Rampa, ianuarie 1925 (Anul 8, nr. 2155-2178)

1925-01-31 / nr. 2178

PUHCELANURI SERVICE DE RASA SERVICE PENTRU CEAI SERVICE PENTRU CAFIA SERVICE PENTRU FRUCTE CEŞTI PENTRU MOCA Soc. Anonimă Română pentru Porcelanuri Rosenthal 41, Calea Victoriei BUCUREŞTI Compania „CĂRĂBUŞ“ Director C. TAN­ASE As­tăzi şi in fiecare seară marele succes Ţin­ te bine! Revistă de Nick şi Keops Montare fastuoasa BALET Cassa raftului Eforia­­ Carol­ui Sare Primaria. Capitalei Societatea comunală pentru alimentarea cu lapte a Capitalei Administraţia Comunală a Capitalei adânc îngrijorată de imen­sa mortalitate a copiilor, din cauza lipsei ei relei calităţi a lapte­lui dulce, cum ei având în vedere numărul foarte redus al vitelor de lapte, în raport cu numărul vitelor din anii anteriori războiului prostru, astfel: recensământul din 1916 ne indică, că în jurul Ca­pitalei ei în satele limitrofe se găseau circa 16.000 vite de lapte la circa 300.000 locuitori, iar astăzi statistica ne arată numai 12-175 vite d­e l­­pte la circa. 000.000 locuitori, cu alte cuvinte, îna­inte de război aveam fiecare 150 gr. lapte pe zi, iar astăzi nu re­vine pe cap de locuitor de­cât abia SO gr. Motivat de această extraordinară stare de lucruri, extrem de pe­riculoasă nu numai pentru copii şi bolnavi, dar ch­iar şi pentru oa­menii sănătoşi. Primăria Capitalei a convocat în ziua de 7 August a. c., o consfătuire, unde s’a putut auzi trista stare de lucruri de as­tăzi. Primăria Capitalei dorind să ajute la producerea laptelui cât mai mult şi să înbunătăţească calitatea lui pe de o parte, iar pe de altă parte să sprijine activ şi puternic refacerea ei înbunătă­­ţirea rasei vitelor de lapte, bizuindu-se pe experienţele oraşelor din apus, a hotărât să înfăptuiască o Soc. Corn. pentru alimen­tarea cu lapte a Capitalei, al cărei ţel a fost pe larg desbătut cu ocaziunea adunărei din 7 August, şi a cărei statute au fost aproba­te de Consiliul Superior de îndrumare şi Control cu Avizul No. 1 din 24 Octombrie 1924, Jurnalul Consiliului de Miniştri No. 8878, din 16 Decembrie 1924 şi sancţionat prin Decretul Regal No. 4259 din 81 Decembrie 1924. Primăria Capitalei participă la fondarea acestei Soc. cu trei­­Mi­­lioane lei (8.009.000.000) pe lângă că acordă şi alte avantagii şi cre­de de a sa datorie să invite pe toţi cetăţenii capitalei să participe la fondarea acestei Societăţi de bine obştesc. Capitalul social este fixat la 10 000.000 lei, repartizat 1­­2.000 acţiuni a 500 lei fiecare. Adeziunile cu indicarea sumei cu care fiecare cetăţean va con­tribui la fondarea Soc, rugăm a o comunica urgent direct Primă­riei Capitalei Subscrierile se vor face la Casieria Centrală a Primăriei Ca­pitalei, la Banca Naţională a României în Bucureşti şi la toate sucursalele sale din provincie. Subscripţia este deschisă de la 20 Ianuarie şi până la 28 fe­bruarie 1925. Cinema Bulevard-Palace;; Azi — Premieră Extraordinară SCANDALUL de la VERSALLES Fiica Doamnei de Larsac ! Film in jurul căruia s’a făcut atâta vâlvă cu ocazia ares- 3 [ târei la Paris a artiștilor principali |[ In rolurile principale; BISCOT, M-lie DIANA, TESSY ;; HARRYSON, Mary Moscotte, Eugen Neufeld şi Fred Louis Frech 19 ACTE — OPERA COMPLECTA — 10 ACTE Montare şi lux orbitor. Toalete ultra moderne. Exc. Mercur-film |iaaaaaaBBBHBBagaaaj§ E Teatrul CENTRAL* Jalea­­inşilor, 11 Tel. 30 25 B B Direcţiunea I. GOLDENBERG J Trupa din Vivna ■ sub direcţiunea M. MAZD­­ I Vineri 3H Ianuarie ■ ora 9.1a seara ■ CÂNTĂREŢUL S E TRISTEŢEI SALE £ jgTragi-comedie în 3 acte un pro - (S jglog şi un epilog de Osyp Dymov. B fg Pusă In scenă de d. I. Bulov B Biletele la Feder și S B la cassa Teatrului mm vLAiou dil 3 [2 Premiere 10 ACTfcîî CEI 3 DEMONI Ai OMENIRE! 