Opinia, iunie 1912 (Anul 9, nr. 1604-1628)

1912-06-01 / nr. 1604

UTME INMMRfllMN □ Unii din bărbaţii politici grecinişti —toţi greciniştii sunt bărbaţi politici­— publică un articol în care se spune că lipsa de la serbări a d-lor Take Ionescu şi Brătianu, serveşte de dovadă că ei nu­ sunt bani romîni şi constitue o necuvi­inţă intenţionată faţă de Coroană. Ergo, d. P. P. Carp, care a refuzat să se repeadă de la Ţibăneşti la Iaşi, este rău Român şi a fost necuviincios faţă de Suveran. 1i In timp ce vizitase şcoala de Be­­le-Arte, domnul Árion zări printre vi­zitatori şi pe un redactor de la „Eve­nimentul*. Domnul Árion, cam 11 zări, îl apos­trofează vehement, zicind : „cît voi trăi nu vă mai dau nimic spre publicare, căci se stilceşte la Evenimentul“. □ Escrocheria universitară.— Ziarul ultra conservator „Galaţ­i“ orga­nul oficios al partidului conservator din Covurlui, ocupîndu-se de scrisoarea pe care d. I. Bogdan, rectorul universităţii din Bucureşti a publicat-o în „Epoca“, scrie: O astfel de argumentare însă denotă două lucruri: ori că d. I. Bogdan, este un inconştient, ori că este un neruşinat fără pereche. Să recunoşti singur şi în mod public că ai fost miluitorul d-lor Brătianu şi Haret, să condamni fostul guvern al d-lui P. P. Carp, să nu te solidarizezi cu activitatea conservatoare de pină a­­cum şi acum totuşi să afirmi că nu ai fi un mincinos şi un trădător, asta e o culme. Şi ziarul, în care d. I. Bogdan îşi de­pune această stupidă apărare, este însăşi „Epoca“, — lucru neaşteptat şi ne mai­pomenit — insoţeşte publicarea scrisorei d­lui I. Bogdan de oare­care rezerve cu privire la aprecierile, pe cari acest ono­rabil le face în favoarea liberalilor şi în contra partidului conservator. In loc să dea afară din redacţia sa, cu picioare în spate pe un asemenea individ căruia i-a plăcut tot­deauna să umble un 2 luntre şi să tragă foloase materiale din două părţi „Epoca“ se grăbeşte a-i pub­lica scrisoarea şi a l considera tot ca membru al partidului conservator, când nici , Voinţa Naţională“ sau „Viitorul“ n’ar fi putut publica o mai scîlciată diatribă în potrivă-ne. Nu ne putem opri de a nu constata impresiunea dureroasă, făcută de scri­soarea noului rector al Universitatei din Bucureşti, scîrba şi incl­onarea cu care ea a fost întimpinată de întreaga opinie publică fără deosebire de cre­dinţe politice. Dacă partidul conservator ar nu­măra printre amicii săi tot astfel de hermafrodiţi politici ca d. Bogdan şi sprijinitori tot aşa de sinceri şi hotăriţi ca d-sa, apoi atunci vai de capul lui 1 □ Centre de examene.—Revizo­ratul şcolar a înfiinţat un tablou, care cuprinde 20 de centre, unde se va face examinarea absolvenţilor şcoalelor ru­rale. Aceste centre sunt: Prisacani, Bosie, Ciurea, Osoi, P.­Iloaie, Buciumi, Voi­­neşti, Voineşti, Langa, Ţiganaşi, Epu­­reni, Isvoarele, Şipote, Popeşti, Andrie­­şeni, Bivolari, Cogeasca, Belceşti, Cot­nari şi Brăeşti. La fiecare centru se va face exami­narea de către un delegat al ministe­rului. * Delegaţii numiţi de minister sunt d­nii Gh. Sachelarie, C. Brudariu, V. Dorin, Const. Dimitriu, Ioan Cosov­­schi. * Examenele vor avea loc între 3 şi 20 iunie. □ Ce vorbi cu Ana Lester.