Opinia, iunie 1916 (Anul 13, nr. 2774-2797)
1916-06-28 / nr. 2796
abonamente Un an « * * 20 lei 16 luni ... 10 lei Tig»Oghii»fi» H* Goldisor, Iaşi, Telefon No. 58 21 AR COTIDIAN Sut direcțiunea unui Comitet ANUNȚURI Un rând pag. IHjJSS b ' ^V.40\, AHm» RTI *18 IUNIE ■ WPmmmsmmmmm PHB5F» - - - ■.................. Universitatea işană şi mişcarea federalistă ! Simt desigur Interesante amănuntele pe care ziarele «in Capitală le publică», cu privire la modul cum a decurs convorbirea dintre d. Matei Cantacuzino, rectorul Universităţei Ieşene, şi delegaţia profesorilor din Bucureşti, d-nii dtr. Jean Cantacuzino şi Irmil Pangrati, în chestia mişcărei naţionaliste.. Dacă cuvintele ce se atribuie d-lui Matei Icantacuzino au fost exact redate, ele învederează o măsură şi o cumpătare, cu care n’am prea fost obicinuiţi la actualul rector, care ar putea însă să-şi găsească explicaţia în faptul că, ales de guvern, d. Matei Cantacuzino ţine să rămîie un rector guvernamental şi deci, în specie, opus acţiunei federaliste. De altfel, o uşoară analiză a situaţiei locale şi profesorii bucureşteni ar fi trebuit să înţeleagă că la Iaşi încercarea lor nu va avea succes. Intr’alevăr, instituţiunea supremă a culture! moldoveneşti n’ar fi putut să uite pină intraţi la menirea ei, îneît, cu inima uşoară, să se decidă la o acţiune care ar servi, mai presus de toate, duşmanului care ne-a rîpit jumătate «in Moldova. Dar în afară de acest motiv, atit de adine săpat în inima fiecărui locuitor din această parte a ţarei romîneşti—motiv admirabil caracterizat de d. Matei Cantacuzino prin cuvintele « nu uitaţi că sunt moldovean»— este şi situaţia de fapt. Ultima alegere de la rectorat a învederat un grup compact «e profesori universitari ieşeni, care sunt convinşi de necesitatea unei politici potrivnice Rusiei. Aproape unanimitatea voturilor întrunite de candidaţii adversari listei In frunte cu «l. Matei B. Cantacuzino acest tîlc îl are. Dacă la aceştia se mai adaogă profesorii liberali, care, din motive de oportunism politic, nu pot adera la agitaţiunea federalistă, se poate lesne vedea cît «Io infim ar putea fi numărul profesorilor ieşeni, fioleranţi la mişeriea federalistă* Insuccesul misiunei «Ir. Jean Cantacuzino^Ermil Pangrati putea 11 dar uşor prevăzut. Că acţioniştii au încercat totuşi şi n’au ştiut să prevadă, aceasta nu-i nici surprinzător nici ultimul act «e neprevedere. Sortire, ochii Injectaţi de singe şi zăngănitul baionetelor. întăririle sosesc Intr'un pas fulgerător. O bubuitură puternică şi pămtntul se cutremură de parcă ar voi să se deschid . Presiunea aerului produsă de explozie, ne trlnteşte la pămtnt, deşi minele sunt la sute de metri depărtare. Clnd am redeschis ochii, văzui sute de germani ţlşnind din găuri făcute In pâmint. Se încinge o luptă pentru posesiunea pliniei. Un grup de subofițeri germani își deschiseră drumul ca granate de mină. Ei ne zmwg mitraliere. Dar iată că întăririle noastre se sec. Un foc rapid îngrozitor porni din a doua linie de tranşee. Pierderile noastre sunt mari, trebue să ne retragem.“ la zilele de civilizaţie! Pentru a vedea cit de perfectă a ajune metoda de distrucţiune umană, In aceste zile de civilizaţie, reproducem în traducere, următoarele luate dintr’un ziar englez. *Un ofiţer rănit tntors la Londra, arată tntr'o descriere despre ofensivă, de ce aripa stingă s’a oprit, lată ce spune : Fix la zum, ofensiva engleză începu. Englezii, francezii, canadieni şi australienii atacară in rinduri strtnse. Focul artileriei noastre a fost îndreptat asupra liniei a doua şi a treia duşmane. Deodată tranşeele inamice ne acoperiră ca granate