesta am încasat 22 mii lei şi am cheltuit 108 mii lei. Băile Comunale Se propune a se da in arendă baia şi să se poată numi casieri femei. (O şoaptă din public). De aceea e baia turcească ? Se promite deschiderea băiei populare peste 15 zile. Situaţia generală După ce se votează excedentul bugetar de 4447 lei și extraordinar de 110 mii lei, se votează bugetul soldat la activ și pasiv în sumă de 2.740.159 lei 04 bani. Palatul comunal D. Constandache propune să ia fundul din terenul hanului turcesc pentru palatul comunal. La această idee se asociază păr. Vereanu, Ghica şi Lepadatu. Vorbesc contra d. Velciu şi loan. Se amînă discuţia pentru o şedinţă viitoare. D. Gane mulţumind consilierilor că au votat toate spre binele oraşului (?), şedinţa se ridică la oara 7 sara. D-ra Elena Dogariu, a fost numită suplinitoare la divizionara Şcoalei profesionale Sf. Sava, în locul d-rei Natalia Dogariu care s’a retras prin dimisie pentru a se consacra exclusiv carierei artistice. Dorim reuşită complectă talentatei cîntăreţe. In procesul dintre d-na Marasi cu minorii Seriani, Curtea în majoritate a respins apelul minorilor aeriani şi a confirmat jurnalul Tribunalului care punea în posesiunea unei jumătăţi din moşia Pungeşti şi din nişte imobile din Galaţi pe D-na Marasi legatară universală a d-lui Iancu Marcopulo. Curtea de apel se bazază pe jurisprudenţa Curţei de Casaţie care declară că străinii pot dobîndi prin succesiune chiar imobile rurale şi că art 7 din Constituţie, le interzice numai posesiunea, nu şi proprietatea lor. Noi amănunte asupra scandalului din Huşi Ar zice că sîntem în ajunul anului 1888. Neruşinarea colectivistă nu mai are nici o margine. Deşi legea electorală a dat în puterea magistraţilor inamovibili, conducerea operaţiunelor electorale, totuşi prefecţii şi primarii colectivişti încearcă a se substitui legilor şi organelor însărcinate de lege. Prefectul de Huşi, fostul doctor de la Răducăneni, conformîndu-se tradiţiilor partidului a cercat în alegerea de senator de ieri, să-şi impue bunul său plac. Cînd s’a fixat data alegerei pentru colegiul I de senat din Fălciu, listele nouă erau în curs de lucrare. D. Munteanu ştiind că pe candidatul său 11 aşteapta o cădere sigură, a recurs la următoarea stratigemă. A dat ordin primarului să-i fabrice nişte liste ad hoc, în viderea candidaturei d-lui Nicorescu. Primarul Triandafil niciodată nu s’a pus de pricină cu prefectul, or cine ar fi el şi de orice culoare politică ar fi. A şters, sub tot felul de pretexte pe mulţi din cel despre care era sigur că vor vota pentru candidatul opoziţiei. Rămânea ca lista astfel fabricată s-o impue prefectul biuroului. Pentru aceasta ar fi trebuit complicitatea magistratului prezident. D. Munteanu a avut un moment această ilusie. Se vede că d-sa nu cunoaşte Curtea din Iaşi. Deşi listele electorale sunt permanente , că se revizuesc numai în pe care an şi lista precedentă rămîne în vigoare, pînă ce cea nouă nu mai este impusă nici unei discuţiuni şi cu toate că există ultimul aliniat a art. 47 din legea electorală care zice «apelul atît în contra decisiunel consiliului comunal, cît şi în contra hotărîrei tribunalului este suspensiv de executare», totuşi primarele a trimes biuroului lista nouă, a cărei execuţiune este suspendată prin apelurile pendinte la Tribunal. Prezidentul biuroului de consilier Matei Cantacuzino, a cerut secretarului provizor a biuroului care e un funcţionar a comunei să-i aducă lista veche, pentru a trage după dînsa la sorţi, membrii biuroului. Pe cînd secretarul aducea lista, intervine primarul Triandafil şi alungă din sala de vot pe secretar cu listă cu tot. Atunci prezidentul cere prin adresă formula Primarului lista veche. I se răspunde că comuna nu mai posedă o astfel de listă, căci le-a desființat după alcătuirea listelor noue. După acest răspuns se produce un mare tumult in sală. Cei 5—6 partizani prefectului, cer prezidentului să procedeze la alegere cu lista nouă. Respund alţi 20 de alegători cerind ca alegerea să se facă cu lista veche.