Rampa, mai 1932 (Anul 15, nr. 4286-4307)

1932-05-25 / nr. 4303

Sfârşit de stagiune Un sfârşit de stagiune cum n a fost de la război încoace. Teroare pe e I toată linia ! Nedumerire şi nesiguranţă. Proecte nu se pot face decât în vremurile normale. Câte teatre vom avea la nud ? Care va fi fizionomia ansamblu­rilor ? Nimeni, nu poate şti pre­cis. Un singur lu­cru se ştie : ca se vor face ‘mari economii ! Ori­cât ştiinţele economice ar prea­­slăvi acest element, el nu este de­loc încurajator pentru arta, în ge­neral. E aproape sigur că înce­­pănd din stagiunea viitoare, vom avea şi noi şomaj actoricesc. Lu­crul nu e de fel îmbucurător. Au­toritatea­­■ şi prestigiul nediscutat al directorului general al Teatre­lor­, va salva ce mai este de salvat. Conservatoarele — astăzi Aca­demii — şi-au suprimat produc­ţiile de fine de an. Sunt şi inu­tile. Rudele respective vor decreta geniile în sânul strict intim al familiei. La Teatrul Naţional au început repetiţiile in vederea viitoarei sta­giuni. Interpreţii cari repetă în piesele respective se bucură, pre­cum că distribuirea lor ar con­stitui un indiciu că nu fac parte din cei cari vor fi îndepărtaţi. O fi ! Poate că zodia economiei sub care se va­ deschide viitoarea sta­giune va provoca un stimulent, o emulaţie între teatrele, cari vor fiinţa. Ar fi şi acesta un folos !­­. „Parada COLOS” Săptămână aceasta au loc lectura Poliţiei Capitalei, ultimele repetiţii de ansamblu I Ansamblul­—în frunte cu Ma­- • '' ' " ,leg­i ale revistei Parada Colos" di lena Bodescu, Silly Vasiliu, Lulu Nicolau, Sofica Ionescu, Vera Taco, W. Imre şi Const. Toneanu, T. Talianu, Gh. Bâ­­eleşeanu, G. Groner, Marcel E­milian, V. Vasilache, Roman G. Iliescu etc., etc. — va lansa, in cuplete şi schaetchuri, ac­tualitatea. Un corp de balet refăcut şi mărit subt conducerea d-lui Siomin, alături de Anny Sio­­min şi Sni­jinski, a pregătit e­­voluţiuni antrenante. Costumele sunt creaţia casei Pascat din Paris, iar decoruri­le opera pictorului Alexan­­drescu-Caramanlău. Lulu Nicolau N., Kiriţescu, Vlădoianu şi Con­stantinescu, producţie­­nouă, cu care compania Alhambra îşi deschide stagiunea de vara în vasta gradină de lângă Pre­ Pe la Teatrul Naţional Direcţiunea Teatrului Naţional anunţă că odată cu intrarea în vigoare a noului orariu, spectaco­lele vor începe tot la ora 8 luni, după orariul oficial. Mafineurile încep la ora 2 luni după masă. Piesele: ,,D’ale Carnavalului” şi ,,Conul Leonida faţă cu reac­­ţiurnea­­ de I. L. Caragiale, se re­prezintă din nou la Teatrul Na­ţional în seara de Marţi 24 Mai. în seara de Miercuri 25 Mai, Teatrul Naţional reia piesa lui Oscar Wilde Evantaiul d-nei Windermere”, în strălucita inter­pretare şi montarea fastuoasă de la premiera. •—_—exo------­ Sărbătoarea interna­ţionala a muziciei Intre 16 şi 22 Iunie are loc la Viena a zecea sărbătoare a­­nuală a muzicei organizată de Societatea internaţională pen­tru muzică modernă. • Sărbătoarea are loc în ca­drul săptămânilor festive vie­­neze. Se vor represents? noile o­­pere compuse in anul 