Rampa, ianuarie 1925 (Anul 8, nr. 2155-2178)
1925-01-31 / nr. 2178
PUHCELANURI SERVICE DE RASA SERVICE PENTRU CEAI SERVICE PENTRU CAFIA SERVICE PENTRU FRUCTE CEŞTI PENTRU MOCA Soc. Anonimă Română pentru Porcelanuri Rosenthal 41, Calea Victoriei BUCUREŞTI Compania „CĂRĂBUŞ“ Director C. TANASE Astăzi şi in fiecare seară marele succes Ţin te bine! Revistă de Nick şi Keops Montare fastuoasa BALET Cassa raftului Eforia Carolui Sare Primaria. Capitalei Societatea comunală pentru alimentarea cu lapte a Capitalei Administraţia Comunală a Capitalei adânc îngrijorată de imensa mortalitate a copiilor, din cauza lipsei ei relei calităţi a laptelui dulce, cum ei având în vedere numărul foarte redus al vitelor de lapte, în raport cu numărul vitelor din anii anteriori războiului prostru, astfel: recensământul din 1916 ne indică, că în jurul Capitalei ei în satele limitrofe se găseau circa 16.000 vite de lapte la circa 300.000 locuitori, iar astăzi statistica ne arată numai 12-175 vite de lpte la circa. 000.000 locuitori, cu alte cuvinte, înainte de război aveam fiecare 150 gr. lapte pe zi, iar astăzi nu revine pe cap de locuitor decât abia SO gr. Motivat de această extraordinară stare de lucruri, extrem de periculoasă nu numai pentru copii şi bolnavi, dar chiar şi pentru oamenii sănătoşi. Primăria Capitalei a convocat în ziua de 7 August a. c., o consfătuire, unde s’a putut auzi trista stare de lucruri de astăzi. Primăria Capitalei dorind să ajute la producerea laptelui cât mai mult şi să înbunătăţească calitatea lui pe de o parte, iar pe de altă parte să sprijine activ şi puternic refacerea ei înbunătăţirea rasei vitelor de lapte, bizuindu-se pe experienţele oraşelor din apus, a hotărât să înfăptuiască o Soc. Corn. pentru alimentarea cu lapte a Capitalei, al cărei ţel a fost pe larg desbătut cu ocaziunea adunărei din 7 August, şi a cărei statute au fost aprobate de Consiliul Superior de îndrumare şi Control cu Avizul No. 1 din 24 Octombrie 1924, Jurnalul Consiliului de Miniştri No. 8878, din 16 Decembrie 1924 şi sancţionat prin Decretul Regal No. 4259 din 81 Decembrie 1924. Primăria Capitalei participă la fondarea acestei Soc. cu treiMilioane lei (8.009.000.000) pe lângă că acordă şi alte avantagii şi crede de a sa datorie să invite pe toţi cetăţenii capitalei să participe la fondarea acestei Societăţi de bine obştesc. Capitalul social este fixat la 10 000.000 lei, repartizat 12.000 acţiuni a 500 lei fiecare. Adeziunile cu indicarea sumei cu care fiecare cetăţean va contribui la fondarea Soc, rugăm a o comunica urgent direct Primăriei Capitalei Subscrierile se vor face la Casieria Centrală a Primăriei Capitalei, la Banca Naţională a României în Bucureşti şi la toate sucursalele sale din provincie. Subscripţia este deschisă de la 20 Ianuarie şi până la 28 februarie 1925. Cinema Bulevard-Palace;; Azi — Premieră Extraordinară SCANDALUL de la VERSALLES Fiica Doamnei de Larsac ! Film in jurul căruia s’a făcut atâta vâlvă cu ocazia ares- 3 [ târei la Paris a artiștilor principali |[ In rolurile principale; BISCOT, M-lie DIANA, TESSY ;; HARRYSON, Mary Moscotte, Eugen Neufeld şi Fred Louis Frech 19 ACTE — OPERA COMPLECTA — 10 ACTE Montare şi lux orbitor. Toalete ultra moderne. Exc. Mercur-film |iaaaaaaBBBHBBagaaaj§ E Teatrul CENTRAL* Jaleainşilor, 11 Tel. 30 25 B B Direcţiunea I. GOLDENBERG J Trupa din Vivna ■ sub direcţiunea M. MAZD I Vineri 3H Ianuarie ■ ora 9.1a seara ■ CÂNTĂREŢUL S E TRISTEŢEI SALE £ jgTragi-comedie în 3 acte un pro - (S jglog şi un epilog de Osyp Dymov. B fg Pusă In scenă de d. I. Bulov B Biletele la Feder și S B la cassa Teatrului mm vLAiou dil 3 [2 Premiere 10 ACTfcîî CEI 3 DEMONI Ai OMENIRE! 