Opinia, iunie 1912 (Anul 9, nr. 1604-1628)
1912-06-01 / nr. 1604
UTME INMMRfllMN □ Unii din bărbaţii politici grecinişti —toţi greciniştii sunt bărbaţi politici— publică un articol în care se spune că lipsa de la serbări a d-lor Take Ionescu şi Brătianu, serveşte de dovadă că ei nu sunt bani romîni şi constitue o necuviinţă intenţionată faţă de Coroană. Ergo, d. P. P. Carp, care a refuzat să se repeadă de la Ţibăneşti la Iaşi, este rău Român şi a fost necuviincios faţă de Suveran. 1i In timp ce vizitase şcoala de Bele-Arte, domnul Árion zări printre vizitatori şi pe un redactor de la „Evenimentul*. Domnul Árion, cam 11 zări, îl apostrofează vehement, zicind : „cît voi trăi nu vă mai dau nimic spre publicare, căci se stilceşte la Evenimentul“. □ Escrocheria universitară.— Ziarul ultra conservator „Galaţi“ organul oficios al partidului conservator din Covurlui, ocupîndu-se de scrisoarea pe care d. I. Bogdan, rectorul universităţii din Bucureşti a publicat-o în „Epoca“, scrie: O astfel de argumentare însă denotă două lucruri: ori că d. I. Bogdan, este un inconştient, ori că este un neruşinat fără pereche. Să recunoşti singur şi în mod public că ai fost miluitorul d-lor Brătianu şi Haret, să condamni fostul guvern al d-lui P. P. Carp, să nu te solidarizezi cu activitatea conservatoare de pină acum şi acum totuşi să afirmi că nu ai fi un mincinos şi un trădător, asta e o culme. Şi ziarul, în care d. I. Bogdan îşi depune această stupidă apărare, este însăşi „Epoca“, — lucru neaşteptat şi ne maipomenit — insoţeşte publicarea scrisorei dlui I. Bogdan de oarecare rezerve cu privire la aprecierile, pe cari acest onorabil le face în favoarea liberalilor şi în contra partidului conservator. In loc să dea afară din redacţia sa, cu picioare în spate pe un asemenea individ căruia i-a plăcut totdeauna să umble un 2 luntre şi să tragă foloase materiale din două părţi „Epoca“ se grăbeşte a-i publica scrisoarea şi a l considera tot ca membru al partidului conservator, când nici , Voinţa Naţională“ sau „Viitorul“ n’ar fi putut publica o mai scîlciată diatribă în potrivă-ne. Nu ne putem opri de a nu constata impresiunea dureroasă, făcută de scrisoarea noului rector al Universitatei din Bucureşti, scîrba şi inclonarea cu care ea a fost întimpinată de întreaga opinie publică fără deosebire de credinţe politice. Dacă partidul conservator ar număra printre amicii săi tot astfel de hermafrodiţi politici ca d. Bogdan şi sprijinitori tot aşa de sinceri şi hotăriţi ca d-sa, apoi atunci vai de capul lui 1 □ Centre de examene.—Revizoratul şcolar a înfiinţat un tablou, care cuprinde 20 de centre, unde se va face examinarea absolvenţilor şcoalelor rurale. Aceste centre sunt: Prisacani, Bosie, Ciurea, Osoi, P.Iloaie, Buciumi, Voineşti, Voineşti, Langa, Ţiganaşi, Epureni, Isvoarele, Şipote, Popeşti, Andrieşeni, Bivolari, Cogeasca, Belceşti, Cotnari şi Brăeşti. La fiecare centru se va face examinarea de către un delegat al ministerului. * Delegaţii numiţi de minister sunt dnii Gh. Sachelarie, C. Brudariu, V. Dorin, Const. Dimitriu, Ioan Cosovschi. * Examenele vor avea loc între 3 şi 20 iunie. □ Ce vorbi cu Ana Lester.