de mină şi cu foc de mitraliere. Coasa secerătorilor invizibili făcea goluri mari In rtndurile noastre. Grupuri întregi fură secerate. Dar trupele înaintau mereu. Iată că la obstacolele inamice se ivesc topoarele şi foarfece care operează cu nervositate, pe cină proeclele duşmane pârnesc printre ele. Ajungem in prima linie de tranşee inamică : blocuri de piatră fără formă, retranşamente, saci de nisip, găuri şi gropi. In spatele valului trag incă sute de puşti, bombele de mină zboară şi un fum negru-cenuşiu se ridică din tranşee. Printre sacii de nisip mitralierile trag nebunește, baionete scînteiaur Se produce o luptă crincenă de corp la corp. Par'că și acum am In minte strigătele sălba NOTA ZILEI Unul care a văzut... Am arătat aiurea jelania unui director de revistă «nevoit] să se ducă în Rusia, la mers bine omului, dar un singur lucru : «...Un singur lucru a mers prost, deși pe d. Gheorgiu ii minase o afacere familiară în Rusia . Abonamentele I Ne răspunde oftind: — Un singur abonament, băeţi! Dar facem cu zece mii de abonamente ce am văzut...* Lucrul e limpede şi spus pe şleau. Directorul „Strajei“ s’a dus pentru un singur lucru,—abonamente. N’a prea făcut treabă, dar a încasat unul cit zece, unii ruşi sunt darnici ceva de speriat! Cetim intro revistă rusofilă: D. Gheorghiu director proprietar al revistei noastre a fost nevoit să facă o călătorie tn Rusia..." Nevoit e cuvtntul nemerit. Căci subvenţiile nu se mai dau In ţară, ci In ţară la ei. Intre amatoarele de căsătorii, ette figurează tn rubrica de anunciuri ale unui ziar din Capitală, una se laudă că posedă o «licenţă complectă. — Să n'o licenţieze mai târziu bărbatul din cauza licenţei prea mari. Tot la micile anunciuri găsim o „ văduvă germană de 42 de ani...“ Iată un 42 care e mai puţin primejdios de cit cel de la fabricele Krupp. * Cum o să scape literatura de Uz? Numai prin f ..ziune. Veţi vedea 1 * Portugaliei, deşi intrat tn războia, nu i s'a dat nici o ocupaţie. Eventual ar putea să poarte războiu cu Grecii. Sunt cam de aceeaşi talie. 211 ‘ - Să ie dăm Bucuiştenilor 150 de capete de vite pe lună ? \ — Prea ne cred vite, pe semne, pe noi iaşanii !* O agenţie italiană anunţă că guvernul sirb va fi instalat la Monastir. — E vremea escursiilor la minăstire, in adevăr. * In Helada, Homer avea 7 oraşe de naştere. Guvernul, sirbesc, are şi dinsul 7 reşedinţe. Discuţiuni VICISITUDINI Un profesor iaşan, cunoscut ia deolişte prin rigoarea cu care apreciază pe elevi, fiind numit într’o comisiune de examinare dintr’un alt oraş al ţării—un centru foarte important—a refuzat de a se duce, prezentîndu-şi demisiunea din această demnitate, de altfel remunerată, întrebat asupra motivelor, a răspuns: — Nu m’am dus din cauze stomacale. Se pare că s’a spus lucrul fără intenţiuni glumeţe, ci vrînd să spună că se simte cam indispus şi că nu vrea să risce a-şi mai înrăutăţi starea stomacului. Alţii însă i-au atribuit înţelesuri echivoce, luind răspunsul drept o vorbă de spirit, ori un echivoc. Că profesorul nu prea are la stomac pe candidaţii slabi, în genere slabi, fiind vorba de candidaţi particulari, ori că la rîndul lor, candidaţii respectivi nu l’ar fi avînd la stomac pe acel sever examinator. Dar nu de dragul unor jocuri de cuvinte scriem rîndurile aceste, ci la vederea unei discuţiuni şi unor chestiun serioase. Profesorul amintit mai sus a uzat de un drept al său de a nu participa la comisiunea de examinare. Cunoaştem cazuri identice în care,profesorii au motivat — între prieteni, fireşte, nu oficial—abţinerea lor prin dorinţa de a nu crea nemulţumiri politice în propriul lor partid, în legătură