1 ’Dramă cubistă în 6 acte în care 3 | [rolurile principale sunt deţinu- 3 f o te de cei mai celebri artiști ai [ [ [ecranului Conrad Veldt, Wer- 3! [ [nor Kraasa, Emil Iannnings [ [ o Wilhelm Dierle, Olga Bala-° * Jetf si, * VOAIAJUL ZEPELINULUI Z. B. IK DIN EUROPA IN AMERICA [ [Film complect de mare interes ştiinţific cu detalii de construcţie şi voiajul din Europa in America în 4 acte RAMPA 99 im win maus iiijjjMMi_, IATA MONDENA IDILE, Intervierul unui american ca o româncă Intru’un tea-room cochet, la ordinea zilei, sub lumina tăbulă şi dulce a zbat-fouruiilor portocalii, Insu surul calin al unul tango la m.Ca un American lua ieri un Interview unei micuţe bucureşence. La măsuţa cu danele albe. In faţa ceştilor bizar Înflorite cu pasteluri vii, stau de un ceas cuminţi... El e calm, şl ea nervoasă... Să nu uităm Insă că el e „d’outre Atlantique“ şl ea de aciT. Dar ce imporanţă au ? Sunt doi intelctuali care se studiază... Nu e vorba mă rog de frivolităţi... fi un duel Intre confraţi... Americanul e simpalc, Înalt, voinic, cinic şi aspru... e cât de departe de felinul nostru romăn ! Fetiţa e mică, brună sentimentală şi amară In verva-i sclipitoare de fantezia ce n’a cunoscut desigur Americana ! Şi cu ultime!" --’•iviri ce îşi aruncă, o aud pe fată ÎntrebândTM • ,Va să zică cum ne găsiţi î — Merci 1 Şi adică cum î « Cochete, provocatoare, intersate, şirete, nu ştiţi să iubiţi —’ Bravo ! Zii mai departe ITM — Inconstante... MaterialisteTM *-» Nu este adevărat I Nul Nul Ba da I Şi pot să-ţi dau cea mai certă dovadă ! Un lucru care mi s’a părut extraordinar, neînchipuit! Sunteţi singura ţară fără „idile“ ! Fără cer ? T «* Idile ! Da idile, adică lume tânără amorezată ... Fete şi băieţi care să se blimbe pe străzi, prin grădini, prin squaruri... Uite Parisul pe Inserate plini Londra şi Berlinul de asemeni! De America nici nu vorbesc, tineretul e foarte flirt spre „idilă " !... Dar aci, n’am văzut decât femeile de stradă propriu zise, pe urmă cele care se amuză pe drum ; cele care se plimbă să le vadă lumea; cele care vin sau se duc la serviciu și „idile“ de loc 1 ^Nu e timpul — spune ea râzând... E prea la urmă sunt străzile prost pavate... In squaruri te atacă pungaşii; In Cişmigiu e gheaţă; în Parcul Carol sunt „razii“ ; In grădina Icoanei nu sunt bănci... Nu glumi ! Întrerupe rece Americanul căci • trist — zău e trist ! — De ce î înseamnă că n’avem vreme... Că suntem ocupaţiTM „La noi fetele din popor cu „idila“ mor de foame... Dar In America ce fac idilele înce plimbă seara in Ford?TM Se ţin de mână, işi spun desigur că „sunt sport“? Ei şi d-ta găseşti asta bine ? —■ Yea ■— Idila ridică moralul... Duce la cas&torie... » Da, e just! La noi duce In gar sonieră... insă nu văd ce e de