Pentru Socialism, iulie 1967 (Anul 17, nr. 4180-4205)
1967-07-18 / nr. 4194
< > f i Marți in iulie 1967. Orientarea spre problemele esențiale In activitatea de prevenire a îmbolnăvirilor, de lichidare a eventualelor focare de infecții, de combatere a epidemiilor și de educare sanitară a oamenilor muncii, un rol de seamă revine inspectoratelor sanitare. Printre grupele cu o pondere mai pronunțată, din cadrul spectoratului sanitar regional vie și cea antiepidemică. Pentru afla cum se preocupă conducerea a acestei grupe, comuniștii de aici și ceilalți lucrători de îndeplinirea importantelor sarcini ce se revin, am întreprins o vizită la această instituție. — Nu se pot nega rezultatele frumoase obținute în combaterea epidemiilor — ne arată dr. Ioan Zubac, conducătorul vatului sanitar regional. InspectoGrupa antiepidemică a luat numeroase măsuri de prevenire a epidemiilor, de folosire mai eficientă laboratoarelor, de efectuare a unui control permanent al imunității și de o mai bună îndrumare a activității sanitare în general. Au fost întreprinse, de la începutul anului, acțiuni cu un larg caracter de masă, cum ar fi, bunăoară, cele aproape 32.000 de vaccinări și revaccinări antidifterice, alte mii de imunizări antitetanice, examene radiologice și determinări de laborator pentru depistarea cazurilor de bruceloză. Intr-un singur trimestru, toți copiii născuți în 1959 au fost imunizați împotriva poliomelitei. Toate asemenea măsuri, ca și multe altele, la care comuniștii și-au adus cei dintîi contribuția, s-au răsfrînt în considerabila scădere a numărului cazurilor de îmbolnăviri. Sunt semnificative în acest sens cîteva cifre atestă, bunăoară, că în 1966 care nu s-a constatat nici un caz de poliomelită și tifos exantematic, abia două cazuri de difterie, că a scăzut, în regiune, de 9 ori numărul cazurilor de scarlatină față de 1958, că aproape au dispărut îmbolnăvirile de tetanos, febră tifoidă etc. — Totuși se întîmplă adeseori — ține să arate comunistul Ernest Palencsar — că ne pierdem în probleme de mai mică importanță, neglijînd unele aspecte esențiale ale muncii noastre. Bunăoară, nu a noastră, e sarcina depistării celor ce mătigă „sstrada în amiaza mare sau a celor care vînd semințe — așa cum sînt înclinați să creadă unii. Activitatea noastră trebuie să se îndrepte, în primul rînd, spre studii profunde a cauzelor ce duc încă la epidemii (de pildă, de hepatită epidemică), spre căutarea soluțiilor de lichidare sau reducere a toxicității aerului din atmosfera orașului Baia Mare și spre alte aspecte esențiale ale apărării sănătății. Consider necesară acordarea unei mai mari ponderi în activitatea grupei antiepidemice, muncii de prevenire a epidemiilor. In acest sens trebuie procedat la un Control mai sistematic, mai exigent și în general mai eficient. — Organizația noastră de partid, conducerea unității — a declarat tovarășul dr. Gheorghe Dumbrăveanu — vor trebui să militeze pentru ca unele acțiuni meritorii de prevenire sau de lichidare a unor epidemii să fie duse pînă la capăt. De asemenea e necesară o mai strînsă colaborare între grupa antiepidemică și secția de igienă a alimentației în vederea evitării unor cazuri de toxinfecții alimentare. — Creșterea capacității profesionale a cadrelor — ține să precizeze dr. Anatolie Butuc —, antrenarea în mai mare măsură cadrelor medii la acțiunile antia epidemice sunt, de asemenea, probleme care vor preocupa în mai mare măsură conducerea acestei grupe. E necesară găsirea unor forme mai corespunzătoare de pregătire profesională cu probleme specifice muncii. La această pregătire trebuie cuprinși și medicii de circumscripții, care vin adeseori in contact