Pentru Socialism, octombrie 1968 (Anul 18, nr. 4568-4594)

1968-10-20 / nr. 4585

E. M. Șuior. Utilajele tehnologice moderne fac mai spornică munca minerilor din carieră. Prefabricate Colectivul de muncă al Poligonului de elemente prefabricate din beton, Baia Mare, a înscris zilele acestea în palmaresul realizărilor sale o cifră ro­tundă: 350. Ea reprezintă totalul apartamentelor realizate în perioada care a trecut de la intrarea acestuia în funcțiune. In afară de asemenea pre­fabricate mari și grele, lucrătorii poligonului, preocupați de lărgirea sortimentului de fabricație, au introdus pînă acum în fabricație peste 50 ti­puri de alte produse prefabricate din beton, prin­tre care stîlpi pentru hale industriale, tuburi o­­voidale destinate rețielelor de canalizare urbană, plăci de diferite dimensiuni, boiandrugi pentru ferestre și uși, bandaje destinate industriei minie­re, dale pentru podurile rutiere, stîlpi pentru gar­duri, tuburi circulare etc. Pe seama mă­surilor tehnice­­organizatorice pe care le-au apli­cat anul acesta , pentru eficienței sporirea econo­mice a producți­ei și productivi­tății muncii, mi­nerii de la Nistru au realizat, numai nouă luni, economii la pre­țul de cost in va­loare de peste 1.200.000 lei. A­­ceastă importan­tă sumă îi situ­ează fruntași pe Combinatul ei Baia Mare, mini­în acțiunea de redu­­cere a cheltuieli­­lor de producție. Un nou palat al telefoanelor în municipiul Sighetul Marma­­­iei s-au încheiat lucrările de con­strucție a unui impunător edifi­­ciu realizat din beton, fier și sti­clă­­— noul palat al telefoanelor, îndată ce constructorii au părăsit noul palat, aici au apărut echipe de specialitate ale întreprinderii Teleconstrucția din București, ca­re au început lucrările de insta­lare a echipame­­tului tehnic. Pregătiri pentru iarnă întreprinderea industrială „Iza" din orașul Vi­­șeul de Sus a luat măsuri menite să asigure buna desfășurare a lucrărilor de extracție a marmurei din cariera Fîntîna și pe timp de iarnă. In acest scop, în incinta carierei s-au executat lucrări de revizuire a planului înclinat, adaptîndu-l la con­dițiile de lucru ale sezonului rece, a fost constru­ită o nouă baracă pentru adăpostirea muncitori­lor, s-au amenajat noi căi de acces spre punctele de lucru. Acum lucrările de pregătire au intrat în faza finală, aflîndu-se în curs de montaj încă o cabană pentru adăpostirea muncitorilor. Prin muncă patriotică Locuitorii comunei Po­ienile de sub Munte au executat anul acesta pentru înfrumusețarea lo­calității lor 78.000 ore de muncă patriotică, reali­­zînd astfel un volum de lucrări in valoare de a­proape 500.000 lei. Mare parte din totalul orelor de muncă patriotică au fost destinate construirii unui zid de sprijin lung de 30 metri, pentru con­solidarea malului Jiu­­lui ^ica, la amenajarea pieții și a noului obor comunal de vite, la con­struirea unui grajd co­munal și a circa fino m.o. trotuare. Incepînd de ieri, mu­nicipiul Baia Mare găz­duiește, pe scena Tea­trului de stat, faza in­terjudețeană a celui de-al V-lea Festival de teatru de amatori „Ion Luca Caragiale" la ca­re participă 14 forma­ții artistice și numeroși recitatori din județele Sălaj, Satu Mare și Maramureș. Prima ridicare de cortină din această confruntare de măies­trie și frumos s-a fă­cut cu montajul literar „Izvor de apă vie" prezentat de grupul de recitatori ai Casei oră­șenești de cultură din