Opinia, iunie 1912 (Anul 9, nr. 1604-1628)

1912-06-12 / nr. 1613

--------------------------------------------­­ ­ CARAGIALE. — Pentru cea de pe urmă, dată •—vai ! — maestrul a fost un Iaşi în Aprilie şi stătuse între noi două­ zile, împreună cu fiul său, Matei. Venise să prezinte pe fiul său colabo­ratorilor principali ai „Vieţei Româneşti , şi să le cetească mai multe poezii ale fiului său, cari au şi apărut în acea re­. Pentru asta am venit la Iaşi, spu­nea Caragiale unui redactor al opinii. Cred că fiul meu are talent şi ţin să de­buteze în cea mai mare şi­ cea mai pu­ternică revistă literară a ţării. Acei cari l au văzut pe Caragiale, cu prilejul prezenţei sale în Iaşi, au putut constata, că maestrul a îmbătrînit repede. Dar nimeni n a putut bănui, că peste pu­ţin ţara va avea să deplîngă dispariţia celui mai mare prozator al Român­ei. Caragiale vorbea din contra despre vii­tor , despre o piesă de teatru pe care a­­vea s-o prezinte în August, comitetul tea­tral din Bucureşti şi despre viitoarele sale legături mai strînse,cu Iaşul, hotărîse să aducă pe fiul său la Iaşi să facă dreptul şi să fie ast­fel, mai des în Iaşi. * Caragiale a atins, în treacăt şi aniver­sarea celei de a 60-a aniversări a miste­rei sale. — Mi-a făcut mare plăcere telegrama Reginei, m’a cam amărît tăcerea osten­­tantivă a Academiei Române. Mare plă­cere mi-a produs felicitarea telegrafica a unor actori evrei din Romînia. Cînd am convorbit cu maestrul, într’o sală de bererie, am observat în fund, pe concetăţeanul, rudă cu Ronetti Roman, care a servit acestuia de model pentru crearea lui Zeilig Şor. — Te rog să mi-l prezinţi, zise maes­trul. Ştiu de la Roman, că imensa lui crea­ţie dramatică—Şor—trăeşte în Iaşi. II pusei faţă de Caragiale. Şi asistai la o scenă mută pe care n am s o uit. Caragiale, ridicîndu-se de pe scaun și stînd în picioare, înnaintea evreului îi zise : ■— Mă numesc Caragiale. Doream sa vă cunosc. Apoi, descoperi­n­du-se, se înclină, înain­tea evreului și-l privi lungă vreme, a­­proape 10 minute, fără a spune o vorba. După aceea Caragiale rugă pe neguţi­­tor să fee loc şi nu aşeză de­cit după ce acesta conveni să se aşeze ca întăi. Convorbirea a durat, după­­cum mi-a povestit mai tîrziu­ neguţitorul — peste o oră.* Caragiale a murit subit Sîmbătă sub seara, la Berlin. Amănuntele ce le vom primi, vor fi publicate la rubrica telegrame­lor.D-na Caragiale a telegrafiat d-lui Iake Ionescu : „Caragiale a murit“. La care şeful partidului nostru a răs­puns: „Nu­ pot descrie jalea mea pentru moartea scumpului prieten, iubitul Dv. soţ şi cel mai mare dramaturg român. In durerea generală fie să găsiţi curajul ca să suportaţi o astfel de pierdere“. Domnul Delavrancea a plecat la Ber­lin. Este aproape sigur că rămăşiţele mor­tuare ale celui mai tfiate prozator român vor fi aduse spre a fi înmormîntat în ţară. Comitetul clubului conservator-democrat a expediat d-nei Caragiale telegrama ce urmează : Clubul conservator democrat din Iaşi, adine întristat de ştirea marfei lui Ion Luca Caragiale, şeful D-voastră şi unul din cei mai iluştri fii ai ţarei, vă roagă să primiţi,din aceste grele momente pen­tru D-voastră şi pentru familia D voas­tră,—expresiunea celor mai sincere con­doleanţe. Telegrama d-lui