cu asemenea cazuri de epidemii, fără să știe întotdeauna cum trebuie rezolvate. Conducerile unor instituții medicale ca: spitale, case de nașteri, dispensare, ar trebui să dovedească mai multă solicititudine și răspundere față de acțiunile întreprinse de inspectoratul nostru privind prevenirea unor infecții intraspitalicești. — După cum știm, pentru realizarea tuturor acestor deziderate organizația de partid a alcătuit un plan de măsuri. Care sunt prevederile acestuia și cum considerați să le duceți la îndeplinire? — Adunarea generală a însărcinat pe comuniștii din conducerea inspectoratului să ia unele măsuri organizatorice menite a suplini lpsa, în inspecția sanitară, a unor cadre de specialiști. Planul de măsuri prevede, de asemenea, o creștere a exigenței tuturor lucrătorilor în munca profilactică pe care o desfășoară, combaterea oricărei manifestări de formalism. Buna orientare a biroului organizației de bază spre analizarea cu mult simț de răspundere a celor mai de seamă probleme ale activității inspectoratului, spiritul critic și autocritic întronat în munca comuniștilor de aici a făcut ca unele propuneri să înceapă a fi deja traduse în viață. Astfel, la propunerea comunistului Vasile Lupșa, s-a trecut la desființarea unor stocuri de materiale antiepidemice existente din „belșug ”a centrele raionale Cehu Silvaniei și Tg. Lăpuș, dar cărora unele circumscripții medicale le duceau lipsa. S-a trecut la înființarea, la maternitatea și secția de obstetrică a Spitalului din Baia Mare, la Negrești și în alte cîteva localități, a unor puncte de laborator in vederea determinării portalului de germeni patogeni. E necesar însă ca acțiunile de masă întreprinse în anumite localități sau întreprinderi de către grupa antiepidemică să fie mai mult sprijinite de organele locale de stat, de conducerile întreprinderilor. De asemenea, organele regionale de resort vor trebui să ajute inspectoratul sanitar în vederea organizării unui laborator mobil, care ar ușura mult munca de prevenire și combatere a unor stări epidemiologice. M. FILIMON Ediția jubiliară a „Regatei Snagov“ a luat sfîrșit Tradiționala competiție jubiliară de caiac-canoe a luat sfîrșit cu un frumos succes al sportivilor români care au dominat-o net cîștigînd 13 din 16 probe înscrise în program. Cea mai interesantă cursă din ziua a doua a competiției a fost cea de canoe de 1.000 m în care vicecampionul olimpic Andrei Igorov (România) l-a întrecut cu 3 zecimi de secundă pe colegul său Lipalit. Aurel Vernescu și Atanasie Sciotnic au cîștigat la caiac II (1.000 m) cu timpul de 3’ 26' 3/10. Echipa formată din Vernescu, Sciotnic, Țurcaș și Pocora au cîștigat ștafeta caiac 4X500 m în fața echipei R.S.F.S. Ruse. Caiacistele române Viorica Dumitru și Valentina Sergei s-au situat pe primul loc la proba de 500 m înregistrînd timpul de T 53" 5/10, învingînd astfel echipa R.S.F.S. Ruse. FOTBAL Metalurgiștii sătmăreni au promovat în categoria C Unio Satu Mare—Voința Oradea 3-0 Duminică, peste 3.000 de spectatori prezenți în tribunele stadionului „7 Noiembrie" din Satu Mare au încurajat echipa Unio care s-a întîlnit cu Voința Oradea în meciul retur de baraj pentru promovarea în categoria C la fotbal. Ca și în prima partidă, cîștigată de sătmăreni cu 1—0 la Oradea, echipa Unio a prestat un joc frumos, impunîndu-și superioritatea în fața unui adversar hotărît să refacă handicapul de săptămîna trecută. Sătmărenii însă, confirmînd buna lor evoluție din campionat, desfășurînd un joc în viteză, cu pătrunderi pe extreme, au reușit să obțină acum o victorie concludentă cu scorul de 3—0. Așadar, după 10 ani, timp în care au încercat să promoveze în mai multe