1 ’Dramă cubistă în 6 acte în care 3 |­­ [rolurile principale sunt deţinu- 3 f o te de cei mai celebri artiști ai [ [­­ [ecranului Conrad Veldt, Wer- 3! [ [nor Kraasa, Emil Iannnings [ [ o Wilhelm Di­­er­le, Olga Bala-° * Jetf si, * VOAIAJUL ZEPELINULUI Z. B. IK­ DIN EUROPA IN AMERICA [ [Film complect de mare interes ştiinţific cu detalii de construc­ţie şi voiajul din Europa in A­­m­erica în 4 acte RAMPA 99 im win maus iiijjjMMi_, IATA MONDENA IDILE­, Inter­vie­­rul unui american ca o româncă Intru’un tea-room cochet, la ordi­nea zilei, sub lumina tăb­ulă şi dul­ce a zbat-fouruiilor portocalii, Insu surul calin al unul tango la m.Ca un American lua ieri un Interview unei micuţe bucureşence. La măsuţa cu danele albe. In faţa ceştilor bizar Înflorite cu pasteluri vii, stau de un ceas cuminţi... El e calm, şl ea nervoasă... Să nu uităm Insă că el e „d’outre Atlanti­­que“ şl ea de aciT. Dar ce imporanţă au ? Sunt doi intelctuali care se studiază... Nu e vorba mă rog de frivolităţi... fi un duel Intre confraţi... Americanul e simpalc, Înalt, voi­nic, cinic şi aspru... e cât de departe de felinul nostru romăn ! Fetiţa e mică, brună sentimentală şi amară In verva-i sclipitoare de fantezia ce n’a cunoscut desigur A­­­mericana ! Şi cu ultime!" --’•iviri ce îşi arun­că, o aud pe fată ÎntrebândTM • ,Va să zică cum ne găsiţi î —­ Merci 1 Şi adică cum î « Cochete, provocatoare, intersa­­te, şirete, nu ştiţi să iubiţi —’ Bravo ! Zii mai departe ITM — Inconstante... MaterialisteTM *-» Nu este adevărat I Nul Nul Ba da I Şi pot să-ţi dau cea mai certă dovadă ! Un lucru care mi s’a părut extraordinar, neînchipuit! Sunteţi singura ţară fără „idile“ ! Fără ce­r ? T «­* Idile ! Da idile, adică lume tâ­nără amorezată ... Fete şi băieţi care să se blimbe pe străzi, prin grădini, prin squaruri... Uite Parisul pe Inserat­e plini Londra şi Berlinul de asemeni! De America nici nu vorbesc, tineretul e foarte flirt spre „idilă " !... Dar aci, n’am văzut decât femeile de stradă propriu zise, pe urmă cele care se amuză pe drum ; cele care se plim­bă să le vadă lumea; cele care vin sau se duc la serviciu și „idile“ de loc 1 ^Nu e timpul — spune ea râ­zând... E prea la urmă sunt străzile prost pavate... In squaruri te atacă pungaşii; In Cişmigiu e gheaţă; în Parcul Carol sunt „razii“ ; In grădina Icoanei nu sunt bănci... Nu glumi ! Întrerupe rece Ameri­canul căci • trist — zău e trist ! — De ce î înseamnă că n’avem vreme... Că suntem ocupaţiTM „La noi fetele din popor cu „idila“ mor de foame... Dar In America ce fac i­­dilele î­nce plimbă seara in Ford?TM Se ţin de mână, işi spun desigur că „sunt sport“? Ei şi d-ta găseşti asta bine ? —■ Yea ■— Idila ridică moralul... Duce la cas&torie... » Da, e just! La noi duce In gar­ sonieră... insă nu văd ce e de fă­cut­­ ! D-ta cum crezi