Zalău. O surpriză a acestui început de fază ne-a o­­ferit-o formația de teatru a Căminului cultural din satul Tra­­n­iș, comuna Năpradea, cu piesa într-un act „Iancu la Hălmagiu" de Paul Everac. Merită amintit fap­tul că județul Sälaj și-a făcut simțită prin încă două prezența piese într-un act: „Oameni sub cer de august" de Oct­av Măgureanu, în regia lui Ion Dăscăloiu, și­­„Fiicele" de Sidonia Drăgușanu, în regia lui Dragoș Drăgănescu. Participanții la faza interjudețeană a fes­tivalului pot urmări azi evoluția artiștilor a­­matori din județul Sa­tu Mare, care vor pre­zenta piesele Leonida față cu „Conu reac­­țiunea" de I. L. Cara­giale (artiștii amatori de la C.F.R.), „Un mu­safir neașteptat" de L. Bruckștein­ (formația de la Uzina „Unio"), „A doua moarte" de Val. Munteanu (artiș­tii amatori din Amați) și montajul literar-mu­­zical „Patrie — păm­înt de aur" (artiștii ama­tori de la Fabrica „Mondiala") și alții. In sfîrșit, tot azi­ va intra în lumina rampei și județul Maramureș cu montajul literar-mu­­zical „Minerii", susți­nut de formația Com­­­­binatului minier, și co­media „Opinia publică" de Aurel Baranga, în interpretarea Teatrului popular din Sighetul Marmației. Fazei seri* la Baia Mare au început întrecerile iterjudețene a Biena­lei de teatru de ama­tori „I. L Caragiale“ * Anul XVIII nr. 4585 Duminică 20 octombrie 1068 4 pagini — 30 bani IN PAGINA A 2-A CETĂȚENEȘTI Curier Nu zîmbiți, vă rog! Filmele săptăminii D'ale birocrației — Unde mergem azi ori e albă, ori e neagră în industria minieră Se poate asigura RITMICITATEA PRODUCȚIEI? In ziarul nostru, din 19 iulie, sub acest titlu a apărut un arti­col care încerca să elucideze cî­­teva din cauzele care fac ca­ în industria minieră maramureșeană­­producția să nu se realizeze în mod uniform, ritmic, cauze care atrag după ele serioase perturbări în procesul tehnologic de extrac­ție și de preparare, au repercusi­uni negative asupra activității e­­conomice a unităților miniere. De la apariție au trecut, așadar, mai bine de trei luni. S-a schimbat cu ceva situația critică semnalată? De la bun început afirmăm că nu s-a schimbat, ba pe alocuri se practică din plin „asaltul" la fine de lună, cu inerenta „relaxare" din prima decadă următoare. La exploatările noastre miniere s-au efectuat și aplicat numeroase stu­dii in organizarea științifică producției și a muncii, s-au obți­u­nut realizări însemnate în multe compartimente ale activității mi­niere, dar­ sunt sp­recțiș singulare studiile care să disece procesul tehnologic, să depisteze cauzele neritmicității producției și să a­­ducă soluții acceptabile de reme­diere. In loc de măsuri de resta­bilire a ritmicității normale, prin plan se prevede o extracție... neritmică. Fără nici o excepție, în septembrie toate exploatările miniere și-au­­ planificat pentru a doua decadă o producție simți­tor mai mare (de ordinul a 3—4 la sută, iar la E.M. Nistru de or­dinul a 10—12 la sută) decit în prima și a treia decadă. O asemenea defalcare, evident făcută din birou și nu pe consi­derente exclusiv tehnice, este in­firmată de realizările obținute. La E.