A. A. Badarov către doamna Caragiale­­ . Vestea despre năprasnica încetare din viaţă a lui Caragiale, a săgetat toate su­fletele, cari grăesc romîneşte şi a zguduit adine pe admiratorii lui Caragiale, cari nădăjduiau că genul maestrului va mai produce încă capod­opere. Caragiale va trăi cit va dăinui conş­tiinţa neamului rominiesc, a cărui glorie a sporit-o cu geniul său de psicholog pro­fund al unui popor în frigurile transfor­mării spre civilizaţie, cu arta unei ima­ginaţii extra­ordinar de bogate şi origi­nale, îmbrăcată într’o formă neîntrecută. Noi contimporanii săi, sperăm că pos­ter­itat­ea va considera că prin Caragiale, ne am achitat de datoria de a spori capitalul artistic şi literar al neamului, iar eu, care lam­ admirat şi iubit pe Ca­ragiale în toată întregimea firii lui, îm­părtăşesc adine durerea dv., şi a copiilor, şi vă rog să primiţi omagiile mele de condoleanţă, mîngăindu vă că a­ţi făcut totul ca geniul maestrului să şi aibă zborul liber în fie­care moment, ca să producă opere neperitoare. (si A- A. BADAREU Telegrama Opiniei, „Opinia“, îndoliată de şlirea irepara­bilei pierderi, încercată prin moartea i­lustrului d voastră soţ,—nepreţuit colabo­rator al Opiniei, vă roagă să primiţi o­magiul ultim datorit acelui, care a fost gloriosul Caragiale, al cărui geniu lite­rar va străluci printre veacuri, luminos şi nemuritor.*­­ — Clubul social democrat din Iaşi a telegrafiat doamnei Caragiale: „In numele celor mulţi şi obijduiţi, pe cari Caragiale l-a iubit şi îndrumat, vă prezintăm expre­siunea compătimirii noastre“. * Comitetul teatral, s’a întrunit aseară, sub preşedinţia d-lui Sadoveanu, care în cuvinte mişcătoare, a anunţat moartea lui Caragiale. Comitetul a hotărît, ca viitoarea stagi­une, să se deschidă cu piesele o Noapte furtunoasă şi Năpustea. * S’a mai hotărît, ca în cazul cînd corpul regretatului va fi adus în ţară, o delega­­­ţiune a teatrului naţional din Iaşi să par­ticipe la funeralii şi să depuie o coroană. II Adresa văduvei ilustrului Caragiale­ Schoeneberg bei Benin, Insbrucker sir 1­11 Gazeta d-lui Grecianu, fost minis­tru de justiţie, se adresează, în ultimu­lui seu număr, guvernului, cu aproape poronca să desfiinţeze inamovibi­litat­ea justiţiei. Gazeta fostului ministru de justiţie nu ştie, deci, macar atîta lucru: 1) că ina­movibilitatea magistraţilor de la Casaţie este înscrisă în Constituţie şi n'ar putea fi desfiinţată de­cit prin constituantă ; 2) că celelalte inamovibilităţi, legiferate n’ar putea fi desfiinţate de cil prin Ca­mere—că, deci, guvernul singur nu putea face nimic. Ce ruşine —boala aceasta gred­nită!.. NI Ca să facă frumos lui Stamatiu, de care se teme ca de ciumă, primarul laşului şi a permis, în plin consiliu, să facă ce n a făcut nici un primar: să a­tace cu stupidă vehemenţă un partid politic—partidul liberal;­­ să atace pe d. Emil Costinescu, care ca şi­­partidul li­beral, nu’are nici un amestec, în daraviile de la primăria Iaşi.­ Domnul Botez ar avea pentru el scuza iresponzabilităţii, dar este nescuzabil ca un zăpăcit să fie primarul Iaşului. Dacă n’ar fi iresponsabil, ar fi ştiut că este sub director al Creditului şi gra­ţie liberalilor şi nu ne îndoim că acum se va limpezi chestia, dacă zăpăcitul poate fi primarul lui Stamatiu, înjurător public şi sub director la Credit. 