Rampa, mai 1932 (Anul 15, nr. 4286-4307)
1932-05-25 / nr. 4303
Sfârşit de stagiune Un sfârşit de stagiune cum n a fost de la război încoace. Teroare pe e I toată linia ! Nedumerire şi nesiguranţă. Proecte nu se pot face decât în vremurile normale. Câte teatre vom avea la nud ? Care va fi fizionomia ansamblurilor ? Nimeni, nu poate şti precis. Un singur lucru se ştie : ca se vor face ‘mari economii ! Oricât ştiinţele economice ar preaslăvi acest element, el nu este deloc încurajator pentru arta, în general. E aproape sigur că începănd din stagiunea viitoare, vom avea şi noi şomaj actoricesc. Lucrul nu e de fel îmbucurător. Autoritatea■ şi prestigiul nediscutat al directorului general al Teatrelor, va salva ce mai este de salvat. Conservatoarele — astăzi Academii — şi-au suprimat producţiile de fine de an. Sunt şi inutile. Rudele respective vor decreta geniile în sânul strict intim al familiei. La Teatrul Naţional au început repetiţiile in vederea viitoarei stagiuni. Interpreţii cari repetă în piesele respective se bucură, precum că distribuirea lor ar constitui un indiciu că nu fac parte din cei cari vor fi îndepărtaţi. O fi ! Poate că zodia economiei sub care se va deschide viitoarea stagiune va provoca un stimulent, o emulaţie între teatrele, cari vor fiinţa. Ar fi şi acesta un folos !. „Parada COLOS” Săptămână aceasta au loc lectura Poliţiei Capitalei, ultimele repetiţii de ansamblu I Ansamblul—în frunte cu Ma- • '' ' " ,legi ale revistei Parada Colos" di lena Bodescu, Silly Vasiliu, Lulu Nicolau, Sofica Ionescu, Vera Taco, W. Imre şi Const. Toneanu, T. Talianu, Gh. Bâeleşeanu, G. Groner, Marcel Emilian, V. Vasilache, Roman G. Iliescu etc., etc. — va lansa, in cuplete şi schaetchuri, actualitatea. Un corp de balet refăcut şi mărit subt conducerea d-lui Siomin, alături de Anny Siomin şi Snijinski, a pregătit evoluţiuni antrenante. Costumele sunt creaţia casei Pascat din Paris, iar decorurile opera pictorului Alexandrescu-Caramanlău. Lulu Nicolau N., Kiriţescu, Vlădoianu şi Constantinescu, producţienouă, cu care compania Alhambra îşi deschide stagiunea de vara în vasta gradină de lângă Pre Pe la Teatrul Naţional Direcţiunea Teatrului Naţional anunţă că odată cu intrarea în vigoare a noului orariu, spectacolele vor începe tot la ora 8 luni, după orariul oficial. Mafineurile încep la ora 2 luni după masă. Piesele: ,,D’ale Carnavalului” şi ,,Conul Leonida faţă cu reacţiurnea de I. L. Caragiale, se reprezintă din nou la Teatrul Naţional în seara de Marţi 24 Mai. în seara de Miercuri 25 Mai, Teatrul Naţional reia piesa lui Oscar Wilde Evantaiul d-nei Windermere”, în strălucita interpretare şi montarea fastuoasă de la premiera. •—_—exo------ Sărbătoarea internaţionala a muziciei Intre 16 şi 22 Iunie are loc la Viena a zecea sărbătoare anuală a muzicei organizată de Societatea internaţională pentru muzică modernă. • Sărbătoarea are loc în cadrul săptămânilor festive vieneze. Se vor represents? noile opere compuse in anul 1931. Pentru pomenirea artiştilor repauzaţi In ziuă de Sft. Constantin şiElena, conform datinei Sindicatului Artiştilor dramatici şi lirici sa oficiat la Biserica Boteanu un mare parastas pentru pomenirea şi odihna sufletelor artiştilor repauzaţi de veci. Serviciul divin a fost oficiat de Sfinţia Sa Părintele Niculae Popescu, secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiei, asistat de Sfinţia Sa Preotul Marin Vulpescu de la Biserica Kreţulescu şi Rădulescu de la Biserica Albă. D-l Mihail