că s’ar putea remedia, asana aceste triste mora­vuri ale tineretului actual ? (Americanul se uită serios la fa­tă... Dă neîncrezător din cap...) — Și cine „please“ să facă asta ? One T «-­ fiuTM Noi, răspunde cu un aer de ingenuă, intervievataTM *-» D-ta ? tresare Americanul... Q 1 Well I Să încerci.. Şi deasupra măsuţei cochete de ceai l-a prins mângâietor de g­­ala albe parfumate.. Se privesc curios și nu spun ni­mic... Dar In lumina tăinuită a abent­­joururilor portocalii, In susurul ca­lin al unui tango la modâ, au schim­bat un surâs... un surâs de neţărmu­rită ironieTM, Mendenititi Miercuri in elegantele saloane aie Tea Roomului, a avut loc obişnui­tul ceaiu dansant zilnic In acordu­rile maestrului Paulman. Se remarcă prezenţa multor a­­matori noi neobişnuiţi de a-i ve­dea până acum la Tea Room. In asistenţa notei pe obişnuiţi : D-nele: Zuline Aslan, Colonel Verescu, Profesor Rădulescu-Motru, Al. Em. Lăzărescu, Marcelle Ma­­vromati, Cezar Popescu, Ottu, Că­pitan Lupscu, Căp. Petro­viei, Cris­­torian, Martha Popovici etc. Nina Catianu, Olga Ionescu, Lenu­­ţa Balanescu, Martha Stavăr, Bila Durina, Manisalian, Jagudine Gor­­jan, Leny Schmidt, Erna Bucov, Toto Soni, Pepy Segal, Filoti etc. D-nii: Colonel Sylvester, Mavro­­mati, Puiu Iaroslavici, Căp. Lu­­paşcu, Dr. Djuvara, Jude Tăsică Eliade, Căp. Gyony Petrescu, Ba­sile Paşcanu, Florin Vrioni, Dodu Moscu, Tony Mânaziu, Lt. George Roncea, Fraţii Scorţescu, Dinu Bo­­rănescu, Dem. Danielopol, Dan De­­metrescu, Ing. Mircea, Lt Jean Flo­­rescu, Ştefan Veroni, Filoti etc. * Mâine Sâmbătă seara In Baloa­nele Cercului Militar, va avea loc balul Soc, pentru profilaxia Tuber­­culosei. Balul va fi onorat cu pre­zenţa M. S. Regina Maria. Reamintim publicului că anul tre­cut acest bal a avut loc In Saloa­nele Ministerului de Externe, fiind cel mai reuşit bal al stagiunei. La 14 Februarie In Saloanele Ca­­merii de Comerţ va avea loc al 2-lea Bal al Cercului Finanţei, Co­merţului şi Industriei. Intrarea nu­mai cu invitaţii. De data aceasta balul va fi mascat­ şi costumat. Mâine Sâmbătă-la Casa Artei in Str. Câmpineanu avea loc al 2-lea Ceaiu al Soc. „Spri­jinul“, în­ înŢAM Avarul la Brăila şi Galaţi Un turneu excepţional, compus din elemente de primul rang, cu­prinzând pe d-nii: Soreanu, Gr. Mărculescu, Uuţulescu, Săvulescu şi d-nele: Charlotte Brodier, Marcules­­cu, Aura Radovici etc. etc. au jucat la Brăila In seara de 23 Ianuarie In sala Pasalaqua şi in seara de 24 la Galaţi In sala Paradis, piesa „Ava­rul” in care d. Soreanu ca şi ceilalţi protagonişti au creaţiuni consa­crate. Publicul a primit cu mult entu­­siasm „Avarul” şi succesul a fost dintre cele mai mari, fiind nume­roase rechemări la scenă deschisă, aplauze şi la sfârşit ovaţiuni De multă vreme nu s‘a cunoscut un succes mai mare, fiindcă ansamblul cu care s‘a reprezentat .Avarul“ es­te dintre cele mai omogene, mai cu­rate şi mai realizate. D. N. Soreanu In „Harpagon“ are una din creaţiunile, care contează in cariera sa, iar d-na Adelina Măr­culescu şi-a încununat activitatea teatrală cu rolul Frusinei din „A­­varul”, spectacol cu care de altfel s-a retras din teatru fiind unanim sărbătorită de public, de presă şi de reprezentanţii oficialităţii. Rolurile Marianei şi Elizei au fost în