—Astăzi se poate „sta de vorbă* cu Ana Lester, căci deşi eroina acestui roman mut până astăzi, continuă a nu puia vorbi, totuşi prin semne şi mai ales prin scris, explică tot ce vrea să spună. D. judecător de instrucţie Radovici, în urma declaraţiunei medicului secţiei în care se află bolnava, cum că este vorba de nişte fenomene isterice, a delegat un domn medic de boale nervoase, care s’o trateze şi să caute a obţine de la dinsa mărturisiri asupra romanului ei, înconjurat pănă astăzi de atîta mister. Judele instructor a lasat deci chestiunea pe mîna medicilor; cu toate astea un agent al siguranţei, care se schimbă la fiecare 4 ceasuri, stă în permanenţă lîngă bolnavă. Starea bolnavei este mult modificată în bine; nu mai are letargia în care a stat pînă acum 5—6 zile, stă cu ochii deschişi, sprijinită pe pernă într’un cot şi are aerul complect sănătos. Numai la întrebările ce i se pun, numai atunci se vede că nu este vorba de un om sănătos, deoarece îngînă numai sunete nearticulate şi arată, prin semne, ceia ce vrea să spună. Astăzi se plînge de durere la stomah, după cum arată prin semne şi tot prin semne arată, că o doare partea dreaptă a capului ; în acelaşi timp are oarecare moliciune în partea stingă în mînă şi picior, fenomene pe care le-a avut chiar de la venirea ei în spital. Corespunde în scris cu cei ce o întreabă asupra boalei ei. Eri s’a prins în scris judecătorului de instrucţie, că medicul parchetului o sileşte să vorbească prea stăruitor. La întrebările ce i se pun asupra începutului boalei ei, scrie pe o hîrtie destul de citeţ: „m’au adus la Institut dar nu ştiu de ce ei am avut copil“. In general starea ei se îmbunătăţeşte, mînincă ce i se dă, dar amintirile îi sunt absolut întunecate. Medicii cred că trebue să fie tot o perdere a memoriei, de origine isterică. •ii In afacerea Ana Lester instrucţia urmează şi astăzi. S’a primit astăzi o petiţie din partea lui Petru Lester, tatăl fetei, lucrător în atelierele Paşcani, prin care spune că fata lui este o rea şi certifică corectitudinea d-lui inginer Busuioc. Trebue să menţionăm, că Lester este funcţonar sub ordinele d-lui Busuioc, precum toţi ceilalţi martori sunt toţi ai d lui Busuioc: Oscar Briess, maestru, Belevici, serviciu atelierului, Ungureanu fochist şi Q. Tăcu. Aceşti martori servesc in descărcarea lui Busuioc, ei sunt puşi să încarce pe alţii—şi credem că ia atare condiţii instrucţia lasă de dorit. □ Locuitorul C. Horiciuc, din comuna Şipote, fiind beat, ‘pe cind voia să meargă spre casă, căzu jos şi se lovi de cuţitul ce-l purta în brîu. Pînă să vie ajutoare, nenorocitul încetă din viaţă. □ Printre profesorii şcoalei de Bele-Arte din localitate, domneşte o vie nemulţumire, provocată de faptul că directorul şcoalei, n’a prezintat d-lui Arion pe toţi profesorii, pe cind ministrul vizitase şcoala. □ Memoriul meseriaşilor. -i«ă in mod precis, punctele din memoriul meseriaşilor, asupra cărora d. ministru Neniţescu, a autorizat delegaţiunea meseriaşilor, să facă declaraţiuni în întrunirea publică ce vor convoca. 1. Asupra micşorărei cotizaţiilor d. ministru promite, că întrucît legea prevede scăderea posibilă a cotizaţiilor pentru casa de boală, vor fi reduse în timpul cel mai scurt posibil. Insă fondul de bătrîneţe şi invaliditate neputînd fi micşorate se va scădea din ajutoarele acordate în caz de boală. 2. Lucrătorii înaintaţi în vrîstă—în special constructorii—vor fi autorizaţi a lua în întreprindere mici lucrări de executat, fără brevete de maistru. 3 Chestiunii numirii medicilor va fi din nou luată în studiu şi rezivată spre mulţumirea meseriaşilor. 