rînduri, metalurgiștii își văd dorința împlinită. Echipa Unio a promovat în categoria C. Golurile sătmărenilor au fost marcate de Nagy (min. 28), Sneff (min. 80) și Bokor (min. 83). Partida a fost condusă corect și cu competență de arbitrul T. Greceanu (Arad). A. VERBA PENTRU SOCIALISM Efectul folosirii judicioase a capacităților de producțio narea manipulărilor inutile de materie primă, iar muncitorul să facă cu mai puține mișcări dar cu mare randament, prin dotarea cu mobilier și utilaj tehnologic corespunzător a fiecărei operațiuni de lucru in parte. Ca urmare a acestor măsuri mai la procesul unde fabricație a unui singur articol productivitatea fizică va crește cu peste 17 la sută. La obținerea succeselor amintite un rol mare l-au avut și cursurile de calificare și ridicare a calificării muncitorilor. Zilele trecute au fost examinați 84 de muncitori care au participat la cursul de calificare de 5 luni fără scoatere din producție, urmînd ca un număr similar de muncitori să frecventeze acest curs în perioada următoare. In afară de acestea se mai desfășoară cursul de specializare a unui număr de 16 muncitori de la atelierul de întreținere și cursul de ridicare a calificării ajutorilor de maiștri și personalului din controlul tehnic de calitate. Pentru perioada următoare am organizat „olimpiada croitorului", care antrenează un mare număr de muncitoare și va contribui la ridicarea calificării muncitorilor și reducerea consumurilor specifice. Rezultatele consemnate în bilanțul activității pe 6 luni confirmă eficacitatea măsurilor luate în acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii și dau certitudinea că angajamentele luate în întrecerea socialistă vor fi realizate cu succes. (Urmare din pag. 1) sută la producția globală, 22,7 la sută la producția marfă, 17,2 la sută la producția marfă vîndută și încasată, 9,7 la sută la productivitatea muncii. In același timp valoarea economiilor la prețul de cost înregistrat peste plan s-a ridicat la 2.391.000 lei, iar a beneficiilor la 3.200.000 lei pe cinci luni. O preocupare de seamă a colectivului de muncă este diminuarea ponderii timpului auxiliar din timpul de producție. Pentru aceasta au fost studiate toate operațiile de la fiecare loc de muncă in cadrul stației pilot urmărindu-se elimi In meci amical Minerul—Selecționata orașului Baia Mare 4-2 (1-1) Echipele Minerul și selecționata orașului Baia Mare au prestat un joc frumos, apreciat de publicul prezent în tribunele stadionului ,,23 August" din Baia Mare. îndeosebi din rîndurile echipei minerilor s-a remarcat jucătorul Filfip, care a dovedit reale calități. Din selecționata orașului au făcut parte jucători ai echipelor Topitorul, Chimistul, Băimăreana și Săsar. Scorul a fost deschis în minutul 15 de Roman (1—0 pentru Minerul). Apoi, în minutul 35, Bandi egalează 1—1. Pînă la pauză scorul rămîne neschimbat. După pauză, în minutul 64, Cosma înscrie și selecționata orașului preia conducerea cu 2—1. Apoi Filip, dovedind eficacitate și siguranță în fața porții, reușește să înscrie trei goluri pentru Minerul (minutele 67, 72, 79), fapt ce aduce victoria minerilor în acest meci amical. Formațiile: Minerul: Móricz — Mosonyi, Donca, Újvári, Suciu — Kromely, Pînzaru — Neumaier, Fülöp, Bodony, Roman. Selecționata orașului: Kovács — Vaida (Dragomir), Varga, Ernst (Iuhas), Socotinschi (Anton) — PIrău (Pintea), Cosma (Pataki) — Bognovschi, Bandi (Jászberény), Treier, Coroianu. ★ .In cupa orașului Baia Mare la pitici duminică s-au înregistrat următoarele rezultate: Chimistul I — Minerul II 6—3 (4—1); Minerul I — Chimistul II 17—1 (7—1). La această competiție rezervată celor mai tineri fotbaliști ai