Opinia, noiembrie 1937 (Anul 33, nr. 9174-9198)

1937-11-07 / nr. 9179

Cu prilejul unei aniversari Apărarea intereselor peer** ficialare ale funcţionarilor particulari S'au împlinit zece ani, de­­când un grup de funcţionari ai băncilor locale, după zbu­ciumăr de ani şi multe sacri­ficii, au înfiinţat Asociaţia Func­ţionarilor de Bancă din Iaşi. Scopul acestei organizaţii, a fost gruparea tuturor func­ţionarilor din bănci, pentru ca uniţi să-şi poată mai uşor a­­păra interesele lor profesio­nale şi să se poată apăra cu mai mult succes contra ten­dinţei din ce in ce mai ac­centuată de speculare a mun­­cei funcţionarului, manifestată de patronat în proporţie di­rectă cu mărirea ofertei de muncă. Politica aşa cum e înţeleasă la noi, sau slujirea interese­­lor personale sau de partid, au fost excluse din preocupă­rile organizaţiei noastre, noi înţelegând a apăra interesele strict profesionale ale funcţio­narilor particulari. Graţie acestei conduite, or­ganizaţia noastră a putut îns­crie la activul ei, succesele ce se cunosc, deşi a avut de luptat din greu, atât cu vrăj­măşia patronală, dar mai ales cu sabotarea din partea chiar a unora din colegi, care fie din inconştienţă sau rea cre­dinţă, s'au pretat in a servi de cozi de topor. Dar şi unii şi a­nii au înţe­les cu timpul, că principiu, pe care se bazează această organizaţie, este cel care co­respunde intereselor funcţio­­nărimei particulare din acest oraş; că sabotarea acestei or­ganizaţii, se iveşte din contra la întărirea şi popularizarea ei în mijlocul funcţionarilor şi că o luptă contra ei, înseam­nă a lupta în contra interese­lor vitale ale acestora. Nu vrem să enumerăm a­­portul adus de această orga­nizaţie şi de cei ce au con­dus-o în acest deceniu, pen­tru apărarea intereselor func­ţionarilor particulari. Un lucru totuşi semnalăm, că la noi s-a înrădăcinat o tradiţie care ne-a ajutat să trecem peste multe dificultăţi şi anume, că toţi dela condu­cători până la cei mai tineri dintre noi, ştiu că în organi­zaţia noastră, aduci sacri­ficii şi munceşti pentru binele tu­turora, dar că nu te vei pu­tea servi de organizaţie pen­tru interesele tale lăturalnice. Nimănuia, fie el cine ar fi, nu-i permis a uza de credi­tul organizaţiei acesteia decât pentru a apăra interesele profesionale ale funcţionarilor. Cine n'a vrut să primească această disciplină, a plecat. Din fericire au fost insă puţini. Nu am altă dorinţă, decât ca această tradiţie să continue a fi axa acestei organizaţii şi promit că atât personal, cât şi prietenii care au luptat şi sacrificat pentru formarea ei, să luptăm ca această tradiţie să fie principiul de conducere a organizaţiei noastre. M. R­APAPORT Deraerea de tren dela Calais După cum am anunţat, trenul expres Bruxelles—Calais a deraiat la intr­rea în gara Calais. Locomotiva şi două vagoane s'au răsturnat. Sunt cîţiva morţi şi răniţi. In clişeu, un aspect al nenorocirei. In a amiral­ar­ea in­vă | aitorului Gh. Mic®» Odată cu timpul toamnei, când mor florile gradinei, noi învăţătorii am pierdut una din florile cele mai frumoase ale şcoalei primare, ce surâdea în fiece zi lumei