4. Neaplicarea articolului 69, miniştrii recunoaşte, că e nedreaptă, dar cassa centrală uzind de o contrazicere între două articole, rămîne numai contenciosul să tranşeze chestiunea în fond. 5. Orice plîngere intemeiată contra funcţionarilor va fi imediat anchetată şi rezolvită. 6. In nici un caz controlorii corporaţiilor nu vor fi însoţiţii de agenţi poliţieneşti. 7. Rotarii şi dogarii din comunele rurale vor fi supuşi legei meseriilor dacă-şi vor desface fabricaţiile la oraş, dacă vor avea calfe şi ucenici. Asupra celorlalte numeroase chestiuni, rămîne ca meseriaşii să insiste prin memorii detaliate, însoţite de fapte şi documente. ____ □ începe teatrul ! Domnul Stamatiu a şi început să-l facă pe primarul faţă de d. Botez. Este chiar loc să-l facă pe primarul Iaşului, de vreme ce d. Botez s’a proclamat a fi „primarul vostru al ieşenilor“. Primarul ieşenilor a dat ordin să fie menţinută flntina din piaţa Cuza-Vodă, primarul Iaşilor la rîndul său, a dat ordine contrarii şi firele electrice au şi fost rupte. De ace ceartă. Are să fie frumos ! □ Concursul de medici secundari pentru chirurgie la Spit. Sf. Spiridon, ce trebue să înceapă astăzi, s’a amînat, din cauză că d. Brăescu, care trebuia să facă parte din juriu, a declarat că nu poate lua parte. S’a telegrafist d-lui dr. Carnabel pentru a-1 înlocui în acest juriu ; concursul se va începe mîine, în caz cînd juriul se va complecta. □ Astăzi trebuia să aîbă loc la Epitropia Sf. Spiridon tragerea la sorţi a juriului examinator pentru concursul de medic primar la biuroul primirei în Spitalul Central. Concursul însă, nu va mai avea loc, deoarece nu s’a înscris nici un candidat. □ Numărul ultim al „Vieţei Romîneşti” apărut ori publică numeroase bucăţi literare—între cam 12 sonete—ale tînărului Matei Ion Caragiale, o fericită achiziţiune pentru revista iaşană. □ D-nii Paul Bujor profesor universitar şi d. M. Gh. Bujor avocat, s’au prezentat ori epitropilor Sf Spiridon în numele consiliului de administraţie al brutăriei „Munca“ pentru a oferi furnitura de pine, spitalului din Iaşi. □ Astăzi, 31 Mai, toate şcolile secundare, publice şi particulare, au suspendat cursurile. C Examenele particulare.—Iată programul de examene al elevilor de curs secundar, preparaţi în particular : 31 Mai, cl. III, franceza, germana, Istoria, corijări.—Clasa V, fizica, latina, matematici. — Clasa VI, fizica, latina, romina. — clasa VII, fizica, gospodărie şi lucru şi corijări de la 5—7 şi cl. 8 a filosofie şi corijenţe. 1 Iunie, cl. I, II, III şi V, latina şi chimia ; .cl. VI, latina, productologia şi fizica p. clasele I, II, III şi IV comercială. 2 Iunie, clasa IV, V, VI, Istoria—orele 7 jumătate. 3 Iunie, geografia şi gimnastica, clasele I—IV , clasa V, engleza, aritmetica, şcoala comercială, gr. I şi II. 4 Iunie, gospodăria şi lucrul, clasele I—VIII. 5 Iunie, cl. I şi II-a şt. naturale, cl. III şi a IV, franceza , cl. V, romîna la comerţ şi la toate clasele, şt. naturale. 6 Iunie, clasele I şi II Româna, clasele IV şi V, ştiinţi naturale, cl. VII şi a VIII, franceza. 7 Iunie, clasa III—VI Romîna—a VII şi VIII-a şt. naturale. 8 Iunie, cl. I, II şi III comptabilitate —a IV-a dreptul comercial—VII şi VIII Romîna. 10 Iunie: Clasele VII şi VIII filosofie. 11 Iunie: Religia clasele I şi III, latina cl. IV, geografia cl. V, la clasele I, II, III şi IV geografia (comerciala superioară). 12 Iunie: religia cl. II şi IV, chimia cl. V şi VI, fizica cl. VII şi VIII. 13 Iunie: desemenul cl. IV, cl. V, VI, VII, VIII, greacă. 