11 Posnovici redivivus. Perechia lui Stroja—Posnovici—a rein­viat alaltăeri în consiliul comunal—adre­­sînd înjurături birjăreşti presei de opoziţie. Cazul urm­ează să fie constatat de me­dicul veterinar al comunei, al cărui client este nenorocitul animal biped. 11 Ministerul de interne a făcut cunos­cut Prefecturei de judeţ, c­ă îndeplinindu­­se cu minunţiozitate măsura luată de a se castra armăsarii improprii pentru pră­­silă, ministerul a hotărît să vie în acelaşi timp în ajutorul sătenilor, acordîndu-se cîte o despăgubire de 60 lei, pentru fie­­care cal mort, în urma castrărei. II Sîmbătă în 16 a lunei, va avea loc a­­lincea, din comuna Galata, o serbare pentru sporirea fondului cercurilor. ŞI Consiliul comunal se întruneşte azi la orele 4 p. m. avînd la ordinea zilei, chestiunile rămase nerezolvite în ultima şedinţă. ÎS Sîmbătă seară sa întrunit comitetul societăței „Colonia școlară". Comitetul s’a ocupat cu preparativele în vederea serbărei ce va avea loc în fo­losul coloniei. S’a mai decis a se interveni pe lingă comună, pentru a lăsa societăței în­treaga sumă de 2000 lei acordată în a­­cest scop. II Din comuna Focurile se telefonează că în noatea aceasta un individ pătrun­­zînd în casă factorului poştalion Ioil, i-a furat suma de 400 lei. II Un automobil venind din Piatra a calcat,pe şoseaua Pungeşti, o femee ce venea spre Vaslui. Femeea a încetat din viaţă, curînd după ce a fost transportată la Spital. II Pe moşiile Epureni—Isvoarele şi Horleşti, a căzut ori o ploaie torenţială, însoţită de grindină, care a cauzat pa­gube însemnate. II Admirabila trupă de varietăţi, Die Hölle din Viena, care a debutat în gră­dina Cuza-Vodă, faţă cu timpul nefavo­rabil, va da două reprezentaţii în berăria „Unirea“ din piaţa Unirea. Spectacolul variat va atrage foarte multă lume. II Trupa de operete şi operă sub con­ducerea d-lui Alex. Bărcănescu, va juca astă seară în grădina Bragadiru, în caz de ploaie în sală, frumoasa operetă „I­­veta“. Biletele la librăria Iliescu. I­II La şcoala de Bele-Arte din Iaşi se ţine concurs­­pentru o bursă în străină­tate. Candidează d-nii Ion Cosmovici şi St. Demetrescu. ■1 Expoziţia lucrurilor atelierilor de­ croitorie, lengene, ţesut şi flori de la şcoala profesională sf. Sava, va fi deschi­să în zilele de Joi 14 şi Vineri 15, ora 2­6 p. m., iar serbarea de închidere a anului şcolar va avea loc în ziua de Vi­neri 15 Iunie ora 9 a. m. II D. L. Geller, industriaş, unul dintre cei dintâi cari s’a supus legei meseriilor, a trimis ori Cassei Centrale o adresă de protestare contra prefectului de poliţie, care l-a oprit—prin subalternii săi — să pătrundă în sala de întrunire a meseria­şilor, de­şi d-sa aparţine personal şi în calitate de conducător de fabrică. 1). Geller a anunţat Cassa centrală, că­­faţă de abuzurile autorităţii e decis a nu mai distribui timbre la lucrători. 