—As­tă­zi se poate „sta de vorbă* cu Ana Lester, căci de­şi eroina acestui roman mut până astă­zi, continuă a nu puia vorbi, totuşi prin semne şi mai ales prin scris, explică tot ce vrea să spună. D. judecător de instrucţie Radovici, în urma declaraţiunei medicului secţiei în care se află bolnava, cum că este vorba de nişte fenomene isterice, a de­legat un domn medic de boale nervoase, care s’o trateze şi să caute a obţine de la dinsa mărturisiri asupra romanului ei, înconjurat pănă astă­zi de atîta mister. Judele instructor a lasat deci ches­tiunea pe mîna medicilor; cu toate as­tea un agent al siguranţei, care se schimbă la fiecare 4 ceasuri, stă în permanenţă lîngă bolnavă. Starea bolnavei este mult modificată în bine; nu mai are letargia în care a stat pînă acum 5—6 zile, stă cu ochii deschişi, sprijinită pe pernă într’un cot şi are aerul complect sănătos. Numai la întrebările ce i se pun, numai atunci se vede că nu este vorba de un om sănătos, de­oarece îngînă numai sunete nearticulate şi arată, prin semne, ceia ce vrea să spună. Astăzi se plînge de durere la stomah, după cum arată prin semne şi tot prin semne arată, că o doare partea dreaptă a capului ; în acelaşi timp are oare­care moliciune în partea stingă în mînă şi picior, fenomene pe care le-a avut chiar de la venirea ei în spital. Corespunde în scris cu cei ce o în­treabă asupra boalei ei. Eri s’a prins în scris judecătorului de instrucţie, că medicul parchetului o sileşte să vor­bească prea stăruitor. La întrebările ce i se pun asupra în­ceputului boalei ei, scrie pe o hîrtie destul de citeţ: „m’au adus la Institut dar nu ştiu de ce ei am avut copil“. In general starea ei se îmbunătăţeşte, mînincă ce i se dă, dar amintirile îi sunt absolut întunecate. Medicii cred că trebue să fie tot o perdere a memo­riei, de origine isterică. •ii­ In afacerea Ana Lester instrucţia ur­mează şi astăzi. S’a primit astăzi o petiţie din partea lui Petru Lester, tatăl fetei, lucrător în atelierele Paşcani, prin care spune că fata lui este o rea şi certifică co­rectitudinea d-lui inginer Busuioc. Trebue să menţionăm, că Lester este funcţ­onar sub ordinele d-lui Busuioc, precum toţi ceilalţi martori sunt toţi ai d lui Busuioc: Oscar Briess, maes­tru, Belevici, serviciu atelierului, Un­­gureanu fochist şi Q. Tăcu. Aceşti martori servesc in descărcare­a lui Busuioc, ei sunt puşi să încarce pe alţii—şi credem că ia atare condiţii instrucţia lasă de dorit. □ Locuitorul C. Horiciuc, din co­muna Şipote, fiind beat, ‘pe cind voia să meargă spre casă, căzu jos şi se lovi de cuţitul ce-l purta în brîu. Pînă să vie ajutoare, nenorocitul în­cetă din viaţă. □ Printre profesorii şcoalei de Bele-Arte din localitate, domneşte o vie ne­mulţumire, provocată de faptul că di­rectorul şcoalei, n’a prezintat d-lui A­rion pe toţi profesorii, pe cind minis­trul vizitase şcoala.­­ □ Memoriul meseriaşilor. -i«­ă in mod precis, punctele din memoriul meseriaşilor, asupra cărora d. ministru Neniţescu, a autorizat delegaţiunea meseriaşilor, să facă declaraţiuni în întrunirea publică ce vor convoca. 1. Asupra micşorărei cotizaţiilor d. ministru promite, că întru­cît legea prevede scăderea posibilă a cotizaţiilor pentru casa de boală, vor fi reduse în timpul cel mai scurt posibil. Insă fondul de bătrîneţe şi invalidi­tate neputînd fi micşorate se va scă­dea din ajutoarele acordate în caz de boală. 2. Lucrătorii înaintaţi în vrîstă—în special constructorii—vor fi autorizaţi a lua în întreprindere mici lucrări de executat, fără brevete de maistru. 3 Chestiunii numirii medicilor va fi din nou luată în studiu şi rezivată spre mulţumirea meseriaşilor. 