1931. Pentru pomenirea artiştilor repauzaţi In ziuă de Sft. Constantin şi­­Elena, conform datinei Sindica­tului Artiştilor dramatici şi lirici sa oficiat la Biserica Boteanu un mare parastas pentru pomenirea şi­ odihna­­ sufletelor artiştilor re­­pauzaţi de veci. Serviciul divin a fost oficiat de Sfinţia Sa Părin­­­­tele Niculae Popescu, secretar ge­neral al Ministerului Cultelor şi Instrucţiei, asistat de Sfinţia Sa Preotul Marin Vulpescu de la Bi­serica Kreţulescu şi Rădulescu­ de la Biserica Albă. D-l Mihail Vulpescu baritonul Operei Ro­mâne a concertat imnuri religi­oase.­­ Acelaş­i serviciu religios s’a ofi­ciat şi la mormintele artiştilor la Cimitirele Bellu­ şi Sft. Vineri. : Au asistat la serviciul religios:: D-l Al. Mavrod­i, director general al Teatrelor şi, Operelor române, d-nele : Constanţa Demetriade, Maria Filotti, d-nii : Ion Mano­ lescu, C. Stăncescu, N. Soreanu, V. Maximilian, Gr. Timică, Coco Demetrescu, N. Gărdescu, d-nele: Irina Leonescu Maria Theo Teo­dorescu, Sevastia Popescu, d-nii: N. Simionescu, Nae , Eliescu, Cristache Stoenescu, etc.­ etc. şi nr. mare..număr de,rude şi cunoştin­ţe ale artiştilor repauzaţi întru Domnul, aducând prin aceasta un prinos de pietate memoriei lor. „Angéla i salvată“ „Angela­ i salvată farsă în­­tr-un act de Nican şi Leff, se joacă — cu mare succes — în fi­ecare zi la cinema „Corso" (Cer­cul Militar) cu Ionel Ţara­nu, Nîcu Kaner, Ion Brună, M. Pă­­traşcu, etc. şi d-nele Rozina Wi­­quelin şi Mica Marinescu în ro­lurile principale. -----—exo—-----­ Producția elevilor Prof. Paschill Sâmbătă 28 Mai 1932, ora 9.50 seara va avea loc în sala Eintracht a 2?.a Producție mu­zicală anuală a elevilor d-lui ljunk —-----oxo----—• Marcel Achard La încăpu­tul stagiunei viitoa­re se va juca­ la Paris o comedie nouă de Marcel Achard. Marcel Achard Interpreţii vor fi Gaby Morlay şi Pierre Fresnay. Vilegiatură şi Turism Rampa înfiinţează pentru sezonul actual o rubrică de Vilegiatură şi Turism Cititorii noştri vor găsi în această rubrică informaţiuni pre­cise asupra tuturor staţiunilor balneare şi climaterice. Voi­ da cititorilor noştri în mod absolut gratuit orice lămu­riri despre : Mijloacele de locom­opune, cele mai eftine. Hotelurile, vilele, pensiunile şi restaurantele cu tarifele res­pective, taxele de băi, de cură, etc. însuşirile speciale ale fiecărei staţiuni. Distracţiile, excursiunile, etc. Reportaţii fotografice, cronica mondenă a fiecărei stațiuni concursuri etc. In numerice viitoare, amănunte complecte Ultima reprezentaţie a Naţionalului Ultima reprezentaţie a Tea­trului Naţional are loc, în sea­­ra de 1 Iunie, cu „Elisabeta Regina Angliei” de F. Brukner cu d-na Maria Filotti în rolul titular. Reprezentaţia are loc sub înaltul patronagiu al M. S. Re­f­­elui în beneficiul Sindicatu­­ui Artiştilor Dramatici. —------0X0-----—* Deja „Cărăbuş“ Zilele acestea va avea loc pe scena teatrului „Cărăbuş" de sub direcţiunea d-lui Const. Tănase, premiera super-revistei „La Lo­zul Cărăbuşului“ de d. N. Kiri­­ţescu. In rolurile principale vor apa­re