14 Iunie : cl. IV dreptul, cl. V Ec. politică, cl. II şi III comercială, şi cl. VIII liceu, dreptul. 15 Iunie : Desemnul şi caligrafia cl. I, II, III, V, VI, VII. 16 Iunie : cl. IV matematica, cl. V şi VI franceza, cl. VII matematica. 17 Iunie: matematica cl. I, cl. III higiena, cl. VIII istoria. 18 Iunie : matematica cl. II, muzica cl. VIII, matim. cl. VI. VII, muz. cl. VII. 19 Iunie : mat. cl. IV, V şi VI. □ Astăzi s’au dat coriterile şi examenele de diferenţă la Liceul profesorilor asociaţi din localitate, ca preşedinte al comisiunei examinatoare, fiind d. profesor universitar Xenophon Gheorghiu şi membrii d-an. P. Gîrcîneanu, Sever Mureşeanu şi Richard Tuffli. □ Mine Vineri, încep examenele cl. I şi II vor trece examenul de geografie, cu d. profesor I. Mitescu asistat de d. N. Ionescu. Clasele III, VIII, fizica şi chimia cu d. C. Bottez, asistat de d. I. David. □ D. Rosetti Solescu, fost ministrul ţărei la Petersburg, a părăsit azi localitate, ducîndu se la moşia Corjoaia. De aci d. Solescu, se va duce la Ţibăneşti, pentru a vizita pe d. Carp. □ La Seminarul Veniamin a început, amenajarea sălei, unde va avea loc expoziţia generală de caligrafie şi desen. □ Consiliul de războia al corpului IV de armată s-a întrunit ieri sub preşedinţia d-lui colonel Ioan Patraşcu, comandantul brigăzii 13 infanterie Bacău, asistat de d-nii: maior Ed. Polter artilerie, Bacău, maior Bitulescu Ioan, Roman, căpitan N. Gîrlea, Suceava, şi N. Sofronescu, artilerie Roman. Consiliul a judecat ieri diferite procese de dezertări repetate. Tot astăzi a judecat pe sub-locotenentul în rezervă, d. Popescu Ialomiţa din Batalionul III vînători, Galaţi, dat judecăţii pentru nesupunere, constînd în neprezentare la manevre. Consiliul a condemnat pe domnul Popescu, care este secretar al primăriei Tgr.-Neamţ, la o lună de închisoare. Domnul Popescu a fost declarat arestat la pronunţarea deciziei. Odată noul program de astă seară Joi, al teatrului cinematografic din grădina Pathé Fiéres, vis à-vis de librăria Socec, lângă administraţia Financiară . Surprizele diversului, după reuşita comedie „Les surprises du divorce” de Mars şi Bisson, care a făcut înconjurul lumei întregi. (2 părţi de cinem )— Larva furnicarilor. Studii de vulgarizări. Josetta, roman contmporan.—Preoteasa din Manitou, reconstituire istorică.— Pathé Journal cu ştirile sporturile, modele şi telegramele însufleţite din lumea întreagă, care cuprinde intre altele : Revoluţia din Manciuria—Serbarea carităţei la Bruxella sub auspiciile Reginei—Alfons XIII la o inaugurare— Serbările Jeanei d’Arc la Orleans— Ultime creaţiuni ale modei pariziane— Un nou motor imediat adaptabil la bărci, corăbii etc.—Buenos-Ayres (Argentina). Un mare incendiu—Anglia, Regele, Escadra şi aeroplanele etc. Reprezentaţiile au loc şi pe timp ploios, deoarece s’au construit refugii cari servesc de adăpost. Patru programe noue vor fi reprezentate în fiecare săptămînă, şi anume : In fiecare Luni, Mercuri, Vineri şi Duminică program nou. Matineurile vor urma regulat Sîmbetele, Duminicile şi serbătorile, în sala Circului Sidoli. Urmetelegrime Telegrafice şi Telefonice Bucureşti 31 Mai Şedinţa Sinodului Episcopul Teodosie cere expulzarea fostului episcop de Roman Bucureşti.Sinodul a ţinut azi ultma şedinţă. Sunt presenţi toţi membri, în afară de Mitropolitul Moldovei. Şedinţa se deschide la orele de către