făcut ! D-ta cum crezi că s’ar putea remedia, asana aceste triste moravuri ale tineretului actual ? (Americanul se uită serios la fată... Dă neîncrezător din cap...) — Și cine „please“ să facă asta ? One T «- fiuTM Noi, răspunde cu un aer de ingenuă, intervievataTM *-» D-ta ? tresare Americanul... Q 1 Well I Să încerci.. Şi deasupra măsuţei cochete de ceai l-a prins mângâietor de gala albe parfumate.. Se privesc curios și nu spun nimic... Dar In lumina tăinuită a abentjoururilor portocalii, In susurul calin al unui tango la modâ, au schimbat un surâs... un surâs de neţărmurită ironieTM, Mendenititi Miercuri in elegantele saloane aie Tea Roomului, a avut loc obişnuitul ceaiu dansant zilnic In acordurile maestrului Paulman. Se remarcă prezenţa multor amatori noi neobişnuiţi de a-i vedea până acum la Tea Room. In asistenţa notei pe obişnuiţi : D-nele: Zuline Aslan, Colonel Verescu, Profesor Rădulescu-Motru, Al. Em. Lăzărescu, Marcelle Mavromati, Cezar Popescu, Ottu, Căpitan Lupscu, Căp. Petroviei, Cristorian, Martha Popovici etc. Nina Catianu, Olga Ionescu, Lenuţa Balanescu, Martha Stavăr, Bila Durina, Manisalian, Jagudine Gorjan, Leny Schmidt, Erna Bucov, Toto Soni, Pepy Segal, Filoti etc. D-nii: Colonel Sylvester, Mavromati, Puiu Iaroslavici, Căp. Lupaşcu, Dr. Djuvara, Jude Tăsică Eliade, Căp. Gyony Petrescu, Basile Paşcanu, Florin Vrioni, Dodu Moscu, Tony Mânaziu, Lt. George Roncea, Fraţii Scorţescu, Dinu Borănescu, Dem. Danielopol, Dan Demetrescu, Ing. Mircea, Lt Jean Florescu, Ştefan Veroni, Filoti etc. * Mâine Sâmbătă seara In Baloanele Cercului Militar, va avea loc balul Soc, pentru profilaxia Tuberculosei. Balul va fi onorat cu prezenţa M. S. Regina Maria. Reamintim publicului că anul trecut acest bal a avut loc In Saloanele Ministerului de Externe, fiind cel mai reuşit bal al stagiunei. La 14 Februarie In Saloanele Camerii de Comerţ va avea loc al 2-lea Bal al Cercului Finanţei, Comerţului şi Industriei. Intrarea numai cu invitaţii. De data aceasta balul va fi mascat şi costumat. Mâine Sâmbătă-la Casa Artei in Str. Câmpineanu avea loc al 2-lea Ceaiu al Soc. „Sprijinul“, în înŢAM Avarul la Brăila şi Galaţi Un turneu excepţional, compus din elemente de primul rang, cuprinzând pe d-nii: Soreanu, Gr. Mărculescu, Uuţulescu, Săvulescu şi d-nele: Charlotte Brodier, Marculescu, Aura Radovici etc. etc. au jucat la Brăila In seara de 23 Ianuarie In sala Pasalaqua şi in seara de 24 la Galaţi In sala Paradis, piesa „Avarul” in care d. Soreanu ca şi ceilalţi protagonişti au creaţiuni consacrate. Publicul a primit cu mult entusiasm „Avarul” şi succesul a fost dintre cele mai mari, fiind numeroase rechemări la scenă deschisă, aplauze şi la sfârşit ovaţiuni De multă vreme nu s‘a cunoscut un succes mai mare, fiindcă ansamblul cu care s‘a reprezentat .Avarul“ este dintre cele mai omogene, mai curate şi mai realizate. D. N. Soreanu In „Harpagon“ are una din creaţiunile, care contează in cariera sa, iar d-na Adelina Mărculescu şi-a încununat activitatea teatrală cu rolul Frusinei din „Avarul”, spectacol cu care de altfel s-a retras din teatru fiind unanim sărbătorită de public, de presă şi de reprezentanţii oficialităţii. Rolurile Marianei şi Elizei au fost