Renaşterea Bănăţeană, iunie 1996 (Anul 8, nr. 1912-1936)

1996-06-13 / nr. 1922

PAGINA 2 ♦ 13 IUNIE 19% Răspunsurile la concursul "Mihai Eminescu în Banat" Fără nici o exagerare, concursul "Mihai Eminescu" organizat de redacția publicației Renașterea bănățeană, se distin­ge nu numai prin caracterul său original, ci și prin unicitate. O temă restrânsă "Eminescu în Banat", eșalonarea sa pe par­cursul a 6 luni (15 I - 15 VI), existența unei­ bibliografii generoase care putea fi consultată, deși ea n-a fost recomandată ni­mănui dintre participanți etc., toate dove­desc, în esență, că acest concurs a fost o fericită modalitate de cunoaștere, prețuire și iubire, față de un mare poet al lumii. Redăm, în continuare, sub forma unui ghidaj, răspunsurile care trebuia date de către cele câteva zeci bune de concurenți: 1) Nicolae Eminovici; 2) Eminescu a putut face cunoștință cu asemenea cărturari, precum: Al. Mocioni, Al. Marienescu, Iulian Grozescu, Vincențiu Babeș, Melen­­tie Drăghici, ca și cu toți cei care au relatat în presa vremii despre turneul teatrului românesc în Banat; 3) Soția lui Pascaly naște un prunc, botezat aici, la Timișoara; 4) Primele cercetări referitoare la prezența lui Eminescu în Banat aparțin lui I. Scurtu (Semănătorul, 1903), Enea Hodoș, apoi T. Bucurescu, Virgil Birou, G. Călinescu, I. Iliescu etc.; 5) Primele publicații periodice din Banat care au scris despre Eminescu au fost, între altele, Foaia Diecezană, Caran­sebeș, Luminătorul, Timișoara, Drapelul, Lugoj, Românul, Arad, Primăvara, Sânnicolaul Mare. 6) Este o întrebare cheie și ea se referă la prima teză de doctorat tipărită de către Ilie Cristea care a fost și episcop al Caransebeșului. Cartea despre Viața și opera poetului, tipărită în limba maghiară, s-a editat în 1895. 7) Ne referim, în această întrebare, numai la reviste, precum: Romanische Revue (Reșița etc.), Luceafărul, Timișoara, Semenicul, Lugoj, Primăvara Banatului etc.; 8) Documente, cărți, reviste, ilustrate, alte diverse mărturii despre Eminescu sunt păstrate la Arhivele Statului, bibliotecile universitare, ale Filialei Academiei, Județeană, Mitropolia Banatului, muzeele din Timișoara, Lugoj etc., și la câțiva colecționari din Timișoara, Caransebeș etc.; 9) Iulian Grozescu; 10) Al. M. Marienescu; 11) L-au putut influența pe Eminescu scriitori bănățeni precum: D.T. Țichindeal, P. Lupulov, Marienescu, Al. Gavra, Melentie Drăghici etc.; 12) Au­tori de manuale: E. Hodoș, Tr. Topliceanu, I. Lungulescu ș.a.; 13) La o artistă. Amorul unei marmure, Hector și Andromache, dar și Geniu pustiu, Mira etc.; 14) Statui Eminescu la: Sânnicolaul Mare (prima), Oravița, Timișoara, Buziaș; 15) Traducători din Eminescu au fost L.V. Vischer, Victor Homenau, Franyo Zoltán ș.a.; 16) Au susținut conferințe despre poet: V. Goldiș, O. Goga, E. Hodoș, A.E. Peteanu, Tr. Topliceanu, Tom­a Georgescu; 17) Câteva poezii, 1901, Poezii, Arad, 1918 și 1925, Simfonii de toamnă, Rumänische Dichter, 1932; 18) Iosif Cheie, Felicia Giurgiu, St. Munteanu, G. Tohăneanu, E. Todoran, I. Iliescu, V. Vintilescu, I. Funeriu; 19) Scriitori din Banat ar fi de amintit: V. Birou, A. Cosma, Al. Jebeleanu, Fr. Zoltán, Fr. Liebhard, D. Ureche, M. Șerbănescu,Ion Marin Almăjan. 20) Este și aceasta o întrebare dificilă, căci nu dorim să aflăm care au fost autorii sau cărțile în limba germană despre Eminescu, ci un cercetător german care a scris despre Eminescu în Banat, întrucât tema concursului era cea a legăturilor poetului cu aceste meleaguri. Este vorba despre Hans Diplich, iar eseul său este Eminescu und das Banat prof. univ. dr. ION ILIESCU RENAȘTEREA BĂNĂȚEANĂ Timișoara ■ centru de studii anglistice La cel de-al treilea congres al Societății Române de Studii Anglistice și Americanistice desfășurat recent la Constanța, cei peste 100 de participanți români, britanici, americani, polonezi etc. au decis ca sediul acestei prestigioase organizații profesionale, afiliate la Societatea Europeană de Studii Engleze, să fie mutat la Timișoara, unde apare și singura revistă de studii anglistice și americanistice din România, "EAS". Aceasta este o recunoaștere a bunului renume pe care universitarii timișoreni l-au câștigat prin cercetările de specialitate publicate în țară și în străinătate. Din Comitetul director al Societății Române de Studii Anglistice și Americanistice fac parte prof. dr. Hortensia Pârlog, conf. dr. Pia Brânzeu și lector Luminița