Opinia, noiembrie 1937 (Anul 33, nr. 9174-9198)
1937-11-07 / nr. 9179
Cu prilejul unei aniversari Apărarea intereselor peer** ficialare ale funcţionarilor particulari S'au împlinit zece ani, decând un grup de funcţionari ai băncilor locale, după zbuciumăr de ani şi multe sacrificii, au înfiinţat Asociaţia Funcţionarilor de Bancă din Iaşi. Scopul acestei organizaţii, a fost gruparea tuturor funcţionarilor din bănci, pentru ca uniţi să-şi poată mai uşor apăra interesele lor profesionale şi să se poată apăra cu mai mult succes contra tendinţei din ce in ce mai accentuată de speculare a muncei funcţionarului, manifestată de patronat în proporţie directă cu mărirea ofertei de muncă. Politica aşa cum e înţeleasă la noi, sau slujirea intereselor personale sau de partid, au fost excluse din preocupările organizaţiei noastre, noi înţelegând a apăra interesele strict profesionale ale funcţionarilor particulari. Graţie acestei conduite, organizaţia noastră a putut înscrie la activul ei, succesele ce se cunosc, deşi a avut de luptat din greu, atât cu vrăjmăşia patronală, dar mai ales cu sabotarea din partea chiar a unora din colegi, care fie din inconştienţă sau rea credinţă, s'au pretat in a servi de cozi de topor. Dar şi unii şi anii au înţeles cu timpul, că principiu, pe care se bazează această organizaţie, este cel care corespunde intereselor funcţionărimei particulare din acest oraş; că sabotarea acestei organizaţii, se iveşte din contra la întărirea şi popularizarea ei în mijlocul funcţionarilor şi că o luptă contra ei, înseamnă a lupta în contra intereselor vitale ale acestora. Nu vrem să enumerăm aportul adus de această organizaţie şi de cei ce au condus-o în acest deceniu, pentru apărarea intereselor funcţionarilor particulari. Un lucru totuşi semnalăm, că la noi s-a înrădăcinat o tradiţie care ne-a ajutat să trecem peste multe dificultăţi şi anume, că toţi dela conducători până la cei mai tineri dintre noi, ştiu că în organizaţia noastră, aduci sacrificii şi munceşti pentru binele tuturora, dar că nu te vei putea servi de organizaţie pentru interesele tale lăturalnice. Nimănuia, fie el cine ar fi, nu-i permis a uza de creditul organizaţiei acesteia decât pentru a apăra interesele profesionale ale funcţionarilor. Cine n'a vrut să primească această disciplină, a plecat. Din fericire au fost insă puţini. Nu am altă dorinţă, decât ca această tradiţie să continue a fi axa acestei organizaţii şi promit că atât personal, cât şi prietenii care au luptat şi sacrificat pentru formarea ei, să luptăm ca această tradiţie să fie principiul de conducere a organizaţiei noastre. M. RAPAPORT Deraerea de tren dela Calais După cum am anunţat, trenul expres Bruxelles—Calais a deraiat la intrrea în gara Calais. Locomotiva şi două vagoane s'au răsturnat. Sunt cîţiva morţi şi răniţi. In clişeu, un aspect al nenorocirei. In a amiralarea invă | aitorului Gh. Mic®» Odată cu timpul toamnei, când mor florile gradinei, noi învăţătorii am pierdut una din florile cele mai frumoase ale şcoalei primare, ce surâdea în fiece zi lumei din satul Scobiţi jud. Iaşi. Această floare a învăţătorilor a fost Georghe Micu, care s’a stins din vaţă în ziua de 20 Octombrie ora 4 p. m. In localul şcoalei primare din Scobinţi unde îşi îndeplinea slujba de învăţător. Născut in anul 1910, in satul Bădeni acelaş judeţ, încăt de mic a rămas orfan de mamă şi de tată. Deşi lipsit de mijloace şi de sprijin, el a putut termina cursurile şcoalei primare din Bădeni. Prin dragostea ce-o avea de ■’nvâţătură, a atras atenţia învăţătorului sau Ghorghe Chiriţescu, care i-a dat tot îndemnul şi sprijinul pentru a urma şi cursurile şcoalei normale „Principele Mircea“ din Bădeni-Iaşi. Absolvent al seriei anului 1928, şi-a exercitat profesia timp de 9 ani, până in ultimele zile ale viaţii. In timpul carierii sale, el a dat cea mai vie dovadă de dragoste şi devotament faţă de şcoau.. Veşnic activ în şcoală ca şi in sat, el răspundea oricărei chemări puse în suba şcoalei şi a satului. Prezentat la examene, a fost apreciat ca unul ce şi-a făcut o