doamnele Elena Zamora, Lizi­­ca Petrescu, Mia Apostolescu, Consuela Munteanu, Lulu Savu Violeta Socaly şi domnii N. Ni­­culescu-Buzău, Al. Giugatu­, Au­rel Munteanu, X. Stroe, M. Mi­­llian, Jean Anghelescu, Giovani şi Th. Burcuş. Corpul de balet, este format din 60 balerine şi 24 boys. Decorurile sunt­ lucrate după schiţele picto­rului Cornescu de către Rothoffer iar costumele confecţionate parte la Paris şi parte în atelierele tea­trului­ Cărăbuş de sub conduce­­rea doamnei Florica Scârţan. Succesul ordinele comediei „La dv., Doamnă!“ Compania dramatică de la tea­trul Regina Maria va continua sâ reprezinte în tot cursul săptămâ­­nii în fiecare seară şi în matineu­rile de Sâmbătă şi Duminică co­media lui Paul Geraldy şi Robert Spitzer: „La ordinele d­v. doam­na!’’­ Piesa, a făcut până acum 15 reprezentaţii şi continuă­­să se joace cu săli pline. E una din puţinele comedii scri­se în ultimul timp, în care se evocă atmosfera parisiană des­crisă atât de reuşit, pe vremuri, de Caillavet şi de Eleis. Eroul piesei Henri Sergis, de­numit ,­LN­om­­me de Joie” e un don Juan modern care evoluează în saloanele parisiene şi in culi­sele teatrelor. Din pretext ca toate pretextele îl introduce in menajul soţilor Jolivet şi astfel reuşeşte să facă o nouă victimă în persoana Made­leinei Jolivet. INTERPRETAREA Piesa are şansa unei interpre­tări cât se poate de reuşite. Dl Tony Bulandra joacă cu infinite nuanţe şi cu eleganţa-i caracte­ristica, rolul cuceritorului Hen­ri. In rolul Madeleinei Jolivet a­­pare d-na Tantzi Cutava. Barozzi iar în al actriţei Gaby Verane apare d-na Nelly Sterian. Alte roluri importante sunt ju­cate de, d-nele Nora Piacentini, Maria Sandu- Angela , Mateescu şi d­e d-nii I. Talianu, Eter­ne, Mau­ia etc. Piesa e montată în decoruri e­­legante iar actriţele arborează toalete de mare lux. Matineu­rile de Sâmbătă şi Du­minică se dau cu preţuri reduse. TEATRUL NAŢIONAL Orele 8.30 DALE CARNAVALULUI Comedie in 3 acte de I. L. Caragiale DISTRIBUŢIA Nae Girim­ea, frizer şi sub-chîriyg d.l A. Athanasescu lancu Pam­pon d.l, AL Ghibericon Mache Razachescu, zis Crăcănel d-l I. Finteşteanu Ua candidat dela Percepţie d.l 1. Manu lordache, calfă la. Girimea d.l N. Atanasiu Un ipista* d-l N. Săvulescu Diri ina M&zu d-na Eugenie Zahdria Mita B­.ston d.na Satasa Alexandra Un chelner d.l T. Ciocălteu O mască d-ra Dona Carozzi Regia d-l V. Enescu, SPECTACOLELE CAPITALEI AZI se reprezintă la CONU LEONIDA FATA CU RE­ACŢIUNE­A farsa într'un act de Caragiale DISTRIBUŢIA Conu Leonida V. Antonescu Coana Efimiţa Sonia Clucsru Safta slujnica lor Olga Jăranu Direcţia de scenă d.