Opinia, iunie 1912 (Anul 9, nr. 1604-1628)
1912-06-15 / nr. 1616
neantului meu, eu, de la capăt rudnicelor amnui ochiu uriaşu, ce-ar avea şaptezeci şi patru de irisuri, au venit să se aşeze ca tot atîtea pupile, peste care marea imperioasa şi violeta pleoapă a morţii de mult s’a lăsat. Şi eu, de la marginea privesc atîtea neanturi, tul stăruinţilor mele şi biţii care mă îmboldesc, mă uit la atîtea ambiţii şi vise aţipite ; eu, cel ce am pozat cu atîţia buni tovarăşi ai mei în faţa atîtora obiectivi, privind medalionul acesta, încep să mă înfior şi să simt întunericul, doliul nepăsătoarei cămere obscure. Ca pe o hartă sculptată, trec mîna peste tabloul acesta, că un orb ce-ar pipipăi cu degetul relieful ce-i lasă un ascuţiş pe o suprafaţă lucie, ca pe întinsul unor ape ce le-a sorbit focul lacomului soare lăsînd să i se vadă tăinuitele prăpăstii şi vulcane, ce le ascundeau în fundul lor, călătoresc, şi mă mir cît de puţine înălţimi au rămas, pe care să mă pot urca spre a privi mai de aprope cerul. Ce curios şi zbuciumat continent, ce amestec de linii mixte, a lăsat linia orizontală a apelor reîntorcîdu-se în soare ! Goale de pupile au rămas multele irisuri, împrejmuite de neant au rămas ovalele globuri întoarse, neîndurate s’au lăsat întunecatele cortine, ale dibaciului operator peste atîtea trufii chipuri anonime, reprezentate printr’un număr simt astăzi majoritatea acestei pleiade, cercuri de-a dura date pe panta nepăsărei cele mai multe din cercurile ce au căutat să facă un mănunchiu. Serioasă însă, tristă aproape, tînără încă, voluntară totuşi priveşte enigmatica figură a marelui Caragiale din alveola acestui grup de coralier, un număr al mulţimii este şi el pe tabloul pe care îl privesc ca pe un ocnaş într’o celulă, ca un osîndit la veşnica muncă, ca un stigmat pe umărul lui poartă şi el un număr, acela de 27, dar numărul acesta i-a fost cu noroc. D. ANGHEL PRIMĂRIA COMUNEI IAŞI In ziua de 3 iulie a. c. oara 11 a. m. se va ţne în localul Primăriei, licitaţie prin oferte închise pentru furnitura a 1,000,000— 1,500,000 kilograme lemne de foc, esenţă de fag sau carpăn necesare serviciilor comunei şi pentru şcoli, judecătorii, abator, pieţe, cimitire, grădini etc. pe timp de un an de la semnarea contractului. Garanţia provizorie 500 lei în numerar sau efecte garantate de Stat. Concurenţii vor depozita în curtea Primăriei, câte cel puţin 2 metri cu lemne, care vor servi ca probe pentru acele ce vor furniza. Condiţiunile de licitaţie şi cactule sarcini se pot vedea in fiecare zid de lucru la Serviciul Administrativ, No. 139339 / 22 Iunie 1912. ȚESUTUL ROHAMEI PRIMĂRIA COMUNEI BUCUREȘTI PROSPECT împrumutul de Iei 30,000,000.— Capital nominal din anul 1912 In virtutea legei din 20 Aprilie 1912, Comuna este autorizată a contracta un împrumut de lei 30,000,000, capital nominal, pentru executarea lucrărilor de edilitate prevăzute prin acea lege. Pentru realizarea acestui împrumut, conform votului Consiliului comunal din şedinţa de la 2 Iunie 1912 şi aprobărei Ministerului de Interne No. 15008/912, Comuna emite obligaţiuni purtătoare de dobândă 4 la sută pe an în valoare nominală de lei 30,000,000, cu cupoanele de 1 (14) Iunie şi 1 (14) Decembrie în fiecare an. Obligaţiunile sunt la purtător. Ele se vor emite pe tipul de 100, 500, 1000 şi 5000 lei. Numărul de bucăţi, în fiecare fel se va fixa definitiv după rezultatul ce