♦ * * D. Gheorghiu Parpaleă aduce o listă veche şi o prezintă prezidentului. Acesta întreabă pe alegătorii din sală, între care era şi primarul, dacă recunosc că aceasta e lista veche. Primarul respunde că n’o recunoaşte. Atunci Parpalea îl apostrofiază, cerîndu-i înapoi turneul pentru lista care i-o vînduse cu cîteva minute mai înainte ca autentica. Alegătorii poliţieneşti cearcă să facă un protest contra prezidentului care nu procedează la operaţie, aşteptînd lista veche. Nu iscălesc acest protest decît 4 şi de aceea pentru a nu se face ridicali, nici nu mai prezintă prezidentului acest protest. Alţi 20 de alegători prezintă un protest contra primarului care refuză să dee lista. * * * Prezidentul face proces verbal de închiderea operaţiunelor ora 10. Alegătorii poliţişti au telegrafiat d-lul Mîndru procuror general cerind darea în judecată a prezidentului Cantacuzino, pentru că n’a procedat la alegere şi pentru că la un moment dat s’ar fi exprimat : «Numai la Huşi se pot întimpla lucruri de aceste», ceea ce ar constitui după reclamanţi un ultraj la adresa oraşului reprezentat prin primar şi la adresa alegătorilor reprezentanţi prin prefect. Alţi 20 de alegători, au dat in judecată pe primarul Triandafil. Prefectul în timpul discuţiei a telegrafiat ministrului de justiţie. D. Palade a răspuns pe la ora 12 „mergeţi inainte cu listele noni“. La societatea de medici şi naturalişti s-a ţinut Simbătă seara o importantă şedinţă ştiinţifică. D. dr. Immervoll a expus un important caz de sarcom al basinului la un copil mic, s’au mai expus cazuri de cătră d-nul Bothezat, Socor, etc. Ieri s’a început la spitalul Sf. Spiridon concursul d-rel doctor Proca pentru postul de medic secundar la Galaţi. D-ra Proca, soră cu d-rul Proca (O. Carp) a trecut pînă acum cu succes teza în scris şi esamenele orale de clinică medicală şi chirurgicală. EDIŢIA II-a Serviciul telegrafic al „Opiniei“ Bucureşti, 2 Martie. Afară de d. Delavrancea, care va Interpela guvernul In chestiunea vizitei ofiţerilor români la Braşov, toţi deputaţii aurelianiştî cari s’au asociat la interpelarea d-lui Fleva, s’au aranjat cu biuroul Camerei ca să vorbească după tribun. D. Geani s’a Învoit, dar, fiind dat servilismul prezidentului Camerei, se prevede că, după respunsul guvernului la interpelarea tribunului, se va cere luchiderea discuțiunei. Din partea băncii ministeriale vor vorbi d-nii Ferichide şi Sturdza, iar din partea majorităţii d. Vacu. Se prevede o mare furtună. Bucureşti 2 Mart. Planul guvernului în şedinţa de sîmbătă era ca după discursullui Fleva, să se acorde cuvintul unui auteliunist pentru ca banca ministerială să respundă aurelianistului, care e mai vulnerabil, şi să alunice uşor asupra interpelării d-lui Fleva. S-a întîmplat, însă, că Fleva a vorbit şedinţa întreagă şi cu chipul acesta a zădărnicit planul guvernului. Interpelatorii de mini vor vorbi, între altele, şi despre scandalul electoral de la Huşi. Bucureşti, 2 Martie. După formalităţile obicinuite, Senatul a abordat chestia demisiunei d-luî P. Grădişteanu. După explicaţiile date Simbătă de către d. Grădişteanu, Senatul e in dilema de a-i primi demisia sau de a da un blam ministrului preşedinte. Tg.Neamţ, 2 Martie. Nenorocirea de la Bistra-Pintic In ziua de 28 Februarie,locuitorii Socianu, Th. Olariu şi Niţă Ioan, plecînd pe linia ferată Bistra-Pintic, de la fabrica de cherestea de acolo, venind la vale, vagonetele au luat vînt, aceşti locuitori aflîndu-se pe dînsele neputînd strînge repede frîna, vagonetele deraiază de pe şini. Socianu a fost grav rănit, lui Olariu i-a rupt piciorul drept, iar pe Niţă Ioan Va omorît. Şeful secţiei de geandarmi de la Hangu a plecat pentru a face constatările cuvenite la faţa locului. H