4. Neaplicarea articolului 69, miniş­trii­­ recunoaşte, că e nedreaptă, dar cassa centrală uzind de o contrazicere între două articole, rămîne numai con­tenciosul să tranşeze chestiunea în fond. 5. Ori­ce plîngere intemeiată contra funcţionarilor va fi imediat anchetată şi rezolvită. 6. In nici un caz controlorii corpo­raţiilor nu vor fi însoţiţii de agenţi poliţieneşti. 7. Rotarii şi dogarii din comunele rurale vor fi supuşi legei meseriilor dacă-şi vor desface fabricaţiile la oraş, dacă vor avea calfe şi ucenici. Asupra celorlalte numeroase ches­tiuni, rămîne ca meseriaşii să insiste prin memorii detaliate, însoţite de fapte şi documente. ____ □ începe teatrul ! Domnul Stamatiu a şi început să-l facă pe primarul faţă de d. Botez. Este chiar loc să-l facă pe primarul Iaşului, de vreme ce d. Botez s’a proclamat a fi „primarul vostru al ieşenilor“. Primarul ieşenilor a dat ordin să fie menţinută flntina din piaţa Cuza-Vodă, primarul Iaşilor la rîndul său, a dat ordine contrarii şi firele electrice au şi fost rupte. De ace ceartă. Are să fie frumos ! □ Concursul de medici secundari pentru chirurgie la Spit. Sf. Spiridon, ce trebue să înceapă astăzi, s’a amînat, din cauză că d. Brăescu, care trebuia să facă parte din juriu, a declarat că nu poate lua parte. S’a telegrafist d-lui dr. Carnabel pentru a-1 înlocui în acest juriu ; concursul se va începe mîine, în caz cînd juriul se va complecta. □ Astăzi trebuia să aîbă loc la Epi­­tropia Sf. Spiridon tragerea la sorţi a juriului examinator pentru concursul de medic primar la biuroul primirei în Spitalul Central. Concursul însă, nu va mai avea loc, de­oare­ce nu s’a înscris nici un candidat. □ Numărul ultim al „Vieţei Romî­­neşti” apărut ori publică numeroase bu­căţi literare—între cam­ 12 sonete—ale tînărului Matei Ion Caragiale, o fericită achiziţiune pentru revista iaşană. □ D-nii Paul Bujor profesor univer­sitar şi d. M. Gh. Bujor avocat, s’au prezentat ori epitropilor Sf Spiridon în numele consiliului de administraţie al brutăriei „Munca“ pentru a oferi fur­nitura de pine, spitalului din Iaşi. □ Astăzi, 31 Mai, toate şcolile secun­dare, publice şi particulare, au suspen­dat cursurile. C Examenele particulare.—Iată programul de examene al elevilor de curs secundar, preparaţi în particular : 31 Mai, cl. III, franceza, germana, Istoria, corijări.—Clasa V, fizica, latina, matematici. — Clasa VI, fizica, latina, romina. — clasa VII, fizica, gospodărie şi lucru şi corijări de la 5—7 şi cl. 8 a filosofie şi corijenţe. 1 Iunie, cl. I, II, III şi V, latina şi chimia ; .cl. VI, latina, productologia şi fizica p. clasele I, II, III şi IV comer­cială. 2 Iunie, clasa IV, V, VI, Istoria—orele 7 jumătate. 3 Iunie, geografia şi gimnastica, cla­sele I—IV , clasa V, engleza, aritmetica, şcoala comercială, gr. I şi II. 4 Iunie, gospodăria şi lucrul, clasele I—VIII. 5 Iunie, cl. I şi II-a şt. naturale, cl. III şi a IV, franceza , cl. V, romîna la comerţ şi la toate clasele, şt. naturale. 6 Iunie, clasele I şi II Român­a, cla­sele IV şi V, ştiinţi naturale, cl. VII şi a VIII, franceza. 7 Iunie, clasa III—VI Romîna—a VII şi VIII-a şt. naturale. 8 Iunie, cl. I, II şi III comptabilitate —a IV-a dreptul comercial—VII şi VIII Romîna. 10 Iunie: Clasele VII şi VIII filosofie. 11 Iunie: Religia clasele I şi III, la­tina cl. IV, geografia cl. V, la clasele I, II, III şi IV geografia (comerciala supe­rioară). 12 Iunie: religia cl. II şi IV, chimia cl.­­ V şi VI, fizica cl. VII şi VIII. 13 Iunie: desemenul cl. IV, cl. V, VI, VII, VIII, greacă. 