Opinia, iunie 1912 (Anul 9, nr. 1604-1628)
1912-06-12 / nr. 1613
-------------------------------------------- CARAGIALE. — Pentru cea de pe urmă, dată •—vai ! — maestrul a fost un Iaşi în Aprilie şi stătuse între noi două zile, împreună cu fiul său, Matei. Venise să prezinte pe fiul său colaboratorilor principali ai „Vieţei Româneşti , şi să le cetească mai multe poezii ale fiului său, cari au şi apărut în acea re. Pentru asta am venit la Iaşi, spunea Caragiale unui redactor al opinii. Cred că fiul meu are talent şi ţin să debuteze în cea mai mare şi cea mai puternică revistă literară a ţării. Acei cari l au văzut pe Caragiale, cu prilejul prezenţei sale în Iaşi, au putut constata, că maestrul a îmbătrînit repede. Dar nimeni n a putut bănui, că peste puţin ţara va avea să deplîngă dispariţia celui mai mare prozator al Românei. Caragiale vorbea din contra despre viitor , despre o piesă de teatru pe care avea s-o prezinte în August, comitetul teatral din Bucureşti şi despre viitoarele sale legături mai strînse,cu Iaşul, hotărîse să aducă pe fiul său la Iaşi să facă dreptul şi să fie astfel, mai des în Iaşi. * Caragiale a atins, în treacăt şi aniversarea celei de a 60-a aniversări a misterei sale. — Mi-a făcut mare plăcere telegrama Reginei, m’a cam amărît tăcerea ostentantivă a Academiei Române. Mare plăcere mi-a produs felicitarea telegrafica a unor actori evrei din Romînia. Cînd am convorbit cu maestrul, într’o sală de bererie, am observat în fund, pe concetăţeanul, rudă cu Ronetti Roman, care a servit acestuia de model pentru crearea lui Zeilig Şor. — Te rog să mi-l prezinţi, zise maestrul. Ştiu de la Roman, că imensa lui creaţie dramatică—Şor—trăeşte în Iaşi. II pusei faţă de Caragiale. Şi asistai la o scenă mută pe care n am s o uit. Caragiale, ridicîndu-se de pe scaun și stînd în picioare, înnaintea evreului îi zise : ■— Mă numesc Caragiale. Doream sa vă cunosc. Apoi, descoperindu-se, se înclină, înaintea evreului și-l privi lungă vreme, aproape 10 minute, fără a spune o vorba. După aceea Caragiale rugă pe neguţitor să fee loc şi nu aşeză decit după ce acesta conveni să se aşeze ca întăi. Convorbirea a durat, dupăcum mi-a povestit mai tîrziu neguţitorul — peste o oră.* Caragiale a murit subit Sîmbătă sub seara, la Berlin. Amănuntele ce le vom primi, vor fi publicate la rubrica telegramelor.D-na Caragiale a telegrafiat d-lui Iake Ionescu : „Caragiale a murit“. La care şeful partidului nostru a răspuns: „Nu pot descrie jalea mea pentru moartea scumpului prieten, iubitul Dv. soţ şi cel mai mare dramaturg român. In durerea generală fie să găsiţi curajul ca să suportaţi o astfel de pierdere“. Domnul Delavrancea a plecat la Berlin. Este aproape sigur că rămăşiţele mortuare ale celui mai tfiate prozator român vor fi aduse spre a fi înmormîntat în ţară. Comitetul clubului conservator-democrat a expediat d-nei Caragiale telegrama ce urmează : Clubul conservator democrat din Iaşi, adine întristat de ştirea marfei lui Ion Luca Caragiale, şeful D-voastră şi unul din cei mai iluştri fii ai ţarei, vă roagă să primiţi,din aceste grele momente pentru D-voastră şi pentru familia D voastră,—expresiunea celor mai sincere condoleanţe. Telegrama d-lui