Opinia, octombrie 1937 (Anul 33, nr. 9147-9173)
1937-10-29 / nr. 9171
ANUL XXXIII No. 9171 ABONAMENTE: Lei 350 . • • • • pe un ail W180. * -1 •; • • 1 • »6 luni 90. • • • • n3 luni » 35.■ ! ’fh . • • • • £1 lună y1500. . . Instituţii publice Atelierele tipografice „Opinia“ Iaşi str. lapusneanu 37 1 LEI VINERI 29 OCTOMBRIE 1937 TELEFOANE Redacţia . . • « No.129S Administraţia •J I» 1299 Serv. de noapte red.e slav» populat* cotidian „ admin. tff 1136 B4 11 1567 Redacția și Administrația IAȘI STR. LAPUȘNEANU 37 Director t. R. GHIULEA In aşteptarea evenimentelor Toată lumea pare de acord asupra faptului că între 10 şi 15 Noembrie se va produce schimbarea de guvern. Dar mâna in loc nu poate pune nimeni Şi mai cu seamă n’ar putea nimeni face afirmaţiuni absolute asupra soluţionării crizei. Unii caută să se informeze de la fruntaşii guvernamentali. Şi apar prin ziare comunicări de felul acesta : „La întrebarea noastră, d. Tătărescu a râs istoric"; sau: „dl. Inculeţ a răspuns că guvernul stă la datorie“; sau: Dl. ministru cutare a dat asigurări că guvernul are un rol de împlinit“ etc. Trudă zadarnică, a cere lămuriri de la domnii miniştri sau de la alte personalităţi guvernamental. Un guvern trebue să fie la datorie până în ultima clipă ; şi deci domnii miniştri nu pot da răspunsuri decât evazive,—în felul de mai sus. Nici de la fruntaşii opoziţiei nu poţi obţine orientări precise,pentru că ei sânt tendenţîoşi şi vor căuta fiecare să-şi facă atmosferă. Există persoane cu răspundere, foarte bine informate, dar ele nu pot vorbi deschis. Nu pot vorbi, atât din interes politic, cât şi dintr’o delicateţă explicabilă. Aşa stînd lucrurile, oamenii fac presupuneri, înregistrează mici cancanuri, răspîndesc zvonuri şi... chiar inventează. Iată substratul variatelor şi chinuitelor „reportagii politice“ care zăpăcesc lumea. E bine să fim circumspecţi, răbdători, şi să aşteptam producerea evenimentelor. LR. Ulm Soaţă lumea I-'iscaliiafiea escesivă Artuolul d-lui prof. C Zâne asupra fiscalităţii excesive din ultimii ani, a avut un deosebit ecou în cercurile politice. D. Zâne a dovedit cu cifre cd In ultimii trei ani noile impozite s'au ridicat la 23 miliarde lei, iar guvernamentalii n'au răspuns nimic, prin ziaree oficioase, la documentatul studiu a profesorului şi fumatului ţărănist işan. Ochii negri O femee de bună condiţie soială din Turkestan, trebuie să aibă ochii negri. Dacă se naşte o fată cu ochi ceinuşi, albaştri, verzi sau căprii, ea este ţinută ascunsă până la vârsta de patru ani. Abia atunci copilul poate suporta chinurile unui tratament care durează câteva luni; fetiţa suferă cele mai cumplite dureri până ce, după cinci, şase luni, se înfăptueşte minunea: va avea ochi negri! O palamie ca Sul Laost Acum vreo sută de ani, autorul „Rapsodiei Ungare,, organizase un mare turneu de concerte prin Germaia. Intr'un orăşel i-a fost dat insăsă cunoască cea mai mare umilire din cariera sa In sala de concert se aflau urmai şapte spectatori. Marele compozitor îşi ascunse nemulţumirea şi anunţă : — Domnilor, sala aceasta e prea mare pentru noi şi, cum la hotelul unde locuesc se găseşte un pian, vă propun —dacă voiţi să-mi faceţi această onoare—să mergem acolo unde eu voi executa, în intimitate, programul anunţat.: Aşa s-a făcut şi Liszt a oferit celor şapte spectatori nu numai muzica cea mai aleasă, ci şi băutură şi pişcoturi. In ziua următoare, tot oraşul cunoştea acest nostim episod, iar seara, sala de concerte gemea de lume. Dar de astă dată, Liszt se mărgini să execute două bucăţi, după care dispăru... Crescătorie «I© şoareci In orăşelul Hemel-Hempstead, locueşte d-na Blower, o mare iubitoare de şoareci. Ea este proprietara unei crescătorii-model cu peste 11.000 de mici rozătoare, care-i produc venituri însemnate. Întrucât Anglia este ţara cu cei mai numeroşi amatori del şoareci. Printre şoareci se deosebesc 32 de specii, în toate culorile curcubeului. O specie roşiatică se creşte foarte uşor. Nu se obţin însă