14 Iunie : cl. IV dreptul, cl. V Ec. po­litică, cl. II şi III comercială, şi cl. VIII liceu, dreptul. 15 Iunie : Desemnul şi caligrafia cl. I, II, III, V, VI, VII. 16 Iunie : cl. IV matematica, cl. V şi VI franceza, cl. VII matematica. 17 Iunie: matematica cl. I, cl. III hi­giena, cl. VIII istoria. 18 Iunie : matematica cl. II, muzica cl. VIII, matim. cl. VI. VII, muz. cl. VII. 19 Iunie : mat. cl. IV, V şi VI. □ Astăzi s’au dat coriterile şi exa­menele de diferenţă la Liceul profeso­rilor asociaţi din localitate, ca preşe­dinte al comisiunei examinatoare, fiind d. profesor universitar Xenophon Gheor­­ghiu şi membrii d-an­. P. Gîrcîneanu, Sever Mureşeanu şi Richard Tuff­li. □ Mine Vineri, încep examenele cl. I şi II vor trece examenul de geografie, cu d. profesor I. Mitescu asistat de d. N. Ionescu. Clasele III, VIII, fizica şi chi­mia cu d. C. Bottez, asistat de d. I.­ David. □ D. Rosetti Solescu, fost ministrul ţărei la Petersburg, a părăsit azi loca­litate, ducîndu se la moşia Corjoaia. De aci d. Solescu, se va duce la Ţi­­băneşti, pentru a vizita pe d. Carp. □ La Seminarul Veniamin a început, amenajarea sălei, unde va avea loc ex­poziţia generală de caligrafie şi desen. □ Consiliul de războia al corpului IV de armată s-a întrunit ieri sub pre­şedinţia d-lui colonel Ioan Patraşcu, comandantul brigăzii 13 infanterie Ba­cău, asistat de d-nii: maior Ed. Polter artilerie, Bacău, maior Bitulescu Ioan, Roman, căpitan N. Gîrlea, Suceava, şi N. Sofronescu, artilerie Roman. Consiliul a judecat ieri diferite pro­cese de dezertări repetate. Tot astă­zi a judecat pe sub-locote­­nentul în rezervă, d. Popescu Ialomiţa din Batalionul III vînători, Galaţi, dat judecăţii pentru nesupunere, constînd în neprezentare la manevre. Consiliul a condemnat pe domnul Popescu, care este secretar al primă­riei Tgr.-Neamţ, la o lună de închi­soare. Domnul Popescu a fost declarat ares­tat la pronunţarea deciziei. O­dată noul program de astă seară J­o­i, al teatrului cinematografic din grădina Pathé Fi­éres, vis à-vis de li­brăria Socec, lângă administraţia Finan­ciară . Surprizele diversului, după reuşita comedie „Les surprises du divorce” de Mars şi Bisson, care a făcut înconju­­rul lumei întregi. (2 părţi de cinem )— Larva furnicarilor. Studii de vulgarizări. Josetta, roman cont­mporan.—Preoteasa din Manitou, reconstituire istorică.— Pathé Journal cu ştirile sporturile, mo­dele şi telegramele însufleţite din lu­mea întreagă, care cuprinde intre al­tele : Revoluţia din Manciuria—Serbarea carităţei la Bruxella sub auspiciile Re­ginei—Alfons XIII la o inaugurare— Serbările Jeanei d’Arc la Orleans— Ultime creaţiuni ale modei pariziane— Un nou motor imediat adaptabil la bărci, corăbii etc.—Buenos-Ayres (Ar­gentina). Un mare incendiu—Anglia, Regele, Escadra şi aeroplanele etc. Reprezentaţiile au loc şi pe timp ploios, de­oare­ce s’au construit refugii cari servesc de adăpost. Patru programe noue vor fi repre­zentate în fiecare săptămînă, şi anu­me : In fiecare Luni, Mercuri, Vi­neri şi Duminică program nou. Matineurile vor urma regulat Sîm­­betele, Duminicile şi serbătorile, în sala Circului Sidoli. Urmetelegrime Telegrafice şi Telefonice Bucureşti 31 Mai Şedinţa Sinodului Episcopul Teodosie cere ex­pulzarea fostului episcop de Roman Bucureşti.