A. A. Badarov către doamna Caragiale . Vestea despre năprasnica încetare din viaţă a lui Caragiale, a săgetat toate sufletele, cari grăesc romîneşte şi a zguduit adine pe admiratorii lui Caragiale, cari nădăjduiau că genul maestrului va mai produce încă capodopere. Caragiale va trăi cit va dăinui conştiinţa neamului rominiesc, a cărui glorie a sporit-o cu geniul său de psicholog profund al unui popor în frigurile transformării spre civilizaţie, cu arta unei imaginaţii extraordinar de bogate şi originale, îmbrăcată într’o formă neîntrecută. Noi contimporanii săi, sperăm că posteritatea va considera că prin Caragiale, ne am achitat de datoria de a spori capitalul artistic şi literar al neamului, iar eu, care lam admirat şi iubit pe Caragiale în toată întregimea firii lui, împărtăşesc adine durerea dv., şi a copiilor, şi vă rog să primiţi omagiile mele de condoleanţă, mîngăindu vă că aţi făcut totul ca geniul maestrului să şi aibă zborul liber în fiecare moment, ca să producă opere neperitoare. (si A- A. BADAREU Telegrama Opiniei, „Opinia“, îndoliată de şlirea ireparabilei pierderi, încercată prin moartea ilustrului d voastră soţ,—nepreţuit colaborator al Opiniei, vă roagă să primiţi omagiul ultim datorit acelui, care a fost gloriosul Caragiale, al cărui geniu literar va străluci printre veacuri, luminos şi nemuritor.* — Clubul social democrat din Iaşi a telegrafiat doamnei Caragiale: „In numele celor mulţi şi obijduiţi, pe cari Caragiale l-a iubit şi îndrumat, vă prezintăm expresiunea compătimirii noastre“. * Comitetul teatral, s’a întrunit aseară, sub preşedinţia d-lui Sadoveanu, care în cuvinte mişcătoare, a anunţat moartea lui Caragiale. Comitetul a hotărît, ca viitoarea stagiune, să se deschidă cu piesele o Noapte furtunoasă şi Năpustea. * S’a mai hotărît, ca în cazul cînd corpul regretatului va fi adus în ţară, o delegaţiune a teatrului naţional din Iaşi să participe la funeralii şi să depuie o coroană. II Adresa văduvei ilustrului Caragiale Schoeneberg bei Benin, Insbrucker sir 111 Gazeta d-lui Grecianu, fost ministru de justiţie, se adresează, în ultimului seu număr, guvernului, cu aproape poronca să desfiinţeze inamovibilitatea justiţiei. Gazeta fostului ministru de justiţie nu ştie, deci, macar atîta lucru: 1) că inamovibilitatea magistraţilor de la Casaţie este înscrisă în Constituţie şi n'ar putea fi desfiinţată decit prin constituantă ; 2) că celelalte inamovibilităţi, legiferate n’ar putea fi desfiinţate de cil prin Camere—că, deci, guvernul singur nu putea face nimic. Ce ruşine —boala aceasta grednită!.. NI Ca să facă frumos lui Stamatiu, de care se teme ca de ciumă, primarul laşului şi a permis, în plin consiliu, să facă ce n a făcut nici un primar: să atace cu stupidă vehemenţă un partid politic—partidul liberal; să atace pe d. Emil Costinescu, care ca şipartidul liberal, nu’are nici un amestec, în daraviile de la primăria Iaşi. Domnul Botez ar avea pentru el scuza iresponzabilităţii, dar este nescuzabil ca un zăpăcit să fie primarul Iaşului. Dacă n’ar fi iresponsabil, ar fi ştiut că este sub director al Creditului şi graţie liberalilor şi nu ne îndoim că acum se va limpezi chestia, dacă zăpăcitul poate fi primarul lui Stamatiu, înjurător public şi sub director la Credit. 