Vulpescu baritonul Operei Române a concertat imnuri religioase. Acelaşi serviciu religios s’a oficiat şi la mormintele artiştilor la Cimitirele Bellu şi Sft. Vineri. : Au asistat la serviciul religios:: D-l Al. Mavrodi, director general al Teatrelor şi, Operelor române, d-nele : Constanţa Demetriade, Maria Filotti, d-nii : Ion Mano lescu, C. Stăncescu, N. Soreanu, V. Maximilian, Gr. Timică, Coco Demetrescu, N. Gărdescu, d-nele: Irina Leonescu Maria Theo Teodorescu, Sevastia Popescu, d-nii: N. Simionescu, Nae , Eliescu, Cristache Stoenescu, etc. etc. şi nr. mare..număr de,rude şi cunoştinţe ale artiştilor repauzaţi întru Domnul, aducând prin aceasta un prinos de pietate memoriei lor. „Angéla i salvată“ „Angela i salvată farsă într-un act de Nican şi Leff, se joacă — cu mare succes — în fiecare zi la cinema „Corso" (Cercul Militar) cu Ionel Ţaranu, Nîcu Kaner, Ion Brună, M. Pătraşcu, etc. şi d-nele Rozina Wiquelin şi Mica Marinescu în rolurile principale. -----—exo—----- Producția elevilor Prof. Paschill Sâmbătă 28 Mai 1932, ora 9.50 seara va avea loc în sala Eintracht a 2?.a Producție muzicală anuală a elevilor d-lui ljunk —-----oxo----—• Marcel Achard La încăputul stagiunei viitoare se va juca la Paris o comedie nouă de Marcel Achard. Marcel Achard Interpreţii vor fi Gaby Morlay şi Pierre Fresnay. Vilegiatură şi Turism Rampa înfiinţează pentru sezonul actual o rubrică de Vilegiatură şi Turism Cititorii noştri vor găsi în această rubrică informaţiuni precise asupra tuturor staţiunilor balneare şi climaterice. Voi da cititorilor noştri în mod absolut gratuit orice lămuriri despre : Mijloacele de locomopune, cele mai eftine. Hotelurile, vilele, pensiunile şi restaurantele cu tarifele respective, taxele de băi, de cură, etc. însuşirile speciale ale fiecărei staţiuni. Distracţiile, excursiunile, etc. Reportaţii fotografice, cronica mondenă a fiecărei stațiuni concursuri etc. In numerice viitoare, amănunte complecte Ultima reprezentaţie a Naţionalului Ultima reprezentaţie a Teatrului Naţional are loc, în seara de 1 Iunie, cu „Elisabeta Regina Angliei” de F. Brukner cu d-na Maria Filotti în rolul titular. Reprezentaţia are loc sub înaltul patronagiu al M. S. Refelui în beneficiul Sindicatuui Artiştilor Dramatici. —------0X0-----—* Deja „Cărăbuş“ Zilele acestea va avea loc pe scena teatrului „Cărăbuş" de sub direcţiunea d-lui Const. Tănase, premiera super-revistei „La Lozul Cărăbuşului“ de d. N. Kiriţescu. In rolurile principale vor apare doamnele Elena Zamora, Lizica Petrescu, Mia Apostolescu, Consuela Munteanu, Lulu Savu Violeta Socaly şi domnii N. Niculescu-Buzău, Al. Giugatu, Aurel Munteanu, X. Stroe, M. Millian, Jean Anghelescu, Giovani şi Th. Burcuş. Corpul de balet, este format din 60 balerine şi 24 boys. Decorurile sunt lucrate după schiţele pictorului Cornescu de către Rothoffer iar costumele confecţionate parte la Paris şi parte în atelierele teatrului Cărăbuş de sub conducerea doamnei Florica Scârţan. Succesul ordinele comediei „La dv., Doamnă!“ Compania dramatică de la teatrul Regina Maria va continua sâ reprezinte în tot cursul săptămânii în fiecare seară şi în matineurile de Sâmbătă şi Duminică comedia lui Paul Geraldy şi Robert Spitzer: „La ordinele dv. doamna!’’ Piesa, a făcut până acum 15 reprezentaţii şi continuăsă se joace cu săli pline. E una din puţinele comedii scrise în ultimul timp, în care se evocă atmosfera parisiană descrisă atât de reuşit, pe vremuri, de Caillavet şi de Eleis. Eroul piesei Henri Sergis, denumit ,LNomme de Joie” e un don Juan modern care evoluează în saloanele parisiene şi in culisele teatrelor. Din pretext ca toate pretextele îl introduce in menajul soţilor Jolivet şi astfel reuşeşte să facă o nouă victimă în persoana Madeleinei Jolivet. INTERPRETAREA Piesa are şansa unei interpretări cât se poate de reuşite. Dl Tony Bulandra joacă cu infinite nuanţe şi cu eleganţa-i caracteristica, rolul cuceritorului Henri. In rolul Madeleinei Jolivet apare d-na Tantzi Cutava. Barozzi iar în al actriţei Gaby Verane apare d-na Nelly Sterian. Alte roluri importante sunt jucate de, d-nele Nora Piacentini, Maria Sandu- Angela , Mateescu şi de d-nii I. Talianu, Eterne, Mauia etc. Piesa e montată în decoruri elegante iar actriţele arborează toalete de mare lux. Matineurile de Sâmbătă şi Duminică se dau cu preţuri reduse. TEATRUL NAŢIONAL Orele 8.30 DALE CARNAVALULUI Comedie in 3 acte de I. L. Caragiale DISTRIBUŢIA Nae Girimea, frizer şi sub-chîriyg d.l A. Athanasescu lancu Pampon d.l, AL Ghibericon Mache Razachescu, zis Crăcănel d-l I. Finteşteanu Ua candidat dela Percepţie d.l 1. Manu lordache, calfă la. Girimea d.l N. Atanasiu Un ipista* d-l N. Săvulescu Diri ina M&zu d-na Eugenie Zahdria Mita B.ston d.na Satasa Alexandra Un chelner d.l T. Ciocălteu O mască d-ra Dona Carozzi Regia d-l V. Enescu, SPECTACOLELE CAPITALEI AZI se reprezintă la CONU LEONIDA FATA CU REACŢIUNEA farsa într'un act de Caragiale DISTRIBUŢIA Conu Leonida V. Antonescu Coana Efimiţa Sonia Clucsru Safta slujnica lor Olga Jăranu Direcţia de scenă d. V. Enescu. TEATRUL REGINA MARIA Splaiul Independenţei No. 1. Telefon 352/45 Asociaţia dramatică Bulandra, Maxi Emilian, Storin şi Iancovescu Orele 9 DISTRIBUȚIA Henri d-l Tony Bulandra Madeleine d.na Tantzi Cutava Barozzi Gaby Verane d-na Nelly Sterian d.na Jolivet d.na Maria Sandu Jeanine Roussel d.na Nora Piacentini Florence d-na Angela Mateescu Lea d.na Telly Bârbulescu Fernand d-l Chr. Eterle Jolivet d.l 1. Talianu Regisorul d.l Del Vechio •»Baruri ..Cabarete _____. . Muülc-halurl TEATRUL MAXIM ZIG ZAG Şoseaua Kiseleff, (Chateaubriand). Ora 11 seara Mare program de Music-Hall Lisette Molnár: Danse Oriental Grete MonckartValse danse di? points Else Asley: Tango-Fantesie Hansi Hemmer: Danse acrobaticul« Bella smaroDanse Tzigaine Nelly ürbanska : Dansuri espagnolé Sonia Gorianc: Danse acrobatique „ Ivette D'Ainy : Fantesie I SHERRIER Omul de cauciuc LILLY si EMMY Schwarts JAZZ SINCOPATOR’S ZIG-ZAG sub conducerea maestrului Dan Rǎdulescu RESTAURANTUL ROATA LUMII Salon ultra modern Grădină splendidă Grătar renumit Bufet bogat Vinuri selecţionate şi orice băuturi de Bar Orchestra Jazz WILLY MARKS—ALBAHARI diseurul LIVIANU Deschis toată noaptea RESTAURANT RACARU Calea Griviţei LA ORDINELE DV. DOAMNA! (L’Homme de Joie) comedie în 4 acte de Paul Geraldy și Robert Spitzer TEATRUL MARIA VENTURA Pasagiul Comoedia. Tel. 374/43 închis OPERA ROMANA Piaţa Walter Mihrocineanu " '(inchisă) 7 "" Stagiunea se va redeschide la 15 Noembrie I. Talianu Activitatea Uniunei Culturale Italo-Române din Milano -- O conferinţă despre Eminescu — „Uniunea Culturală Italo-Română“, de curând înfiinţată, în Milano, a revenit un nucleu puternic în jurul caruia se grupează floarea intelectualităţei milaneze. Un Întreg program de activitate se prepară şi se studiază în amănunţime pentru viitoarea stagiune de lucru, dar până atunci timpul nu se pierde zadarnic şi orice prilej e utilizat pentru propaganda românească aci in Italia. După interesantele, conferinţe ale d-pei prof. NOEMI CARELLX despre „literatura românească.