în schimb jucate de talentul tineresc şi plin de graţie al d-nelor Charlotte Brodier şi Aura Radovic. D-na Charlotte Brodier aduce In rolul molieresc o savoare, o frescheţă şi o graţie nvocitoare. Înţelegând că personagiile femenine din Möllere nu trebuesc interpretate ca intr’o localizare sau intr’o adaptare, cl conservând parfumul epocii, să-i redea toată graţia, exuberanţa, fantezia şi coloratura unei epoci in care stilul, linia si iiiuta erau condiţiile primordiale ale unei realizări de o adevărată artă. Spectacolul astfel realizat află- D-na Charlotte Brodier out mult şi interpreţii au fost ovaţionaţi. Succesul şi entusiasmul a fost martim. FoL D. N. Soreanu Scrisori craiovene tu IRUL UNEI SINUCIrtuRI Am vorbit, acum zece zile, despre încercarea de sinucidere a unei d-re Saly Irmán. In legătură cu această chestiune, primim următoarele: Declaraţie Subsemnata Saly Irmán, declar că oale relatate de diferite ziare, cu ocazia sinucidere! mele, sunt invenţiuni şi exagerări de rea credinţă. D-l Alfred Berman n’a avut faţă de mine rolul de seducător. Iar gestul meu se datoreşte unei hotărâri, a cărei vină n’o poartă nici unul din prietenii d-lui Berman. Prietenii d-lui Berman au avut faţă de mine, o atitudine cu totul cuviincioasă iar fantele ce li se atribue sunt pure invenţiuni. Aceasta o dau pentru lămurirea persoanelor cari nu cunosc fantele aşa cum s’au petrecut în realitate. Craiova, 20 Ianuarie 1925 (za) Saly Irmán Senatul Rom*’-5-' ^-efectura Poliţiei Craiova Circ. 2-a No. 703, 1925 Ianuarie ziua 21 Semnătura din fata prezentului act fiind proprie, şi semnată in faţa noastră, a d-lei Saly Irmán, se atestă de noi, Comisar (as) D. Ilimisky, No. 703. 1925 Ianuarie 21. Regatul României Prefectura Poliţiei Craiova Circ. 2-a Prezenta copie fiind conformă cu originalul, legalizat de această circonscripție la No. 703 din 1925, se atestă da noi No. 782. 1925 Ianuarie 23 O statistică a inteligenţii RASA CEA MAI INTELIGENTA Etnologiştii moderni dau desigur un amuzant spectacol când cu un singur craniu, doi tilias şi un vas cu ocru, pretind că locuitorii Irlandei, ai unei părţidin Anglia, Italia, Egipt şi Maroc aparţin unui tip de umanitate foarte sărb in inteligenţă. Premiile cele mari desigur revin geniului Universităţii din Princetons, care prin nu se ştie ce experienţă complicată a descoperit c& un Irlandez e mult mai inteligent decât un Italian. Pe lista indicatoare a scării inteligenţii, italienii figurează abia sub No. 16. R&m&i destul de surprinz când te g&ndeşti că in două secole Italia a dat lumii mai mulţi giganţi intelectuali şi artişti dec&t orice altă ţară din lume. E cu siguranţă o grosolană eroare. După indicaţiile scării de inteligenţă a Universităţii din Princeton a’ar putea stabili următoarea dată, care nu pe puţini ne face să râdem . Leonardo de Vinci, omul cel mai inteligent din câţi a avut lumea, a fost Turc; Michel Angelo era Suedez; Dante, Prusiac , Virgil, Olandez şi Bonaparte, Wal- Ion. Premieră de Rudolf Lothar la „Kammerspiele“ din Viena La „Kammerspiele“ din Viena se va da zilele acestea premiera unei noi comedii a cunoscutului scriitor vienez Rudolf Lothar, scrisă în colaborare cu Oskar Ritter- Winterstein și intitulată „Die Herzogin von Elba“. Rolul titular va fi jucat de cunoscuta subretă Louise Kartousch. ||MŞMŞMŞMŞuŞl4^Q%*«MŞM»4lŞMŞM|t O revistă idiş la Viena La 6 Februarie începe la „Carl Theater“ din Viena seria reprezentaţiilor date de ansamblul teatrului evreesc de reviste din Budapesta. Se va da o revistă in zece tablouri, prezentând scene din istoria Evreilor, precum şi altei© din viaţa evreiască modernă. Piatra-Neamt Festivaluri. — Pentru Duminică 1 Februarie a. c., Atilul din Tătăraşi, de sub preşidenţia A. S. R. Principele Carol, anunţă un festival artistic-muzical, in sala teatrului. Programul va fi bogat şi variat. Corul de 80 persoane este condus de concetăţeanul nostru, maestrul V. Popovici. Mult aşteptatul festival artistic dat de elevii şcoalei militare Bacău, va avea loc, în aceiaşi sală, Luni 2 Februarie. Se va reprezenta „Romanţioşii”, comedie în 3 acte de Edmond Rostand, în traducerea d-lui M. Rădulescu, îşi va da concursul violonistul Trofimov. Vor avea loc declamaţii şi orchestra de balalaice va executa câteva opere. Succesul festivalului este asigurat, căci de pe acum au fost reţinute bilete. Teatrale. Trupa de comedii Cigalia-Ciucurette revenind în turneu, va reprezenta, in sala teatrului, comedia d-lui G. Ranetty-Furnica „Viața in Provincie”. In rolurile principale apar: D-nele Vevé Cigalia, El. Pauly, M. Rudeanu etc. și d-nii Cigalia, Ciucurette etc. I. Pătata Tg.-Mure* TEATRUL MAGHIAR DE OPERETA» DRAMA SI COMEDIE In ultimele 10 zile trupa maghiară de sub direcţiunea d-lui Szendrei, a jucat cu un deosebit succes poemul muzical „Turtă dulce”, de Emőd, muzica de S'Irmai. Libretul constă dintrun basm-legendă din vechea istorie a Ungariei, In care o regină căutând a se întâlni incognito cu logodnicul sâu, întâlneşte într’un târg pe un soldat, care cumpărase o turtă informă de inima unei ţărăncuţe, ca să o scape de acuzarea furtului acestei turte, căci ţărăncuţa neavând bani Întâi o furase. Regina incognito care plăcuse întâi pe soldat, zicând: orice soldat ! soldatul nostru, denunţând pe ţărancă e brutalizată şi insultată de soldat care nu ştia cu cine are aface — regina pleacă cu bufonul său şi dă ordin ca soldatul să fie arestat şi adus la palat Ţăranca-i dă turta Inimă ca amintire. La palat soldatul nu se Împacă cu traiul de acolo şi visează de căminul lui până când fuge. Regina ordonă să fie adus viu sau mort El fugind e Împuşcat şi adus mort Aci bufonul reginei reciteazâ un superb monolog „epopeea soldatului". Căutându-i In traistă se găseşte inima de turtă, şi punându-ise in sân el inviasă! Actul III. — La poarta palatului, aştepta să vadă pe soldat logodnica, şi mama lui, care visase si ele ca el a murit. Soldatul ese afară sănătos şi nu mai voeşte să vie acasă, atunci logodnica, cere turta Înapoi, regina care ştia că e pe inimă şi numai graţie ei trăeşte, oferă ori câte alte turte in formă de inimă, ţăranca refuză şi in momentul când soldatul voeşte s’o scoată din sân, ambele femei bătându-se pe turtă o rup In două şi soldatul cade din Gala de box dela Circ Intr’unul din numerile anterioare ale ziarului nostru am făcut cunoscut publicului bucureştean, atât de mare amator pentru sportul boxer, ca pentru seara zilelor de 