I. P. S. S Mitropolitul Primat. Asistă şi d. Arion. La ordinea zilei, este numai petiţia formulată de fostul episcop de Roman, Saferin, prin care cere revizuirea procesului. * In conformitate cu o deciziune anterioară a Sinodului, şi această petiţiune a fost înaintată comisiunei speciale, care şi-a depus azi raportul. Prin acest raport, comisiunea îşi dă părerea, că procesul nu mai poate fi revizuit, deci petiţiunea trebue respinsă. Din conrsiune fac parte episcopul Teodosie al Romanului şi arhiereii Meletie şi Evghenie. In uimirea generală, episcopul Teodosie al Romanului, luând cuvîntul, cere ca Sinodul să intervie pe lingă guvern, pentru a se interzice fostului episcop şederea In Capitală şi să ies măsuri, pentru ca să fie isgonit cît mai repede.* §1 D. Arion, luînd la rîndul d-sale cuvîntul, zice, că se unește cu concluziunile raportului în ceia ce privește revizuirea procesului, dar că cererea episcopului, dar că cererea episcopului Teodosie nu se poate admite, deoarece fostul episcop este înainte de toate cetăţean şi român şi nici nu tulbură ordinea publică, aşa că nu poate fi izgonit. Şi însuşi fostul episcop nu poate fi trimis În Mănăstire, deoarece Sinodul nu a luat rangul de Arhiereu. Sinodul respinge propunerea episcopului Teodosie şi declară şedinţa închisă. Expulzarea italienilor Salonic.—Italienii expulzaţi au plecat aproape toţi, toate vasele şi trenurile sunt tixite, au ramas numai cei ce au obţinut permisii speciale de a rămîne la Salonic şi anume bolnavii şi rudele absolut necesare pentru îngrijirea lor, văduvele şi cei de la asigurarea sprijinul cîţiva medici de spitale, poliţia a primit ordin de a întrebuinţa violenţa de acum înainte contra italienilor cari n’au părăsit încă Turcia. Magazine italiene închise din cauza plecărei proprietarilor lor sunt prea puţine, căci majoritatea negustorilor italienii au izbutit să închiriez multe către supuşi otomani sau străini. AUDIENŢA Visea. — Împăratul a primit în audienţă specială pe preşedintele camrei ungare contele Tisza şi pe vicepreşedinţii acelei adunări Bepethy şi Iackovici, închiderea Dardanelelor Constantinopole. —Eri s’a răspîndit svonul fals, repetat și astăzi, că Dardanelele ar fi fost închise. Fapt este, că în ultimele zile vasele italiene de răsboiu au apărut în golful Xeros şi garnizoana Dardanelelelor a fost alarmată din acea pricină și au fost temeri de închiderea strîmtoarei. O atare măsură nu s’a luat de guvern însă. Congresul medicilor Bucureşti.—Congresul medicilor s’a închis azi. O mare parte din Congresişti, vor face o excursiune la Constanţa. Iarăşi Dardanetele Constantinopol.—Guvernul a înştiinţat marile puteri, că, in cazul, când italienii vor încerca să atace insula Milliene, va dispune din nou închiderea Dardanelelor. Vizita d-lui Take Ionescu Tecuci:ieri la orele 7 jam. seara, a sosit aci d. Take Ionescu, însoţit de d. Titulescu. Şeful partidului conservator democrat, a plecat de aci la vila d-lui Nestor Cincu, unde a fost întîmpinat de mai mulţi fruntaşi ai partidului. A urmat un banchet în onoarea d lui Take Ionescu. Greva lucrătorilor tabacari Bucureşti. — Lucrătorii tăbăcari din Capitală s’au pus în grevă. Ia acest moment, îa număr de peste 2000 au pornit spre grădina Bordei. Belgrad—la şedinţa de eri a Seupeniei, deputatul Nacevici, ocupîndu-se de emigrarea sârbilor, a atacat cu vehemenţă România. Prezidentul Camerei, a cerut să retragă vorbele ofensatoare, şi şi-a exprimat părerea de reu, de cele întimplate deoarece Serbia întreţine cele mai bune relaţiuni cu România şi doreşte să le întreţie şi mai departe. Recolta în Rusia la Petersburg.