11 Posnovici redivivus. Perechia lui Stroja—Posnovici—a reinviat alaltăeri în consiliul comunal—adresînd înjurături birjăreşti presei de opoziţie. Cazul urmează să fie constatat de medicul veterinar al comunei, al cărui client este nenorocitul animal biped. 11 Ministerul de interne a făcut cunoscut Prefecturei de judeţ, că îndeplininduse cu minunţiozitate măsura luată de a se castra armăsarii improprii pentru prăsilă, ministerul a hotărît să vie în acelaşi timp în ajutorul sătenilor, acordîndu-se cîte o despăgubire de 60 lei, pentru fiecare cal mort, în urma castrărei. II Sîmbătă în 16 a lunei, va avea loc alincea, din comuna Galata, o serbare pentru sporirea fondului cercurilor. ŞI Consiliul comunal se întruneşte azi la orele 4 p. m. avînd la ordinea zilei, chestiunile rămase nerezolvite în ultima şedinţă. ÎS Sîmbătă seară sa întrunit comitetul societăței „Colonia școlară". Comitetul s’a ocupat cu preparativele în vederea serbărei ce va avea loc în folosul coloniei. S’a mai decis a se interveni pe lingă comună, pentru a lăsa societăței întreaga sumă de 2000 lei acordată în acest scop. II Din comuna Focurile se telefonează că în noatea aceasta un individ pătrunzînd în casă factorului poştalion Ioil, i-a furat suma de 400 lei. II Un automobil venind din Piatra a calcat,pe şoseaua Pungeşti, o femee ce venea spre Vaslui. Femeea a încetat din viaţă, curînd după ce a fost transportată la Spital. II Pe moşiile Epureni—Isvoarele şi Horleşti, a căzut ori o ploaie torenţială, însoţită de grindină, care a cauzat pagube însemnate. II Admirabila trupă de varietăţi, Die Hölle din Viena, care a debutat în grădina Cuza-Vodă, faţă cu timpul nefavorabil, va da două reprezentaţii în berăria „Unirea“ din piaţa Unirea. Spectacolul variat va atrage foarte multă lume. II Trupa de operete şi operă sub conducerea d-lui Alex. Bărcănescu, va juca astă seară în grădina Bragadiru, în caz de ploaie în sală, frumoasa operetă „Iveta“. Biletele la librăria Iliescu. III La şcoala de Bele-Arte din Iaşi se ţine concurspentru o bursă în străinătate. Candidează d-nii Ion Cosmovici şi St. Demetrescu. ■1 Expoziţia lucrurilor atelierilor de croitorie, lengene, ţesut şi flori de la şcoala profesională sf. Sava, va fi deschisă în zilele de Joi 14 şi Vineri 15, ora 26 p. m., iar serbarea de închidere a anului şcolar va avea loc în ziua de Vineri 15 Iunie ora 9 a. m. II D. L. Geller, industriaş, unul dintre cei dintâi cari s’a supus legei meseriilor, a trimis ori Cassei Centrale o adresă de protestare contra prefectului de poliţie, care l-a oprit—prin subalternii săi — să pătrundă în sala de întrunire a meseriaşilor, deşi d-sa aparţine personal şi în calitate de conducător de fabrică. 1). Geller a anunţat Cassa centrală, căfaţă de abuzurile autorităţii e decis a nu mai distribui timbre la lucrători. 