prea mulţi şoareci verzi. Cei mai căutaţi sunt cei albi cu botul negru. Au fost timpuri când s-aplătit pentru astfel de exemplare câte 10 lire sterline, an un Cauzele morf«fraae&rraarilor Ministerul de marină american a publicat de curând o statistică internaţională. Statistica arată, că treizeci la sută din marinari îşi găsesc moartea pe uscat, mai întotdeauna în accidente de automobil sau motocicletă. Zece la sută sânt victimă altor accidente produse pe uscat. Cincizeci la sută mor din pricina boilor. Numai zece la sută din marinari mor înecaţi. Se poate trage concluzia, că viaţa marinarilor este mult mai sigură pe mare decât pe uscat. §§ o azi proas!« Ia ftionle-Carî© Cazinoul din Monte Carlo a avut zilele trecute mult ghinion. Printre jucători se găseau şi câţiva mari industriaşi americani care mizau la masa de bacarat. Unul din aceşti jucători a reuşit in zece minute să câştige aproape un milion franci francezi, după care a părăsit avioul. Şi ruleta a pierdut sume importante. Un englez a mizat pe numărul 17 o sumă importantă. Numărul a eşit. Jucătorul a pus o sumă mai mare pe acelaș număr. De trei ori la rând jucătorul a câştigat. A urmat apoi o serie de unsprezece ori negru, de două ori roşu, apoi iar de zece ori negru. Cum aceste serii au fost speculate de jucători, cazinoul din Monte Carlo a avui o zi foarte proastă... a» con un cos Affilafia ImsHsall aral de Răscoala arabă din Palestina tinde să ia proporţii, contagiiad toate ţările locuite de arabi. Instigator principal este Marele Muftiu, refugiat din Ierusalim şi adăpostit în Syria. El a dat dispoziţii secrete de agitaţie în Asia Mică şi în Africa împotriva proectului britanic de împărţire a Palestinei. Agitaţiile au şi început să se producă în coloniile franceza din nordul Africei (Tunis, Algeria, Maroc) unde au loc desea _____________ dunări şi demonstraţii,— ceia ce îngrijorează guvernul din Paris. In clişeu, o mare demonstrație arabă în Tunis. In marginea actualităţii Preaferată D. Traian Bratu, rectorul universităţii, a cerut zilele acestea ministrului de finanţe, fonduri necesare continuării construcţiei palatului universitar. D. ministru Cancîcov a răspuns că nu poate angaja cheltueli asupra lunii viitoare. ...Când probabil vom avea un alt guvern, împrumutul Facultăţii de medicină In urma intervenţiilor d-lui prof. N. Costăchescu, Casa de Depuneri a aprobat împrumutul necesar facultăţii de medicină, pentru terminarea clădirilor facultăţii. $ed£n9e9e cotnabilului municipal Săptămâna viitoare vor avea loc două importante şedinţe ale consiliului municipal, prima Marţi 2 Noembrie şi a doua Sâmbătă 6 Noembrie. Prima şedinţă va rezolva chestiuni cuiele între care şi rectificarea bugetului, iar a doua este rezervată desbaterei chestiunei apei. Consfătuiri fărăniste Zilele acestea vor avea loc câteva importante consfătuiri între fruntaşii organizaţiei naţional-ţărăniste. Campania electorală va fi curând deschisă. Ciment de laţi In judeţul Iaşi s-au descoperit importante zăcăminte de ciment, de cea mai bună calitate. Actualmente se tratează alcătuirea unui consorţiu pentru întemeierea unei fabrici de ciment, care va rivaliza cu cele mai renumite industrii de ciment din ţară. Procesul d-nei Isculiţă Mâine începe la Curtea cu Juri procesul d-nei Emilia Niculiţă. D. prim procuror Gherghel îşi va face debutul ca reprezentant al ministerului public. Apărarea va fi susţinută de d-nii Ionel Teodoreanu şi Gh. Cher. Curiozitatea feminira. Prevăzându-se afluenţă la procesul d-nei Niculiţă,intrarea nu va fi adrrisă decât in baza biletelor eliberate de preşedintele Curţii cu juri. Dar biletele au şi fost epuizate. In special doamnele şi domnişoarele au dat asalt din top pentru a-şi asigura loc. De altel, dezbaterile vor fi deosebit de interesante. O nouă stradă Au început lucrările pentru noua stradă din piaţa SL Spiridon, prin faţa patului Adace. După ce strada va fi terminată, în afară de imoblele Adace și Nacht, se va mai consrui un nou