“, după documentata conferinţă a cunoscutului scriitor şi conferenţiar Dino Bonardi, asupra operei lui: „Nicola Iorga“ după conferinţa despre folklorul românesc, făcută de Emil Riegler Dinu şi a celor 2 şezători româneşti, am avut în ziua de 14 Maiş .............•• . .. . . / CONFERINŢA LUI LUIGI ORSINI DESPRE MIHAIL EMINESCU Celebrul poet, prof. Universitar şi Preşedinte al „Uniunei Culturale Italo.Române“, d.nul Luigi Orsini, servindu-se de volumul , tradus de : d.nul Ramiro Ortiz şi de bogatul material pus la dispoziţie de către d-l Nicolae I. Alexandrescu, a reuşit să sintetizeze în mod admirabil, viaţa marşui nostru Eminescu. Luigi Dr. Hun, a ştiut să transmită entuziasm Intrarea numai cu invitaşi ,nobilă emoţie alesului public care umplea sala de la „Nuova Vita“ unde conferinţa avu loc. A arătat cum viaţa nefericită a lui Eminescu fu pentru el izvor de inspir noua piosade raţie, a analizat calităţile specifice ale poeziei lui, puternicii® sentimente, gân.area profundă şi mai presus de toare sublima armonie ce se desprinde din Întreaga opera eminesciană Şi după această profundă şi elocventă expunere, a cetit în traducerea lui R. Ortiz, o serie, de versuri printre care „Floarea anastră“, „Lacul“, „Atât de„ fragedă“, „Screnoroase păsărele” şi a terminat călduros aclamat cu „Luceafărul“. După terminarea conferinţei, un ceai a fost oferit ziariştilor şi literaţilor prezenţi, care într’o caldă atmosferă de prietenie, au petrecut pânină târziu, discutând despre artă şi literatura românească ,trezind din supletul multor scriitori dorinţa de a ne cunoaşte mai de aproape. ■: D-na JENI CIOLAC, în salonul Sindicatului femeilor artiste, a dat Luni 16 Mai un concert, de imizi c, populaţia românească. D-na JENI CIOLAC, o profesoară la conservatorul din Craiova, a cântat cu voce dulce şi armonioasă, o serie de bucăţi româneşti: „Foie verde 18, mâiţă“ de CHIRIAC; „Mândro unde inserezi?“ de OSCAR SPIRESCU ; „Drag îmi e mândru de tine“ şi „Trec zilele şi nopţile“ de TIBERIU BREDICEANU;„Mândruliţa de pe plai“, de TACHE POPESCU; „Imnul păcei“ de d na SOFIA PETRESCU; iar în urma insistenţei publicului a cântat o bucată de Chopin. Conţinutul cântecelor populare a fost tălmăcit de către d.l N. Alexandrescu. T)_”| RINA SALA GALLO, o dasăvârşită pianistă, a acompaniat cu mart suflet şi multă pricepere bucăţile româneşti. Admirabil efect a făcut costumul naţional lucrat în fir pe care-l purta cu multă distincţie d-na Ciolac. A mai cântat d.na RINA FRANCO şi a deschis sei bai ea care se dădea m onoarea Consulilor străini din Milano; d na G1 NA DOGLIOTI FRATI, D-sa salută consulii şi naţiunile pe care ei le r••«•rezintft; explică care-i seopu! a. : expune ce a văzut! inşi ! nu. •;' iXIYYTfriURAKGr în alte ţări, unde a avut ocazia a ţine conferinţe şi a face studii şi lansează un apel tuturor femeilor din lumea întreagă , rugându-le să propovăduiască binele şi să dea cât mai multe exemple de bunătate preparând lumei un viitor mai bun şi pe bărbaţi îi roagă sa ajute femeile care vor să pregătească puternice temelii Pacei popoarelor. Uniunea îşi continuă opera de propagandă românească, cu mari sacri, firii personale a făuritorilor ei, fără nici un ajutor material din partea romănilor. Toţi acei cudrag de neam sunt rugaţi să sprijine această mişcare menită a pune în evidenţă realele noastre calităţi literare şi artistice. Cine e in măsură de