cu stăruinţele nenumărate la care dă loc un examen, mai cu seamă în anumite centre politice ale ţării, din partea organelor politice autorizate, prefec , deputaţi, senatori şi aşa mai departe. Iată un mod franc de a şti şi a vorbi. Dar cunoaştem şi reversul medaliei. Cunoaştem ocaziuni in care, din potrivă cite un examinator a acceptat cu voluptate prilejul de a achita mici polițe personale acelora pe care nu-i avea la stomac, pentru un motiv ori pentru altul... OAMENI ŞI LUCRURI „Pe o harpă de aramă“ Un recenzent ar fi amintit, se pare, tînărului autor al volumaşului de sonete adunate sub titlul de mai sus, că vine după Mihai Codreanu. Impresiunea ce lasă volumaşul nu este insâ deloc aceea că d. Lazăr - autorul—n’ar fi scris cele cîteva zeci de sonete şi in lipsa „Statuilor“ lui M Codreanu. Nici o comparaţie nu poate fi intre o lucrare şi altă, după cum nu s’ar cuveni să se amintescâ necontenit că înaintea lui M. Codreanu s’au scris sute şi sute de sonete minunate. Astăzi sonetul a ajuns aproape forma cea mai uzuală în producţie noastră poetică şi toţi literaţii noştri contemporani stăpinesc aceasta delicată alcătuire care se cheamă sonetul. Pînă şi producţiunea satirică recurge adeseori la sonet. Ca exemplu poate servi noul volumaş de “Balade Vesele“ ale lui G. Topîrceanu şi „Virfuri de Spadă“ ale lui Ioan Pribeagu. „Pe o harpă de aramă“ cuprinde dară numai sonete. E poate o sforţare prea mare, realizată prea în scurtă vreme. Dar autorul posedă, negreşit, secretul alcătuirei unui sonet. Unul ales la întîmplare . Eu nu te’ntreb de unde eşti gonită. Nici pletele de aur cum ţi-s ude. Urechea mea insultele n’aude, Căci pentru mine eşti neprihănită. Ei dacă baţi la poartă părăsită, ieşi se zbat aici atîtea trude, Iubirea mea te-aşteaptă şi te-aude... Prea mult pierdută eşti, prea mult lovită. Te-apropie, dă-mi mina ta’ngheţată; Şi lasă mina mea să ţi-o încălzească, Durerea ta e supraomenească. Şi dacă şti să uiţi ce-a fost,—copilă. Şi dacă poţi iubi ca altădată, Rămâi aci, rămili, să-mi plîngi de milă. O particularitate—şi un neajuns—e că autorul începe totdeauna cu mai mult avînt, cu mai multă siguranţă de cum începe. Dar aci e in acelaş timp dovada că autorul este de sine stătător, cu însuşirile şi scăderile proprii. Rodloit ! Un bătrint profesor pensionar povestea ieri că d. D. A. Greceanu, reîntors din Bucureşti acum vr’o două zile, l’a asigurat că în cel mult două săptămîni intrăm în războiu. Intre timp, însă, ziarele anunţă că guvernul a comandat in Germania 3500 vagoane cărbuni cari vor sosi la începutul lui August II Drept răspuns invitaţiunei noastre făcută către direcţia serviciului apelor, prin cari ceream in urma numeroaselor plingeri primite la redacţie, să se lase liberul debit al apei pînă la oarele 1 noapte, primim astăzi din partea d-lui inginer Welt directorul serviciului apelor, un foarte documentat răspuns, pe care din lipsă de spaţiu, ll vom publica un numărul de miine al ziarului nostru. 33 Se ştie că comisiunea monumentelor istorice a hotărlt ca toate obiectele de artă de pe la minăstirile din întreaga ţara să fie strînse şi depuse inmuzeul din Bucureşti. D. profesor Tafrali a intervenit prin rectorat la minister cerind că la ministirele din Moldova aseminea obiecte să fie lăsate pe loc. In acelaş timp d-sa a cerut ca in calitate de profesor de arhiologie să facă parte din comisiunea monumentelor istorice. S3 Primim la redacţie o plingere, a „femeilor celor concentraţi“ care ni se pling de modul neomenos şi brutal, in care sunt tratate, de către şeful de birou şi agentul Olariu. Ni se prag nenorocitele, că sunt scoase cu forţa din gospodăriile lor, aduse la birou in faţa şefului de servitori care după ce ie arunca cuvinte grosolane şi triviale, le silesc să intre in serviciu la mai marii zilei pe un preţ de nimic. In caz cînd nu vor, agentul Olariu la rîndul lui, are aceaşi purtare, plus nenorocitul sistem al sfănţueiei. Rugăm pe d-nul prefect de poliţie să dea ascultare plîngerii «femeilor concentraţilor» şi să iea cuvenitele măsuri. 