orașului participă 6 echipe. Alături de cele 4 echipe amintite mai sus în competiție mai participă Progresul și Săsaj. Din echipele aflate în întrecere fac parte peste 100 mici fotbaliști băimăreni. TIR Duminică, la poligonul de tir din parcul ,,23 August" Baia Mare s-au desfășurat întrecerile etapei regionale a Cupei F.R.T. Au participat concurenți din Satu Mare, Lăpuș, Cehu Silvaniei, Sighetul Marmatiei și Baia Mare. Ocupînd primul loc in clasa Cupa F.R.T. ment, s-au calificat pentru finala competiției concurenții: Maria Ola — Satu Mare (senioare) 366 p, Petre Bandidi (seniori) 94 p, Maria Tupița (junioare) 273 p și Zoltán Dobeș (juniori) 365 p, tot trei din orașul Baia Mare. Funeraliile lui Tudor Arghezi (Urmare din pag. 1) că pentru realizarea artistică a fiecărei strofe sau a fiecărei pagini de proză, Tudor Arghezi l-a moștenit de la marii înaintași, ca Eminescu, Creangă, Caragiale, nume pentru noi toți sfinte și lingă care numele său nu pălește. Debutînd la 16 ani, Tudor Arghezi a scris pînă acum două săptămîni. Opera vastă pe care o lasă în urmă este fără asemănare, prin noutatea, prin varietatea și prin forța ei. Luptător pentru dreptate, el a atacat cu violență vechea orînduire social-politică din țara noastră și încă din tinerețe și-a arătat prețuirea pentru ideile socialiste. In frământările prin care a trecut poporul nostru, Tudor Arghezi a fost totdeauna de partea celor obijduiți, de partea celor mulți, de partea dreptății. Atitudinea sa net antifascistă, scriitorul nostru a plătit-o în anii războiului, cu internarea sa în lagăr. Cu Tudor Arghezi s-a stins din viață nu numai cel mai de seamă scriitor român al timpului nostru, dar și un scriitor de talie mondială. Prin scrierile sale, si în numeroase graiuri, traduTudor Arghezi a contribuit la cunoașterea peste hotare a poporului și patriei noastre. Moștenirea pe care acest neostenit creator de frumuseți o lasă poporului nostru este uriașă și de o valoare inestimabilă. Dar Tudor Arghezi nu ne lasă moștenire numai opera sa literară, ci și exemplul vieții sale de muncă închinată în întregime literaturii române, poporului român, patriei". , Exprimind durerea adîncă față de pierderea celui mai mare poet român al zilelor noastre, acad. Miron Nicolescu, președintele Academiei, a spus: „Prin mijloacele sale de exprimare, Arghezi aparține acestui pămint românesc, de care numele său va fi de-a pururi legat. Dar mesajul său depășește frontierele țării noastre, el se adresează tuturor celor care au trudit, au suferit, au iubit și cred in frumos, in dreptate, in adevăr. Căci Arghezi, ca orice poet autentic, de mare și puternic suflu, în care se răsfrînge în miit orice vibrație a lumii în care a trăit, a pus fără șovăire arta sa în serviciul apărării dreptului la viață și la muncă al poporului, din mijlocul căruia a ieșit, a demascat cu vigoare și cu nimicitor sarcasm toată putreziciunea unui sistem social în agonie. Pentru arta sa și pentru porul său, Arghezi, credincios pool puterii Cuvîntului," a luptat Bărbătește, cu condeiul său, cind înțepător ca acul albinei, cînd duios ca mîngîierea mamei. Arghezi a fost membru al Academiei, o înaltă cinstire, in general, pentru cel ales. Dar în cazul de față, a fost numai o recunoaștere oficială a excepționalei personalități a neîntrecutului poet; cinstirea a fost a noastră, a celorlalți. Amintirea ilustrului nostru coleg — a încheiat vorbitorul — va rămîne veșnic vie printre noi și printre toți urmașii noștri, ca și opera sa". Evidențiind frumusețile fără de seamăn ale cîntecului arghezian, profunda lui originalitate, legătura sa strînsă cu creația folclorică, acad. Al. Philippide, președintele