Pentru Socialism, octombrie 1968 (Anul 18, nr. 4568-4594)
1968-10-20 / nr. 4585
E. M. Șuior. Utilajele tehnologice moderne fac mai spornică munca minerilor din carieră. Prefabricate Colectivul de muncă al Poligonului de elemente prefabricate din beton, Baia Mare, a înscris zilele acestea în palmaresul realizărilor sale o cifră rotundă: 350. Ea reprezintă totalul apartamentelor realizate în perioada care a trecut de la intrarea acestuia în funcțiune. In afară de asemenea prefabricate mari și grele, lucrătorii poligonului, preocupați de lărgirea sortimentului de fabricație, au introdus pînă acum în fabricație peste 50 tipuri de alte produse prefabricate din beton, printre care stîlpi pentru hale industriale, tuburi ovoidale destinate rețielelor de canalizare urbană, plăci de diferite dimensiuni, boiandrugi pentru ferestre și uși, bandaje destinate industriei miniere, dale pentru podurile rutiere, stîlpi pentru garduri, tuburi circulare etc. Pe seama măsurilor tehniceorganizatorice pe care le-au aplicat anul acesta , pentru eficienței sporirea economice a producției și productivității muncii, minerii de la Nistru au realizat, numai nouă luni, economii la prețul de cost in valoare de peste 1.200.000 lei. Această importantă sumă îi situează fruntași pe Combinatul ei Baia Mare, miniîn acțiunea de reducere a cheltuielilor de producție. Un nou palat al telefoanelor în municipiul Sighetul Marmaiei s-au încheiat lucrările de construcție a unui impunător edificiu realizat din beton, fier și sticlă— noul palat al telefoanelor, îndată ce constructorii au părăsit noul palat, aici au apărut echipe de specialitate ale întreprinderii Teleconstrucția din București, care au început lucrările de instalare a echipametului tehnic. Pregătiri pentru iarnă întreprinderea industrială „Iza" din orașul Vișeul de Sus a luat măsuri menite să asigure buna desfășurare a lucrărilor de extracție a marmurei din cariera Fîntîna și pe timp de iarnă. In acest scop, în incinta carierei s-au executat lucrări de revizuire a planului înclinat, adaptîndu-l la condițiile de lucru ale sezonului rece, a fost construită o nouă baracă pentru adăpostirea muncitorilor, s-au amenajat noi căi de acces spre punctele de lucru. Acum lucrările de pregătire au intrat în faza finală, aflîndu-se în curs de montaj încă o cabană pentru adăpostirea muncitorilor. Prin muncă patriotică Locuitorii comunei Poienile de sub Munte au executat anul acesta pentru înfrumusețarea localității lor 78.000 ore de muncă patriotică, realizînd astfel un volum de lucrări in valoare de aproape 500.000 lei. Mare parte din totalul orelor de muncă patriotică au fost destinate construirii unui zid de sprijin lung de 30 metri, pentru consolidarea malului Jiului ^ica, la amenajarea pieții și a noului obor comunal de vite, la construirea unui grajd comunal și a circa fino m.o. trotuare. Incepînd de ieri, municipiul Baia Mare găzduiește, pe scena Teatrului de stat, faza interjudețeană a celui de-al V-lea Festival de teatru de amatori „Ion Luca Caragiale" la care participă 14 formații artistice și numeroși recitatori din județele Sălaj, Satu Mare și Maramureș. Prima ridicare de cortină din această confruntare de măiestrie și frumos s-a făcut cu montajul literar „Izvor de apă vie" prezentat de grupul de recitatori ai Casei orășenești de cultură din Zalău. O surpriză a acestui început de fază ne-a oferit-o formația de teatru a Căminului cultural din satul Traniș, comuna Năpradea, cu piesa într-un act „Iancu la Hălmagiu" de Paul Everac. Merită amintit faptul că județul Sälaj și-a făcut simțită prin încă două prezența piese într-un act: „Oameni sub cer de august" de Octav Măgureanu, în regia lui Ion Dăscăloiu, și„Fiicele" de Sidonia Drăgușanu, în regia lui Dragoș Drăgănescu. Participanții la faza interjudețeană a festivalului pot urmări azi evoluția artiștilor amatori din județul Satu Mare, care vor prezenta piesele Leonida față cu „Conu reacțiunea" de I. L. Caragiale (artiștii amatori de la C.F.R.), „Un musafir neașteptat" de L. Bruckștein (formația de la Uzina „Unio"), „A doua moarte" de Val. Munteanu (artiștii amatori din Amați) și montajul literar-muzical „Patrie — pămînt de aur" (artiștii amatori de la Fabrica „Mondiala") și alții. In sfîrșit, tot azi va intra în lumina rampei și județul Maramureș cu montajul literar-muzical „Minerii", susținut de formația Combinatului minier, și comedia „Opinia publică" de Aurel Baranga, în interpretarea Teatrului