88 In urma celor şase examene de fine de an au trecut cu deosebit succes în nui al 5-lea de medicină, următorii studenţi şi studente : Antoniu Maria, Apter Hirsch, Bontaş Romulus, Brăescu Cezar, Buznea Eufrosina, Caranda Lucreţia, Cerchez Vasile, Filipescu Ema, Gheorghiu V., Hurmuzachi Emil, Granspan R., Lazăr Neculai, Plăcinteanu Gh. Pavlov Dimitrie, Tudoran Gh., Ccharlota Balif- Schreiber, Stroiescu Vasile. SS Comisiunea bibliotecei care s’a întrunit Sîmbăta trecută e hotărit de a se alege cîte un delegat de la fiecare facultate pe un termin de 2 ani care să facă parte din comisiunea bibliotecei. SS Astăzi încep examenele de limba și literatura romînă. A fost înaintat astăzi parchetului individul Moisa Lefter din Tg. Frumos care a maltratat şi jefuit de o însemnată sumă de bani pe femeia Verona Ciobanu din acea localitate. Înn urma consfatuirei care a avut loc eri la centru studenţesc, s’a decis organizarea unui congres studenţesc, care va avea loc la Bucureşti în luna August. SS SA a raportat prefecturei că în mai multe comuni din judeţ a isbucnit cu furie epidemia de anghină difterică. SE Ministerul a invitat prefectura de judeţ de a lua măsuri pentru regulamentarea orelor de deschiderea şi închiderea localurilor publice. Aceasta în legătură cu măsurile pentru controlul străinilor. IS In numărul nostru din 26 curent am publicat rezultatul examenelui clasei Villa modernă şi din eroare s’a pus că după elevul Popovici Aureliu a reuşit Ionescu Constantin cînd de fapt trebuie să se citească Săvescu Constantin. SS Un cititor ne roagă să punem următoarea întrebare farmaciştilor locali :" „Cum explică d-lor faptul, de altmintrelea foarte curos, că de doi ani de cînd ipă că n’au medicamenta şi totuşi excedează orice reţetă ce li se prezintă ! Una din două. Sau că au medicamente şi atunci de ce ţipă, s’au că n’au, atunci, ce bazaconii pun ei în sticle şi în prafuri ?, bazaconii pentru care mai percep şi 50 11 arii mai mult. Sau poate, din farmacişti, au ajuns boăcari ?“ S. D. Gheorghe Spacu îşi va susţinea teza de doctor în chimie Vineri 30 c. S3 O SCRISOARE.—Din partea d lor Lt. Raianu, C. I. Botez şi Em. Poclitaru profesori, primim următoarele cu rugăminte de a le da publicităţei : „Iaşul“ de Duminică 25 Iunie publică o notiţă în care se afirmă că d. profesor Raianu, preşedintele unei comisiuni de capacitate de la liceul „Naţional“, ar fi schimbat în chip ilegal notele mai multor elevi, din care pricină, acei elevi ar fi rămas corigenţi sau repetenţi, şi că d. profesor V. Popescu, membru în acea comisiune, şi-ar fi dat demisia din pricina abuzurilor comise de d. Raianu. Iată cum stau lucrurile în realitate. Lucrările scrise aie elevilor au fost corectate acasă de membrii comisiunii după cum spune regulamentul. Notarea lor definitivă însă s’a făcut in comisiune, și comisiunea—după dreptul pe care i-l dă regulamentul—a rectificat unele din notele date acasă de către membrii ei pe tezele elevilor, după ce aceste teze au fost citite şi in comisiune. Important de reţinut este că, nici un elev care ar fi fost admis fără acele schimbări, n’a devenit corigent sau respins din pricina lor, şi iarăşi , nici un elev, care ar fi fost corigent, n’a fost