a colabora şi e dispus s'o facă, e rugat să se adreseze direct uniunei Culturale Italo. Române Milano . Via S. Nicolaa No. 7. N. I.A. încă un teatru Parisian transformat în cinema Cu începere de la 3 Iunie teatru Ba Ta Clan pe care-l conducea, d-na Rasimi, se transformă in cinematograf. -----------xpx - Şedinţa comitetului pentru concursul inter naţional de muzică Comitetul provisoriu al concursului Internaţional 1932 de vioare la Viena s’a întrunit sub preşedinţia lui Klemens Krauss directorul Operei din Viena. Cu prilejul acestei consfătuiri s'a prezentat o dare ee seamă a activităţei comitetului. D-l Iosef Reitler directorul noului conservator a fost ales vice-preşedinte, şi d-l Cesare Nordic de la liceul musical din Bologne al doilea vice-preşedinte. Comitetul a primit până acura 500 înscrieri din diferite ţări. In afară de 79 inscripţii austriece; cele mai numeroase sunt: 56 din Polonia, 43 din Cehoslovacia, 40 din România, 38 din Italia, 36 din Germania, 28 din Franța, și 12 din Spania. Ancheta noastră asupra teatrului Prefer teatrul cinematografului Incontestabil prin realizările recente, la care s’a ajuns cu mijloace de dpbnică superioară, ci-'nematograful a început să intereseze un public mai numeros. Realizările sale însă, în ceeace privește arta, rămân aproape nule. Că există artă cinematografica , simt de acord. Dar n’o concep, decât ca pe o artă unică, proprie unei industrii. Dacă acelui monstruos sport , pugilatul, i s’a decretat (te întrebi de cine !) calificativul de „artă nobila“ , deşi adepţii lui se desfigurează reciproc pentru bani dacă sunt profesionişti şi pe degeaba, adică „pour l’amour de Part“ dacă sunt amatori, — de ce oare cinematograful, a cărui existenţă e motivată suficient, nu şi-ar reclama şi el recunoaşterea artei sale . In jurul acestei presupusă artă, printr’o reclamă intensă, s'a creiat o atmosferă de înaltă admiraţie, susceptibilă de orice contrazicere. Pe mine, personal, filmele nu mă satisfac. Prefer teatrul cinematografului. Nu mă miră faptul că majoritatea agreiază filmul. Aceasta denotă indiferenţă pentru spectacolele de adevărată artă. latrimul din răspunsurile la ancheta dvs., am găsit, redat, în chip fidel idealul amatorilor de filme. Autorul acelui răspuns, „prefera cinematograful“, pentru că : „Actriţele sunt frumoase, au corpuri superbe, se îmbracă minunat şi etalează un farmec fizic şi o tinereţe, fascinante“*. Odată realizat acest „amalgamfascinant* pasionaţii cinematografului, în cazul răspunsului de faţă, sunt satisfăcuţi, deşi din el nu rămâne nimic spiritului. Totul, pentru ochii Nimic nu încântă sufleteşte, Eu mi se ierte răspunsul poate, singular. La cinematograf mă duc rar, şi numai la comedii. Mă duc rar, fiindcă nu mă pot împăca cu acele fastidioase efecte sonore, care abundă şi cu muzica specifică filmelor! Apoi, fiindcă nu mă pot identiica — lucru atât de uşor în teatru — cu nici un personaj. Orice urmă de afinitate, este ştearsă, între spectator şi artist. In RAMPA schimb, în jurul acestuia din urmă, se agaţă câte o aureolă de vamp, fatal, demon, etc. Pe Greta Garbo am văzut-o numai fatală şi sper s’o mai revăd, tot aşa până la saturaţie. E singura artistă, care mă provoacă să văd şi alte filme pe lângă obişnuitele comedii. Cinematograful, mă atrage prin subiectul filmelor. Vedetele, cu excepţia Gretei Garbo, câtuş de puţin. Ignorez regizorii. Când merg la un spectacol, trebue să mă fi convins în prealabil de valoarea lui. Reclama nu mă mai impresionează. Ştii