se va obţine în urma repartiţiei subscrierilor. Amortizarea acestor obligaţiuni se va face al pari, în proporţiuni egale pentru fiecare din aceste tipuri, în 80 de semestre, prin trageri la sorţi semestriale, cari vor avea loc în Bucureşti, în localul Ospelului Comunal, cu o lună înainte de scadenţa cuponului, adică la 1 (14) Maiu şi 1 (14) Noembrie al fiecărui an. Prima tragere la sorţi va fi la 1 (14) Maiu 1913 şi prima rambursare la 1 (14) Iunie 1913. Obligaţiunile împrumutului vor fi clasate printre fondurile publice şi primite ca garanţie la licitaţiunile de lucrări publice ale Statului, Judeţelor şi Comunelor. Ele vor fi admise la Banca Naţională, la Cassa Rurală şi la toate Cassele publice, pentru toate operaţiunile prevăzute prin legile şi statutele acestor instituţiuni. Titlurile vor fi scutite de orice impozit prezent şi viitor, atît asupra capitalului, cît şi asupra venitului lor. Acest împrumut este garantat cu veniturile comunale. La plata anuităţilor acestui împrumut se afectează, la caz de necesitate,, şi orice sporire din cota fondului comunal. . Plata Cupoanelor scăzute la 1 (14) Iunie şi 1 (14) Decembrie al fiecărui an şi a titlurilor eşite la sorţi, se va face la Cassa Comunală, sau şi alte bănci în Bucureşti şi în judeţe cu cari se va conveni, făcîndu-se aceasta cunoscut la timp prin publicaţiuni. Cupoanele obligaţiunilor se prescriu în termen 5 (cinci) ani de la data scadenţei lor, iar capitalul acestor obligaţiuni se prescrie în termen de 30 (treizeci) ani de la data eşirei lor la sorţi în folosul Comunei, conform art. 126 din legea contabilităţii publice. Numerile obligaţiunilor eşite la sorţi se vor publica prin Monitorul Comunal, Monitorul Oficial şi alte ziare. Subscripţiunea menţionatei sume de lei 30.000,000 capital nominal, va avea loc în zilele de 20 şi 21 Iunie st. v. 1912 la Cassa comunală şi la Băncile din Capitală şi judeţe, cum şi la sucursalele lor, care vor conveni cu Primăria să deschidă subscripţie publică la ghişeurile lor, dela ora 10 a. m. pînă la ora 4 p. m. în următoarele condiţiuni: 1. Subscripţiunea se va face pe formulare date de Comună . 2. Dacă subscripţiunea va întrece suma de 30.000.000, Primăria îşi rezervă dreptul de a face singură repartiţia. Sumele subscrise pînă la 5000 lei sunt irreductibile. Repartițiunea va urma cît se va putea mai neintîrziat. 3. Prețul subscripțiunei este fixat la lei 89, pentru una sută lei capital nominal în titluri. Subscriitorii vor face vărsămintele în Bilete de Bancă. 4. La subscripție se va vărsa 10% asupra sumelor subscrise, în numerar sau efecte publice comunale ale Statului, sau garantate de Stat, socotite pe valoarea nominală, iar la repartițiune, efectele depuse urmează a fi preschimbate în numerar; 5. Al doilea vărsămînt va fi de 9°fo și se va face la repartiție ; 6. Al treilea vărsămînt de 10°/Q va fi la 16 (29) August 1912 ; 7. Al patrulea „ de 20 „ „ 15 (28) Sept. 1912; 8. Al cincilea „ de 20 „ „ 15 (28) Oct. 1912 ; 9. Al șeaselea „ de 20 „ „ 15 (28) Noemb. 1912 ; 10. La ultimul vărsămînt, subscriitorii vor bonifica Primăriei o dobîndă de 4°/0 pe an, calculată asupra valorii nominale corespunzătoare fiecărui vărsămînt, pe zilele curse de la 1 Iulie 1912 st. v. pînă la 1 Decembrie 1912 st. v. data scadenței primului cupon. 11. După vărsămîntul al doilea de 9 la sută la repartiţie, se vor elibera subscriitorilor titlurile provizorii în schimbul chitanțelor dela subscriere. 