7 şi 8 Februarie 1925, societatea nxnână „Tyr” organizează două mari gale de box cu concursul câtorva elemente de valoare din provincie. Am dat cu acea ocazie numele tuturor boieurilor cari in acele veri vor urca Faptele ringului şi am constatat că majoritatea dintre ei sunt bine cunoscuţi din matchurile precedente. Singuri boxeurii cari vor veni de la Brăila şi Galaţi nu au mai fost văzuţi de către bucureşteni, dar cu toate ca sunt provinciali aceşti pugilişti sunt de o valoare necontestata şi aproape toţi fac parte din rândul boxeurilor de categorie mare. Alături de cele 24 elemente, va mai apare pe ring şi Aurel Iorgulescu, un bun pugilist din Alexandria dela care aşteptăm lucruri frumoase. Pentru noi Iorgulescu nu este un necunoscut, de oarece l’am văzut boxând in oraşul sau natal cu care ocazie s’a dovedit a fi un bun trăgător şi encaseur. Posedă un puncta de dreapta admirabil şi un suflu cum ia.r am avut ocazie să vedem. Dacă şi-ar remedia şi obiceiul de a bloca prea mult şi de a lupta cu capul in jos ar deveni un pugilist de mare valoare, căruia i-ar fi deschise orizonturi largi In afară de Iorgulescu s-a mai înscris in ultimul timp pentru a lua parte la acele matchuri şi un tânăr element dela societatea Aurora numit Streitmann, de care se spune mult bine şi trebue să luăm drept exact acest svon, deoarece managerul şi maestrul său nu l-ar fi lăsat să facă acest pas dacă Streitmann nu ar fi la punct cu lucrul. Despre cei ce vor veni de la Brăila şi Galaţi mai putem spune că printre ei figurează doi greci şi doi sârbi aşa că cele două gale de la circ vor avea un caracter internaţional întrucât este sigur câ străinii vor fi puşi să tragă cu câteva elemente indigene de o valoare necontestată. Gala astfel concepută va fi un mare punct de atracţie pentru publicul amator de acest soi de manifestare sportivă. Ciu ceanu şi căpitan Constantinescu ar putea să Intre cu succes In campionate, deoarece numai el ar putea să treacă cu note suficient probele de figuri impuse In campionat şi aceasta numai datorită faptului că cei menţionaţi mai sus au ştiut să ştiu trebuinţeze timpul In mod inteligent ocupând'!-se in specia! de figurile de şcoală cerute la mai toate competiţiunile internaţionale, in timp ce, un număr consider de buni patinatori au ignorat aceste figuri şi a’au dedat la patinajul liber care *it» fapt nu« prea aduce mult folos pentru motivul c& partea hotărâtoare a campionatelor o formează figurile impuse adică cele de şcoală, nici1 acum cele libere. In asemenea condiţiuni idaia preşedintelui este binevenită mai ales că In examenele rezumative a introdus numai figuri de clasa in cari sunt cele mai ușor de executat și anume. Fig. 1. Optul înainte, în afară, pe ambele picioare. Fig. 2. Optul Înainte, înăuntru pe ambele picioare. Fig. 3. Optul Înapoi, în afară, pe ambele picioare. Fig. 4. Treiul înainte, In afară, înapoi, înăuntru pe ambele picioare. Fig. 5. Treiul Înainte, înăuntru, înapoi, in afară, pe ambele picioare. Fig. 6. Treiul Înainte, in afară, inapoi, Înăuntru, pe stânga, înapoi, înăuntru, Înainte, In afară de dreptul Fig. 7. Dublu trei începând înainte în afară. Fig. 8. Dublu trei începând înainte înăuntru. Fig. 9. Dublu trei