01 D. V. Dimiu, inspector şcolar, va­ pleca să inspecteze examenele secundare particulare din Focşani şi Piatra. g| Astăzi elevii liceului particular pro­fesorii asociaţi, au trecut examenele de ştiinţi­ fizico-naturale, cu d. profesor Fin­­ţesci, de la liceul naţional, ca membru al comisiunei examinatoare, asistat fiind de d. N. Ionescu licenţiat în ştiinţă. Dri Duminică au trecut examenele de­ limba franceză cu d. profesor Richard Tuffli. Ii I­. dr. Fior, medicul şef­ al oraşului, a invitat pe toţi medicii practiciani, de­ a comunica prima locuinţă a unui bol­nav de boală contagioasă, spre a lua i­­mediat măsuri de desinfectare. Aceasta în urma constatărilor făcute, că unii medici pentru a evita neplăcerile unei desinfecţiuni, cînd s’a constat un caz de boală în vre-un local public, a­­nunţă cazul, după ce bolnavul a fost mu­tat în altă locuinţă, ceia ce face ca pri­mul local să rămîie nedesinfectat. Medicul şef adaugă în circulară că în cazul cînd nu­­ va comunica exact prima locuinţă, va considera cazul ca nedecla­rat şi va proceda, în conformitate cu le­gea. ’ II Sîmbătă seara va avea loc la­ Copoui O mare serbare, dată în folosul­ societăţei Colonia Şcolară. I­­­ri au­ avut loc la Conservatorul de muzică, examenele clasei de declamaţiune de sub conducerea d-lui State Dragomir. Examenul a avut loc în prezenţa d-lui Sadoveanu, ca delegat al ministerului. Au fost absolvite, d-nele Lucia Popescu şi Elena Procopovici. Au fost promovate în al 4-lea an: E­­lena Popovici, Zoia Antonovici şi d-nii Constantinescu, Chibzui, şi Dimitriu, Con­stantin. Au fost promovaţi în anul al 3-lea: d-nii Pizone, fraţii Pavloff şi d-rele Ma­ria Popovici şi Elena Dorotei. Au fost promovate în anul al doilea, d-rele Elena Artenie şi Maria Bălăceanu, şi d-mii Gh. Ghiţescu, Mirari Popovici şi I. Petrescu. N­­­ri s’a dat rezultatul la concursul pentru ocuparea postului de director al in­stitutului de chimie din Iaşi. Domnul Petrovici, care a intrumit nota 18, a fost recomandat director. IS Corsica şi împrejurimile sale, insula frumuseţei, sălbatecă şi pitorească în a­­celaşi timp e fidel reprodusă de cinema­tograful Pathe-Frères (noua grădină vis­­â-vis de Socec), în noul program de as­tăzi Luni. Ne sunt exact redate nepă­trunzătoarele păduri corsicane, piscurile înalte cu zăpezile veşnice, prăpăstiile fără fund şi întreaga insulă. Un apus de soare aprinde feericele peisaje ale patriei lui Napoleon şi grota din Ajacio, unde venea să viziteze marele cuceritor, pare scal­­data în sînge. Noul program cuprinde încă . Pe ruina altuia, roman contimporan.— Comitatul Kent (Anglia), vederi pitoreşti. —Ora solemnă, splendidă desfăşurare din seria filmelor lungi teatrale, în două părţi. Sportman de ocazie, comedie.—Şuviţa de păr, epizod reconstituit din epoca na­­poleoneană.­—Un duel între sufragete, co­medie. Vor fi readuse succesiv, după stăruin­ţele vizitatorilor: Circul zburător sau în faţa şearpelui — Amor mascat cu d-ra Henry Porten şi Logodnica Marţei, suc­cesele universale ale cinematografiei ac­tuale. Peste cîteva zile „Cei doi defilisa“, o desfăşurare, care urmează în urma ac­cidentelor mortale de la Circ. E o con­tinuare cu cei doi artişti rămaşi în viaţă, care obţine aceleaşi imense succese ca şi „Cei patru draci’", la Situaţia la seminarul pedagogic din Iaşi.