block-haus. iei itinei în evoluţia popoarelor A «tena conferintă a dr-SoS prof. dr. G. Marinescu Iţi Aula Universităţii din Iaşi, a avut loc a doua conferinţă a d-lui prof. Gh. Marinescu, cu subiectul: „Rolul intelectualilor în evoluţia popoarelor". Există o lege universală a evoluţiei—zice savantul profesor—care face ca fiecare fiinţă ce se naşte, să crească, să ajungă la un maximum de desvoltare şi apoi să urmeze pe panta descedentă, până când moare. Omul este cea mai superioară fiinţă de pe scara zoologică, fiind înzestrat cu raţiune. Ceea ce rămâne din urma lui (post-mortem) este activitatea pe care a desfăşurat-o în domeniul adevărului, binelui şi frumosului absolut. Este ideia cea mai înaltă a filosofului Platon, idieie care stă în fruntea gândirii umane. Grecia a dat oameni mari în orice domeniu. Roma este eternă deasemenea prin munca intelectuală. In perioada teologică a dezvoltării sociale se credea că acești oameni mari sânt trimişii lui Dumnezeu. După această perioadă, urmează cea metafizică. Platon propune o reformă socială in celebra sa operă „Republica“, unde totul pune in comun ,—este „comunismul " lui Platon. El şi-a petrecut copilăria într'o perioada din cele mai frământate ale istoriei Ateniene. Atena era un adevărat câmp de experienţe politice şi sociale, în care tirania cea mai feroce, alterna cu democraţia cea mai demagogică. Platon vine cu ideia lui comunistă. Nimeni nu va poseda nimic, căci stăpânirea privată a bunurilor sustrage deja grija treburilor publice şi micşorează pasiunea omului pentru interesul general. Familia deasemeni trebue desfiinţată pentru a consolida unitatea socială. Deci, viaţa în comun, înlăturându-se orice piedică pentru conducătorii Statului. In fruntea Statului, conducătorii trebue să fie oameni înţelepţi, filosofi. Comunsmul nu are însă o raţiune biologică, deoarece in natură totul este ierarhie. J. Jc. Rousseau scrie „Contractul Social“, prin care-şi propune să repare nedreptăţile sociale. Adam Smith ne învaţă că simpatia este sentimentul moral ce stă la baza fericirii. Atît Adam Smith, cât şi filosoful englez Th. Hobbs au recunoscut că muncitorului trebue să i se atribue sprijinul capitalului. Filosofia lor a avut un mare răsunet. Filosofia raţionalistă din sec. XVIII a avut ca încheere marea Revoluţie Franceză de la 1789 cu efecte răsunătoare în intreaga lume. Aug. Compte—şeful şcoalei pozitiviste franceze — a adus ideia altruismului, care trebue să predomine. Anul 1789 a căutat să proclame cele trei mari principii răsunătoare : libertate, egalitate, fraternitate. Dar egalitate în lume n'a existat. Niu există și nici nu poate să existe — deoarece însăși natura se opune la aceasta. Trebuie să existe însă fraternitate. Acum 15 ani — zice dl. prof. Gh. Marinescu — a fost la Paris un congres de coupe- NOUTĂŢI LITERARE „CARAGIALE IN ANECDOTA“ Sub titlul acesta, a apărut o elegantă plachetă în editura „Adevărul“, în care dl. C. Săteanu prezintă pe marele scriitor în propriile sale anecdote comice sau tragice. Circuitu electric şi electic al spiritualităţii lui Caragiale porneşte din epoca şi mediul junimist şi parcurge luminos creaţiunile sale literare ca şi mediul în care a trăit. Apar în reminiscenţe anecdotice : Delavrancea, Vlahuţă, Eminescu, Maorescu, Carp, Nottara, Carmen-Sylva, Coşbuc, Şt. O. Iosif, Ana Conta- Kernbach, Paul Bujor, Traian Bratu, I. Slavici, Simionescu- Râmniceanu, Luchianu etc. etc. Intre altele : geneza „Năpastei“ şi a „Nopţii Furtunoase", precum şi rolurile create de artiştii ieşeni în „Scrisoarea pierdută". Numeroase ilustraţiuni şi două autografe ale neîntrecutului maestru, şi versurile sale fabulistice, (inedite) ornamentează volumul „Caragiale în anecdotă“, depozitat la „Socec“ şi la „Librăria Naţională“. „Sălbateca Clotildă a lui Eminescu“ Acesta este un prea frumos studiu literar al d-lui prof. M. Carp, ce va apare în curînd. Autorul prezintă în acest subtil esteu cele mai caracteristice figuri literare din opera