01 D. V. Dimiu, inspector şcolar, va pleca să inspecteze examenele secundare particulare din Focşani şi Piatra. g| Astăzi elevii liceului particular profesorii asociaţi, au trecut examenele de ştiinţi fizico-naturale, cu d. profesor Finţesci, de la liceul naţional, ca membru al comisiunei examinatoare, asistat fiind de d. N. Ionescu licenţiat în ştiinţă. Dri Duminică au trecut examenele de limba franceză cu d. profesor Richard Tuffli. Ii I. dr. Fior, medicul şef al oraşului, a invitat pe toţi medicii practiciani, de a comunica prima locuinţă a unui bolnav de boală contagioasă, spre a lua imediat măsuri de desinfectare. Aceasta în urma constatărilor făcute, că unii medici pentru a evita neplăcerile unei desinfecţiuni, cînd s’a constat un caz de boală în vre-un local public, anunţă cazul, după ce bolnavul a fost mutat în altă locuinţă, ceia ce face ca primul local să rămîie nedesinfectat. Medicul şef adaugă în circulară că în cazul cînd nu va comunica exact prima locuinţă, va considera cazul ca nedeclarat şi va proceda, în conformitate cu legea. ’ II Sîmbătă seara va avea loc la Copoui O mare serbare, dată în folosul societăţei Colonia Şcolară. Iri au avut loc la Conservatorul de muzică, examenele clasei de declamaţiune de sub conducerea d-lui State Dragomir. Examenul a avut loc în prezenţa d-lui Sadoveanu, ca delegat al ministerului. Au fost absolvite, d-nele Lucia Popescu şi Elena Procopovici. Au fost promovate în al 4-lea an: Elena Popovici, Zoia Antonovici şi d-nii Constantinescu, Chibzui, şi Dimitriu, Constantin. Au fost promovaţi în anul al 3-lea: d-nii Pizone, fraţii Pavloff şi d-rele Maria Popovici şi Elena Dorotei. Au fost promovate în anul al doilea, d-rele Elena Artenie şi Maria Bălăceanu, şi d-mii Gh. Ghiţescu, Mirari Popovici şi I. Petrescu. Nri s’a dat rezultatul la concursul pentru ocuparea postului de director al institutului de chimie din Iaşi. Domnul Petrovici, care a intrumit nota 18, a fost recomandat director. IS Corsica şi împrejurimile sale, insula frumuseţei, sălbatecă şi pitorească în acelaşi timp e fidel reprodusă de cinematograful Pathe-Frères (noua grădină visâ-vis de Socec), în noul program de astăzi Luni. Ne sunt exact redate nepătrunzătoarele păduri corsicane, piscurile înalte cu zăpezile veşnice, prăpăstiile fără fund şi întreaga insulă. Un apus de soare aprinde feericele peisaje ale patriei lui Napoleon şi grota din Ajacio, unde venea să viziteze marele cuceritor, pare scaldata în sînge. Noul program cuprinde încă . Pe ruina altuia, roman contimporan.— Comitatul Kent (Anglia), vederi pitoreşti. —Ora solemnă, splendidă desfăşurare din seria filmelor lungi teatrale, în două părţi. Sportman de ocazie, comedie.—Şuviţa de păr, epizod reconstituit din epoca napoleoneană.—Un duel între sufragete, comedie. Vor fi readuse succesiv, după stăruinţele vizitatorilor: Circul zburător sau în faţa şearpelui — Amor mascat cu d-ra Henry Porten şi Logodnica Marţei, succesele universale ale cinematografiei actuale. Peste cîteva zile „Cei doi defilisa“, o desfăşurare, care urmează în urma accidentelor mortale de la Circ. E o continuare cu cei doi artişti rămaşi în viaţă, care obţine aceleaşi imense succese ca şi „Cei patru draci’", la Situaţia la seminarul pedagogic din Iaşi.Premiaţii ,cu laudă: Obreja Gheorghe, Goldstein Leon, Alter H., Promovaţi cu laudă :’ Cihan Eugen Schreiber A, Lazăr N. Promovaţii: Finkelstein W., Botez Const., Pănişca E. G., Rotă Jean, Steinberg Carol şi’ Zugrăvescu M. înscrişi 13, retraşi 1. Toţi 13 au promovaţii Am primit la redacţie „Revista Ilustraţiunea Română“, No. 5 an. II. In afară de numeroasele ilustrafiuni, partea literară ni se prezintă cu totul superioară. Remarcăm o admirabilă poezie inedită „Către Domnul“ de d. Duiliu Zamfirescu, de la Academia Română. Redacţia şi Administraţia revistei :Str Academiei 6. Minetele fmme Telegrafice şi Telefonice Bucureşti Iunie 11 Partei hu Canpie Bdusresil.