din satul Sco­­b­iţi jud. Iaşi. Această floare a învăţăto­­rilor a fost Georghe Micu, care s’a stins din v­aţă în ziua de 20 Octombrie ora 4 p. m. In localul şcoalei primare din Scobinţi unde îşi îndeplinea slujba de învăţător. Născut in anul 1910, in sa­tul Bădeni acelaş judeţ, încăt de mic a rămas orfan de ma­mă şi de tată. Deşi lipsit de mijloace şi de sprijin, el a putut termina cursurile şcoalei primare din Bădeni. Prin dragostea ce-o avea de ■’nvâţătură, a atras atenţia în­văţătorului sau Gh­orghe Chi­­riţescu, care i-a dat tot în­demnul şi sprijinul pentru a urma şi cursurile şcoalei nor­male „Principele Mircea“ din Bădeni-Iaşi. Absolvent al seriei anului 1928, şi-a exercitat profesia timp de 9 ani, până in ulti­mele zile ale viaţii. In timpul carierii sale, el a dat cea mai vie dovadă de dragoste şi devotament faţă de şcoau.. Veşnic activ în şcoală ca şi in sat, el răspun­dea oricărei chemări puse în s­u­ba şcoalei şi a satului. Prezentat la examene, a fost apreciat ca unul ce şi-a făcut o pregătire demnă de slujba sa. A urmat primul, d­e păr­ţile locului, cursurile străje­­reşti şi venit in sat, a ştiut să insufle dragostea de strejărie de la copilul de şcoală, până la cel mai bătrân din sat. Prin serioasa lui cultură şi prin modestia sa în toate, a atras dragostea tuturor celor ce l-au cunoscut. Prin felul cum cerceta el manualele de literatură şi pe­dagogie din biblioteca şcoalei normale unde urma, toţi îi spuneam „şoarecei­ bibliote­­cei". Atât in cercurile învăţători­lor, cât şi al oamenilor cari i-au cunoscut calităţile, nu au rămas decât impresii şi amin­tiri frumoase. Moartea lui Gheorghe Micu lasă un gol mare pentru şcoa­la primară şi o durere nemăr­ginită în rândurile învăţători­lor cari i-au cunoscut, sau ca­re au auzit de el. Anul acesta satul Bădeni îşi plăteşte cel mai scump tri­but. In satul unde a fost atâta activitate şi lumină intelectu­ală, se î­şterne acum odată cu vălul toamnei şi vălul uitarei, peste tot ce a fost primăvă­ratec şi fermecător ! Este poate cea de pe urmă lecţie a vieţii ce o primim noi absolvenţii şc­oalei normale din Bădeni de la fostul şi re­gretatul director şi profesor ce a fost Ioan I. Onu, care ne spune : „învăţaţi să muriţi !“, Gheorghe Stescu — învăţător — Hărpăşeşti—Iaşi a­p­j­a ? ) Caricatura —„religie şi viaţă D. Ion Sava are foarte mult talent­ şi o ambiţie nemăsu­rată. A adunat in jurul său elementele artistice ieşene care excelează în arta desenului cu humor, reuşind să tipărească o revistă cu aspect cu totul occidental. D. Sava demonstrează că desenul caricatură e pe ne­drept socotit artă minoră ; ca­ricatura după d-sa, e mai mult decât religie,... e însăşi viţa. Caricatura nu trebue să fie ieftină nici vulgară şi nu tre­bue să declanşeze râsul zgo­motos, ca după o glumă în doi peri. Caric­atura trebue să depă­şească simpla ironie epigra­matică. Caricatura­ gădîlătură e apa­najul talentelor neformate, cu viziune îngrădită. O caricatură trebue să ne dea de gândit , s'o apro­un­dăm. In timpul zguduirilor și coavorusiunlor sociale, cari­catura a avut un rol însemnat. Scrisul fiind gând