Opinia, iunie 1912 (Anul 9, nr. 1604-1628)

1912-06-15 / nr. 1616

neantului meu, eu, de la capă­­t rudnicelor am­nui ochiu uriaşu, ce-ar avea şaptezeci şi patru de irisuri, au venit să se aşeze ca tot atîtea pupile, peste care marea impe­rioasa şi violeta pleoapă a morţii de mult s’a lăsat. Şi eu, de la marginea privesc atîtea neanturi, tul stăruinţilor mele şi biţii care mă îmboldesc, mă uit la atîtea ambiţii şi vise aţipite ; eu, cel ce am po­zat cu atîţia buni tovarăşi ai mei în faţa atîtora obiectivi, privind medalionul a­­cesta, încep să mă înfior şi să simt în­tunericul, doliul nepăsătoarei cămere ob­scure. Ca pe o hartă sculptată, trec mîna peste tabloul acesta, că un orb ce-ar pi­­pipăi cu degetul relieful ce-i lasă un as­cuţiş pe o suprafaţă lucie, ca pe întinsul unor ape ce le-a sorbit focul lacomului soare lăsînd să i se vadă tăinuitele pră­păstii şi vulcane, ce le ascundeau în fun­dul lor, călătoresc, şi mă mir cît de pu­ţine înălţimi au rămas, pe care să mă pot urca spre a privi mai de aprope ce­rul. Ce curios şi zbuciumat continent, ce amestec de linii mixte, a lăsat linia o­­rizontală a apelor reîntorcîdu-se în soare ! Goale de pupile au rămas multele iri­suri, împrejmuite de neant au rămas ova­lele globuri întoarse, neîndurate s’au lă­sat întunecatele cortine, ale dibaciului operator peste atîtea trufii chipuri ano­nime, reprezentate printr’un număr simt astă­zi majoritatea acestei pleiade, cercuri de-a dura date pe panta nepăsărei cele mai multe din cercurile ce au căutat să facă un mănunchiu. Serioasă însă, tristă aproape, tînără încă, voluntară totuşi priveşte enigmatica figură a marelui Caragiale din alveola a­­cestui grup de coral­ier, un număr al mul­ţimii este şi el pe tabloul pe care îl pri­vesc ca pe un ocnaş într’o celulă, ca un osîndit la veşnica muncă, ca un stigmat pe umărul lui poartă şi el un număr, a­­cela de 27, dar numărul acesta i-a fost cu noroc. D. ANGHEL PRIM­ĂRIA COMUNEI IAŞI In ziua de 3 iulie a. c. oara 11 a. m. se va ţ­ne în localul Primăriei, licitaţie prin oferte în­chise pentru furnitura a 1,000,000— 1,500,000 kilograme lemne de foc, esenţă de fag sau carpăn necesare serviciilor comunei şi pentru şcoli, judecătorii, abator, pieţe, cimitire, grădini etc. pe timp de un an de la semnarea contractului. Garanţia provizorie 500 lei în nu­merar sau efecte garantate de Stat. Concurenţii vor depozita în curtea Primăriei, câte cel puţin 2 metri cu lemne, care vor servi ca probe pen­tru acele ce vor furniza. Condiţiunile de licitaţie şi cactul­e sarcini se pot vedea in fiecare zid de lucru la Serviciul Administrativ, No. 13933­9 / 22 Iunie 1912. ȚESUTUL ROHAMEI PRIMĂRIA COMUNEI BUCUREȘTI PROSPECT împrumutul de Iei 30,000,000.— Capital nominal din anul 1912 In virtutea legei din 20 Aprilie 1912, Comuna este autorizată a contracta un împrumut de lei 30,000,000, capital nominal, pentru executarea lucrărilor­ de edi­litate prevăzute prin acea lege. Pentru realizarea acestui împrumut, conform votului Consiliului comunal din şedinţa de la 2 Iunie 1912 şi aprobărei Ministerului de Interne No. 15008/912, Comuna emite obligaţiuni purtătoare de dobândă 4 la sută pe an în valoare nominală de lei 30,000,000, cu cupoanele de 1 (14) Iunie şi 1 (14) Decembrie în fie­care an. Obligaţiunile sunt la purtător. Ele se vor emite pe tipul de 100, 500, 1000 şi 5000 lei. Numărul de bucăţi, în fie­care fel se va fixa definitiv după rezultatul