­Sinodul a ţinut azi ul­­t­ma şedinţă. Sunt presenţi toţi membri, în a­­fară de Mitropolitul Moldovei. Şedinţa se deschide la orele­ de către I. P. S. S Mitropolitul Primat. Asistă şi d. Arion. La ordinea zilei, este numai peti­ţia formulată de fostul episcop de Roman, Saferin, prin care cere re­vizuirea procesului. * In conformitate cu o deciziune an­terioară a Sinodului, şi această pe­­tiţiune a fost înaintată comisiunei speciale, care şi-a depus azi rapor­tul. Prin acest raport, comisiunea îşi dă părerea, că procesul nu mai poate fi revizuit, deci petiţiunea tre­bue respinsă. Din conrsiune fac parte episcopul Teodosie al Romanului şi arhiereii Meletie şi Evghenie. In uimirea generală, episcopul Teodosie al Romanului, luând cu­­vîntul, cere ca Sinodul să inter­­vie pe lingă guvern, pentru a se interzice fostului episcop şederea In Capitală şi să ies măsuri, pen­tru ca să fie isgonit cît mai re­pede.* §1 D. Arion, luînd la rîndul d-sale cuvîntul, zice, că se unește cu con­­cluziunile raportului­ în ceia ce pri­vește revizuirea procesului, dar că cererea episcopului, dar că cererea episcopului Teodosie nu se poate admite, de­oare­ce fostul episcop este înainte de toate cetăţean şi ro­mân şi nici nu tulbură ordinea pub­lică, aşa că nu poate fi izgonit. Şi însuşi fostul episcop nu poate fi tri­mis În Mănăstire, de­oare­ce Sino­dul nu­­ a luat rangul de Arhiereu. Sinodul respinge propunerea e­­piscopului Teodosie şi declară şe­dinţa închisă. Expulzarea italienilor Salonic.—Italienii expulzaţi au plecat aproape toţi, toate vasele şi trenurile sunt tixite, au ramas numai cei ce au obţinut permisii speciale de a rămîne la Salonic şi anume bolnavii şi rudele absolut necesare pentru îngrijirea lor, văduvele şi cei de la asigurarea spriji­nul cîţiva medici de spitale, poliţia a primit ordin de a întrebuinţa violen­ţa de acum înainte contra italienilor cari n’au părăsit încă Turcia. Magazi­ne italiene închise din cauza plecărei proprietarilor lor sunt prea puţine, căci majoritatea negustorilor italienii au iz­butit să închiriez multe către supuşi otomani sau străini. AUDIENŢA Vise­a. — Împăratul a primit în a­­udienţă specială pe preşedintele ca­m­­rei ungare contele Tis­za şi pe vi­cepreşedinţii acelei adunări Bepethy şi Iackovici, închiderea Dardanelelor Constantinopole. —Eri s’a răspîndit svo­­nul fals, repetat și astăzi, că Dardanele­­le ar fi fost închise. Fapt este, că în ultimele zile vasele i­­taliene de răsboiu au apărut în golful Xeros şi garnizoana Dardanelelelor a fost alarmată din acea pricină și au fost te­meri de închiderea strîmtoarei. O atare măsură nu s’a luat de guvern însă. Congresul medicilor Bucureşti.—Congresul medicilor s’a închis azi. O mare parte din Congresişti, vor face o excursiune la Consta­nţa. Iarăşi Dardanetele Constantinopol.—Guvernul a în­ştiinţat marile puteri, că, in ca­zul, când italienii vor încerca să atace insula Milliene, va dispune din nou închiderea Dardanelelor. Vizita d-lui Take Ionescu Tecuci:ieri la orele 7 jam. seara, a sosit aci d. Take Ionescu, însoţit de d. Titulescu. Şeful partidului conservator democrat, a plecat de aci la vila d-lui Nestor Cin­­cu, unde a fost întîmpinat de mai mulţi fruntaşi ai partidului. A urmat un banchet în onoarea d lui Take Ionescu. Greva lucrătorilor tabacari Bucureşti. — Lucrătorii tăbăcari din Capitală s’au pus în grevă. Ia acest moment, îa număr de peste 2000 au pornit spre grădina Bordei. Belgrad—la şedinţa de eri a Seupen­­iei, deputatul Nacevici, ocupîndu-se de emigrarea sârbilor, a atacat cu vehe­menţă România. Prezidentul Camerei,­­ a cerut să re­tragă vorbele ofensatoare, şi şi-a expri­mat părerea de reu, de cele întimplate de­oare­ce Serbia întreţine cele mai bune relaţiuni cu România şi doreşte să le întreţie şi mai departe. Recolta în Rusia l­a Petersburg.