Opinia, octombrie 1937 (Anul 33, nr. 9147-9173)

1937-10-29 / nr. 9171

ANUL XXXIII No. 9171 ABONAMENTE: Lei 350 . • • • • pe un ail W180. * -1 •; • • 1 • »6 luni 90. • • • • n3 luni » 35.■ ! ’fh . • • • • £1 lună y1500. . . Instituţii publice Atelierele tipografice „Opinia“ Iaşi str. lapusneanu 37 1 LEI VINERI 29 OCTOMBRIE 1937 TELEFOANE Redacţia . . • « No.129S Administraţia •J I» 1299 Serv. de noapte red.e slav» populat* cotidian „ admin. tff 1136 B4 11 1567 Redacția și Administrația IAȘI STR. LAPUȘNEANU 37 Director t­­. R. GHIULEA In aşteptarea evenimentelor Toată lumea pare de acord asupra faptului că între 10 şi 15 Noembrie se va produce schimbarea de guvern. Dar mâna in loc nu poate pune nimeni Şi mai cu seamă n’ar putea nimeni face afirma­­ţiuni absolute asupra so­luţionării crizei. Unii caută să se infor­meze de la fruntaşii gu­vernamentali. Şi apar prin ziare comunicări de felul acesta : „La întrebarea noastră, d. Tătărescu a râs istoric"; sau: „dl. In­­culeţ a răspuns că guver­nul stă la datorie“; sau: Dl. ministru cutare a dat asigurări că guvernul are un rol de împlinit“ etc. Trudă zadarnică, a cere lămuriri de la domnii mi­niştri sau de la alte perso­­nalităţi guvernamental. Un guvern trebue să fie la datorie până în ultima clipă ; şi deci domnii mi­niştri nu pot da răspun­suri decât evazive,—în fe­lul de mai sus. Nici de la fruntaşii opo­ziţiei nu poţi obţine orien­tări precise,­­pentru că ei sânt tendenţîoşi şi vor căuta fiecare să-şi facă atmosferă. Există persoane cu răs­pundere, foarte bine infor­mate, dar ele nu pot vorbi deschis. Nu pot vorbi, a­­tât din interes politic, cât şi dintr’o delicateţă expli­cabilă. Aşa stînd lucrurile, oa­menii fac presupuneri, în­registrează mici cancanuri, răspîndesc zvonuri şi... chiar inventează. Iată substratul variatelor şi chinuitelor „reportagii politice“ care zăpăcesc lu­mea. E bine să fim circums­pecţi, răbdători, şi să aş­teptam producerea eveni­mentelor. LR. Ulm Soaţă lumea I-'iscaliiafiea es­­cesivă Artuolul d-lui prof. C Zâne asu­pra fiscalităţii excesive din ultimii ani, a avut un deosebit ecou în cercurile politice. D. Zâne a dovedit cu cifre cd In ultimii trei ani noile impozite s'au ridicat la 23 miliarde lei, iar gu­vernamentalii n'au răspuns nimic, prin ziare­e oficioase, la documenta­tul studiu a profesorului şi f­um­a­tului ţărănist i­ş­an. Ochii negri O femee de bună condiţie so­ială din Turkestan, trebuie să aibă ochii negri. Dacă se naşte o fată cu ochi ceinuş­i, albaştri, verzi sau căprii, ea este ţinută ascunsă până la vârsta de patru ani. Abia a­­tunci copilul poate suporta chinurile unui tratament care durează câteva luni; fetiţa su­feră cele mai cumplite dureri până ce, după cinci, şase luni, se înfăptueşte minunea: va avea ochi negri!