ce se va obţine în urma repartiţiei subscrierilor. Amortizarea acestor obligaţiuni se va face al pari, în proporţiuni egale pen­tru fiecare din aceste tipuri, în 80 de semestre, prin trageri la sorţi semestriale, cari vor avea loc în Bucureşti, în localul Ospelului Comunal, cu o lună înainte de scadenţa cuponului, adică la 1 (14) Maiu şi 1 (14) Noembrie al fiecărui an. Pri­ma tragere la sorţi va fi la 1 (14) Maiu 1913 şi prima rambursare la 1 (14) Iunie 1913. Obligaţiunile împrumutului vor fi clasate printre fondurile publice şi primite ca garanţie la licitaţiunile de lucrări publice ale Statului, Judeţelor şi Comunelor. Ele vor fi admise la Banca Naţională, la Cassa Rurală şi la toate Cassele publice, pentru toate operaţiunile prevăzute prin legile şi statutele acestor instituţiuni. Titlurile vor fi scutite de orice impozit prezent şi viitor, atît asupra capitalului, cît şi asupra venitului lor. Acest împrumut este garantat cu veniturile comunale. La plata anuităţi­lor acestui împrumut se afectează, la caz de necesitate,, şi orice sporire din cota fondului comunal. . Plata Cupoanelor scăzute la 1 (14) Iunie şi 1 (14) Decembrie al fiecărui an şi a titlurilor eşite la sorţi, se va face la Cassa Comunală, sau şi alte bănci în Bucureşti şi în judeţe cu cari se va conveni, făcîndu-se aceasta cunoscut la timp prin publicaţiuni. Cupoanele obligaţiunilor se prescriu în termen 5 (cinci) ani de la data scadenţei lor, iar capitalul acestor obligaţiuni se prescrie în termen de 30 (treizeci) ani de la data eşirei lor la sorţi în folosul Comunei,­ conform art. 126 din legea contabilităţii publice. Numerile obligaţiunilor eşite la sorţi se vor publica prin Monitorul Comunal, Monitorul Oficial şi alte ziare. Subscripţiunea menţionatei sume de lei 30.000,000 capital nomi­nal, va avea loc în zilele de 20 şi 21 Iunie st. v. 1912 la Cassa comunală şi la Băncile din Capitală şi judeţe, cum şi la sucursalele lor, care vor conveni cu Primăria să deschidă subscripţie publică la ghişeurile lor, dela ora 10 a. m. pînă la ora 4 p. m. în următoarele condiţiuni: 1. Subscripţiunea se va face pe formulare date de Comună . 2. Dacă subscripţiunea va întrece suma de 30.000.000, Primăria îşi rezervă dreptul de a face singură repartiţia. Sumele subscrise pînă la 5000 lei sunt irreductibile. Repartițiunea va urma cît se va putea mai neintîrziat. 3. Prețul subscripțiunei este fixat la lei 89, pentru una sută lei capital nominal în titluri. Subscriitorii vor face vărsămintele în Bilete de Bancă. 4. La subscripție se va vărsa 10% asupra sumelor subscrise, în nu­merar sau efecte publice comunale ale Statului, sau garantate de Stat, socotite pe valoarea nominală, iar la repartițiune, efectele depuse urmează a fi preschimbate în numerar; 5. Al doilea vărsămînt va fi de 9°fo și se va face la repartiție ; 6. Al treilea vărsămînt de 10°/Q va fi la 16 (29) August 1912 ; 7. Al patrulea „ de 20 „ „ 15 (28) Sept. 1912; 8. Al cincilea „ de 20 „ „ 15 (28) Oct. 1912 ; 9. Al șeaselea „ de 20 „ „ 15 (28) Noemb. 1912 ; 10. La ultimul vărsămînt, subscriitorii vor bonifica Primăriei o do­­bîndă de 4°/0 pe an, calculată asupra valorii nominale corespunzătoare fie­cărui vărsămînt, pe zilele curse de la 1 Iulie 1912 st. v. pînă la 1 Decem­brie 1912 st. v. data scadenței primului cupon. 11. După vărsămîntul al doilea de 9 la sută la repartiţie, se vor eli­bera subscriitorilor titlurile provizorii în schimbul chitanțelor dela sub­scriere. 