12. Preschimbarea titlurilor provizorii, în titluri definitive se va face după plata integrală a vărsămintelor, conform publicațiunilor care se vor face la timp. 13. Dacă subscriitorii nu vor face vărsmintele la termenele fixate, titlurile, aferente vor rămîne Comunei, care va putea fără nici o somaţiune sau punere în întîrziere, să le vînză pe riscul şi pericolul subscriitorului, iar diferenţa, de va rezulta, se va acoperi din acomptul vărsat. Băncile la cari se vor face subscrierile la împrumutul mai sus citat sunt: — BOSmSEŞTI s Banca iatsarsali.—Basses Agrîcolă. Banca GenaraSâ — Sanc® Hermorssoh Blank și O la.—Banca da Credit Romín. Banan de Scant—Banca Comercială.—Banca Raminssasoă.—Banca Rombaîsl (The Bank of Roumania Vd.).—Banca G. Sicriu si 8-te. IN «IUBETE. La Sucursalele Bamcet Naționala —Sucursalele Báncei Agricole.—Banca Populară din Pitești.—Banca Comercială din TurnU'Satferin.-Creditul Oltean din Craiova.—Banca Slatina.—Banca Caracal.-Banca Corabia.—Banca TIrgu Jiu. Banca Comercială și Industriali din Preașta și Tirgonilşte. — Banca Holdova de Jos din Bârlad.- Banca Iaşului din Iaşi. Pe lingă acestea se vor admite şi alte Bănci din Capitală şi judele care vor face cerere la Primărie, pînă în ziua de 12 Iunie crt. Primar, D. DOBRESCU Directorul Contabilităţei, CHIRIŢA G. MIHAILESCU o PilMA Scrisori din Bucovina — De la corespon. nostru particular — Stii lagăru! romín Cernăuţi 12 Iunie—Acum în ajunul vacanţelor, mişcarea politică din lagărul romín, începe ’să devie mai actuală ca oricînd. Partidul naţional-romîn a hotărî! începerea unor mari adunătri populare în toate distrnctele romîneşti pentru ase clasifica situaţia, iar partidul democrat, agitează ideia’ depunerei mandatelor tuturor deputaţilor romîni şi escrierea de alegeri noi parţiale pentru mandatele romîneşti. Faţă de această agitaţie partidul naţional, însă n’a luat nic o poziţie. In cursul acestei săptămînă însă se va cunoaşte şi părerea deputaţilor naţionalişti, faţă de ideia depunerei a mandatelor. In orice caz e de prevăzut, că toţi deputaţii romîni, în înţelegeri comune îşi vor depune mandatele, pentru a se curma odată pentru totdeauna actualele frămîntări intestine chiar din tot lagărul român. Se știe adică, că din cauza acestor frămîntări cari în ultimul timp au ajuns atît de înăsprite că puneau toată lumea în uimire, nu s'a putut convoca dieta de peste doi ani, rămînînd neresolvite o sumedenie de chestiuni foarte importante, de la care depinde desvoltarea economică şi culturală a ţării şi că toate intervenţiile făcute pe lîngă combatanţi de către şefii Celorlalte naţionalităţi, pentru Calmarea spiritelor, au ramas fără nici un rezultat. Din contra, pe lîngă Campaniile de presă, foarte violente, actualii politiciani şi-au întentat, reciproc şi numeroase procese de calomnie Care vor veni Chiar în Curînd înaintea autorităţilor noastre. Se vede însă că şi o parte dintre romîni nu mai pot suporta această tristă stare de lucruri, căci iată Cum înţelege un distins politician, rezolvarea actualei crize politce. „Deputaţii democraţi şi naţionalişti în înţelegere comună, să-şi înainteze guvernului demisiunile lar cu rugămintea ca acesta să escrie cît mai curînd posibil, alegeri noui pentru locurile româneşti. Totodată reprezentanţii romînilor, să intervie pe lîngă actualul guvernator contele