schimb jucate de talentul tine­resc şi plin de graţie al d-nelor Charlotte Brodier şi Aura Radovic. D-na Charlotte Brodier aduce In rolul molieresc o savoare, o fres­­cheţă şi o graţie nvoci­toare. Înţele­gând că personagiile femenine din Möllere nu trebuesc interpretate ca intr’o localizare sau intr’o adaptare, cl conservând parfumul epocii, să-i redea toată graţia, exuberanţa, fan­tezia şi coloratura unei epoci in ca­re stilul, linia si iiiuta erau con­diţiile primordiale ale unei reali­zări de o adevărată artă. Spectacolul astfel realizat a­flă- D-na Charlotte Brodier out mult şi interpreţii au fost ova­ţionaţi. Succesul şi entusiasmul a fost mart­im. FoL D. N. Soreanu Scrisori craiovene tu IRUL UNEI SINUCIrtuRI Am vorbit, acum zece zile, despre încercarea de sinucidere a unei d-re Saly Irmán. In legătură cu această chestiune, primim următoarele: Declaraţie Subsemnata Saly Irmán, declar că oale relatate de diferite ziare, cu o­­cazia sinucidere! mele, sunt inven­­ţiuni şi exagerări de rea credinţă. D-l Alfred Berman n’a avut faţă de mine rolul de seducător. Iar gestul meu se datoreşte unei hotărâri, a cărei vină n’o poartă nici unul din prietenii d-lui Berman. Prietenii d-lui Berman au avut fa­ţă de mine, o atitudine cu totul cu­viincioasă iar fantele ce li se atri­­bue sunt pure invenţiuni. Aceasta o dau pentru lămurirea persoanelor cari nu cunosc fantele aşa cum s’au petrecut în realitate. Craiova, 20 Ianuarie 1925 (za) Saly Irmán Senatul Rom*’-5-' ^-efectura Poliţiei Craiova Circ. 2-a No. 703, 1925 Ianuarie ziua 21 Semnătura din fata prezentului act fiind proprie, şi semnată in faţa noa­stră, a d-lei Saly Irmán, se atestă de noi, Comisar (as) D. Ilimisky, No. 703. 1925 Ianuarie 21. Regatul României Prefectura Poliţiei Craiova Circ. 2-a Prezenta copie fiind conformă cu originalul, legalizat de această cir­­conscripție la No. 703 din 1925, se a­­testă da noi No. 782. 1925 Ianuarie 23 O statistică a inteligenţii RASA CEA MAI INTELIGENTA Etnologiştii moderni dau desi­gur un amuzant spectacol când cu un singur craniu, doi tilias şi un vas cu ocru, pretind că locui­torii Irlandei, ai unei părţi­­din Anglia, Italia, Egipt şi Maroc aparţin unui tip de umanitate foarte săr­b in inteligenţă. Premiile cele mari desigur re­vin geniului Universităţii din Princetons, care prin nu se ştie ce experienţă complicată a desco­perit c& un Irlandez e mult mai inteligent decât un Italian. Pe lista indicatoare a scării in­teligenţii, italienii figurează abia sub No. 16. R&m&i destul de sur­prinz când te g&ndeşti că in două secole Italia a dat lumii mai mul­ţi giganţi intelectuali şi artişti de­c&t orice altă ţară din lume. E cu siguranţă o grosolană eroare. După indicaţiile scării de inteli­genţă a Universităţii din Prince­ton a’ar putea stabili următoarea dată, care nu pe puţini ne face să râdem . Leonardo de Vinci, omul cel mai inteligent din câţi a avut lu­mea, a fost Turc; Michel Angelo era Suedez; Dante, Prusiac , Vir­gil, Olandez şi Bonaparte, Wal- Ion. Premieră de Rudolf Lothar la „Kammer­spiele“­ din Viena La „Kammerspiele“ din Viena se va da zilele acestea premiera unei noi comedii a cunoscutului scriitor vienez Rudolf Lothar, scrisă în cola­borare cu Oskar Ritter- Winterstein și intitulată „Die