­­ M. Nistru — spre a da ace­lași exemplu — acestea sunt mult mai apropiate de nivelul ritmic normal decât au fost planificate. (Să nu se socotească prin aceasta că munca minieră se desfășoară încă ritmic.) La E. M. Baia Bor­șa în sectorul cuprifer, după ce curba realizărilor decadate din septembrie este puternic ascen­dentă (în a treia decadă s-a rea­lizat cu peste 60 la sută mai mult minereu decît în prima decadă), în luna octombrie realizările sînt din nou foarte scăzute. Chiar lu­­înd drept plauzibilă justificarea intrării în funcțiune a unor noi abataje, este foarte îndoielnic că acestea s-au și epuizat în cîteva zi­le.. Mai conclîdent este­ exemplui E. M. Suier, care nu poate invoca nici un „motiv obiectiv" (în ca­rieră există dislocată o imensă cantitate de minereu). Aici, ritmi­citatea extracției se pare că­­ nu prea preocupă pe nimeni din con­­ducerea exploatării. Față de ni­velul realizat în prima decadă din septembrie, în cea de a doua s-a dat cu peste 7 la sută mai mult, iar în a treia decadă cu peste 40 la sută mai mult minereu, pentru ca în prima jumătate din octom­brie realizările să scadă chiar sub nivelul realizărilor celei de-a doua decade din septembrie. Cauzele­­unui asemenea mod de eșalonare a extracției (foarte păgubitor pen­tru instalațiile de preparare, care adesea sunt în „gol" de minereu) trebuie căutate în frecventele și încă nelămuritele contradicții cu Autobaza nr. 2 a D.R.T.A., în stagnările destul de dese ale u­­tilajelor din dotare la carieră. Ce înseamnă neritmicitatea ex­tracției, este de la sine înțeles: suprasolicitări la utilaje, ale per­sonalului (la E. M. Săsar s-a ob­servat că frecvența îmbolnăvirilor și a zilelor de incapacitate crește considerabil în perioada „asaltu­lui", la sfîrșit de lună), suprasoli­citarea instalațiilor de preparare, cauză a numeroase pierderi teh­nologice de concentrate, urmate de „relaxarea" la fel de dăună­toare din primele zece zile ale lunii următoare. Procesul tehnologic minier ca­re are un ciclu de timp îndelun­gat desigur nu permite îndrepta­rea de la o zi la alta. Asta însă nu dă cîștig de cauză justificări­lor, ci pune cu atît mai mult sar­cina în fața cadrelor noastre de specialiști de a remedia o dată a­­cest neajuns care aduce mari pa­gube. Nu ar fi oare de cea mai mare actualitate studii, în con­dițiile specifice fiecărei mine, spre a găsi modalitățile practice de instaurare a unei producții ritmi­ce? Să urmărim îndeplinirea pla­nului nu numai la nivelul lunii, ci și pe decade, pe zile și pe schimburi, să asigurăm și pe a­­ceastă cale condiții bune de mun­că pentru mineri, dar în denstică continuitate și ritmicitate! Ing. GH. DUMITRESCU Transportul buștenilor cu funicularul. ÎN PAGINA A 3-A M­AGAZIN Cercul de artă plastică al Casei de cultură a sin­dicatelor din Ba­ia Mare este frec­ventat de zeci de tineri iubitori ai frumosului. La redacție a sosit o scrisoare. Eleonora Tra­­ian, din satul Rus, ne sesizează că președintele cooperativei agricole se poartă urît cu oamenii, ajungînd pînă la bătaie. Cuprinși de o legitimă indignare și avînd în vedere gravitatea faptelor sesizate, ne-am deplasat la fața locului. Pe parcursul unei largi investigații au ieșit la iveală lucruri, fapte neașteptate. Dar, s-o luăm de la capăt. Toma Pop, actualul președinte, a fost ales în a­­ceastă funcție cu un an în urmă (septembrie 1967). Sprijinit de comitetul de partid, de consi­liul de conducere și de marea majoritate a mem­brilor, președintele a trecut cu toată hotărîrea la lichidarea haosului moștenit. A început să facă ordine în cooperativă, punînd un accent deose­bit pe apărarea avuției obștești. Cooperatorii cinstiți au primit cu satisfacție măsurile luate de