declarat respins d în pricina acelor rectificări. Din potrivă , au fost elevi cari in urma acelor rectificări, din corigenţi sau respinşi, au devenit admişi sau corigenţi. Dar indulgenţa comisiunii n’a fost fără margini. Şi cînd unul din membrii ei— profesor V. Popescu—a cerut comisiur)i' să schimbe nota 1 (unu) de pe 0 teză cu desăvrrșire albă, în nota 4 (patru) comisiunea n’a putut accepta lucrul acesta, iar d. Popescu a declarat imediat că se retrage ș| l’a retras din comisiune. Ditr mai este ceva; teza cu pricina era la matematică. Da anu, care a propus-o, a venit la conferinţă cu cartea de aritmetică pentru cl. IV-a primară a d-nei M. Palsoi, din care a ales pentru teză problema No. 10 pag. 122. D. V. Popescu a cerut să se mai complice enunţul problemei aşa fel, ca pentru dezlegarea ei să fie nevoie şi de aplicarea teoremei lui Pitagora. Şi tot d. Popescu a cerut să se introducă cuvîntul „densitate în enunţ. D. Raianu a propus atunci să li se reamintească elevilor ce-i densitatea şi cu toată opunerea d lui Popescu ciad s’a constatat din întrebările puse elevilor că uitaseră cam mulţi cei densitatea, d. Raianu le-a reamintit definiţia ei, şi le-a dat şi un exemplu ca să o înţeleagă. Problema chiar aşa de modificată n’a fost grea, lucru dovedit şi prin rezultatul tezelor : din cei 36 elevi ai liceului „Naţional* 23 au obţinut note de la 5 (cinci) în sus dintre cari 13 au avut note doia 7 în sus, iar 5 elevi au avut nota 9. Şi acum două cuvinte pentru „Iaşul :* „Convorbirile literare“ din Mai a. c. arată că dintre 500 de elevi ai unui liceu in ţară, mai mult de jumătate socot că „protecţia e totul“ in ţara aceasta. Cei mai buni şcolari ai noştri au perdut încrederea în putinţa de a triumfa in viaţă muncind cinstit. Nu crede «laşul» că făcindu-se tribuna elevilor ce nu vor sau nu pot să înveţe, contribuie la întărirea în sufletul copiilor a deplorabilei stări de spirit desvâluită de „Convorbirile literare“ ? Vi Mimie seară, Marţi, va avea loc o mare producţiune şcolară dată de elevele şcoalelor profesionale şi primare „Steaua“ în sala cinematografului Modern. Vor fi jocuri, cîntece, posete teatrale pe lingă cinematograf. SS Se crede că ministerul va acorda un nou examen, de capacitate, în toamnă, cei respinşi dintre candidaţii de curs inferior fiind mulţi la număr. La liceul Naţional sunt 13 in această categorie. 13 Familia d-lui Mirzescu, primarul oraşului, se stabileşte pentru timpul vacanţei la Buşteni. ^ I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei se va stabili pe timpul vacanţei la Mănăstirea Varatec. 33 Un ordin al direcţiei căilor ferate, admite, cu începere de azi, încărcarea şi exportul de porumb din recolta 1915, aparţinînd şi comercianţilor. 33 Mercuri se va celebra cu deosebită solemnitate hramul Mănăstirei Cetăţuia. Serviciul religios va fi oficiat de Însuşi Mitropolitul Moldovei. S3 Miine seară se întruneşte la Mitropolie, Comitetul societăţii pentru educaţia cetăţenească. Joi seara va avea loc la universitate adunarea generală a membrilor acestei societăţi. INFORMAŢII ■ AGITAŢIUNI ŞI INTRARE 11V ACŢIUNE. Se ştie că «-niletr. Jean Cantaeuzino şi firmii Pangrati au fost în Iaşi, pentru a atrage universitatea ieşană la agitaţia pe care şi-o propun profesorii bucureşteni in chestia naţională. In cursul unei convorbiri cu un profesor universitar, d. dr. Jean Cantacuzino l’a asigurat că cel mult pînă la 15 Iulie Romînia va intra în acţiune alăturea de quadrupla. — Dacă este aşa, la ce ar mai servi acţiunea pe care ar urma s’o desfăşoare universităţile ? Cu replica profesorului ieşan. D. dr. Jean Cantacuzino n’a mai răspuns.