—Ştiri oficiale spun că recolta rusească europeană s’a îmbunătăţit în ultimul timp simţitor. Griul de iarnă este peste mijlocie, secara de iarnă bun», griul de vară pesta medie. Numai citeva regiuni de Nord vor da o recoltă nesatisfăcătoare.. ’pÜTRÜ SEZONUL OE VARA S’a primit Ia cnnoscntal Magazin PA.MA.mE® Mătăsuri sangen, Voilage din toate colorile, Von madelain, Mouselin Chifon, și Mouselin sangen, Rochii de Broderii, Broderii pentru Bluze, Bluze Marquisette, Ciorapi Mouselin negre şi în colori, Garnituri de Rochii , Dentele Chantelit şi Dantele Macrame, Gulere de chipiure etc. Cumpăraţi CORSETE Insilsiae Voilete şi Ercharfe moderne numai la PARADIS Fete practicante pentru broderie și lucrătoare pentru franjuit barizari, se caută în str. Dancu No. 101 Atelierul Stöberl. * Emigrarea sîrbilor în România □ Incidentul Cosmovici Mavrodin .—La 4 Iunie urmează să se judece, la s. II-a a tribunalului, acţiunea în calomnie ce a fost intentată d-lui Cosmovici de d. Mavrodin, avocat, iar la 22 Iunie, la judecătoria ocolului II, acţiunea pentru loviri intentată d-lui Mavrodin. Intre acestea a intervenit, însă, pe cale particulară, o împăcare între părţile beligerante, în care privinţă d. Mavrodin a adresat o scrisoare d lui Cosmovici, scrisoare pe care suntem rugaţi s’o dăm publicităţii : D-lui dr. Leon Cosmovici Domnul meu, Din primul moment al incidentului meu nenorocit cu Dv. am regretat în mod sincer faptul că v’am lovit şi am suferit de atunci în conştiinţa mea de pro, de a mă fi dedat contra Dv. la o cale de fapt absolut regretabilă. De aceia, ţin din nou să mă manifestez în mod public, atît regretul meu pentru acest fapt, cît şi deplina consideraţie ce o am către persoana Dv. atît ca om public, cît şi ca om privat. Primiţi vă rog asigurarea consideraţiei mele. M. V. Mavrodin. □ A dispărut de la domiciliul părintesc, din comuna Buciumi, comuna Vlădiceni, fata Elena Leonte în etate de 14 ani. □ Un concediu de la 1 Iunie la 1 Iulie a fost acordat d-lui Diaconescu, preşdintele tribunalului, s. III. □ La secţia I-a a tribunalului urma să se judece astăzi procesul falimentului Z Blauer. Lipsind martorii, care au fost amendaţi, judecarea s’a amînat pentru 4 Septembrie. GREVA UNIVERSITARA Demisia rectorului Bogdan Bucureşti. Aseară a venii sa întrunească Sfatul universiter şi Consiliul facultăţii da medicină, pentru a se pronunţa asupra cerere! de transferare la Bucureşti, a d-tor profesori Bejan, Bijuvara si Ionescu. Şedinţa Insă n’a putut avea ioc, lipsind cei mai emuiţi profesori. • ■ La ora 7 seara, s’au întrunit profesorii facultăţei de ştiinţe. D. dr. Istrati, decanul acestei facultăţi a rugat pe profesori să nu ieie parte la şedinţa Senatului universitar, pe motiv că rectorul Bogdan a fost nededicat faţă de colegi, şi a insultat partidul din care fac parte. ” „înţeleg—zise d. dr. Istrati—să nu se facă politică la Universitate, dar fiind că d. Bogdan vine să facă politică şi încă militantă, nu pot îngădui să se insulte partidul din care fac parte“. Consiliul, recunoscînd perfecta dreptate a celor spuse, a dat d lui dr. Istrati deplina putere, să procedeze cum va crede de cuviință.* Se afirmă, că d. Bogdan isi va inainta azi demisia din rectorat.