înapoi Fig. 10. Schimbare de muchie începând înainte. In afară. Fig 11. Schimbare de muchie începând lainte, înăuntru. Fig. 12. Schimbare de muchie cu dublu trei. In general programul adoptat de d-nul Rudy Schmetau nu este dintre cele pel. dipă cum orice patinator poate constata, totuşi părerea noastră este că examenul nu va întruni un număr prea mare de concurenţi dintre cari numai 5—6, îl vor trece cu succes. Campionatele de patinaj ale regiune! Bucureşti Din ipsă de concurenţi, campionatele regionale de patinaj ce urmau săe dispute in ziua de 20 Ianuarie au suferit o nouă amânare şi poate chiar anularea definitivă, deoarece d. Rudy Schmetau, preşedintele subcomisiunii a decis ca in locul lor să se ţină mai târziu nişte examene rezumative cari să dea posibilitate la cât de mulţi patinatori să se formeze. Ideea preşedintelui este dintre cele mai fericite deoarece în Capitala României Mari, numai d-nţi Lilienfeld, Rudy Schmetau, inginer Bărbu nou. [făranca o leagă cu sfoară, io pune pe inimă, soldatul reînviază şi pleacă Împreună. Regina e anunţată că logodnicul din ţări depărtate a sosit şi reintră în palat. Piesa începe In actul I şi termină In actul III cu cuvintele: — Totuşi, totuşi, reginele nu sunt fericite, căci cea mai mică slujnicuţă nu ar schimba cu alteţele lor! Toată partea bufonului nu e decât filosofia de o mare valoare, şi în general toată piesa ar putea fi tradusă în româneşte şi localizată. Tenorul Borovsky în rolul soldatului, comicul Selmeczy in bufonul, primadona Halmos Mici in ţăranca şi d-na Novac Iren în rolul mamei, au fost admirabili interpreţi, insuficientă Insă a fost cântăreaţa Barna Anei, în rolul reginei! rol tot atât de covârşitor pentru începutul carierei sale dramatico-musicală, ca şi mantaua de regină ce poartă In acest roL Orchestra ceva mai bine, totuşi ar trebui să fie şi mai bine. A. C. Ionescu Buzău Nunta de argint. — Sâmbătă 24 Ianuarie la orele 9 seara s’a sărbătorit cu un fast deosebit nunta de argint a fraţilor Dr. Avram Mauriciu şi Avram Seivah, antreprenorul teatrului Moldavia, — cari au împlinit 25 ani dela căsătorie. Solemnitatea a avut loc In casele d-lui dr. Avram Mauriciu, in prezenţa a unui numeros public invitat. După terminarea unui scurt serviciu religios oficiat de cantorul Bercovici, d-rul Kerner,a ţinut o frumoasă cuvântare. Din asistenţă am remarcat pe familiile dr. I. Camerman cu fii: Dr. Boris Camerman şi inginer Coca Camerman, H. Mathias, Bucureşti; Elias Avram, Bucureşti; Iancu Lupescu, Leon Rozemberg, D. S. Eisenberg, Bucureşti; I. L. Avram, Nahman Waizer, Bucureşti; M. Speizen, Bucureşti; Danielescu, Bucureşti; maior Ulise Rusaveteanu, Aurel Rozenzveig, dr. Berman, Marcel Abramovici, H. Brafman, B. Davidescu, inginer Rozemberg. D-rele: Eugenia dr. Mauriciu, Uca Spezer, Riri Abramovici, L L. Avram etc. Un bufet bine asortat a fost pus la dispoziţia invitaţilor, cari distraţi de o orchestră naţională au petrecut până dimineaţa la orele 8. Serbarea Unirei Principatelor. Unirea principatelor a’a sărbătorit la noi, printr’un tedeum oficiat la orele 11 dimineaţa la catedrala autorităţilor civile şi militare. După terminarea serviciului religios trupele din garnizoană sub comanda d-lui