grafic,—de­senul gând plastic. Marele public nu are de unde să ştie aceasta. D. Sava şi-a propus sa-i facă educa­ţ­a artistică, lămurindu-1 lunar cu demostraţii plastice in revista : „Cartcati­a". Sunt încredinţat că d-sa va fi in cele din urmă înţeles..... em num sindit Apel către comercianţi, industriaşi şi bancheri Domnilor! Apreciaţi desigur starea pre­­cară în care se găsesc func­­ţionarii dv. Sunteţi, credem, în măsură să ştiţi că, deşi iarna bate la uşă, totuşi salariaţii dv. nu sunt în stare să se aprovizio­neze cu lemne­­ n'au cu ce se­ îmbrăca ca lumea. fr­ult d­ntre aceşti funcţio­nari, cu tot salarul lor redus şi deşi încă tineri, sunt totuşi „susţinători“ de familie , unii din ei întreţinând părinţi bol­navi, sau îmbătrâniţi, iar cei­lalţi, dacă's familiari, n'au pen­­tru nevoia zilnică şi nici­de­­cum pentru aprovizionări în vederea iernii ! Dacă pe lângă aceasta se mai adaugă scumpete­a exce­­s­­ă de astăzi, la toate artico­lele de prima necesitate, vă puteţi da seama in ce stare de lipsuri se zbate salariatul dv. Dacă am găsit de cuviinţă să re adresăm Dv. şi să vă ru­găm să faceţi un gest ce înaltă umanitate, mărind salariiie func­­ţionanlor, am făcut-o îndem­naţi fiind de strigătul de des­­nădejde al slujbaşilor Dv. şi de credinţa că vom găsi un Dv. oameni de înţelegere. Pentru ca funcţionarul să lucreze cu mai multă tragere de inimă, pentru ca să aibă mai multă putere­­de muncă, pentru ca să vă fie cu ade­vărat devotat, măriţi-i salarul! Răsplătind funcţionarului munca, după necesităţile sale de viaţă, el va şti să vă fie recunoscător, revanşându-se prin mai multa hărnicie şi de­votament, in folosul Dv. Facem deci un ultim apel. Domnilor patroni, urcaţi sala­riile salariaţilor Dv­, în raport cu standardul de viaţă. Asociaţia funcţ­iaarilor particulari (fostă ne Ban­­____că) Persoană juridică GODELL D­O­CT­O­R A. SoColo YScI»* Specialist în boli şi operaţiuni nas, gât, urechi Str. Său eseu l¥o. 2 casele Weinstein) DIATERMIE SPEC. ORL. Inhalaţie cu ozon (electr) elec­troterapie, înaltă frecvenţă Cons. 8V," 10 12-2­ 5-7 Crama i­nasya hrăneşte epiderma, netezeşte pielea şi strânge porii Depozit: Farmacia Polak Str. Ştefan cel Mare.­­Telefon 139 „Alte figuri din Junimea“ Sub t­ilul acesta, d. C. St­­reenu a pus sub presă al doi­lea volum din vasta-i istorio­grafie culturală, care va avea următorul cuprins: Cordesiune : Uvertura Juni­mistă. (C. Meissner și I. R. Pogoneanu). Figuri­. N. Gane, I. Cara­­giani, T. T. B.Brada, N. Vo­lenti, P. V. Grigoriu-Buauştu, P. Missir, A. Gr. Suţu, I. Pe­­trovici, Tzigara-Samurcaş, D. Olănescu-Ascanio, D. Zsm­­­rescu, T. Şerbănescu, N. Bc­­traşcu, S. Mehedinţi, I. Bog­dan, Mite Kremnitz, N. Ber­­diceanu, I. P. F­orentin, A. C. Cu78« Material medii: Maiorescu, Negruzeştii, P. P. Carp, V. Pogor, Eminescu, Creanga. Muşchetarii literaturii mo­derne: Caragiale, Vlăhuţă, De­­lavrancea şi Coşbuc. Din istoricul saloanelor li­terare româneşti. Julimia Bucureşteană. Po­lemici Culturale. Bo­ta Rece. Peste ICO clişee. De sume a­­te oficiale şi facsimile. Carica­turi de J guide, Livaditi, Re­produceri­le pe tablourile