pregătire demnă de slujba sa. A urmat primul, de părţile locului, cursurile străjereşti şi venit in sat, a ştiut să insufle dragostea de strejărie de la copilul de şcoală, până la cel mai bătrân din sat. Prin serioasa lui cultură şi prin modestia sa în toate, a atras dragostea tuturor celor ce l-au cunoscut. Prin felul cum cerceta el manualele de literatură şi pedagogie din biblioteca şcoalei normale unde urma, toţi îi spuneam „şoarecei bibliotecei". Atât in cercurile învăţătorilor, cât şi al oamenilor cari i-au cunoscut calităţile, nu au rămas decât impresii şi amintiri frumoase. Moartea lui Gheorghe Micu lasă un gol mare pentru şcoala primară şi o durere nemărginită în rândurile învăţătorilor cari i-au cunoscut, sau care au auzit de el. Anul acesta satul Bădeni îşi plăteşte cel mai scump tribut. In satul unde a fost atâta activitate şi lumină intelectuală, se îşterne acum odată cu vălul toamnei şi vălul uitarei, peste tot ce a fost primăvăratec şi fermecător ! Este poate cea de pe urmă lecţie a vieţii ce o primim noi absolvenţii şcoalei normale din Bădeni de la fostul şi regretatul director şi profesor ce a fost Ioan I. Onu, care ne spune : „învăţaţi să muriţi !“, Gheorghe Stescu — învăţător — Hărpăşeşti—Iaşi apja ? ) Caricatura —„religie şi viaţă D. Ion Sava are foarte mult talent şi o ambiţie nemăsurată. A adunat in jurul său elementele artistice ieşene care excelează în arta desenului cu humor, reuşind să tipărească o revistă cu aspect cu totul occidental. D. Sava demonstrează că desenul caricatură e pe nedrept socotit artă minoră ; caricatura după d-sa, e mai mult decât religie,... e însăşi viţa. Caricatura nu trebue să fie ieftină nici vulgară şi nu trebue să declanşeze râsul zgomotos, ca după o glumă în doi peri. Caricatura trebue să depăşească simpla ironie epigramatică. Caricatura gădîlătură e apanajul talentelor neformate, cu viziune îngrădită. O caricatură trebue să ne dea de gândit , s'o aproundăm. In timpul zguduirilor și coavorusiunlor sociale, caricatura a avut un rol însemnat. Scrisul fiind gând grafic,—desenul gând plastic. Marele public nu are de unde să ştie aceasta. D. Sava şi-a propus sa-i facă educaţa artistică, lămurindu-1 lunar cu demostraţii plastice in revista : „Cartcatia". Sunt încredinţat că d-sa va fi in cele din urmă înţeles..... em num sindit Apel către comercianţi, industriaşi şi bancheri Domnilor! Apreciaţi desigur starea precară în care se găsesc funcţionarii dv. Sunteţi, credem, în măsură să ştiţi că, deşi iarna bate la uşă, totuşi salariaţii dv. nu sunt în stare să se aprovizioneze cu lemne n'au cu ce se îmbrăca ca lumea. frult dntre aceşti funcţionari, cu tot salarul lor redus şi deşi încă tineri, sunt totuşi „susţinători“ de familie , unii din ei întreţinând părinţi bolnavi, sau îmbătrâniţi, iar ceilalţi, dacă's familiari, n'au pentru nevoia zilnică şi nicidecum pentru aprovizionări în vederea iernii ! Dacă pe lângă aceasta se mai adaugă scumpetea excesă de astăzi, la toate articolele de prima necesitate, vă puteţi da seama in ce stare de lipsuri se zbate salariatul dv. Dacă am găsit de cuviinţă să re adresăm Dv. şi să vă rugăm să faceţi un gest ce înaltă umanitate, mărind salariiie funcţionanlor, am făcut-o îndemnaţi fiind de strigătul de desnădejde al slujbaşilor Dv. şi de credinţa că vom găsi un Dv. oameni de înţelegere. Pentru ca funcţionarul să lucreze cu mai multă tragere de inimă, pentru ca să aibă mai multă puterede muncă, pentru ca să vă fie cu adevărat devotat, măriţi-i salarul! Răsplătind funcţionarului munca, după necesităţile sale de viaţă, el va şti să vă fie recunoscător, revanşându-se prin mai multa hărnicie şi devotament, in folosul Dv. Facem deci un ultim apel. Domnilor patroni, urcaţi salariile salariaţilor Dv, în raport cu standardul de viaţă. Asociaţia funcţiaarilor particulari (fostă ne Ban____că) Persoană juridică GODELL DOCTOR A. SoColo YScI»* Specialist în boli şi operaţiuni nas, gât, urechi Str. Său eseu l¥o. 2 casele Weinstein) DIATERMIE SPEC. ORL. Inhalaţie cu ozon (electr) electroterapie, înaltă frecvenţă Cons. 