­­Premiaţii ,cu laudă: Obreja Gheorghe, Goldstein Leon, Alter H., Promovaţi cu la­udă :’ Cihan Eugen Schreiber A, Lazăr N. Promovaţii: Finkelstein W., Botez Const., Pănişca E. G., Rotă Jean, Steinberg Ca­rol şi’ Zugrăvescu M. înscrişi 13, retraşi 1. Toţi 13 au pro­movaţ­ii Am primit la redacţie „Revista I­lustraţiunea Română“, No. 5 an. II. In afară de numeroasele ilustrafiuni, partea literară ni se prezintă cu totul superioară. Remarcăm o admirabilă poezie inedită „Către Domnul“ de d. Duiliu­ Zamfirescu, de la Academia Română. Redacţia şi Administraţia revistei :­Str Academiei 6. Min­etele fmme Telegrafice şi Telefonice Bucureşti Iunie 11 Partei hu Canpie Bdu­sresil.—Corespondentul din Berlin al ziarului Adevărul, telegra­­fiazi urmaîcareia, cu prisir® Sa mniininăvirea si moartea lui Cara-Caragiale s’a sfinţit reu Inşi de Mineri. Insă­­in starea sa nu se vedea nimic alarmant. Sfii curstsl stopfe! vărsături, dar I si faeis ceia mai bine, lasă era indispus. Sîmbătă ia ornează, eî sa re­trase In biroul set?, ű® iueru, din locuința sa de la Sstîifaeberg și rsagă pe d-na Cerageaia să*S Iese singur, si nimeni sa nu-l deven­fSZB. L® orele 2, d-na Caraglaia In­­trînd In birou pentru a*l chema la masă, pisi pe regretatul seu soţ firi viaţi. Tssîe ajutoarele medicilor che­maţi în grabă, erau tardiva: Ca­ragiale murise.* La locuinţa de la Schöneberg este o desolare, ce nu se poate descrie. D-na Car­agiale este sdrobită de durere şi nu mai puţin ceilalţi membri ai fami­liei.* Indispoziţia lui Caragiale de Sîmbătă dimineaţă, provenise mai ales din faptul că în acea zi proectase să plece în­spre România, şi din cauză de boală, se văzu nevoit a-şi amăna plecarea. * Bucureşti.—Eri la parele 5, cu expre­sul de Arad, d. I. Bacalbuşa, directorul general al Teatrelor a plecat spre Berlin, pentru ca împreună cu familia, să ieie cu­venitele disposiţiuni pentru aducerea în ţară a corpului regretatului. Azi la orele 5, şi în acelaşi scop, pleacă la Berlin şi d. Delavrancea. D. Dobrogeanu Gh­erea, care se află la Govora, a fost înştiinţat telegrafic de moartea lui Carageale. Vestea aceasta a sdrobit pe d. Gherea, care ţinea cu deosebire la Carageale. E probabil că d. Gh­erea va pleaca de ase­­minea mîine la Berlin. * La Teatrul Naţional, la clubul­ conser­vator şi la Ateneu s’a arborat drapelul negru. * In unele cercuriuri, se afirmă că în ultimul timp, Caragiali suferea de lipsă de mijloace materiale. Aşa că unii dintre prietenii sei, se gîn­­deau chiar la lansarea unei subscripţii naţionale. Caragiali însă aflînd de aceasta, a re­fuzat categoria aceasta. * E aproape cert, că marelui defunct i se vor face funerarii naţionale. Domnul Arion ministru de interne, care se întoarce azi în Capitală, venind din Buzeu unde fusese în inspecţiune, va lua o hotărîre şi va depune creditele nece­sare. Hars acsideirt de automobil Tecuci.—Un grav accident de automo­bil s’a intîmplat pe soseaua Nicoreşti, în­tre cotoanele 216 şi 217. Automobilul în care se găseau mai multe persoane, au dat peste un car cu boi. Ca­rul a fost rostogolit, şi un ţaran, care se afla întrînsul a fost omorît pe loc. Dar şi automobilul a fost răsturnat, iar persoanele , care se aflau, au fost grav rănite. Astfel d. Gh. Botez, şef de cabinet la direcţiunea generală a siguranţei, are mina stingă ruptă. D. loc. colonel Dobriceanu, de la divi­zia 5-a Buzeu, simte mari dureri interne. D. căpitan C. Popescu, de la divizia 5-a Buzeu are o rană gravă la ochiul sting. D. dr. Stroescu, avocatul Pompiliu Io­nescu, ambii din Buzeu­, precum şi şofe­rul sunt aseminea serios răniţi. In urma sosirei de ajutoare, toţi au fost transportaţi la spitalul din Tecuci. Sinuciderea genui comerciant Galaţi.