­ ­ O palamie ca Sul Laost Acum vreo sută de ani, autorul „Rapsodiei Ungare,, organizase un mare turneu de concerte prin Germ­aia. Intr'un orăşel i-a fo­st dat insă­­să cunoască cea mai mare umilire din cariera sa In sala de concert se aflau urmai şapte spectatori. Marele compozitor îşi ascunse nemul­ţumirea şi anunţă : — Domnilor, sala aceasta e prea mare pentru noi şi, cum la hotelul unde locuesc se găseşte un pian, vă propun —dacă voiţi să-mi faceţi a­­ceastă onoare—să mergem a­­colo unde eu voi executa, în intimitate, programul anunţat.: Aşa s-a făcut şi Liszt a o­­ferit celor şapte spectatori nu numai muzica cea mai aleasă, ci şi băutură şi pişcoturi. In ziua următoare, tot ora­şul cunoştea acest nostim e­­pisod, iar seara, sala de con­certe gemea de lume. Dar de astă dată, Liszt se mărgini să execute două bucăţi, după care dispăru... Crescătorie «I© şoareci In orăşelul Hemel-Hemp­­stead, locueşte d-na Blower, o mare iubitoare de şoareci. Ea este proprietara unei cres­cătorii-model cu peste 11.000 de mici rozătoare, care-i pro­duc venituri însemnate. Întru­cât Anglia este ţara cu cei mai numeroşi amatori de­l şoa­­reci. Printre şoareci se deose­besc 32 de specii, în toate culorile curcubeului. O specie roşiatică se creşte foarte uşor. Nu se obţin însă prea mulţi şoareci verzi. Cei mai căutaţi sunt cei albi cu botul negru. Au fost timpuri când s-a­­plă­tit pentru astfel de exemplare câte 10 lire sterline, an un Cauzele morf«f­raae&r­raarilor Ministerul de marină ame­rican a publicat de curând o statistică internaţională. Statistica arată, că treizeci la sută din marinari îşi găsesc moartea pe uscat, mai întot­deauna în accidente de auto­mobil sau motocicletă. Zece la sută sânt victimă altor ac­cidente produse pe uscat. Cincizeci la sută mor din pricina bo­ilor. Numai zece la sută din marinari mor înecaţi. Se poate trage concluzia, că viaţa marinarilor este mult mai sigură pe mare decât pe uscat. §§ o azi proas!« Ia ftionle-Carî© Cazinoul din Monte Carlo a avut zilele trecute mult ghi­nion. Printre jucători se gă­seau şi câţiva mari industriaşi americani care mizau la masa de bacarat. Unul din aceşti jucători a reuşit in zece minute să câş­tige aproape un milion franci francezi, după care a părăsit a­vioul. Şi ruleta a pierdut sume im­­portante. Un englez a mizat pe num­ărul 17 o sumă impor­tantă. Numărul a eşit. Jucătorul a pus o sumă mai mare pe acelaș număr. De trei ori la rând jucătorul a câştigat. A urmat apoi o serie de unsprezece ori negru, de două ori roşu, apoi iar de zece ori negru. Cum aceste serii au fost speculate de jucători, ca­zinoul din Monte Carlo a av­ui o zi foarte proastă... a» con un cos Affilafia ImsHsall aral de Răscoala ara­bă din Palesti­na tinde să ia proporţii, conta­­giiad toate ţările locuite de arabi. Instigator princi­pal este Marele Muftiu, refugiat din Ierusalim şi adăpostit în Sy­ria. El a dat dis­poziţii secrete de agitaţie în Asi­a Mică şi în Afri­ca împotriva pro­­ectului britanic de împărţire a Palestinei. Agitaţiile au şi început să se producă în co­loniile franceza din nordul Afri­­cei (Tunis, Alge­ria, Maroc) unde au loc dese­a­ _____________ dunări şi demon­straţii,— ceia ce îngrijorează guvernul din Paris. In clişeu, o mare demonstrație arabă în Tunis. In marginea actualităţii Preaferată D. Traian Bratu, rectorul universităţii, a cerut zilele acestea ministrului de fi­nanţe, fonduri necesare con­tinuării construcţiei palatu­lui universitar. D. ministru Cancîcov a răspuns că nu poate angaja cheltueli asu­pra lunii viitoare. ...Când probabil vom a­­vea un alt guvern, împrumutul Fa­cultăţii d­e med­i­­cină In urma intervenţiilor d-lui prof. N. Costăchescu, Casa de Depuneri a aprobat