Herzogin von El­ba“. Rolul titular va fi jucat de cunos­cuta subretă Louise Kartousch. ||MŞMŞMŞMŞuŞl4^Q%*«MŞM»4lŞMŞM|t O revistă idiş la Viena La 6 Februarie începe la „Carl Theater“ din Viena seria reprezen­taţiilor date de ansamblul teatrului evreesc de reviste din Budapesta. Se va da o revistă in zece tablouri, prezentând scene din istoria Evrei­lor, precum şi altei© d­in viaţa­ evre­iască modernă. Piatra-Neamt Festivaluri. — Pentru Duminică 1 Februarie a. c., Ati­lul din Tă­­tăraşi, de sub preşidenţia A. S. R. Principele Carol, anunţă un festival artistic-muzical, in sala teatrului. Programul va fi bogat şi variat. Corul de 80 persoane este condus de concetăţeanul nostru, maestrul V. Popovici. Mult aşteptatul festival artistic dat de elevii şcoalei militare Bacău, va avea loc, în aceiaşi sală, Luni 2 Februarie. Se va reprezenta „Ro­manţioşii”, comedie în 3 acte de Ed­mond Rostand, în traducerea d-lui M. Rădulescu, îşi va da concursul violonistul Trofimov. Vor avea loc declamaţii şi orchestra de balalaice va executa câteva opere. Succesul festivalului este asigurat, căci de pe acum au fost reţinute bilete. Teatrale. Trupa de comedii Ci­­galia-Ciucurette revenind în turneu, va reprezenta, in sala teatrului, co­media d-lui G. Ranetty-Furnica „Viața in Provincie”. In rolurile principale apar: D-nele Vevé Ciga­­lia, El. Pauly, M. Rudeanu etc. și d-nii Cigalia, Ciucurette etc. I. Pătata Tg.-Mure* TEATRUL MAGHIAR DE OPE­RETA» DRAMA SI COMEDIE In ultimele 10 zile trupa maghia­ră de sub direcţiunea d-lui Szen­­drei, a jucat cu un deosebit succes poemul muzical „Turtă dulce”, de Em­őd, muzica de S'Irmai. Libretul constă dintrun basm-legendă din vechea istorie a Ungariei, In care o regină căutând a se întâlni incog­nito cu logodnicul sâu, întâlneşte într’un târg pe un soldat, care cum­părase o turtă in­formă de inima unei ţărăncuţe, ca să o scape de a­­cuzarea furtului acestei turte, căci ţărăncuţa neavând bani Întâi o fu­rase. Regina incognito care plăcuse întâi pe soldat, zicând: orice soldat ! soldatul nostru, denunţând pe ţă­rancă e brutalizată şi insultată de soldat care nu ştia cu cine are afa­­ce — regina pleacă cu bufonul său şi dă ordin ca soldatul să fie ares­tat şi adus la palat Ţăranca-i dă turta Inimă ca amintire. La palat soldatul nu se Împacă cu traiul de acolo şi visează de căminul lui până când fuge. Regina ordonă să fie a­­dus viu sau mort El fugind e Împuşcat şi adus mort Aci bufonul reginei reciteazâ un superb monolog „epopeea solda­tului". Căutându-i In traistă se gă­seşte inima de turtă, şi punându-i­­se in sân el inviasă! Actul III. — La poarta palatului, aştepta să vadă pe soldat logodnica, şi mama lui, care visase si ele ca el a murit. Soldatul ese afară sănătos şi nu mai voeşte să vie acasă, atunci logodnica, cere turta Înapoi, regina care ştia că e pe inimă şi numai graţie ei trăeşte, oferă ori câte alte turte in formă de inimă, ţăranca refuză şi in momentul când solda­tul voeşte s’o scoată din sân, am­bele femei bătând­u-se pe turtă o rup In două şi soldatul cade din Gala de box dela Circ Intr’unul din numerile anterioare ale ziarului nostru am făcut cunos­cut publicului bucureştean, atât de mare a­mator pentru sportul boxer, ca pentru seara zilelor de 7 şi 8 Fe­bruarie 