de Meran, ca guvernul să nu se amestece de joc în viitoarele Campanii electorale şi să nufacă nici o presume asupra alegătorilor romîni. Deasemenea electorii să-şi promită reciproc şi pe cuvîntul de onoare, că în viitoarele luptă electorale nu se vor servi de mijloacele obicinuite pînă acum , alcool, mituiri, trivialităţi personale sau calomnii din cele mai ordinare. Intr’un cuvînt, fiecare partid să lupte pentru programul său politic şi rezultatul acestor alegeri parţiale, să fie o expresie adevărată şi nefalsificată a maselor alegătorilor, să fie numai şi numai expresia vie a poporului. După astfel de alegeri partidul învins să dispară, iar cel cu încrederea poporului să fie obligat să înceapă o serioasă operă de regenerare a moravurilor vieţii noastre publice. O altă rezolvare a actualei crizei politice, e în anualele împrejurări exclusă. Aceasta e o părere a unui distins politician român, care doreşte din tot sufletul să vadă dispărînd lira şi discordia din sînul romînilor, care au nevoie actualmente de o linişte perfectă pentru a putea rezista astfel cu energie atacurilor vehemente ce vin de la duşmanii lor etnici din afară de partid, de la ruteni. In curînd, voiu vedea ce zice şi partidul naţional la această propunere, căci cei mai mulţi dintre deputaţiii democraţi au declarat că sunt gata să-şi depună mandatele de îndată ce şi ceilalţi vor face la fel. Gama. Tot în numărul acesta se inaugurează polemica vehementă cu „Viaţa Romîneasă“ în urma parodiilor la adresa simboliştilor publicate în această din urmă revistă.* Se va ridica la Paris un monument lui Henri de Bornier, autorul minunatei „Pille de Roland“. * Consiliul superior al artelor frumosiee, a distribuit anul acesta 30 mii franci, pentru încurajarea tinerilor artiști francezi.* STRUNA ZILEI BI S E X... Direct de la Centru s’a numit moaşă de dispărţire d-na Maria Pantalon. Această decădere... Mişcarea. Dar ştii că gluma se îngroaşă— Şi nu e tocmai de bon ton Să fii la despărţire moaşă Şi’n lume să te arăţi—pardon. Cu numele de... pantalon. Caragiale tatăl.—Intr’un articol al scriitorului Dim. Teleor găsim următoarele amănunte despre tatăl defunctului autor al „Năpastei“ : „...Tatăl lui I. L. Caragiale a fost actor pe vremea Regulamentului Organic la Teatrul Romînesc ce năștea atunci sub conducerea lui Costalie Caragiale. LuCa Caragiale, care juca pe la 1844 şi mai încoa, judeînd după dările de seamă ale jurnalelor din vremea lui, — Curierul Romînesc, Vestitorul Romînesc, şi altele nu prea avea talent dramatic, căci e aproape încontinuu criticat, pe acele timpuri de extremă bună voinţă pentru literatură şi artă , asta nu-l împiedică însă d’a fi încontinuu pe scenă. „Cea dintâi soţie, a lui a fost vestita „Madam Caliope“, care murind, buca s’a însurat a doua oară, şi cu această soţie, a avut pe Ion Luca Caragiale, pe care azi îl plîng toţi Romînii ca pe un geniu ce-a pierit dintre ei*.v Revista „Versuri şi proză“ conţine în No. 14—16, apărut acum, afară de articolele menţionate, bucăţi semnate de Emil Isac, B. Paltănea, M. Rusu, C. B. Chiulea, A. Viţianu. v 33 Domnul C. Cantacuzino-Paşcanu, a telegrafiat d-nei Alexandrina Caragiale : Vă prezint expresiunea mult simţită a condoleanţelor mele personale şi a amicilor politici din Roman pentru neţărmurita durere ce încercaţi prin moartea neaşteptată a iubitului vostru soţ, scumpului nostru prieten şi unul