­ V. Enescu. TEATRUL REGINA MARIA Splaiul Independenţei No. 1. Telefon 352/45 Asociaţia dramatică Bulandra, Maxi E­m­il­ian, Storin şi Iancovescu Orele 9 DISTRIBUȚIA Henri d-l Tony Bulandra Madeleine d.na Tantzi Cutava Barozzi Gaby Verane d-na Nelly Sterian d.na Jolivet d.na Maria Sandu Jeanine Roussel d.na Nora Piacentini Florence d-na Angela Mateescu Lea d.na Telly Bârbulescu Fernand d-l Chr. Eterle Jolivet d.l 1. Talianu Regisorul d.l Del Vechio •»Baruri ..Cabarete _____. . Muülc-halurl TEATRUL MAXIM ZIG ZAG Şoseaua Kiseleff, (Chateaubriand). Ora 11 seara Mare program de Music-Hall Lisette Molnár: Danse Oriental Grete MonckartValse danse di? points Else Asley: Tango-Fantesie Hansi Hemmer: Danse acrobaticul« Bella smaroDanse Tzigaine Nelly ürbanska : Dansuri espagnolé Sonia Gorianc: Danse acrobatique „ Ivette D'Ainy : Fantesie I SHERRIER Omul de cauciuc LILLY si EMMY Schwarts JAZZ SINCOPATOR’S ZIG-ZAG sub conducerea maestrului Dan Rǎdulescu RESTAURANTUL ROATA LUMII Salon ultra modern Grădină splendidă Grătar renumit Bufet bogat Vinuri selecţionate şi orice băuturi de Bar Orchestra Jazz WILLY MARKS—ALBAHARI diseurul LIVIANU Deschis toată noaptea RESTAURANT RACARU Calea Griviţei LA ORDINELE DV. DOAMNA! (L’Homme de Joie) comedie în 4 acte de Paul Geraldy și Robert Spitzer TEATRUL MARIA VENTURA Pasagiul Comoed­ia. Tel. 374/43 închis OPERA ROMANA Piaţa Walter Mihrocineanu " '(inchisă) 7­ "" Stagiunea se va redeschide la 15 Noembrie I. Talianu Activitatea Uniunei Culturale Italo-Române din Milano -- O conferinţă despre Eminescu — „Uniunea Culturală Italo-Română“, de curând înfiinţată, în Milano, a r­e­­venit un nucleu puternic în jurul­ ca­ruia se grupează floarea intelectuali­­tăţei milaneze. Un Întreg program de activitate se prepară şi se studiază în amănunţime pentru viitoarea stagiune de lucru, dar până atunci timpul nu se pierde zadarnic şi orice prilej e utilizat pen­tru propaganda românească aci in I­­talia. După interesantele, conferinţe ale d-pei prof. NOEMI CARELLX despre „literatura românească.“, după docu­­mentata conferinţă a cunoscutului scriitor şi conferenţiar Dino Bo­­nardi, asupra operei lui: „Nicola Ior­­ga“ după conferinţa despre­ folklorul românesc, făcută de Emil Riegler Dinu şi a celor 2 şezători româneşti, am avut­ în ziua de 14 Maiş .............­­•• . .. . . /­­ CONFERINŢA LUI LUIGI ORSINI DESPRE MIHAIL EMINESCU Celebrul poet, prof. Universitar şi Preşedinte al „Uniunei Culturale Ita­­lo.Române“, d.nul Luigi Orsini, ser­­vindu-se de volumul , tradus de : d.nul Ramiro Ortiz şi de bogatul ma­terial pus la dispoziţie de către d-l Nicolae I. Alexandrescu, a reuşit să sintetizeze în mod admirabil, viaţa marş­­ui nostru Eminescu. Luigi Dr. Hun, a ştiut să transmită entuziasm Intrarea numai cu invita­şi ,nobilă emoţie alesului public care umplea sala de la „Nuova Vita“ unde conferinţa avu loc. A arătat cum viaţa nefericită a lui Eminescu fu pentru el izvor de inspi­r noua piosa­de raţie, a analizat­­ calităţile specifice ale poeziei lui, puternicii® sentimente, gân.area profundă şi mai presus de toare sublima armonie ce se desprin­­de din Întreaga opera eminesciană Şi după această profundă şi elocventă expunere, a cetit în traducerea­ lui R. Ortiz, o­ serie, de versuri printre care „Floarea an­­astră“, „Lacul“, „Atât de„ fragedă“, „Screnoroase păsărele” şi a terminat călduros aclamat cu „Lu­ceafărul“. După terminarea conferinţei, un ceai a fost oferit ziariştilor şi litera­­ţilor