12. Preschimbarea titlurilor provizorii, în titluri definitive se va face după plata integrală a vărsămintelor, conform publicațiunilor care se vor face la timp. 13. Dacă subscriitorii nu vor face vărsmintele la termenele fixate, titlurile, a­­ferente vor rămîne Comunei, care va putea fără nici o somaţiune sau punere în întîrziere, să le vînză pe riscul şi pericolul subscriitorului, iar diferenţa, de va re­zulta, se va acoperi din acomptul vărsat. Băncile la cari se vor face subscrierile la împrumutul mai sus citat sunt: — BOSmSEŞTI s Banca iatsarsali.—Basses Agrîcolă.­­ Banca Ge­­naraSâ — Sanc® Hermorssoh Blank și O la.—Banca da Credit Romín. Banan de Scant—Banca Comercială.—Banca Ram­inssasoă.—Banca Romb­aîsl (The Bank of Roumania Vd.).—Banca G. Sicriu si 8-te. IN «IUBETE. La Sucursalele Bamcet Naționala —Sucursalele Bán­cei Agricole.—Banca Populară din Pitești.—Banca Comercială din Turn­U'Satferin.-Creditul Oltean din Craiova.—Banca Slatina.—Banca Caracal.-Banca Corabia.—Banca TIrgu Jiu. Banca Comercială și Industriali din Preașta și Tirgonilşte. — Banca Holdova de Jos din Bârlad.- Banca Iaşului din Iaşi. Pe lingă acestea se vor admite şi alte Bănci din Capitală şi judele care vor face cerere la Primărie, pînă în ziua de 12 Iunie crt. Primar, D. DOBRESCU Directorul Contabilităţei, CHIRIŢA G. MIHAILESCU o PilM­­­A Scrisori din Bucovina — De la corespon. nostru particular — Stii lagăru! romín Cernăuţi 12 Iunie—Acum în ajunul va­canţelor, mişcarea politică din lagărul ro­mín, începe ’să devie mai actuală ca ori­cînd. Partidul naţional-romîn a hotărî! înce­perea unor mari adunătri populare în toate distrnctele romîneşti pentru a­­se clasifica situaţia, iar partidul democrat, agitează ideia’ depunerei mandatelor tu­turor deputaţilor romîni şi escrierea de alegeri noi parţiale pentru mandatele ro­mîneşti. Faţă de această agitaţie partidul naţi­onal, însă n’a luat ni­c o poziţie. In cursul acestei săptămînă însă se va cunoaşte şi părerea deputaţilor naţiona­lişti, faţă de ideia depunerei a manda­telor. In orice caz e de prevăzut, că toţi de­putaţii romîni, în înţelegeri comune îşi vor depune mandatele, pentru a se curma odată pentru totdeauna actualele frămîn­­tări intestine chiar din tot lagărul ro­mân. Se știe adică, că din cauza acestor fră­­mîntări cari în ultimul timp au ajuns atît de înăsprite că puneau toată lumea în uimire, nu s'a putut convoca dieta de peste doi ani, rămînînd neresolvite o su­medenie de chestiuni foarte importante, de la care depinde desvoltarea economică şi culturală a ţării şi că toate intervenţiile făcute pe lîngă combatanţi de către şe­fii Celorlalte naţionalităţi, pentru Calma­rea spiritelor, au ramas fără nici un re­zultat. Din contra, pe lîngă Campaniile de presă, foarte violente, actualii politiciani şi-au întentat, reciproc şi numeroase pro­cese de calomnie Care vor veni Chiar în Curînd înaintea autorităţilor noastre. Se vede însă că şi o parte dintre ro­­mîni nu mai pot suporta această tristă stare de lucruri, căci iată Cum înţelege un distins politician, rezolvarea actualei crize politce. „Deputaţii democraţi şi naţionalişti în înţelegere comună, să-şi înainteze guver­nului demisiunile lar cu rugămintea ca acesta să escrie cît mai curînd posibil, alegeri noui pentru locurile româneşti. Tot­odată reprezentanţii romînilor, să in­­tervie pe lîngă actualul guvernator con­tele de Meran, ca