Frențiu de la Universitatea de Vest din Timișoara. (C.O.) In replică în cele mai bune condiții...” Am primit din zbor o informație precum că în ședința din această săptămână, guvernul, după îndelungi meditații, "a luat măsuri ca alegerile de duminică să se desfășoare în cele mai bune condiții". Ce să înțelegem din acest moștenit limbaj de lemn? Că ne va aștepta la scară o limu­zină care ne va transporta la urne, apoi la iarbă verde? Sau că se vor pune indicatoare la fiecare zece metri, chiar dacă știm drumul încă de la primul tur? Ori că, de data asta vor fi ștampile mai multe și tuș va fi la discreție? Ori, dim­potrivă, că vom fi luați de mânecă și trimiși la vot, după cum s-au făcut unele propuneri? Slujbașii care redactează asemenea texte n-au citit, n-au auzit că expri­marea, fie ea și oficială, se eliberează de schematism, deve­nind mai... transparentă? (Dulci sunt posturile neclătinate de de­cenii!) Cu asemenea asigurări și îndemnuri mă îndoiesc că va putea fi "combătut" absenteismul. Va crește, totuși, procentul de votanți, stimulat de alte rațiuni? Va staționa, va descrește? Pe ne­obișnuita caniculă a acestui iunie, neliniștea politicienilor, a can­didaților, tinde să devină fierbinte. Nu mai fierbinte, cred, decât a suporterilor echipei naționale. Iată încă o necunoscută în ecuație: s-ar putea ca dacă tricolorii ne decepționează în continuare, să le piară la mulți cheful de vot­­ în ideea că nici fotbalul nu mai aduce bucurii în țară. E o glumă care cred că se potrivește în această săptămână când victoria echipei generalului, la europene, putea crea cozi la urne. Asta ar fi, să zicem, una din cele mai bune condiții. Un lucru e sigur: nu va ploua cu voturi, chiar dacă duminică va fi cerul înnorat. In fond, cărțile în genere, sunt fă­cute, procentele sunt mulțumitoare pentru unii, chiar dacă sunt și dintre cei care lăcrimează. Oricât ar fi scorul de strâns, cineva tot trebuie să rămână pe dinafară. Apropo, cine va învinge la Moscova? Lupta e dură. Mai mult ca oriunde, e în joc istoria. Un pas înainte sau doi pași înapoi? Rușii nu vorbesc, ca noi, de schimbare, ci de înaintarea pe noul drum sau pur și simplu de întoarcere la visul comunist, la utopia care înfioară plăcut urechile. Așa că, săptămâna viitoare, vom fi curioși de ai noștri, dar cu siguranță, precum întreaga planetă, vom aștepta (cu inima strânsă) să auzim ce opțiuni au rușii în acest iunie de cumpănă. ...Dar până duminică mai e timp să ne asigurăm "de cele mai bune condiții". Astăzi va fi una din cele mai fierbinți zile. Sperăm ca generalul să fi luat ș­­i măsuri... Pentru cele mai­­ condiții. Hai, românii! Mai întâi j la poartă, mai apoi la ură. I. J. ROVINA Mihai Eminescu s-a oprit pe o stradă, în Timiș1. Pe clădirea Liceului Nikolaus Lenau din Timișoara a fost dezvelită ieri o placă memorială ce amintește trecerea marelui nostru poet, Mihai Eminescu, în anul 1869, prin Timișoara, ca sufleur al trupei teatrale a lui Pascaly. Inițiatorul și unicul realizator al acestei lăudabile acțiuni este prof. Gh. Luchescu, consi­­lier-șef al Inspec­toratului pentru Cultură al județu­lui Timiș care, în cuvântul rostit cu acest prilej, a a­­dresat puținilor participanți la fes­tivitate, întrebarea retorică: "Oare ve­­ni-la vremea când oamenii culți ai acestei țări și a­­cestui oraș vor în­țelege că fără iubi­re nu se poate cul­tiva respectul și dragostea față de trecutul nostru?". Căci, după cum s-a putut lesne ob­serva și în respectivul moment, marii intelectuali ai orașului, autoritățile, dascăli și școlari au socotit ne­vrednic pentru ei să-l onoreze pe Eminescu, asistând la fixarea trecerii sale prin Timișoara, pe o anume stradă. Indiferența noastră, a românilor, față de per­sonalitățile pe care această țară și acest popor le-au dat este ucigătoare, demnă de hulă. Cel care a trecut prin țările occidentale a putut observa grija cu care sunt fixate în plăci comemorative, statui, busturi etc., date și momente ale istoriei și culturii acelor neamuri. Există la aceștia un cult al trecutului, nu zgomotos și nici de paradă, ci demn, persuasiv. Românilor a înce­put să le fie rușine de ceea ce sunt și-și caută dascăli pe alte continente și prin alte țări, în paguba și spre ne­fericirea noastră. Demagogii și pan­glicanii politici a­­mețesc acest neam cu tot felul de a­­buri mirositori și turmentanți. Cu ce scop și în slujba cui? A intereselor proprii, pentru a se cocoța