—Corespondentul din Berlin al ziarului Adevărul, telegrafiazi urmaîcareia, cu prisir® Sa mniininăvirea si moartea lui Cara-Caragiale s’a sfinţit reu Inşi de Mineri. Insăin starea sa nu se vedea nimic alarmant. Sfii curstsl stopfe! vărsături, dar I si faeis ceia mai bine, lasă era indispus. Sîmbătă ia ornează, eî sa retrase In biroul set?, ű® iueru, din locuința sa de la Sstîifaeberg și rsagă pe d-na Cerageaia să*S Iese singur, si nimeni sa nu-l devenfSZB. L® orele 2, d-na Caraglaia Intrînd In birou pentru a*l chema la masă, pisi pe regretatul seu soţ firi viaţi. Tssîe ajutoarele medicilor chemaţi în grabă, erau tardiva: Caragiale murise.* La locuinţa de la Schöneberg este o desolare, ce nu se poate descrie. D-na Caragiale este sdrobită de durere şi nu mai puţin ceilalţi membri ai familiei.* Indispoziţia lui Caragiale de Sîmbătă dimineaţă, provenise mai ales din faptul că în acea zi proectase să plece înspre România, şi din cauză de boală, se văzu nevoit a-şi amăna plecarea. * Bucureşti.—Eri la parele 5, cu expresul de Arad, d. I. Bacalbuşa, directorul general al Teatrelor a plecat spre Berlin, pentru ca împreună cu familia, să ieie cuvenitele disposiţiuni pentru aducerea în ţară a corpului regretatului. Azi la orele 5, şi în acelaşi scop, pleacă la Berlin şi d. Delavrancea. D. Dobrogeanu Gherea, care se află la Govora, a fost înştiinţat telegrafic de moartea lui Carageale. Vestea aceasta a sdrobit pe d. Gherea, care ţinea cu deosebire la Carageale. E probabil că d. Gherea va pleaca de aseminea mîine la Berlin. * La Teatrul Naţional, la clubul conservator şi la Ateneu s’a arborat drapelul negru. * In unele cercuriuri, se afirmă că în ultimul timp, Caragiali suferea de lipsă de mijloace materiale. Aşa că unii dintre prietenii sei, se gîndeau chiar la lansarea unei subscripţii naţionale. Caragiali însă aflînd de aceasta, a refuzat categoria aceasta. * E aproape cert, că marelui defunct i se vor face funerarii naţionale. Domnul Arion ministru de interne, care se întoarce azi în Capitală, venind din Buzeu unde fusese în inspecţiune, va lua o hotărîre şi va depune creditele necesare. Hars acsideirt de automobil Tecuci.—Un grav accident de automobil s’a intîmplat pe soseaua Nicoreşti, între cotoanele 216 şi 217. Automobilul în care se găseau mai multe persoane, au dat peste un car cu boi. Carul a fost rostogolit, şi un ţaran, care se afla întrînsul a fost omorît pe loc. Dar şi automobilul a fost răsturnat, iar persoanele , care se aflau, au fost grav rănite. Astfel d. Gh. Botez, şef de cabinet la direcţiunea generală a siguranţei, are mina stingă ruptă. D. loc. colonel Dobriceanu, de la divizia 5-a Buzeu, simte mari dureri interne. D. căpitan C. Popescu, de la divizia 5-a Buzeu are o rană gravă la ochiul sting. D. dr. Stroescu, avocatul Pompiliu Ionescu, ambii din Buzeu, precum şi şoferul sunt aseminea serios răniţi. In urma sosirei de ajutoare, toţi au fost transportaţi la spitalul din Tecuci. Sinuciderea genui comerciant Galaţi.Aseară s’a sinucis comerciantul Ştefan Staicovici, fost deputat şi consilier comunal. Cauza sinuciderei, se atribue unei boli incurabile. MARIA HELLES UE mm ROSEN LOGODIŢI Iaşi Hirlău In loc de oricare altă înştiinţare DOCTORULUI ,,JE IN MEDICINĂ & CHIRURGIE. 