popular din Sighetul Marmației. Fazei seri* la Baia Mare au început întrecerile iterjudețene a Bienalei de teatru de amatori „I. L Caragiale“ * Anul XVIII nr. 4585 Duminică 20 octombrie 1068 4 pagini — 30 bani IN PAGINA A 2-A CETĂȚENEȘTI Curier Nu zîmbiți, vă rog! Filmele săptăminii D'ale birocrației — Unde mergem azi ori e albă, ori e neagră în industria minieră Se poate asigura RITMICITATEA PRODUCȚIEI? In ziarul nostru, din 19 iulie, sub acest titlu a apărut un articol care încerca să elucideze cîteva din cauzele care fac ca în industria minieră maramureșeanăproducția să nu se realizeze în mod uniform, ritmic, cauze care atrag după ele serioase perturbări în procesul tehnologic de extracție și de preparare, au repercusiuni negative asupra activității economice a unităților miniere. De la apariție au trecut, așadar, mai bine de trei luni. S-a schimbat cu ceva situația critică semnalată? De la bun început afirmăm că nu s-a schimbat, ba pe alocuri se practică din plin „asaltul" la fine de lună, cu inerenta „relaxare" din prima decadă următoare. La exploatările noastre miniere s-au efectuat și aplicat numeroase studii in organizarea științifică producției și a muncii, s-au obțiunut realizări însemnate în multe compartimente ale activității miniere, dar sunt sprecțiș singulare studiile care să disece procesul tehnologic, să depisteze cauzele neritmicității producției și să aducă soluții acceptabile de remediere. In loc de măsuri de restabilire a ritmicității normale, prin plan se prevede o extracție... neritmică. Fără nici o excepție, în septembrie toate exploatările miniere și-au planificat pentru a doua decadă o producție simțitor mai mare (de ordinul a 3—4 la sută, iar la E.M. Nistru de ordinul a 10—12 la sută) decit în prima și a treia decadă. O asemenea defalcare, evident făcută din birou și nu pe considerente exclusiv tehnice, este infirmată de realizările obținute. La E. M. Nistru — spre a da același exemplu — acestea sunt mult mai apropiate de nivelul ritmic normal decât au fost planificate. (Să nu se socotească prin aceasta că munca minieră se desfășoară încă ritmic.) La E. M. Baia Borșa în sectorul cuprifer, după ce curba realizărilor decadate din septembrie este puternic ascendentă (în a treia decadă s-a realizat cu peste 60 la sută mai mult minereu decît în prima decadă), în luna octombrie realizările sînt din nou foarte scăzute. Chiar luînd drept plauzibilă justificarea intrării în funcțiune a unor noi abataje, este foarte îndoielnic că acestea s-au și epuizat în cîteva zile.. Mai conclîdent este exemplui E. M. Suier, care nu poate invoca nici un „motiv obiectiv" (în carieră există dislocată o imensă cantitate de minereu). Aici, ritmicitatea extracției se pare că nu prea preocupă pe nimeni din conducerea exploatării. Față de nivelul realizat în prima decadă din septembrie, în cea de a doua s-a dat cu peste 7 la sută mai mult, iar în a treia decadă cu peste 40 la sută mai mult minereu, pentru ca în prima jumătate din octombrie realizările să scadă chiar sub nivelul realizărilor celei de-a doua decade din septembrie. Cauzeleunui asemenea mod de eșalonare a extracției (foarte păgubitor pentru instalațiile de preparare, care adesea sunt în „gol" de minereu) trebuie căutate în frecventele și încă nelămuritele contradicții cu Autobaza nr. 2 a D.R.T.A., în stagnările destul de dese ale utilajelor din dotare la carieră. Ce înseamnă neritmicitatea extracției, este de la sine înțeles: suprasolicitări la utilaje, ale personalului (la E. M. Săsar s-a observat că frecvența îmbolnăvirilor și a zilelor de incapacitate crește considerabil în perioada „asaltului", la sfîrșit de lună), suprasolicitarea instalațiilor de preparare, cauză a numeroase pierderi tehnologice de concentrate, urmate de „relaxarea" la fel de dăunătoare din primele zece zile ale lunii următoare. Procesul tehnologic minier care are un ciclu de timp îndelungat desigur nu permite îndreptarea de la o zi la alta. Asta însă nu dă cîștig de cauză justificărilor, ci pune cu atît mai mult sarcina în fața cadrelor noastre de specialiști de a remedia o dată acest neajuns care aduce mari pagube. Nu ar fi oare de cea mai mare actualitate studii, în condițiile specifice fiecărei mine, spre a găsi modalitățile practice de instaurare a unei producții ritmice? Să urmărim îndeplinirea planului nu numai la nivelul lunii, ci și pe decade, pe zile și pe schimburi, să asigurăm și pe această cale condiții bune de muncă pentru