guvernul să nu se a­­mestece de joc în viitoarele Campanii e­­lectorale şi să nu­­facă nici o presume a­­supra alegătorilor romîni. Deasemenea electorii să-şi promită re­ciproc şi pe cuvîntul de onoare, că în vii­toarele­­ luptă electorale nu se vor servi de mijloacele obicinuite pînă acum , alcool, mituiri, trivialităţi personale sau calomnii din cele m­ai ordinare. Intr’un cuvînt, fiecare partid să lupte pentru programul său politic şi rezultatul acestor alegeri parţiale, să fie o expresie adevărată şi nefalsificată a maselor ale­gătorilor, să fie numai şi numai expresia vie a poporului. După astfel de alegeri partidul învins să dispară, iar cel cu încrederea poporu­lui să fie obligat să înceapă o serioasă operă de regenerare a moravurilor vieţii noastre publice. O altă rezolvare a actua­lei crizei politice, e în a­nualele împreju­rări exclusă­. Aceasta e o părere a unui distins po­litician român, care doreşte din tot su­fletul să vadă dispărînd lira şi discordia din sînul romînilor, care au nevoie ac­tualmente de o linişte perfectă pentru a putea rezista astfel cu energie atacurilor vehemente ce vin de la duşmanii lor et­nici din afară de partid, de la ruteni. In curînd, voiu vedea ce zice şi parti­dul naţional la această propunere, căci cei mai mulţi dintre deputaţiii democraţi au declarat că sunt gata să-şi depună mandatele de îndată ce şi ceilalţi vor face la fel. Gama. Tot în numărul acesta se inaugurează polemica vehementă cu „Viaţa Romî­­neas­ă“ în urma parodiilor la adresa sim­boliştilor publicate în această din urmă revistă.* Se va ridica la Paris un monument lui Henri de Bornier, autorul minunatei „Pille de Roland“. * Consiliul superior al artelor frumosiee, a distribuit anul acesta 30 mii franci, pentru încurajarea tinerilor artiști fran­cezi.* STRUNA ZILEI B­I S E X... Direct de la Centru s’a numit moaşă de dispărţire d-na Maria Pantalon. A­­ceastă decădere... Mişcarea. Dar ştii că gluma se îngroaşă— Şi nu e tocmai de bon ton Să fii la despărţire moaşă Şi’n lume să te arăţi—pardon. Cu numele de... pantalon. Caragiale tatăl.—Intr’un articol al scriitorului Dim. Teleor găsim următoa­rele amănunte despre tatăl defunctului autor al „Năpastei“ : „...Tatăl lui I. L. Caragiale a fost ac­tor pe vremea Regulamentului Organic la Teatrul Romînesc ce năștea atunci sub conducerea lui Costa­lie Caragiale. LuCa Caragiale, care juca pe la 1844 şi mai încoa, jude­înd după dările de seamă ale jurnalelor din vremea lui, — Curierul Romînesc, Vestitorul Romînesc, şi altele nu prea avea talent dramatic, căci e a­­proape încontinuu criticat, pe acele tim­puri de extremă bună voinţă pentru lite­ratură şi artă , asta nu-l împiedică însă d’a fi încontinuu pe scenă. „Cea dintâi soţie, a lui a fost vestita „Madam Caliope“, care murind, buca s’a însurat a doua oară, şi cu această soţie, a avut pe Ion Luca Caragiale, pe care azi îl plîng toţi Romînii ca pe un geniu ce-a pierit dintre ei*.v Revista „Versuri şi proză“ conţine în No. 14—16, apărut acum, afară de arti­colele menţionate, bucăţi semnate de E­­mil Isac, B. Paltănea, M. Rusu, C. B. Chiulea, A. Viţianu. v 33 Domnul C. Cantacuzino-Paşcanu, a telegrafiat d-nei Alexandrina Caragiale : Vă prezint expresiunea mult simţită a condoleanţelor mele personale şi a ami­cilor politici din Roman pentru neţărmu­rita durere ce încercaţi prin moartea neaşteptată a iubitului vostru soţ, scum­pului nostru prieten şi unul din