—Ştiri­­ oficiale spun că recolta rusească europeană s’a îmbună­tăţit în ultimul timp simţitor. Griul de iarnă este peste mijlocie, secara de iar­nă bun», griul de vară pesta medie. Numai cite­va regiuni de Nord vor da o recoltă nesatisfăcătoare.. ’pÜTRÜ SEZONUL OE VARA S’a primit Ia cnnoscntal Magazin PA.MA.mE® Mătăsuri sangen, Voilage din toate co­lorile, Von­ madelain, Mouselin Chifon, și Mouselin sangen, Rochii de Broderii, Broderii pentru Bluze, Bluze Marqui­sette, Ciorapi Mouselin negre şi în colori, Garnituri de Rochii , Dentele Chantelit şi Dantele Macrame, Gulere de chipiure etc. Cumpăraţi CORSETE Insilsiae Voilete şi Ercharfe moderne numai la PARADIS Fete practicante pentru broderie și lucrătoare pentru fran­­juit barizari, se caută în str. Dancu No. 101 Atelierul Stöberl. * Emigrarea sîrbilor în România □ Incidentul Cosmovici Mavro­din .—La 4 Iunie urmează să se judece, la s. II-a a tribunalului, acţiunea în ca­lomnie ce­ a fost intentată d-lui Cosmo­vici de d. Mavrodin, avocat, iar la 22 Iunie, la judecătoria ocolului II, acţiu­nea pentru loviri intentată d-lui Ma­­vrodin. Intre acestea a intervenit, însă, pe cale particulară, o împăcare între păr­ţile beligerante, în care privinţă d. Ma­vrodin a adresat o scrisoare d lui Cos­movici, scrisoare pe care suntem rugaţi s’o dăm publicităţii : D-lui dr. Leon Cosmovici Domnul meu, Din primul moment al incidentului meu nenorocit cu Dv. am regretat în mod sincer faptul că v’am lovit şi am suferit de atunci în conştiinţa mea de pro, de a mă fi dedat contra Dv. la o cale de fapt absolut regretabilă. De aceia, ţin din nou să mă manifes­tez în mod public, atît regretul meu pen­tru acest fapt, cît şi deplina considera­ţie ce o am către persoana Dv. atît ca om public, cît şi ca om privat. Primiţi vă rog asigurarea considera­ţiei mele. M. V. Mavrodin. □ A dispărut de la domiciliul pă­­rintesc, din comuna Buciumi, comuna Vlădiceni, fata Elena Leonte în etate de 14 ani. □ Un concediu de la 1 Iunie la 1 Iulie a fost acordat d-lui Diaconescu, preş­dintele tribunalului, s. III. □ La secţia I-a a tribunalului urma să se judece astă­zi procesul falimen­tului Z Blauer. Lipsind martorii, care au fost amendaţi, judecarea s’a amînat pentru 4 Septembrie. GREVA UNIVERSITARA Demisia rectorului Bogdan Bucureşti.­­ Aseară a ven­ii sa întrunească S­fatul universiter şi Consiliul facultăţii da medicină, pentru a se pronunţa asupra ce­rere! de transferare la Bucureşti, a d-tor profesori Bejan, Bijuvara si Ionescu. Şedinţa Insă n’a putut avea ioc, lipsind cei mai emuiţi profesori. • ■ La ora 7 seara, s’au întrunit profe­sorii facultăţei de ştiinţe. D. dr. Istrati, decanul acestei facultăţi a rugat pe profesori să nu ieie parte la şedinţa Senatului universitar, pe motiv că rectorul Bogdan a fost nededicat faţă de colegi, şi a insultat partidul din care fac parte. ” „înţeleg—zise d. dr. Istrati—să nu se facă politică la Universitate, dar fiind că d. Bogdan vine să facă politică şi încă militantă, nu pot îngădui să se insulte partidul din care fac parte“. Consiliul, recunoscînd perfecta drep­tate a celor spuse, a dat d lui dr. Istrati deplina putere, să procedeze cum va crede de cuviință.* Se afirmă, că d. Bogdan isi va inainta azi demisia din rectorat.

Next