din cei mai iluştri şi admiraţi fii ai ţarei. G*tîn Cantacuzino«Paşcanu- S3 Anecdote despre Caragiale predate, de Teleor. La aniversarea fondărei societăţii Junimea se da mai înainte un mare banchet la Iaşi. Intr’un an telegrafiind Caragiale că vine la banchet, s’au dus la gară notabilităţi literare ca : Pogor, Negruzzi, Missir, Naum, N. Cane, Creangă, şi dacă nu mă înşel, toţi aceştia şi alţii, ’aveau în frunte pe d. Titu Maiorescu. Cînd maşina trenului a fluerat de intrare în gară toţi şi-au aţintit privirile spre ferestrele vagoanelor şi cînd au zărit figura lui Caragiale, au devenit severi şi au luat un aer solemn. Venea Caragiale! Autorul „Scrisorei Pierdute“, văzînd atîta greutate în figurile membrilor de la Junimea, s’a făcut şi el mai grav, s’a încheiat la toţi nasturii redingotei, şi-a îndreptat cravata, şi-a netezit părul,şi şi-a şters cu mîneca hainei pălăria. Trenul se opreşte. Momentul e foarte solemn. Caragiale deschide uşa vagonului de clasa II-a, face un pas pe scară... Dar deodată, din mulţimea de pe peron răsună un glas puternic, glasul unei fete izaelite care-l cunoscuse intim, mai de mult : — Carajalie. Toată solemnitatea primirei s’a dus pe copcă. Au început să rîză şi literaţii şi publicul şi chiar Caragiale. * Caragiale se împrumutase de la profesorul de matematici Mirescu cu suma de 20.000 de lei. Caragiale n’avea cu ce plăti suma aceasta destul de mare. Căpătînd moştenirea de la Momuloaia, a fost dat în judecată de către Mirescu. Procesul a ţinut mult, dar în cele din urmă creditorul a cîştigat şi nea Iancu fiind solvabil, a trebuit, vrînd-nevrînd să-şi achute datoria. După ce-a numărat în mîna lui Mirescu, douăzeci de mii de leusori, au plecat amîndoi, creditor și debitor, să bea cite o bere undeva. La berărie au vorbit ei despre multe și mărunte, au rîs, au făcut haz, te miri de ce. Apoi s’au sculat să plece. — Pe drum Caragiale îi spune lui Mirescu : — Mă Mirescule, ce-o să faci tu mă cu ăi 20 de mii de franci de la mine ? — Ştiu şi eu... Mă Mirescule tot, n’ai tu ce să faci cu ei... Imprumută-mi’i mie. 33 Decoraţi.—Cu ocazia zilei de 10 Mai au mai fost decoraţi : d. Leonide Gatoschi, preşedintele consiliului general de Iaşi, Steaua Romîniei, în gradul de ofiţer , în gradul de cavaler: arhiereii Petrescu Botoşăneanu şi Bartolomeu Stănescu. Corona Romîniei, în gradul de comandor : dr. V. Bejan, profesor universitar Casiano Victor, profesor-pensionar; Popovici Alexandru, profesor la facultatea de ştiinţă ; S. S. Preutu Savin, rectorul Seminarului „Veniamin“ ; dr. C. Tiron, profesor la facultatea de medicină, în gradul de ofiţer: Alexandrescu Grigore, dirigintele poştei centrale Iaşi. 33 A reapărut, îngrijit ca totdeauna, „Curierul Slănicului“. 33 D. Dr. I. Pisovschi ne roagă să anunţăm persoanele care doresc a-i vorbi, că-l găsesc acasă în fiecare zi între oarele 1—2. 08N BOTOŞANI \ Un inginer necinstit.