lt-colonel Popescu Cristache, au defilat In faţa palatului comunal, defilarea fiind primită de d. general de divizie Ioan Vernescu. După amiază toate şcolile secundare au dat în localurile lor câte o reprezentatiă AL St SportulStudentesc invinge foacarii cu 3-1 (2-1) Dupii cum am anunţat Duminica 25 crt., a avut loc pe terenul ele al Ciocanul, mult aşteptatul match de foot-ball între echipele sus numite, al cărui rezultat neaşteptat fost o adevărată surpriză. Nici pronosticurile cele mai optimiste n’ar fi putut indica o victorie a clubului alb-negru, victorie ce-i dă dreptul a se socoti de aci înainte primele echipe ale regiuniei. Victoria Sp. Studenţesc este in primul rând datorită sufletului cu care au jucat absolut toţi echiperii săi în faţa căruia technica şi rutina adversarului au rămas neputincioase. Jocul obţinut de alb negru, datorită voinţei de a învinge, a fost departe de a se fi putut numi desordonat — joc practicat în astfel de ocazii — ci a fost de cea mai fină calitate, fiecare jucător înţelegându-şi pe deplin menirea. Jocul echipei „Macabi” a fost mult deconcertat din cauza lipsei serviciilor lui Pipa şi dacă în unele faze lua alură de superioritate aceasta se datora numai eforturilor individuale a câtorva jucători — şi aceştia din linia de atac — cei din defensivă fiind reduşi la nulitate. Poarta „Macabi”-lor a fost apărată — în lipsa lui Bacinsky — de vigilentul portar de la „Sportul“ Zauber care şi-a făcut cu această ocazie un glorios debut la cat. 1. La fluerul d-lui Sadoveanu echipele se rânduesc după cum urmează : Sp. Studenţesc: Eckert, Zăinescu, Athanasiu-Bârsan, Mehedinţi, Căpăţână, Şerbănescu, Vulcan, Petru Vasile, Haida, Macabi: Zauber, Pipingeanu, Hal denthal, Glausner, Toth, Arwei, Schmuck, Scboenfeld, Foonis, Keller, Losch. Goalurile au fost marcate la Sp. Studenţesc: Şerbănescu (2) şi Vulcan. La Macabi, Keller. .SPORTUL“—„Macabi H" 0—0 înaintea matchului „Sportul Studenţesc“-Macabi a avut loc matchul de deschidere: Sportul-Macabi II. Echipele s-au prezintat în următoarele formaţii: „Sportul“: Zauber, Iliescu, Samureanu I, Rosenberg, Lache Oţeleanu, Wolf (Samureanu II), Marcu, Negoescu, Muşătescu, Niky, Popescu şi Săvulescu. Macabi : Scheiner, Kaliane, Weîss, Lupu, Alfred, Reiss, Mihailovici, Schallik Korn, Hornstein, Bandm-r. Jocul a fost de o factură superioară, dar cu toate sforțările ambelor echipe scorul n’a putut fi deschis în decursul celor două reprize (repriza doua 15 minute). A arbitrat d. Spinner (Macabi). L. ROS. Informaţiuni Pentru Duminică 1 Februarie sunt probabile următoarele întâlniri de foot-ball asociaţie : Categoria I: Macabi-Tricolor (teren Macabi); Sportul Studenţesc-Juventus (teren Juventus). Categoria II-a: „Sportul“-Juventus II (teren Juventus). Contrar zvonurilor colportate In ultimul timp cum că Pipirigeanu, fostul fundaș al Romcomitului a fi iscălit pentru „Unirea” aceasta a apărut Duminică tot sub culorile Macabilor.* Zauber excelentul portar al „Sportului“ și-a făcut Duminică debutul la cat. I In matchul Sportul Studențesc-Macabi, locuindu-l pe Rădunky plecat la Brașov in vederea campionatelor de Hockey. Forma arătată de portarul negru, verzilor a fost mai presus de orice laudă. *