prezenţi, care într’o caldă at­mosferă de prietenie, au petrecut pân­ină târziu, discutând despre artă şi literatura românească ,trezind d­in su­­pletul multor scriitori dorinţa de a ne cunoaşte mai de aproape. ■: D-na JENI CIOLAC, în salonul Sin­dicatului fem­eilor artiste, a dat Luni 16 Mai un concert, de imizi c, populaţ­ia românească. D-na JENI CIOLAC, o profesoară la conservatorul din Craiova, a cântat cu voce dulce şi armonioasă, o serie de bucăţi româneşti: „Foie verde 18, mâiţă“ de CHIRIAC; „Mândro unde inserezi?“ de OSCAR SPIRESCU ; „Drag îmi­ e mândru de tine“ şi „Trec zilele şi nopţile“ de TIBERIU BREDI­CEANU;­­„Mândruliţa de pe plai“, de TACHE POPESCU; „Imnul păcei“ de d­ na SOFIA PETRESCU­; iar în urma insistenţei publicului a cântat o bu­cată de Chopin. Conţinutul­­ cântecelor populare a fost tălmăcit de către d.l N. Alexan­­d­rescu. T)_”| RINA SALA GALLO, o dasăvâr­şită pianistă, a acompaniat cu mart suflet şi­ multă pricepere bucăţile ro­mâneşti. Admirabil efect a făcut costumul naţional lucrat în fir pe care-l pur­ta cu multă distincţie d-na Ciolac. A mai cântat d.na RINA FRANCO şi a deschis sei bai ea care se dădea m onoarea Consulilor străini din Mila­­no; d na G1 NA DOGLIOTI FRATI, D-sa salută consulii şi naţiunile pe care ei le r••«•rezintft; explică care-i seopu! a. : expune ce a văzut! inşi ! n­u. •;' iXIYYTfriURAKGr în alte ţări, unde a avut oca­zia a ţine conferinţe şi a face studii şi lansează un apel tuturor femeilor din lumea întreagă , rugându-le­ să propovăduias­­că binele şi să dea cât mai multe e­­xemple de bunătate preparând lumei un viitor mai bun şi pe bărbaţi îi roagă sa ajute femeile care vor să pregătească puternice temelii Pacei popoarelor. Uniunea îşi continuă opera de pro­pagandă românească, cu mari sacri, firii personale a făuritorilor ei, fără nici un ajutor material din partea ro­mănilor. Toţi acei cu­­drag de neam sunt ru­gaţi să sprijine această mişcare me­nită a pune în evidenţă realele noas­tre calităţi literare şi artistice. Cine e in măsură de a colabora şi e dispus s'o facă, e rugat să se adre­seze direct uniunei Culturale Italo. Române Milano . Via S. Nicolaa No. 7. N. I.­­A. încă un teatru Pari­sian transformat în cinema Cu începere de la 3 Iunie tea­tru Ba Ta Clan pe care-l con­ducea, d-na Rasimi, se transfor­mă in cinematograf. -----------xpx -­ Şedinţa comitetului pentru concursul inter­­ naţional de muzică Comitetul provisoriu al con­cursului Internaţional 1932 de vioare la Viena s’a întrunit sub preşedinţia lui Klemens Krauss directorul Operei din Viena. Cu prilejul acestei con­sfătuiri s'a prezentat o dare e­e seamă a activităţei comitetu­lui. D-l Iosef Reitler directorul noului conservator a fost ales vice-preşedinte, şi d-l Cesare Nordic de la liceul musical din Bologne al doilea vice-pre­şedinte. Comitetul a primit până a­­cura 500 înscrieri din diferite ţări. In afară de 79 inscripţii austriece; cele mai numeroa­se sunt: 56 din Polonia, 43 din Cehoslovacia, 40 din România, 38 din Italia, 36 din Germania, 28 din Franța, și 