1925, societatea nxnână „Tyr” organizează două mari gale de box cu concursul câtor­va elemen­te de valoare din provincie. Am dat cu acea ocazie numele tuturor boi­eu­rilor cari in acele veri vor urca Fap­tele ringului şi am constatat că ma­joritatea dintre ei sunt bine cunos­cuţi din matchurile precedente. Sin­guri boxeurii cari vor veni de la Brăila şi Galaţi nu au mai fost vă­zuţi de către bucureşteni, dar cu toa­te ca sunt provinciali aceşti pugi­­lişti sunt de o valoare necontestata şi aproape toţi fac parte din rândul boxe­urilor de categorie mare. Ală­turi de cele 24 elemente, va mai a­­pare pe ring şi Aurel Iorgulescu, un bun pugilist din Alexandria dela ca­re aşteptăm lucruri frumoase. Pen­tru noi Iorgulescu nu este un necu­noscut, de oarece l’am văzut boxând in oraşul sau natal cu care ocazie s’a dovedit a fi un bun trăgător şi encaseur. Posedă un puncta de dreap­ta admirabil şi un suflu cum ia.r am avut ocazie să vedem. Dacă şi-ar remedia şi obiceiul de a bloca prea mult şi de a lupta cu capul in jos ar deveni un pugilist de mare valoare, căruia i-ar fi deschise orizonturi largi In afară de Iorgulescu s-a mai în­scris in ultimul timp pentru a lua parte la acele matchuri şi un tânăr element dela societatea Aurora nu­mit Streitmann, de care se spune mult bine şi trebue să luăm drept exact acest svon, de­oarece manage­rul şi maestrul său nu l-ar fi lăsat să facă acest pas dacă Streitmann nu ar fi la punct cu lucrul. Despre cei ce vor veni de la Brăila şi Galaţi mai putem spune că prin­tre ei figurează doi greci şi doi sârbi aşa că cele două gale de la circ vor avea un caracter internaţional întru­cât este sigur câ străinii vor fi puşi să tragă cu câteva elemente indige­ne de o valoare necontestată. Gala astfel concepută va fi un ma­re punct de atracţie pentru publicul amator de acest soi de manifestare sportivă. C­iu­ ceanu şi căpitan Constantinescu ar putea să Intre cu succes In campio­nate, de­oarece numai el ar putea să treacă cu note suficient probele de figuri impuse In campionat şi aceas­ta numai datorită faptului că cei menţionaţi mai sus au ştiut să­ ştiu trebuinţeze timpul In mod inteligent ocupând'!-se in specia! de figurile de şcoală cerute la mai toate competi­­ţiunile internaţionale, in timp ce, un număr consider­­ de buni pati­natori au ignorat aceste figuri şi a’au dedat la patinajul liber care *it» fapt nu­­« prea aduce mult folos pen­tru motivul c& partea hotărâtoare a campionatelor o formează figurile impuse adică cele de şcoală, nici­­1 a­cum cele libere. In asemenea condiţiuni idaia pre­şedintelui este bine­venită mai ales că In examenele rezumative a intro­dus numai figuri de clasa i­­­n cari sunt cele mai ușor de executat și a­­nume. Fig. 1. Optul înainte, în afară, pe ambele picioare. Fig. 2. Optul Înainte, înăuntru pe ambele picioare. Fig. 3. Optul Înapoi, în afară, pe ambele picioare. Fig. 4. Treiul înainte, In afară, înapoi, înăuntru pe ambele picioare. Fig. 5. Treiul Înainte, înăuntru, înapoi, in afară, pe ambele picioare. Fig. 6. Treiul Înainte, in afară, ina­poi, Înăuntru, pe stânga, înapoi, înă­untru, Înainte, In afară de dreptul Fig. 7. Dublu trei începând înainte în afară. Fig. 8. Dublu trei începând înainte înăuntru. Fig. 9. Dublu trei înapoi Fig. 