secției de literatură și artă a Academiei, a spus: „Apariția lui Tudor Argheziteratura română, la începutul îneiacestui veac, a însemnat o revoluție în ce privește puterea de înnoire a stilului. Și în proză și în versuri Arghezi a adus dintr-o dată o înnoire izbitoare. Scrisul său nu semăna cu nimic din ce se scrisese pînă la el. Rar se poate întîlni in istoria literaturii o individualitate stilistică atît de puternică cum este aceea a lui Tudor Arghezi. Dar mai uimitor decît orice altceva în această individualitate poetică este faptul că, deși atît de personal în expresie, opera lui Tudor Arghezi cuprinde, în chip fundamental, elementele caracteristice ale geniului popular românesc. Poetul a distilat fondul folcloric românesc și a scos din el esențele rafinate ale poeziei sale. Admirabil lucru, intr-adevăr, această păstrare a firii populare într-o poezie atît de nouă ca stil și ca mijloace de expresie. Acum, cînd omul pieritor s-a stins, opera nepieritoare ca un exemplu veșnic viu rămîne de mare poezie, avînd rara calitate de a înfățișa în forme foarte personale, de o rară originalitate, un fond omenesc general, în care sentimentele fundamentale ale omului își află o expresie mereu nouă, datorită unei forțe de interpretare stilistică uimitoare". Marelui scriitor dispărut, iubitor al făuritorilor bunurilor materiale, i-a adus, de asemenea, un ultim omagiu muncitorul Florea Cojocaru. „Ne despărțim — a spus el — cu inima astăzi îndurerată de poetul „Cîntării omului", de unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai literaturii noastre, pildă de înaltă conștiință cetățenească, patriotică și artistică, de Eroul Muncii Socialiste, Tudor Arghezi. Vreme de peste 70 de ani slujit zi de zi, cu geniul său, taraa și poporul, s-a simțit frate al celor multi și truditori, a fost interpret al gîndurilor, durerilor, bucuriilor și aspirațiilor noastre, ale tuturor. Slova lor de foc a îmbărbătat, transmitînd Încrederea in forța omului, în temeinicia idealurilor nobile de libertate și dreptate. Ln anii noștri luminoși, văzîndu-și visurile împlinite, a cîntat primăvara, simbol al înnoirilor, bucuria de a munci sub soarele libertății, satisfacția de a fi contemporan cu epoca în care flutură flamura biruinței socialiste. •Ne plecăm astăzi fruntea la catafalcul marelui poet, pe care noi, muncitorii, l-am știut întotdeauna alături, ca pe un prieten, ca pe un tovarăș, el însuși muncitor pe ogorul literaturii, exemplu de dăruire, de tenacitate, de dragoste pentru nobila sa profesiune"! In clipa grea a despărțirii de Tudor Arghezi — a spus studenta Despina Tomescu — inimile noastre îndoliate recheamă în memorie lumea de frumuseți cu care marele meșter al cuvîntului ne-a îmbogățit sufletul însetat de taine și de certitudini. Prin el, simțindu-l mereu „aproape, mereu contemporan, am pătruns într-un univers de miracole nebănuite, ne-am descoperit pe noi înșine, trăind tinerește o tulburătoare gamă de sentimente și de gînduri, conducîndu-ne pașii pe drumurile neexplorate ale cunoașterii. L-am avut tovarăș de vis și de idealuri, sfetnic drag inimii noastre. Arghezi a fost și este pentru noi studenții un mare dascăl de omenie și de frumos, de patriotism și de atitudine civică, de exigentă și de stimă a muncii, de dăruire și de elan creator. In fața sa ne plecăm fruntea cu recunoștință, cum și-o vor pleca veacuri de-a rîndul și urmașii, cinstindu-i cu venerație amintirea". Ultimul care a luat cuvîntul a fost tînărul poet Marin Sorescu. „Am avut fericirea — a spus el — să fiu de cîteva ori în preajma maestrului. Privind mina care a ținut condeiul, neîntrerupt, timp de peste șapte decenii, m-am gîndit la pasărea