—Judeţul Botoşani are neşansa de a avea în fruntea sa un inginer, un om şi necinstit şi linul din stîlpii şefului, ginerile primarului oraşului, pe d. inginer Tudor. Acest domn inginer a fost angajat de Comuna Hîrlău cu Conducerea lucrărilor pentru construirea stradelor Roşiori si Dîmbu, pentru care a încasat frumoasa sumă de 250 lei. D-sa însă, a Condus asa de bine lu-crările încît stradele şi astăzi sunt intr’un hal Care te indignează şi a trebuit intervenţia energică a actualei administraţii Comunale pentru a putea împedica să se consume un gheşeft Chiar foarte ordinar. In adevăr, Comuna a trebuit să numească alţi doi ingineri experţi, care la recepţia definitivă, să găsească lipsuri şi defetuozităţi, pentru ca acest domn inginer să vină la simţul realităţii "şi vadă că Cum trăeşte în codrul Vlăsiei. » # Stau şi azi în Cartoanele Primăriei Hîrlău procesele verbale de recepţie definitivă a acestor şosele. După ce la recepţia provizorie, dînsul le primise ca fiind în bună stare, la recepţia definitivă, tot acelaş inginer, găseşte lipsuri în sumă de 10.383 lei 32 bani la totalul de 45.000 lei, valoarea ambelor şosele. Se vede de departe că miroase a potlogărie. Acuma, acelaş domn inginer, care s’a pus, se vede, să administreze Hîrlăul, ca pe un sat fără cîni, refuză sistematic şi încurcă lucrările acestei comuni. Aşa strada Florilor din acest oraş, inundată de apele de ploi şi defecţiunile morii a devenit un adevărat lac. Comuna luster, a întocmit planurile şi devizele, a prevăzut în budget sumele necesare, d. inginer Tudor, care ca omul regimului, trebue să-şi dea avizul, ţine încă de iarna lucrările în cartoanele serviciului tehnic, spre a putea trăgăna lucrările, pentru motivul că comuna nu-şi poate plăti luxul de a angaja ingineri aşa de scumpi ca d-sa pentru modestele ei lucrări. Parc’am fi în pravoslavnica Rusie ! * Este adevărat că acest domn inginer a fost reclamat autorităţilor superioare de chiar subalternii săi, şi este mai adevărat că acestea au muşamalizat toată afacerea. Noi însă ne vom face o datorie de a’l arăta pe domnul inginerică în toată golătatea lui. Botoşeneanu I. D. Moritz Weinreb s’a logodit cu d-ra Rachel Iaeger, fiica d-lui M. Iaeger din Dorohoiu. 13 D. Titus Patriciu ne roagă a rectifica informaţia dată ori în ziarul nostru în sensul să domnia sa e director al Liceului particular şi nu d. C. N. Iancu, şi examenul de 1. romînă se va da Duminică cu d. P. Gîrcineanu asistat de d-nii I. Iordan la cursul superior, şi C. N. Iancu la cursul inferior, profesori ai şcoalei. S3 Aseară d-ra Natalia Grigoriu, In vrîstă de 15 ani, copila unei gardience de la spitalul sf. Spiridon, a încercat să se otrăvească, bînd o cantitate de spirt denaturat. La ţipetele copilei a sosit curînd mama ei, care a transportat-o în secţia d-lui dr. Negel, unde i s’au dat toate ajutoarele. Copila se află azi ceva mai bine, totuşi starea ei este încă destul de gravă. Oare cari observaţiuni prieteneşti primite de la mama sa, par a fi provocat hotărîrea tinerei copile de viaţa. 53 Operata Bărcănescu. — Trupa de operete va mai da într „Grădina Bragadiru“ ultimele reprezentaţii Astă-seară Joi U Iunie DragOStB dB Ţigan operetă în 3 acte. Vineri 15 Iunie CiirSB gratBPB operată în 3 acte. La teatrul National : Sîmbătă 16 Iunie Sînga Vienez operetă în 3 acte. Duminică 17 Iunie Soldatul VitBBZ operetă In 3 acte, iar în Matineu la Teatrul National se va juca Contele da Luxemburg in 3 acte. Bilete la librăria Iliescu. a-și curma rea DOCTORULUI IN MEDICINĂ & CHIRURGIE. Eduard Fabini IAȘI, STR. PĂCURARI, No. 5, Etajul I Vis-â-vis de Jochey,Clob (DEASUPRA FARMACIEI) intrarea prin râpa galbena INSTALAŢIUNE MODERNĂ CONSULTATION II DELA Q—îJS a. m. şi DELA 3—6 p m. PENTRU Boabe interne da piept, do stomah, do ficat, de rinichi, de Intestine, etc. 51 Boale de Femei TRATAMENT MEDICAL AL AFECȚIUNILOR DE OP.DIN GINECOLOGIC *