1..) Eduard Fabini« IAŞI, STR. PĂCURARI, No. 5, Etajul » Vis-a-vis «Ie Jockey-Clob ■ (DEASUPRA FARMACIEI) fgv '' INTRAREA PRIN RÂPA GALBENA instalatiune modernă CONSULTATIUN l DELA 8-10 a. m. si DF.LA 3—6 p. m. PENTRU Sg. Boafe Interne ^ 68 piept, da stomah, de ficat, de rinicfii, de intestine, etc. Si Boala de Femei TRATAMENT MEDICAL AL AFECŢIUNILOR DE ORDIN ginecologic . Prelura judeţului Iaşi Semiciul Judeţein PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 15 iunie 1912 oarele 11 a. m. se va ţinea licitaţiune în camera acestei prefecturi (Serviciul judeţean) pentru a se da în întreprindere construirea în diferite localităţi din judeţ a următoarelor clădiri : 1) Construirea a cinci localuri de şcoli. 2) Construirea a cinci localuri de Primării. 3) Construirea a două localuri de jandarmării. 4) Construirea a două grajduri. D-nii concurenţi sunt rugaţi a se presenta în citata zi şi oară cuofertele lor scrise şi sigilate însoţite de o garanţie de 4 la sută din valoarea totală a lucrărei pentru fiecare clădire în parte. Dispoziţiunile art. 72—83 din legea contabilităţei generale ale statului, precum şi acele a art. 95 din legea meseriilor şi art. 141 şi 146 din regulamentul zisei legi sunt aplicabile acestei licitaţii. Condiţiunile regulatoare modului acestei întreprinderi şi proectele lucrărilor în chestiune se pot vedea în fiecare zi lucrătoare în cancelaria Prefecturei (Serv. Judeţian) între orele 8—1 p. m. Prefect, C. Negruzzi Secretar Consiliului, V. Farra 12 Mai 1912 No. 3500 Elisaveta C. Botez, are durerea a face cunoscut decesul iubitului ei soţ ! ION C. BOTEZ fost croitor al Teatrului Național din Iaşi înostat din viiţi ui veStă li 77 ani Duminecă, 10 Iunie, seara. Inmormîntarea va avea Joc Muţi 11 Iunie, ora 4. CorUg'ri vs penii da la domiciliu, str. Smărdap 40. 0 w«A wg 1 * ® frumoasă din două JPXS« V’ TJ,I.® încăperi mari precum şi o locuinţă elegantă la etaj de 5 camere, cameră de bae cu closet în apartament, scară separată şi luxoasă şi toate atenansele se închiriază str. Ştefan cel Mare casele Schnürer. PENTRI3 SEZONUL DE MIA A SOSIT cere mii elegausta şi fmntifioase desenări în Broderii Sete, pentru iţoehli etc. Le cunoscutui m Broderii pentru Bluze, Bluze Marquisette. Ciorapi Maaselin negre şi, în colori, Garnituri de Rochii , Dentele Chantelii şi Dantele Macrame, Galere de chipiure etc. ' ‘Oui aparatS CORSETE modems Voilete şi Ercharfe moderne mimai la PARADIS PfiFlftlfiUA DE mmm altoite 0/4 UE gilLIOi) Preotul C%oajii & Familia Apostăphioael Comarna—Iaşi cu mai multe odăi, bucă- amn tărie, odae pentru servitori fintînă, grajd, şură, grădină, şi loc mare, gheţărie etc. Asemenea o fabrică de cămătarie tot în acea casă, simt de vînzare. A se adresa la d. Franz Leiber str. Dragoş (Tatarasi) No. 25,