la ce te poţi aştepta. De pildă mult trâmbiţatului film „Luminile oraşului’4, i-a corespuns o palidă realizare. La noi Charlie Chaplin a deziluzionat, îşi din snobism ; e propria mea convingere, că filmul acesta a avut urme de artă. Reclama însă mă pregătise la ceva mai mult. Şi dacă ar fi fost să fiu sclava ei, arfi trebuit să mă aștept la 100% artă. Succesele din teatru sau operă filmate cad. Un caz recent , ,liliacul'* lui J. Strauss. L’am ascultat, la Opera noastră, și mi se păruse admirabil jucat. La cinematograf nara constatat decât o copie inferioară. Frecventez teatrul. Autorul consacrat constituie o chezăşie pentru mine. Mă interesează deasemenea şi autorii debutanţi. Numele vedetelor formează un motiv de atracţie. De multe ori, succesul unei piese slabe, poate fi asigurat cu actorii de elită. Pun preţ mai mare pe aprecierile unei cunoştinţe, asupra unei I piese, decât pe o cronică dramatică. La noi, critica justă nu se obişnueşte. Ca să constat valoarea unei piese, mă folosesc de un criteriu recomandabil : timpul. Dacă teatrul ,N** după premieră, anunţă subit data viitoarei premiere, nu-mi rămâne decât să aştept şi apoi să văd dacă se repet anunţul. închei prin a mărturisi plăcerea cu care am răspuns anchetei dvs. plină de interes şi prin a vă mulţumi pentru publicarea rândurilor de faţă... MEROPPY BONE INTRAREA ZALOMIT NO. 1, (SUB HOTEL ASTO.) TEATRUL LIBER In dosul Poştei Centrale (închis) TEATRUL CĂRĂBUȘ Str. Academiei Compania de revistă C. Tănase (Deschiderea stagiunei la 27 Mai) TEATRUL COLOS Calea Victoriei Compania, de reviste „Alhambra“ Telefon 333/48 (Deschiderea stagiunei Ia 27 Mai) nemenfo premiere Vineri 27 Maiu: Arena „Colos“ „Parada Colos" revistă în 2 acte şi 28 tablouri d. N. Kiriţescu, N. Vlădoianu şi N. Constantînescu. Sâmbătă 27 Mai, Teatrul Cărăbuş . „La lozul Cărăbuşului“ revistă in 2 acte şi 28 tablouri de d. N. Kiriţescu. Mărfi 24 MAI 1930 mm. BUCUREŞTI rekw. 761 hds iS: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13.40: informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor, Bună. Hi şi semnal orar. H: Muzică uşoară (plăci de gramoffon). * ■18: Orchestra Motor: iluzică uşoară şi românească. i9: informalixf.nl, sport, meteorul , semnal orar. WAO: D-l Prof. Sextil Puşcatiu: ia bogăţirea limbii, UNIVERSITATEA RADIO 19.S3: Orchestra Motor: continuarea concertului. 20: B. prof. i. Răducanu: Ce trebue să aşteptăm de la industria, românească. 20.20: o. Radu Patrulius:, Scrisorile Ecaterinei Mansfield. PROGRAM DE SEARA idio: Muzică de dans (plăci de graimofon). . .:1. Ora exactă. Orchestra Radio: Beethoven: Uvertură din „Creaţiunile lui Prometheu“! Dvorak: Suită poetică. 21.30: D. Perpessicius: Cărţi noul. 21.45: T. G. Ştefanovîci tenor de la Opera Română. Ochii albaştrii Mozart : Două arii din „Răpirea din Serai“; Massenet: Arie din „Manon; Filaret Barbu: Două cântece populare. 22.05: Orchestra Radio: Masesnet; Les Eriinyes divertisment. D. Milhaud : Actualităţi; R. Strauss: Valsul din: „Cavalerul Rozelor“» 22.45, infonnațiuni. o*» m 23 — 29 MAT 1932 Zilele Luni Marţi Miercuri Joi Teatrul Naţional Vineri Sâmbătă Duminică D’ale Carnavalului La ordinele dv. Doamnă/ Evantaiul Lady Wandermeer Crima din Strada justiţiei D’ale Carnavalului Idiotul Teatrul Regina Maria La ordinele dv. Doamnă/ Teatrul Maria Ventura Teatrul Liber La ordinele dv. Doamnă La ordinele dv Doamnă! Daniela D’ale La ordinea Carnavalului dv. Doamnă! Scandalul Ana Karenina La ordinele dv. Doamnă