lui Băncilă, etc. etc. Partea anecdotică foarte spi­rituală şi interesantei______ Informafiuni . Studioul artei fotografice Z. Weiss din Piaţa Unirei a­­duce la cunoştinţa onor. sale clientelă că nimeni nu este autorizat de acest atelier a fi chemat la domiciliu,­­ decât personalul Studioului We­ss care ros­ti cuvenitele legit­­maţii. Rog respectuos onor, clien­telă a cere întotdeauna aceste legitimaţii. Studio Weiss las­ă In fiecare zi, la repre­zentarea maguf­icului film american „Sângele Pămân­tului“ pe ecranul „Scan“ publicul aplaudă frenetic în special liedurile cântate de Irene Dunne.­­ Dr. Dr. Tzaicu mutându­­se în Bucureşti, se aduce la cunoştinţa generală că Sana­toriul Dr. Tzaicu din Iaşi str. Carol No. 20 este continuu în funcţiune. Sanatoriul este deschis tu­turor chirurgilor şi medicilor, care îşi pot plasa, operă şi îngriji pacienţii in sanatoriul permanent deschis, cu un per­sonal complect, care se ocupă de bolnavi cu cea mai mare conştiinciozitate. D. dr. Tzaicu este prezent la Sanatoriu, în fiecare Dumi­nică, pentru consultul şi ope­raţia clienţilor săi. In Bucureşti, d. dr. Tzaicu consultă zilnic între 4—6 p. m. Bulev. Take lone scu 23 şi operează în sa­natoriile din Bucureşti. PIERDUT CEAS brăţar, marca „Longine­s" rotund pe str. Cuza Vodă Palatul Braun­­stein. Găsitorul bună recompensă. Adresaţi ziar. pentru c­u­r­u­­­i­r­e­a dinţilor, KALODONT,­­ spumoasa pastă de dinţî! Mai ales seara, pentru înlăturarea resturilor de mân­care aflate între dinţi şi cari devin, lesne, în timpul nopţii, fo­care de infecţie, dând, astfel naştere diferitelor boli ale din­ţilor. De aceea curăţaţi-vă şi seara, dinţii, — şi cât mai bine. Kaiclio li®@jeleu 1938 Minunea radiotechnică. Echipat cu lămpi roşii, difuzor Körting. Tonalitate şi selectivitate neobţinută până în prezent. Depozit: Fraţii Hirsdiensd­in STR. ŞTEFAN CEL MARE 2 BLANURI VERITABILE DE LUX - NUMAI LA MAGAZINUL­­KUJSIOViei STRADA ŞTEFAN CEL MARE No. * Bine asortat în Astragan verita­­biVulpi de Aiasca, Sconks şi ultimele noutăţi în fantezii. ru* odor Alex. Terkatm­­ost asistent în dinniete Prof. ttlriumiapo­k ofto Vrodb BOLI ŞI OPERAŢIUNI de nas, gât şi urechi ELECT­ROT­ER­APIE Cons. 9—11 a. m 3—7 p. m. Str. Cuza Vodă 12 SV 280.C O O CIO C. SIMAT AscsCuHnfl Uoîi s­i ftiec&îc &4îce* ,adf«ar sil CBbssbcib Medica!® CONSULTA ZILNIC 2—5 BOLI INTERNE ('inimă, plămâni, ficat, stomah etc. Sarara« SI DUCIORUL IS. DAMSKEK Medic de Spital (ahiea Vodă ft p. 52 între 7-9 și 3-6 MEDICINA INTERNA Bo­i de inimă plămâni—rinichi Telefon 2221 DOCTOR Iosif n­oidenberg Medic de Spital Specialist în BOLI DE PIELE, SIFILI VENERICE Strada Palat No. 2 (vis-a-vis de Palatul Administrativ) £ ro*tro£ft S-III -a- wpp. S-8 g§5rtml.­­ DOCTOR — ML LEVY Specializat la Paris şi Londra Boli de in­mă şi Plămâni BOLI INTERNE Diagnosticul bolilor prin Raze X Tratamente prin: UNDE ULTRA — SCURTE raze Ultra-violete curenţi electrici Cons. 9—12 ’3—7Tejefon 2013 Str. Cuza Vodă No. 13 Doctor Adrian Ştefănessu Medic de Spital Boli interne și nervoase METABOLISM LAZAL Consult 4­ 6 p. m. Str. Tăutu No. 2 Telefon 2269

Next