împru­mutul necesar facultăţii de medicină, pentru terminarea clădirilor facultăţii. $ed£n9e9e cotnab­ilului municipal Săptămâna viitoare vor avea loc două importante şedinţe ale consiliului municipal, prima Marţi 2 Noembrie şi a doua Sâmbătă 6 Noembrie. Prima şedinţă va rezolva ches­tiuni cui­e­le între care şi rec­­tificarea bugetului, iar a doua este rezervată desbaterei chesti­une­i apei. Consfătuiri fărăniste Zilele acestea vor avea loc câteva importante consfătuiri între fruntaşii organizaţiei na­­ţional-ţărăniste. Campania electorală va fi curând deschisă. Ciment de laţi In judeţul Iaşi s-au desco­­perit importante zăcăminte de ciment, de cea mai bună ca­litate. Actualmente se tratează al­cătuirea unui consorţiu pentru întemeierea unei fabrici de ciment, care va rivaliza cu cele mai renumite industrii de ciment din ţară. Procesul d-nei I­sculiţă Mâine începe la Curtea cu Juri procesul d-nei Emilia Ni­­culiţă. D. prim procuror Gherghel îşi va face debutul ca repre­zentant al ministerului public. Apărarea va fi susţinută de d-nii Ionel Teodoreanu şi Gh. Ch­­er. Curiozitatea fem­inira. Prevăzându-se afluenţă la procesul d-nei Niculiţă,­­intra­rea nu va fi adrrisă decât in baza biletelor eliberate de preşedintele Curţii cu juri. Dar biletele au şi fost e­­­puizate. In special doamnele şi dom­nişoarele au dat asalt din t­op pentru a-şi asigura loc. De alt­el, dezbaterile vor fi deosebit de interesante. O nouă stradă Au început lucrările pentru noua stradă din piaţa SL Spi­ridon, prin faţa p­­atului A­­dace. După ce strada va fi ter­minată, în afară de imoblele Adace și Nacht, se va mai cons­rui un nou block-haus. iei itin­ei în evoluţia popoarelor A «tena conferintă a dr-SoS prof. d­r. G. Marinescu Iţi Aula Universităţii din Iaşi, a avut loc a doua con­ferinţă a d-lui prof. Gh. Ma­­rinescu, cu subiectul: „Rolul intelectualilor în evoluţia po­poarelor". Există o lege universală a evoluţiei—zice savantul pro­fesor—care face ca fiecare fiinţă ce se naşte, să crească, să ajungă la un maximum de desvoltare şi apoi să urmeze pe panta descedentă, până când moare. Omul este cea mai superioară fiinţă de pe scara zoologică, fiind înzestrat cu raţiune. Ceea ce rămâne din urma lui (post-mortem) este activitatea pe care a desfăşurat-o în domeniul ade­vărului, binelui şi frumosului absolut. Este ideia cea mai înaltă a filosofului Platon, i­­dieie care stă în fruntea gân­dirii umane. Grecia a dat oameni mari în orice domeniu. Roma este eternă dease­­menea prin munca intelec­tuală. In perioada teologică a dez­voltării sociale se credea că acești oameni mari sânt tri­mişii lui Dumnezeu. După a­­ceastă perioadă, urmează cea metafizică. Platon propune o reformă socială in celebra sa operă „Republica“, unde totul pune in comun ,—este „comu­nismul " lui Platon. El şi-a pe­trecut copilăria într'o perioada din cele mai frământate ale istoriei Ateniene. Atena era un adevărat câmp de expe­rienţe politice şi sociale, în care tirania cea mai feroce, alte­rna cu democraţia cea mai demagogică. Platon vine cu ideia lui comunistă. Nimeni nu va poseda nimic, căci stăpâ­nirea privată a bunurilor sus­trage deja grija treburilor pu­blice şi micşorează pasiunea omului pentru interesul gene­ral. Familia