12 din Spania. Ancheta noastră asupra teatrului Prefer teatrul cinematografului Incontestabil prin realizările recente, la care s’a ajuns cu mij­loace de d­pbnică superioară, ci-'­nematograful a început să inte­reseze un public mai numeros. Realizările sale însă, în ceeace pri­vește arta, rămân aproape nule. Că există artă cinematografica , simt de acord. Dar n’o concep, decât ca pe o artă unică, proprie unei industrii. Dacă acelui mon­struos sport , pugilatul, i s’a de­cretat (te întrebi de cine­­ !) ca­lificativul de „artă nobila“ , deşi adepţii lui se­ desfigurează reci­proc pentru bani dacă sunt pro­fesionişti şi pe degeaba, adică „pour l’amour de Part“ dacă sunt amatori, — de ce oare cinemato­graful, a cărui existenţă e moti­vată suficient, nu şi-ar reclama şi el recunoaşterea artei sale . In jurul acestei presupusă artă, printr’o reclamă intensă, s'a cre­­iat o atmosferă de înaltă admira­ţie, susceptibilă de orice contra­zicere. Pe mine, personal, filmele nu mă satisfac. Prefer teatrul cine­matografului. Nu mă miră fap­tul că majoritatea agreiază fil­mul. Aceasta denotă indiferenţă pentru spectacolele de adevărată artă. latrimul din răspunsurile la ancheta dvs., am găsit, redat, în chip fidel idealul amatorilor de filme. Autorul acelui răspuns, „prefera cinematograful“, pentru că : „Actriţele sunt frumoase, au corpuri superbe, se îmbracă mi­nunat şi etalează un farmec fi­zic şi o tinereţe, fascinante“*. Odată realizat acest „amalgam­­fascinant* pasionaţii cinemato­grafului, în cazul răspunsului de faţă, sunt satisfăcuţi, deşi din el nu rămâne nimic spiritului. To­tul, pentru ochii Nimic nu în­cântă sufleteşte, Eu mi se ierte răspunsul poate, singular. La ci­nematograf mă duc rar­, şi numai la comedii. Mă duc rar, fiindcă nu mă pot împăca cu acele fasti­dioase efecte sonore, care abundă şi cu muzica specifică filmelor! Apoi, fiindcă nu mă pot identi­­­ica — lucru atât de uşor în tea­tru — cu nici un personaj. Orice urmă de afinitate, este ştearsă, între spectator şi artist. In RAMPA schimb, în jurul acestuia din urmă, se agaţă câte o aureolă de vamp, fatal, demon, etc. Pe Greta Garbo am văzut-o nu­mai fatală şi sper s’o mai revăd, tot aşa până la saturaţie. E sin­gura artistă, care mă provoacă să văd şi alte­ filme pe lângă obiş­nuitele comedii. Cinematograful, mă­­ atrage prin subiectul filmelor. Vedetele, cu excepţia Gretei Garbo, câtuş de puţin. Ignorez regizorii. Când merg la un spectacol, trebue să mă fi convins în prealabil de va­loarea lui. Reclama nu mă mai impresionează. Ştii la ce te poţi aştepta. De pildă­­­ mult trâmbi­ţatului film „Luminile oraşului’4, i-a corespuns o palidă realizare. La noi Charlie Chaplin a dezilu­zionat, îş­i din snobism ; e pro­pria mea convingere, că filmul a­­cesta a avut urme de artă. Re­clama însă mă pregătise la ceva mai mult. Şi dacă ar fi fost să fiu sclava ei, ar­­fi trebuit să mă aștept la 100% artă.