consiliul de conducere deoarece și situația eco­nomicâ a cooperativei s-a îmbunătățit. E suficient de convingător faptul că datoriile unității au scă­zut în această perioadă de la 7,2 milioane la 400.000 lei. Se află însă aici oameni certați cu legea, cu statutul C.A.P., cu noțiunea de cinste. Aceștia au continuat să pască vitele pe tarlalele cooperati­vei, făcînd pagube imense. Unii s-au dedat și la furturi de pe cimp. Prinși asupra faptului de pre­ședinte sau de alți membri ai consiliului de con­ducere, ei au fost sancționați și puși să plătească pagubele cauzate. Așa s-a întimplat și cu Gri­­gore Traian, tatăl fetei care ne-a trimis scrisoa­rea. In anul 1966 el a fost prins cu 400 kg mere furate. Anul trecut, soția aceleiași persoane, Pa­­rasca Traian, a fost prinsă în plină noapte iuțind cu sacul in livada cooperativei. Toate acestea ca și altele n-au rămas nesancționate. Văzîndu-se încolțiți, cei care atentau la avutul obștesc al cooperativei au început să dezlănțuie o campa­nie de denigrare împotriva președintelui, încer­cuiri să-l șantajeze, sări intimideze. Nici un mij­loc n-a fost prea dur, de la denunțuri calomnioa­se pînă la folosirea pumnilor. Să reconstituim întîi, în lumina adevărului, fap­tele relatate în scrisoare. In ziua de 21 septem­brie, Parasca Traian și tatăl ei, Ion Cherecheș, s-au apucat să culeagă merele de pe o tarla din livada cooperativei. Sosind la fata locului, pre­ședintele a încercat să împiedice furtul. In loc ca vinovații să-și recunoască cel puțin greșeala, ei au îndrăznit să-l lovească pe președintele coo­perativei, care nu urmărea altceva decît să ape­re avutul comun al cooperatorilor. Nu este din păcate singurul caz. Convingîn­­du-se că nimeni nu ia măsuri serioase împotri­va lor, huliganii, dintre care unii cu anteceden­te penale, au prins curaj. In noaptea de 8 august, în curtea președin­telui s-a aruncat otravă. Peste două zile purce­lul și clonele tatălui președintelui au pierit otră­viți. Mai recent a fost aprinsă o claie de fîn, iar în urechile calului cu care umblă președintele au fost împlintate cîteva cuie. Nici azi nu au fost identificați infract­orii. PETRU MUNTEANU instructor la U.J.C.A.P. Maramureș N. DOROLȚAN (Continuare în pag. a 3-a) HOȚI I­ POSTURĂ DE DENUNȚĂTORI Ciudad de Mexico , treia medalie de pentru culorile României LIA MANOLIU, CAMPIOANĂ OLIMPICĂ LA CISC (58,28 m, NOU RECORD OLIMPIC) După un concurs maraton, ca­re a durat 4 ore, în condiții de ploaie, Lia Manoliu și-a încu­nunat prodigioasa carieră spor­tivă cu o medalie olimpică de aur. Lia Manoliu, născută la 25 a­­prilie 1932, de 1,78 m înălțime, 85 kg, de profesie inginer electrotehnic, este căsătorită cu maestrul sportului Mihai Raica fost campion și recordman al României la disc și greutate. A debutat în 1949 la A.C.R. Bu­curești, primul ei antrenor fiind Eugen Laurențiu Bran. Maestra emerită a sportului Lia Manoliu a cucerit de 11 ori titlul de campioană națională și a participat din anul 1952 la toate J. O.­ Helsinki (1952) lo­cul VI, Melbourne (1956) locul IX, Roma (1960) medalie de bronz, Tokio (1964) medalie de bronz. Acum, la Ciudad de Me­xico, noaptea tîrziu, discul a­­runcat de Sia a parcurs 58,28 m, stabilind un nou record o­­limpic și cucerind medalia de aur. Pentru a treia oară a sunat pe arenele Mexicului Imnul de stat al României, iar tricolorul na­țional a fost ridicat pe cel mai inalt catarg.

Next