deasemeni trebue desfiinţată pentru a consolida unitatea socială. Deci, viaţa în comun, înlăturându-se orice piedică pentru conducătorii Statului. In fruntea Statului, conducătorii trebue să fie oa­meni înţelepţi, filosofi. Comun­smu­l nu are însă o raţi­une biologică, deoarece in na­tură totul este ierarhie. J. Jc. Rousseau scrie „Con­tractul Social“, prin care-şi propune să repare nedreptăţile so­ciale. Adam Smith ne învaţă că simpatia este sentimentul mo­ral ce stă la baza fericirii. A­­tît Adam Smith, cât şi filoso­ful englez Th. Hobb­s au re­cunoscut că muncitorului tre­bue să i se atribue sprijinul capitalului. Filosofia lor a a­­vut un mare răsunet. Filosofia raţionalistă din sec. XVIII a avut ca încheere ma­rea Revoluţie Franceză de la 1789 cu efecte răsunătoare în intreaga lume. Aug. Compte—şeful şcoalei pozitiviste franceze — a adus ideia altruismului, care trebue să predomine. Anul 1789 a căutat să pro­clame cele trei mari principii răsunătoare : libertate, egali­tate, fraternitate. Dar egalitate în lume n'a e­­xistat. Niu există și nici nu poate să existe — deoarece în­săși natura se opune la aceas­ta. Trebuie să existe însă fra­ternitate. Acum 15 ani — zice dl. prof. Gh. Marinescu — a fost la Paris un congres de coupe- NOUTĂŢI LITERARE „CARAGIALE IN ANECDOTA“ Sub titlul acesta, a apărut o elegantă plachetă în editura „Adevărul“, în care dl. C. Săteanu prezintă pe marele scriitor în propriile sale anec­dote comice sau tragice. Circuitu electric şi electic al spiritualităţii lui Caragiale porneşte din epoca şi mediul junimist şi parcurge luminos creaţiunile sale literare ca şi mediul în care a trăit. Apar în reminiscenţe anec­dotice : Delavrancea, Vlahuţă, Eminescu, Maorescu, Carp, Nottara, Carmen-Sylva, Coş­­buc, Şt. O. Iosif, Ana Conta- Kernbach, Paul Bujor, Traian Bratu, I. Slavici, Simionescu- Râmniceanu, Luchianu etc. etc. Intre altele : geneza „Nă­pastei“ şi a „Nopţii Furtunoa­se", precum şi rolurile create de artiştii ieşeni în „Scrisoa­rea pierdută". Numeroase ilustraţiuni şi două autografe ale neîntrecu­tului maestru, şi versurile sale fabulistice, (inedite) ornamen­tează volumul „Caragiale în anecdotă“, depozitat la „So­­cec“ şi la „Librăria Naţio­nală“. „Sălbateca Clotildă a lui Eminescu“ Acesta este un prea frumos studiu literar al d-lui prof. M. Carp, ce va apare în cu­­rînd. Autorul prezintă în acest subtil esteu cele mai caracte­ristice figuri literare din opera eminesciană, caracterizând în chip minunat starea sufleteas­că și socială a „proletarului intelectual“ de acum trei— patru decenii. In „Sălbateca Clotildă a lui „Eminescu", dl. prof. M.Carp reînvie una din cele mai stră­lucite laturi psihologice ale epocei eminescia­ne şi ale in­telectualului de pe vremea vechiului curent creat de scrii­torii social-democraţi de sub înrâurirea lui Gherea şi Ion Năd­ejde. Imitând exemplul ţărilor din apus unde şomajul a atins proporții catastrofale, am cre­­iat, din motive de oportunism politic, problema promovării muncii naționae și sub pre­­siunea unui curent la modă, am transformat-o, fără vre-o utilitate practică, într-o mare preocupare de stat. Rezolvarea „problemei11 a început aşa cum încep toate acţiunile fără rost, printr'o co­­misiune pompos intitulată: ,,Comisiunea pentru protecţia muncii naţionale S'au întocmit statistici, do­vedite acum ireale, şi pe ba­za lor s'au expulzat din ţară 60.000 de specialişti străini paşaportari cari formau ca­drele technice in principalele noastre industrii. După primul succes obţinut, acţiunea de „curăţire" a mers mai departe, cuprinzând nu numai pe paşaporturi, dar pe însăşi cetăţeni ai ţării cari au avut nenorocul să se nască din părinţi de alte confesiuni de­cât a noastră. Trecând peste răul ce ni s-a cauzat în străinătate şi despre care d-l minstru Vic­tor Antonescu a vorbit la timp, trebue să constatăm că această operă nu are nimic cu naţionalismul constructiv al u­­nui partid de guvernământ şi că, iu contra acestui procedeu, d. Dinu Brătianu au opus un categoric veto. Suntem în plin proces de redresare economică, înarma­rea ţării creiază zilnic indus­trii eoni, mărind in acelaş timp volumul de producţiune al celor existente. Am afirmat şi afirmăm cotinuu că, nimic nu ne îm­pinge spre o politică de res­­tricţiuni pe terenul acesta. Câte­va fapte pe cari le anun­ţăm mai jos, întăresc sufici­ent cele susţinute de noi : La şedinţa de deschidere a Politechnicei din Bucureşti Di­­rector Prof. Vasilescu- Karpen, fost ministru de Co­merţ şi industrie, spune: „In ceia ce priveşte inginerii „şi specialiştii technici, nu „nu există şomaj în ţara „noastră". Cunoscutul zar economia „Prezentul" scrie că : „întreprinderile creiate intre „1933-1936 duc mare lipsă, „de special­şti şi muncitori „calificaţi“. A. G. I. R.-ul răspunde u­­nor Uzine că, nu este in mă­sură să le procure inginerii şi technicenii ceruţi. A. L. A. C. L. comunică că, nu are nici un membru şo­­meur şi deci nu poate reco­mandai personalul cerut. Ministerul Muncii, răspunde din nou „Reşiţei" că nu a găsit muncitori calificaţi şi să încerce a pregăti cadre din cei necalificaţi. Ziarul „Argus“ arată cu cifre exact controlate, cazul unei industrii, care nu poate funcţiona, din lipsă de per­sonal. In fine, industriile private au început o supralicitaţie de salarii la personal, fapt ce va scumpi preţul de cost al pro­duselor şi implicit preţul de vânzare. Iată dar câte­va fapte care ne scutesc de comentarii şi cari confirmă cele relatate de noi cu mult mai înainte. Este de datoria guvernului să facă să înceteze p­edicile ce se pun în calea unei nor­male valorificări a bogăţiilor naturale din ţara noastră. Problema protecţiunei muncii r­aţionale se va transforma prin forţa lucrurilor intr'o pro­blemă de procurare a braţelor necesare întreprinderilor indus­triale şi comerciale. Oifscraft is Promovarea muncii naţionale şi lipsa de şomaj intelectual de EMIL KAISER raţie intelectuală. Academia Română mi-a făcut onoarea să reprez­et România la acest congres, unde am arătat că ţara noastră sufere din multe puncte de vedere. Am apărat teza ştiinţei, având ca inspi­raţie cuvintele lui Pasteur care a lucrat toată viaţa, într-un laborator mo­dest, pentru binele omenirii. Umanitatea n'a avut un alt om, care să fi luptat cu atâtea greutăţi şi cu atâta e­­nergie pentru progresul ştiinţiî, ca Pasteur. S'a zis că Franţa şî-a plătit cele 5 miliarde ce datora Germaniei, datorită des­coperirilor lui Pasteur şi de (Continuarea în pagina 2-a)

Next