­­ Succesele din teatru sau operă filmate cad. Un caz recent , ,li­liacul'* lui J. Strauss. L’am ascul­­tat, la Opera noastră, și mi se pă­ruse admirabil jucat. La cinema­tograf nara constatat decât o co­pie inferioară. Frecventez teatrul. Autorul consacrat constituie o chezăşie pentru mine. Mă­ interesează­ dea­­semenea şi autorii debutanţi. Nu­mele vedetelor formează un mo­tiv de atracţie. De multe ori, suc­cesul unei piese slabe, poate fi asigurat cu actorii de elită. Pun preţ mai mare pe aprecie­rile unei cunoştinţe, asupra unei I piese, decât pe o cronică drama­tică. La noi, critica justă nu se obişnueşte. Ca să constat valoa­rea unei piese, mă folosesc de un criteriu recomandabil : timpul. Dacă teatrul ,N** după premieră, anunţă subit data viitoarei­ pre­miere, nu-mi rămâne decât să aş­tept şi apoi să văd dacă se repet­­ anunţul. închei prin a mărturisi­ plăce­rea cu care am răspuns anchetei dvs. plină de interes şi prin a vă mulţumi pentru publicarea rân­durilor de faţă... MEROPPY BONE INTRAREA Z­ALO­MIT NO. 1, (SUB HOTEL ASTO­­.) TEATRUL LIBER In dosul Poştei Centrale (închis) TEATRUL CĂRĂBUȘ Str. Academiei Compania de revistă C. Tănase (Deschiderea stagiunei la 27 Mai) TEATRUL COLOS Calea Victoriei Compania, de reviste „Alhambra“ Telefon 333/48 (Deschiderea stagiunei Ia 27 Mai) nemenfo premiere Vineri 27 Maiu: Arena „Colos“ „Pa­rada Colos" revistă în 2 acte şi 28 tablouri d. N. Kiriţescu, N. Vlă­doianu şi N. Constantînescu. Sâmbătă 27 Mai, Teatrul Cărăbuş . „La lozul Cărăbuşului“ revistă in 2 acte şi 28 tablouri de d. N. Kiriţescu. Mărfi 24 MAI 1930 m­m. BUCUREŞTI re­kw. 761 hd­s iS: Muzică simfonică (plăci de gra­­mofon). 13.40: informaţiuni, bursa de cerea­­­le, bursa de efecte, cota apelor, Bună. Hi şi semnal orar. H: Muzică uşoară (plăci de gramof­fon). * ■18: Orchestra Motor: iluzică uşoară­ şi românească. i9: informalixf.nl, sport, meteorul , semnal orar. WAO: D-l Prof. Sextil Puşcatiu: i­a bogăţirea limbii, UNIVERSITATEA RADIO 19.S3: Orchestra Motor: continuarea concertului. 20: B. prof. i. Răducanu: Ce trebue să aşteptăm de la industria, româ­­nească. 20.20: o. Radu Patrulius:, Scrisorile Ecaterinei Mansfield. PROGRAM DE SEARA id­io: Muzică de dans (plăci de grai­mofon). . .:1. Ora exactă. Orchestra Radio: Beethoven: Uver­tură din „Creaţiunile lui Prometheu“! Dvorak: Suită poetică. 21.30: D. Perpessicius: Cărţi noul. 21.45: T­. G. Ştefanovîci tenor de la Opera Română. Ochii albaştrii Mo­zart : Două arii din „Răpirea din Se­rai“; Massenet: Arie din „Manon; Fi­­laret Barbu: Două cântece populare. 22.05: Orchestra Radio: Masesnet­; Les Eriinyes divertisment. D. Mil­haud : Actualităţi; R. Strauss: Valsul din: „Cavalerul Rozelor“» 22.45, infonnațiuni. o*» m 23 — 29 MAT 1932 Zilele Luni Marţi Miercuri Joi Teatrul Naţional Vineri Sâmbătă Duminică D’ale Carnavalului La ordinele dv. Doamnă/ Evantaiul Lady Wandermeer Crima din Strada justi­ţiei D’ale Carnavalului Idiotul Teatrul Regina Maria La ordinele dv. Doamnă/ Teatrul Ma­ria Ventura Teatrul Liber La ordinele dv. Doamnă­ La ordinele dv Doamnă! Daniela D’ale La ordinea Carnavalului dv. Doamnă­­! Scandalul Ana Karenina La ordinele­­ dv. Doamnă

Next