cei mai iluştri şi admiraţi fii ai ţarei. G*tîn Cantacuzino«Paşcanu- S3 Anecdote despre Caragiale predate, de Teleor. La aniversarea fondărei societăţii Ju­nimea se da mai înainte un mare ban­chet la Iaşi. Intr’un an telegrafiind Caragiale că vine la banchet, s’au dus la gară notabilităţi literare ca : Pogor, Negruzzi, Missir, Naum, N. Cane, Creangă, şi dacă nu mă înşel, toţi aceştia şi alţii, ’aveau în frunte pe d. Titu Maiores­cu. Cînd maşina trenului a fluerat de in­trare în gară toţi şi-au aţintit privirile spre ferestrele vagoanelor şi cînd au ză­rit figura lui Caragiale, au devenit severi şi au luat un aer solemn. Venea Cara­giale! Autorul „Scrisorei Pierdute“, văzînd atîta greutate în figurile membrilor de la Junimea, s’a făcut şi el mai grav, s’a în­cheiat la toţi nasturii redingotei, şi-a în­dreptat cravata, şi-a netezit părul,şi şi-a şters cu mîneca hainei pălăria. Trenul se opreşte. Momentul e foarte solemn. Caragiale deschide uşa vagonului de clasa II-a, face un pas pe scară... Dar de­odată, din mulţimea de pe peron ră­sună un glas puternic, glasul unei fete iz­­aelite care-l cunoscuse intim, mai de mult : — Carajalie. Toată solemnitatea primirei s’a dus pe copcă. Au început să rîză şi literaţii şi publicul şi chiar Caragiale. * Caragiale se împrumutase de la profe­sorul de matematici Mirescu cu suma de 20.000 de lei. Caragiale n’avea cu ce plăti suma aceasta destul de mare. Căpătînd moştenirea de la Momuloaia, a fost dat în judecată de către Mirescu. Procesul a ţinut mult, dar în cele din urmă creditorul a cîştigat şi nea Iancu fiind solvabil, a trebuit, vrînd-nevrînd să-şi ach­u­­te datoria. După ce-a numărat în mîna lui Mire­scu, două­zeci de mii de leusori, au ple­cat amîndoi, creditor și debitor, să bea cite o bere undeva. La berărie au vorbit ei despre multe și mărunte, au rîs, au făcut haz, te miri de ce. Apoi s’au sculat să plece. — Pe drum Caragiale îi spune lui Mi­rescu : — Mă Mirescule, ce-o să faci tu mă cu ăi 20 de mii de franci de la mine ? — Ştiu şi eu... Mă Mirescule tot, n’ai tu ce să faci cu ei... Imprumută-mi’i mie. 33 Decoraţi.—Cu ocazia zilei de 10 Mai au mai fost decoraţi : d. Leoni­de Ga­­toschi, preşedintele consiliului general de Iaşi, Steaua Romîniei, în gradul de ofi­ţer , în gradul de cavaler: arhiereii Pe­­trescu Botoşăneanu şi Bartolomeu Stă­­nescu. Corona Romîniei, în gradul de coman­dor : dr. V. Bejan, profesor universitar Casiano Victor, profesor-pensionar; Po­­povici Alexandru, profesor la facultatea de ştiinţă ; S. S. Preutu Savin, rectorul Se­minarului „Veniamin“ ; dr. C. Tiron, pro­fesor la facultatea de medicină, în gra­dul de ofiţer: Alexandrescu Grigore, diri­gintele poştei centrale Iaşi. 33 A reapărut, îngrijit ca totdeauna, „Curierul Slănicului“. 33 D. Dr. I. Pisovschi ne roagă să a­­nunţăm persoanele care doresc a-i vorbi, că-l găsesc acasă în fie­care zi între oa­rele 1—2. 08N BOTOŞANI \ Un inginer necinstit.