mineri, dar în denstică continuitate și ritmicitate! Ing. GH. DUMITRESCU Transportul buștenilor cu funicularul. ÎN PAGINA A 3-A MAGAZIN Cercul de artă plastică al Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare este frecventat de zeci de tineri iubitori ai frumosului. La redacție a sosit o scrisoare. Eleonora Traian, din satul Rus, ne sesizează că președintele cooperativei agricole se poartă urît cu oamenii, ajungînd pînă la bătaie. Cuprinși de o legitimă indignare și avînd în vedere gravitatea faptelor sesizate, ne-am deplasat la fața locului. Pe parcursul unei largi investigații au ieșit la iveală lucruri, fapte neașteptate. Dar, s-o luăm de la capăt. Toma Pop, actualul președinte, a fost ales în această funcție cu un an în urmă (septembrie 1967). Sprijinit de comitetul de partid, de consiliul de conducere și de marea majoritate a membrilor, președintele a trecut cu toată hotărîrea la lichidarea haosului moștenit. A început să facă ordine în cooperativă, punînd un accent deosebit pe apărarea avuției obștești. Cooperatorii cinstiți au primit cu satisfacție măsurile luate de consiliul de conducere deoarece și situația economicâ a cooperativei s-a îmbunătățit. E suficient de convingător faptul că datoriile unității au scăzut în această perioadă de la 7,2 milioane la 400.000 lei. Se află însă aici oameni certați cu legea, cu statutul C.A.P., cu noțiunea de cinste. Aceștia au continuat să pască vitele pe tarlalele cooperativei, făcînd pagube imense. Unii s-au dedat și la furturi de pe cimp. Prinși asupra faptului de președinte sau de alți membri ai consiliului de conducere, ei au fost sancționați și puși să plătească pagubele cauzate. Așa s-a întimplat și cu Grigore Traian, tatăl fetei care ne-a trimis scrisoarea. In anul 1966 el a fost prins cu 400 kg mere furate. Anul trecut, soția aceleiași persoane, Parasca Traian, a fost prinsă în plină noapte iuțind cu sacul in livada cooperativei. Toate acestea ca și altele n-au rămas nesancționate. Văzîndu-se încolțiți, cei care atentau la avutul obștesc al cooperativei au început să dezlănțuie o campanie de denigrare împotriva președintelui, încercuiri să-l șantajeze, sări intimideze. Nici un mijloc n-a fost prea dur, de la denunțuri calomnioase pînă la folosirea pumnilor. Să reconstituim întîi, în lumina adevărului, faptele relatate în scrisoare. In ziua de 21 septembrie, Parasca Traian și tatăl ei, Ion Cherecheș, s-au apucat să culeagă merele de pe o tarla din livada cooperativei. Sosind la fata locului, președintele a încercat să împiedice furtul. In loc ca vinovații să-și recunoască cel puțin greșeala, ei au îndrăznit să-l lovească pe președintele cooperativei, care nu urmărea altceva decît să apere avutul comun al cooperatorilor. Nu este din păcate singurul caz. Convingîndu-se că nimeni nu ia măsuri serioase împotriva lor, huliganii, dintre care unii cu antecedente penale, au prins curaj. In noaptea de 8 august, în curtea președintelui s-a aruncat otravă. Peste două zile purcelul și clonele tatălui președintelui au pierit otrăviți. Mai recent a fost aprinsă o claie de fîn, iar în urechile calului cu care umblă președintele au fost împlintate cîteva cuie. Nici azi nu au fost identificați infractorii. PETRU MUNTEANU instructor la U.J.C.A.P. Maramureș N. DOROLȚAN (Continuare în pag. a 3-a) HOȚI I POSTURĂ DE DENUNȚĂTORI Ciudad de Mexico , treia medalie de pentru culorile României LIA MANOLIU, CAMPIOANĂ OLIMPICĂ LA CISC (58,28 m, NOU RECORD OLIMPIC) După un concurs maraton, care a durat 4 ore, în condiții de ploaie, Lia Manoliu și-a încununat prodigioasa carieră sportivă cu o medalie olimpică de aur. Lia Manoliu, născută la 25 aprilie 1932, de 1,78 m înălțime, 85 kg, de profesie inginer electrotehnic, este căsătorită cu maestrul sportului Mihai Raica fost campion și recordman al României la disc și greutate. A debutat în 1949 la A.C.R. București, primul ei antrenor fiind Eugen Laurențiu Bran. Maestra emerită a sportului Lia Manoliu a cucerit de 11 ori titlul de campioană națională și a participat din anul 1952 la toate J. O. Helsinki (1952) locul VI, Melbourne (1956) locul IX, Roma (1960) medalie de bronz, Tokio (1964) medalie de bronz. Acum, la Ciudad de Mexico, noaptea tîrziu, discul aruncat de Sia a parcurs 58,28 m, stabilind un nou record olimpic și cucerind medalia de aur. Pentru a treia oară a sunat pe arenele Mexicului Imnul de stat al României, iar tricolorul național a fost ridicat pe cel mai inalt catarg.