eminesciană, caracterizând în chip minunat starea sufletească și socială a „proletarului intelectual“ de acum trei— patru decenii. In „Sălbateca Clotildă a lui „Eminescu", dl. prof. M.Carp reînvie una din cele mai strălucite laturi psihologice ale epocei eminesciane şi ale intelectualului de pe vremea vechiului curent creat de scriitorii social-democraţi de sub înrâurirea lui Gherea şi Ion Nădejde. Imitând exemplul ţărilor din apus unde şomajul a atins proporții catastrofale, am creiat, din motive de oportunism politic, problema promovării muncii naționae și sub presiunea unui curent la modă, am transformat-o, fără vre-o utilitate practică, într-o mare preocupare de stat. Rezolvarea „problemei11 a început aşa cum încep toate acţiunile fără rost, printr'o comisiune pompos intitulată: ,,Comisiunea pentru protecţia muncii naţionale S'au întocmit statistici, dovedite acum ireale, şi pe baza lor s'au expulzat din ţară 60.000 de specialişti străini paşaportari cari formau cadrele technice in principalele noastre industrii. După primul succes obţinut, acţiunea de „curăţire" a mers mai departe, cuprinzând nu numai pe paşaporturi, dar pe însăşi cetăţeni ai ţării cari au avut nenorocul să se nască din părinţi de alte confesiuni decât a noastră. Trecând peste răul ce ni s-a cauzat în străinătate şi despre care d-l minstru Victor Antonescu a vorbit la timp, trebue să constatăm că această operă nu are nimic cu naţionalismul constructiv al unui partid de guvernământ şi că, iu contra acestui procedeu, d. Dinu Brătianu au opus un categoric veto. Suntem în plin proces de redresare economică, înarmarea ţării creiază zilnic industrii eoni, mărind in acelaş timp volumul de producţiune al celor existente. Am afirmat şi afirmăm cotinuu că, nimic nu ne împinge spre o politică de restricţiuni pe terenul acesta. Câteva fapte pe cari le anunţăm mai jos, întăresc suficient cele susţinute de noi : La şedinţa de deschidere a Politechnicei din Bucureşti Director Prof. Vasilescu- Karpen, fost ministru de Comerţ şi industrie, spune: „In ceia ce priveşte inginerii „şi specialiştii technici, nu „nu există şomaj în ţara „noastră". Cunoscutul zar economia „Prezentul" scrie că : „întreprinderile creiate intre „1933-1936 duc mare lipsă, „de specialşti şi muncitori „calificaţi“. A. G. I. R.-ul răspunde unor Uzine că, nu este in măsură să le procure inginerii şi technicenii ceruţi. A. L. A. C. L. comunică că, nu are nici un membru şomeur şi deci nu poate recomandai personalul cerut. Ministerul Muncii, răspunde din nou „Reşiţei" că nu a găsit muncitori calificaţi şi să încerce a pregăti cadre din cei necalificaţi. Ziarul „Argus“ arată cu cifre exact controlate, cazul unei industrii, care nu poate funcţiona, din lipsă de personal. In fine, industriile private au început o supralicitaţie de salarii la personal, fapt ce va scumpi preţul de cost al produselor şi implicit preţul de vânzare. Iată dar câteva fapte care ne scutesc de comentarii şi cari confirmă cele relatate de noi cu mult mai înainte. Este de datoria guvernului să facă să înceteze pedicile ce se pun în calea unei normale valorificări a bogăţiilor naturale din ţara noastră. Problema protecţiunei muncii raţionale se va transforma prin forţa lucrurilor intr'o problemă de procurare a braţelor necesare întreprinderilor industriale şi comerciale. Oifscraft is Promovarea muncii naţionale şi lipsa de şomaj intelectual de EMIL KAISER raţie intelectuală. Academia Română mi-a făcut onoarea să reprezet România la acest congres, unde am arătat că ţara noastră sufere din multe puncte de vedere. Am apărat teza ştiinţei, având ca inspiraţie cuvintele lui Pasteur care a lucrat toată viaţa, într-un laborator modest, pentru binele omenirii. Umanitatea n'a avut un alt om, care să fi luptat cu atâtea greutăţi şi cu atâta energie pentru progresul ştiinţiî, ca Pasteur. S'a zis că Franţa şî-a plătit cele 5 miliarde ce datora Germaniei, datorită descoperirilor lui Pasteur şi de (Continuarea în pagina 2-a)