—Judeţul Boto­şani are neşansa de a avea în fruntea sa un inginer, un om şi necinstit şi li­nul din stîlpii şefului, ginerile primarului oraşului, pe d. inginer Tudor. Acest domn inginer a fost angajat de Comuna Hîrlău cu Conducerea lucrărilor pentru construirea stradelor Roşiori si Dîmbu, pentru care a încasat frumoasa sumă de 250 lei. D-sa însă, a Condus asa de bine lu-­crările în­cît stradele şi astă­zi sunt in­tr’un hal Care te indignează şi a trebuit intervenţia energică a actualei adminis­traţii Comunale pentru a putea împedica să se consume un gheşeft Chiar foarte ordinar. In adevăr, Comuna a trebuit să nu­mească alţi doi ingineri experţi, care la recepţia definitivă, să găsească lipsuri şi defe­tuozităţi, pentru ca acest domn in­giner să vină la simţul realităţii "şi vadă că Cum trăeşte în codrul Vlăsiei. » # Stau şi azi în Cartoanele Primăriei Hîr­lău procesele verbale de recepţie defini­tivă a acestor şosele. După ce la recepţia provizorie, dînsul le primise ca fiind în bună stare, la re­cepţia definitivă, tot acelaş inginer, gă­seşte lipsuri în sumă de 10.383 lei 32 bani la totalul de 45.000 lei, valoarea ambelor şosele. Se vede de departe că miroase a pot­logărie. Acuma, acelaş domn inginer, care s’a pus, se vede, să administreze Hîrlăul, ca pe un sat fără cîni, refuză sistematic şi încurcă lucrările acestei comuni. Aşa strada Florilor din acest oraş, inundată de apele de ploi şi defecţiunile morii a devenit un adevărat lac. Comuna luster, a întocmit planurile şi devizele, a prevăzut în budget sumele necesare, d. inginer Tudor, care ca omul regimului, trebue să-şi dea avizul, ţine încă de iar­na lucrările în cartoanele serviciului teh­nic, spre a putea trăgăna lucrările, pen­tru motivul că comuna nu-şi poate plăti luxul de a angaja ingineri aşa de scumpi ca d-sa pentru modestele ei lucrări. Par­c’am fi în pravoslavnica Rusie ! * Este adevărat că acest domn inginer a fost reclamat autorităţilor superioare de ch­iar subalternii săi, şi este mai adevă­rat că acestea au muşamalizat toată afa­cerea. Noi însă ne vom face o datorie de a’l arăta pe domnul inginerică în toată golă­­tatea lui. Botoşeneanu I. D. Moritz Weinreb s’a logodit cu d-ra Rachel Iaeger, fiica d-lui M. Iaeger din Dorohoiu. 13 D. Titus Patriciu ne roagă a recti­fica informaţia dată ori în ziarul nostru în sensul să domnia sa e director al Li­ceului particular şi nu d. C. N. Iancu, şi examenul de 1. romînă se va da Dumi­nică cu d. P. Gîrcineanu asistat de d-nii I. Iordan la cursul superior, şi C. N. Iancu la cursul inferior, profesori ai şcoalei. S3 Aseară d-ra Natalia Grigoriu, In vrîstă de 15 ani, copila unei gardience de la spitalul sf. Spiridon, a încercat să se otrăvească, bînd o cantitate de spirt denaturat. La ţipetele copilei a sosit curînd mama ei, care a transportat-o în secţia d-lui dr. Negel, unde i s’au dat toate ajutoa­rele. Copila se află azi ceva mai bine, to­tuşi starea ei este încă destul de gravă. Oare cari observaţiuni prieteneşti pri­mite de la mama sa, par a fi provocat hotărîrea tinerei copile de viaţa. 53 Operata Bărcănescu. — Trupa de operete va mai da într „Grădina Bra­­gadiru“ ultimele reprezentaţii Astă-seară Joi U Iunie DragOStB dB Ţigan operetă în 3 acte. Vineri 15 Iunie CiirSB gratBPB o­perată în 3 acte. La teatrul National : Sîmbătă 16 Iunie Sînga Vienez operetă în 3 acte. Duminică 17 Iunie Soldatul VitBBZ operetă In 3 acte, iar în Matineu la Tea­trul National se va juca Contele da Luxemburg in 3 acte. Bilete la librăria Iliescu. a-și curma rea DOCTORULUI IN MEDICINĂ & CHIRURGIE. Eduard Fabini IAȘI, STR. PĂCURARI, No. 5, Etajul I Vis-â-vis de Jochey,Clob (DEASUPRA FARMACIEI) intrarea prin râpa galbena INSTALAŢI­UNE MODERNĂ CONSULTATION II DELA Q—îJS a. m. şi DELA 3—6 p m. PENTRU Boabe interne da piept, do stomah, do ficat, de rinichi, de Intestine, etc. 51 Boale de Femei TRATAMENT MEDICAL AL AFECȚIUNILOR DE OP.DIN GINECOLOGIC *

Next