10. Schimbare de­ muchie în­cepând înainte. In afară. Fig 11. Schimbare de muchie în­cepând lainte, înăuntru. Fig. 12. Schimbare de muchie cu dublu trei. In general programul adoptat de d-nul Rudy Schmetau nu este dintre cele pel. di­pă cum orice patina­tor poate constata, totuşi părerea noas­tră este că examenul nu va întruni un număr prea mare de concurenţi dintre cari numai 5—6, îl vor trece cu succes. Campionatele de patinaj ale regiune! Bucureşti Din ipsă de concurenţi, campiona­tele regionale de patinaj ce urmau să­­e dispute in ziua de 20 Ianuarie au suferit o nouă amânare şi poate chiar anularea definitivă, de­oarece d. Rudy Schmetau, preşedintele sub­­comisiunii a decis ca in locul lor să se ţină mai târziu nişte examene re­zumative cari să dea posibilitate la cât de mulţi patinatori să se forme­ze. Ideea preşedintelui este dintre ce­le mai fericite de­oarece în Capitala României Mari, numai d-nţi Lilien­feld, Rudy Schmetau, inginer Bărbu nou. [făranca o leagă cu sfoară, io pune pe inimă, soldatul reînviază şi pleacă Împreună. Regina e anun­ţată că logodnicul din ţări depăr­tate a sosit şi reintră în palat. Pie­sa începe In actul I şi termină In actul III cu cuvintele: — Totuşi, totuşi, reginele nu sunt fericite, căci cea mai mică slujni­­cuţă nu ar schimba cu alteţele lor! Toată partea bufonului nu e decât filosofia de o mare valoare, şi în ge­neral toată piesa ar putea fi tradu­să în româneşte şi localizată. Teno­rul Borovsky în rolul soldatului, comicul Selmeczy in bufonul, pri­madona Halmos Mici in ţăranca şi d-na Novac Iren în rolul mamei, au fost admirabili interpreţi, insufici­entă Insă a fost cântăreaţa Barna Anei, în rolul reginei! rol tot atât de covârşitor pentru începutul ca­rierei sale dramatico-musicală, ca şi mantaua de regină ce poartă In acest roL Orchestra ceva mai bine, totuşi ar trebui să fie şi mai bine. A. C. Ionescu Buzău Nunta de argint. — Sâmbătă 24 Ianuarie la orele 9 seara s’a sărbă­torit cu un fast deosebit nunta de argint a fraţilor Dr. Avram Mauri­­ciu şi Avram Seivah, antreprenorul teatrului Moldavia, — cari au îm­plinit 25 ani dela căsătorie. Solemnitatea a avut loc In casele d-lui dr. Avram Mauriciu, in pre­zenţa a unui numeros public invi­tat. După terminarea unui scurt ser­viciu religios oficiat de cantorul Bercovici, d-rul Kerner,a ţ­inut o frumoasă cuvântare. Din asistenţă am remarcat pe fa­miliile dr. I. Camerman cu fii: Dr. Boris Camerman şi inginer Coca Camerman, H. Mathias, Bucureşti; Elias Avram, Bucureşti; Iancu Lu­­pescu, Leon Rozemberg, D. S. Ei­senberg, Bucureşti; I. L. Avram, Nahman Waizer, Bucureşti; M. Spei­­zen, Bucureşti; Danielescu, Bucu­reşti; maior Ulise Rusaveteanu, Au­rel Rozenzveig, dr. Berman, Marcel Abramovici, H. Brafman, B. Davi­­descu, inginer Rozemberg. D-rele: Eugenia dr. Mauriciu, Uca Spezer, Riri Abramovici, L L. Avram etc. Un bufet bine asortat a fost pus la dispoziţia invitaţilor, cari dis­traţi de o orchestră naţională au petrecut până dimineaţa la orele 8. Serbarea Unirei Principatelor. Unirea principatelor a’a sărbătorit la noi, printr’un tedeum oficiat la orele 11 dimineaţa la catedrala au­torităţilor civile şi militare. După terminarea serviciului reli­gios trupele din garnizoană sub co­manda d-lui lt-colonel