8V," 10 12-2 5-7 Crama inasya hrăneşte epiderma, netezeşte pielea şi strânge porii Depozit: Farmacia Polak Str. Ştefan cel Mare.Telefon 139 „Alte figuri din Junimea“ Sub tilul acesta, d. C. Streenu a pus sub presă al doilea volum din vasta-i istoriografie culturală, care va avea următorul cuprins: Cordesiune : Uvertura Junimistă. (C. Meissner și I. R. Pogoneanu). Figuri. N. Gane, I. Caragiani, T. T. B.Brada, N. Volenti, P. V. Grigoriu-Buauştu, P. Missir, A. Gr. Suţu, I. Petrovici, Tzigara-Samurcaş, D. Olănescu-Ascanio, D. Zsmrescu, T. Şerbănescu, N. Bctraşcu, S. Mehedinţi, I. Bogdan, Mite Kremnitz, N. Berdiceanu, I. P. Forentin, A. C. Cu78« Material medii: Maiorescu, Negruzeştii, P. P. Carp, V. Pogor, Eminescu, Creanga. Muşchetarii literaturii moderne: Caragiale, Vlăhuţă, Delavrancea şi Coşbuc. Din istoricul saloanelor literare româneşti. Julimia Bucureşteană. Polemici Culturale. Bota Rece. Peste ICO clişee. De sume ate oficiale şi facsimile. Caricaturi de J guide, Livaditi, Reproducerile pe tablourile lui Băncilă, etc. etc. Partea anecdotică foarte spirituală şi interesantei______ Informafiuni . Studioul artei fotografice Z. Weiss din Piaţa Unirei aduce la cunoştinţa onor. sale clientelă că nimeni nu este autorizat de acest atelier a fi chemat la domiciliu, decât personalul Studioului Wess care rosti cuvenitele legitmaţii. Rog respectuos onor, clientelă a cere întotdeauna aceste legitimaţii. Studio Weiss lasă In fiecare zi, la reprezentarea maguficului film american „Sângele Pământului“ pe ecranul „Scan“ publicul aplaudă frenetic în special liedurile cântate de Irene Dunne. Dr. Dr. Tzaicu mutânduse în Bucureşti, se aduce la cunoştinţa generală că Sanatoriul Dr. Tzaicu din Iaşi str. Carol No. 20 este continuu în funcţiune. Sanatoriul este deschis tuturor chirurgilor şi medicilor, care îşi pot plasa, operă şi îngriji pacienţii in sanatoriul permanent deschis, cu un personal complect, care se ocupă de bolnavi cu cea mai mare conştiinciozitate. D. dr. Tzaicu este prezent la Sanatoriu, în fiecare Duminică, pentru consultul şi operaţia clienţilor săi. In Bucureşti, d. dr. Tzaicu consultă zilnic între 4—6 p. m. Bulev. Take lone scu 23 şi operează în sanatoriile din Bucureşti. PIERDUT CEAS brăţar, marca „Longines" rotund pe str. Cuza Vodă Palatul Braunstein. Găsitorul bună recompensă. Adresaţi ziar. pentru curuirea dinţilor, KALODONT, spumoasa pastă de dinţî! Mai ales seara, pentru înlăturarea resturilor de mâncare aflate între dinţi şi cari devin, lesne, în timpul nopţii, focare de infecţie, dând, astfel naştere diferitelor boli ale dinţilor. De aceea curăţaţi-vă şi seara, dinţii, — şi cât mai bine. Kaiclio li®@jeleu 1938 Minunea radiotechnică. Echipat cu lămpi roşii, difuzor Körting. Tonalitate şi selectivitate neobţinută până în prezent. Depozit: Fraţii Hirsdiensdin STR. ŞTEFAN CEL MARE 2 BLANURI VERITABILE DE LUX - NUMAI LA MAGAZINULKUJSIOViei STRADA ŞTEFAN CEL MARE No. * Bine asortat în Astragan veritabiVulpi de Aiasca, Sconks şi ultimele noutăţi în fantezii. ru* odor Alex. Terkatmost asistent în dinniete Prof. ttlriumiapok ofto Vrodb BOLI ŞI OPERAŢIUNI de nas, gât şi urechi ELECTROTERAPIE Cons. 9—11 a. m 3—7 p. m. Str. Cuza Vodă 12 SV 280.C O O CIO C. SIMAT AscsCuHnfl Uoîi si ftiec&îc &4îce* ,adf«ar sil CBbssbcib Medica!® CONSULTA ZILNIC 2—5 BOLI INTERNE ('inimă, plămâni, ficat, stomah etc. Sarara« SI DUCIORUL IS. DAMSKEK Medic de Spital (ahiea Vodă ft p. 52 între 7-9 și 3-6 MEDICINA INTERNA Boi de inimă plămâni—rinichi Telefon 2221 DOCTOR Iosif noidenberg Medic de Spital Specialist în BOLI DE PIELE, SIFILI VENERICE Strada Palat No. 2 (vis-a-vis de Palatul Administrativ) £ ro*tro£ft S-III -a- wpp. S-8 g§5rtml. DOCTOR — ML LEVY Specializat la Paris şi Londra Boli de inmă şi Plămâni BOLI INTERNE Diagnosticul bolilor prin Raze X Tratamente prin: UNDE ULTRA — SCURTE raze Ultra-violete curenţi electrici Cons. 9—12 ’3—7Tejefon 2013 Str. Cuza Vodă No. 13 Doctor Adrian Ştefănessu Medic de Spital Boli interne și nervoase METABOLISM LAZAL Consult 4 6 p. m. Str. Tăutu No. 2 Telefon 2269