­Aseară s’a sinucis comercian­tul Ştefan Staicovici, fost deputat şi con­silier comunal. Cauza sinuciderei, se atribue unei boli incurabile. MARIA HELLES UE mm ROSEN LOGODIŢI Iaşi Hirlău In loc de ori­care altă înştiinţare DOCTORULUI ,,JE IN MEDICINĂ & CHIRURGIE. 1..) Eduard Fabini« IAŞI, STR. PĂCURARI, No. 5, Etajul »­­ Vis-a-vis «Ie Jockey-Clob ■ (DEASUPRA FARMACIEI) fgv '' INTRAREA PRIN RÂPA GALBENA instalatiune modernă CONSULTATIU­N l­ DELA 8-10 a. m. si DF.LA 3—6 p. m. PENTRU S­­g. Boafe Interne ^ 68 piept, da stomah, de ficat, de rinicfii, de intestine, etc. Si Boala de Femei TRATAMENT MEDICAL AL AFECŢIUNILOR DE ORDIN g­inecologic . Prelura judeţului Iaşi Sem­iciu­l Jud­eţein PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 15 iunie 1912 oarele 11 a. m. se va ţinea licitaţiune în camera aces­tei prefecturi (Serviciul judeţean) pentru a se da în întreprindere construirea în diferite localităţi din judeţ a următoarelor clădiri : 1) Construirea a cinci localuri de şcoli. 2) Construirea a cinci localuri de Pri­mării. 3) Construirea a două localuri de jan­­darmării. 4) Construirea a două grajduri. D-nii concurenţi sunt rugaţi a se pre­­senta în citata zi şi oară cu­­ofertele lor scrise şi sigilate însoţite de o garanţie de 4 la su­tă din valoarea totală a lucrărei pentru fie­care­ clădire în parte. Dispoziţiunile art. 72—83 din legea con­­tabilităţei­­ generale ale statului, precum şi acele a art. 95 din legea meseriilor şi art. 141 şi 146 din regulamentul zisei legi sunt aplicabile acestei licitaţii. Condiţiunile regulatoare modului acestei întreprinderi şi proectele lucrărilor în chestiune se pot vedea în fiecare zi lu­crătoare în cancelaria Prefecturei (Serv. Judeţian) între orele 8—1 p. m. Prefect, C. Negruzzi Secretar Consiliului, V. Farra 12 Mai 1912 No. 3500 Elisaveta C. Botez, are durerea a face cunoscut decesul iubitului ei soţ ! ION C. BOTEZ fost croitor al Teatrului Național din Iaşi înostat din­ vi­iţi ui veStă li 77 ani Duminecă, 10 Iunie, seara. Inmormîntarea va avea Joc Muţi 11 Iunie, ora 4. CorUg'ri vs penii da la domiciliu, str. Smărdap 40. 0 w«A wg 1 * ® frumoasă din două JPXS« V’ TJ,I.® încăperi mari pre­cum şi o locuinţă elegantă la etaj de 5 camere, cameră de bae cu closet în apar­tament, scară separată şi luxoasă şi toate atenansele se închiriază str. Ştefan cel Mare casele Schnürer. PENTRI3 SEZONUL DE MIA A SOSIT cere mii elegausta şi fmntifioase desenări în Broderii Sete, pentru iţoehli etc. Le cun­oscutui m Broderii pentru Bluze, Bluze Marqui­sette. Ciorapi Maas­elin negre şi, în colori, Garnituri de Rochii , Dentele Chantelii şi Dantele Macrame, Galere de chipiure etc. ' ‘Oui aparatS CORSETE modems Voilete şi Ercharfe moderne mimai la PARADIS PfiFlftlfiUA DE mmm altoite 0/4 UE gilLIOi) Preotul C%­oajii & Familia Apostăphioael Comarna—Iaşi cu mai multe odăi, bucă- amn tărie, odae pentru servitori fintînă, grajd, şură, grădină, şi loc mare, gheţărie etc. Asemenea o fabrică de căm­­­ătarie tot în acea casă, simt de vînzare. A se adresa la d. Franz Leiber str. Dra­­goş (Tatarasi) No. 25,

Next