Popescu Cristache, au defilat In faţa pala­tului comunal, defilarea fiind pri­mită de d. general de divizie Ioan Vernescu. După amiază toate şcolile secun­dare au dat în localurile lor câte o reprezentatiă AL St SportulStudentesc invinge foacarii cu 3-1 (2-1) Dupii cum am anunţat Dumini­ca 25 crt., a avut loc pe terenul ele al Ciocanul, mult aşteptatul match de foot-ball între echipele sus nu­mite, al cărui rezultat neaşteptat fost o adevărată surpriză. Nici pro­nosticurile cele mai optimiste n’ar fi putut indica o victorie a clubului alb-negru, victorie ce-i dă dreptul a se socoti de aci înainte primele e­­chipe ale regiuniei. Victoria Sp. Studenţesc este in primul rând datorită sufletului cu care au jucat absolut toţi echiperii săi în faţa căruia technica şi ruti­na adversarului au rămas neputin­cioase. Jocul obţinut de alb negru­, dato­rită voinţei de a învinge, a fost de­parte de a se fi putut numi desor­­donat — joc practicat în astfel de o­­cazii — ci a fost de cea mai fină ca­litate, fiecare jucător înţelegându-şi pe deplin menirea. Jocul echipei „Macabi” a fost mult deconcertat din cauza lipsei serviciilor lui Pipa şi dacă în unele faze lua alură de superioritate a­­ceasta se datora numai eforturilor individuale a câtorva jucători — şi aceştia din linia de atac — cei din defensivă fiind reduşi la nulitate. Poarta „Macabi”-lor a fost apăra­tă — în lipsa lui Bacinsky — de vi­gilentul portar de la „Sportul“ Zau­ber care şi-a făcut cu această oca­zie un glorios debut la cat. 1. La fluerul d-lui Sadoveanu echi­pele se rânduesc după cum urmea­ză : Sp. Studenţesc: Eckert, Zăinescu, Athanasiu-Bârsan, Mehedinţi, Căpă­­ţână, Şerbănescu, Vulcan, Petru Va­sile, Haida, Macabi: Zauber, Pipingeanu, Hal denthal, Glausner, Toth, Arwei, Schmuck, Scboenfeld, Foonis, Kel­ler, Losch. Goalurile au fost marcate la Sp. Studenţesc: Şerbănescu (2) şi Vul­can. La Macabi, Keller. .SPORTUL“—„Macabi H" 0—0 înaintea matchului „Sportul Stu­­denţesc“-Macabi a avut loc matchul de deschidere: Sportul-Macabi II. Echipele s-au prezintat în următoarele formaţii: „Sportul“: Zauber, Iliescu, Samu­­reanu I, Rosenberg, Lache Oţeleanu, Wolf (Samureanu II), Marcu, Negoe­scu, Muşătescu, Niky, Popescu şi Săvulescu. Macabi : Scheiner, Kaliane, Weîss, Lupu, Alfred, Reiss, Mihailovici, Schallik Korn, Hornstein, Bandm-r. Jocul a fost de o factură supe­rioară, dar cu toate sforțările am­belor echipe scorul n’a putut fi des­chis în decursul celor două reprize (repriza doua 15 minute). A arbi­trat d. Spinner (Macabi). L. ROS. Informaţiuni Pentru Duminică 1 Februarie sunt probabile următoarele întâl­niri de foot-ball asociaţie : Catego­ria I: Macabi-Tricolor (teren Maca­bi); Sportul Studenţesc-Juventus (teren Juventus). Categoria II-a: „Sportul“-Juventus II (teren Juven­tus). Contrar zvonurilor colportate In ultimul timp cum că Pipirigeanu, fostul fundaș al Romcomitului a fi iscălit pentru „Unirea” aceasta a a­­părut Duminică tot sub culorile Ma­­cabi­lor.* Zauber excelentul portar al „Spor­tului“ și-a făcut Duminică debutul la cat. I In matchul Sportul­ Studen­­țesc-Macabi, l­ocuindu-l pe Răd­un­­ky plecat la Brașov in vederea cam­pionatelor de Hockey. Forma arătată de portarul negru­, verzilor a fost mai presus de orice laudă. *

Next