măiastră a celuilalt gorjan, pasăre și ea capabilă să zboare în admirația întregii lumi, făcînd ritmic aceleași gesturi de aripă, la infinit. Expresie vibrantă a virtuților de totdeauna ale poporului nostru, care a răzbit prin furtuna veacurilor, împlinindu-și setea lui de libertate și de frumos, Arghezi se încarcă de semnificațiile unui anume timp, al nostru, ale României socialiste. Acestea sînt bunurile cele mai de preț pe care maestrul nostru, al tuturor, ni le lasă acum adunate, o dată cu numele său, pe o carte imensă și sfîntă ca ființa acestui neam, carte care nu se va închide niciodată". Adunarea de doliu ia sfîrșit. Sicriul cu corpul neînsuflețit al lui Tudor Arghezi, purtat pe umeri de personalități de frunte ale vieții culturale și științifice, este scos din holul îndoliat al Ateneului și așezat pe carul mortuar. In fata Ateneului, o mare mulțime de oameni, cu capetele plecate, aduce un ultim salut marelui poet român. O companie militară, cu drapel îndoliat, prezintă onorul. Fanfara militară intonează marșul funebru. Carul mortuar pornește, îndreptîndu-se spre Mărțișor. In fruntea cortegiului este purtat portretul îndoliat al maestrului. Pe perne purpurii strălucesc ordinele și medaliile cu care a fost distins. Alături de familia defunctului, in urma carului mortuar se află tovarășii Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Roman Moldovan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Pompiliu Macovei, Miron Nicolescu, Zaharia Stancu, membri ai C.C. ai P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, fruntași ai vieții culturale și științifice, numeroși cetățeni. De-a lungul străzilor în drum spre Mărțișor, orașului, mii de bucureșteni, vîrstnici și tineri, iau parte cu durere la clipa despărțirii de marele poet și fiu al poporului român — Tudor Arghezi. Cortegiul a ajuns la Mărțișor. Aici, un ultim cuvînt de adio este rostit de poetul Eugen Jebeleanu, care a spus: „Nimic din ceea ce spiritul său a lăsat în tiparele unei limbi, de el reînnoită și înnobilată, nu dispare. Nimic din lupta lui Arghezi pentru ridicarea graiului și gîndirii poporului nostru în stima universală nu poate deveni numai amintire. Căci, mare artist, Tudor Arghezi a demonstrat că arta înseamnă forță, o permanentă fără de care viața ar fi nespus de tristă. Legatar al milioanelor și milioanelor de anonimi, ale căror voci s-au transformat în graiul izvoarelor, în oftatul vîntului toamna, în șuieratul și binecuvîntarea adierii Crivățului vîntului verii, legănînd lanuri de grîu . Tudor Arghezi este o înaltă memorie. Și iată-l pe Tudor Arghezi, nespus de viu, în mijlocul nostru, prin ceea ce are umanitatea mai de preț, prin acel inefabil metal, care se numește spirit. Și iată acest spirit, rezumind testamentar o istorie, a lui, a noastră, a poporului acestuia constructor al socialismului, al umanității înfrîngînd tenebrele și moartea". In încheierea cuvîntului său, Eugen Jebeleanu a citit tulburătoarea poezie a maestrului, „Testament". Este intonat apoi Imnul de stat al Republicii Socialiste România. O companie militară trage salve de armă. Episcopul Visarion, vicar Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Rommane, împreună cu un sobor de preoți, a oficiat slujba religioasă. In acordurile marșului funebru, sicriul cu corpul neînsuflețit este coborît în mormîntul din grădina casei sale de la Mărțișor, casă în care Tudor Arghezi a petrecut ani îndelungați de creație prodigioasă, loc evocat cu atîta căldură în opera sa nepieritoare. (Agerpres) Tricotoarea Terezia Lang de la Fabrica "Unitatea" din Sighetul Marmației este apreciată pentru calitatea tricotajelor pe care le execută. i