pe scau­nele puterii, pe bănoasele fotolii de unde să poată prinde una din țâ­țele pline de lapte și miere. Cum Eminescu, la vremea lui i-a atacat cu vehemență, arătându-i în hidoasa lor goliciune, nu este de mirare că nici unul dintre aceștia nu a venit să-i cinstească momentul. La sărbătorire au contribuit și elevii Școlii populare de artă, clasa de actorie a prof. Eugen Moțățeanu, care au recitat versuri ale lui Eminescu și ale altor poeți români. ION MARIN ALMĂJAN "Agri­cultură." sau... altceva? • Dilemă hamletiană în colectivul de studenți și cadre didactice de la secția timișoreană de Artă Teatrală Conferința de presă orga­nizată de cadre didactice și studenți de la secția de Artă Teatrală (în limba română) din cadrul Facultății de Muzică (Universitatea de Vest) Timișoara s-a dovedit a fi demnă de niște viitori slujitori ai muzelor, întrucât s-a desfășurat într-o ambianță originală, foarte rar (sau, poate nicicând) considerată a fi potrivită unei asemenea întâlniri. Cei câțiva "presari” au discutat cu gazdele lor la nivel de... scenă a Casei Studenților, între diverse obiecte din decorul unui "Azil de noapte", una dintre părți - studenții - purtând costu­mația adecvată piesei lui Gorki. "Ostilitățile" conduse de confe­rențiarul universitar Emil Reus au relevat, la început, dar nu în primul rând, greutățile cu care se confruntă această secție, singura din țară aflată "sub protecția directă a Academiei de Teatru și Film". Lipsa de spațiu a fost rezolvată parțial prin folosirea scenei de la Casa Studenților, oferită cu amabilitate de directorul acesteia, dl Antonie Vlad. O foarte bună colaborare mai există cu Teatrul Maghiar și cel German, care le furnizează vestimentația și recuzita necesară. "Chiar dacă avem foarte multe necazuri, nu despre ele vrem să vorbim, pentru că schimbându-se administrația, "guvernul" Universității, sperăm ca acesta să iasă în întâmpinarea noastră în rezolvarea lor (...). Noi suntem încă "copiii străzii"­­ pe lângă că nu avem acoperiș deasu­pra capului, suntem anonimi, necunoscuți în țară (...). Veniți să vedeți ce facem noi aici, agricultu­ră sau altceva". PATRICIA MANOLE Urmare din pag. 1 " La ora actuală, în România..." de ameliorare este să școlarizeze, informeze, chiar să-i dădăcească pe cei ce cresc animale din această rasă, în așa fel încât să existe o cointeresare a crescătorilor pentru a deveni membri ai asociației. Prin apartenența la această instituție, crescătorii își valorifică superior producția, comercializând ani­male valoroase biologic ce le aduc venituri mai mari decât dacă ar vinde doar lapte. Pe lângă funcțiunea de a me­dia tranzacții de la un crescător la altul, în cadrul opțiunilor unui stat pentru export, uniunea alege animalele ce vor fi exportate, negociind cu fiecare crescător în parte.­­ Ce efective sunt cuprinse în activitatea de reproducție și ameliorare?­­ în Landul Baden-Württemberg există un efectiv activ de reproducție de 125.000 vaci din rasa Simmental, din care 92.000 sunt adăpostite în unități ale asociațiilor. Din acestea sunt nominalizate, în urma testărilor, 1.500 de vaci mame și tauri care se împerechează cu 8-10 tauri ce au ieșit, în urma testărilor, ca cei mai buni amelioratori în cadrul rasei. Din descendență se selecționează 500 de tăurași, care intră în testarea după performanțele proprii realizate (spor mediu zilnic, consum specific etc.). Din cei 500 de tăurași sunt aleși, în urma testării, aproximativ 90, care sunt testați în continuare privind obținerea de descendenți, performanțele acestora și calitatea materialului seminal, în final— rămân 8-10 tauri, selectați pe baza performanțelor realizate de către ascendenți și de către descendenți. Prin această activitate intensă de selecție și ameliorare s-a ajuns ca producția medie de lapte a vacilor din rasa Simmental din Landul Baden-Württemberg să fie de 5680 litri pe lactație (cam 18,7 litri pe zi), cu 4,12 % grăsime și 3,5 % protei­ne, la o greutate corporală medie a vacilor de 720 kilograme. - Care sunt etapele programului de ameliorare în Germania?­­ Primul pas al ameliorării îl constituie individualizarea animalelor după naștere. Urmează completarea registrului genealogic al animalului, pe baza căruia se eliberează un extras în care este specificată ascendența animalului și performanțele acestuia. Această "adeverință de identitate" este absolut necesară în cazul vânzării animalelor, astfel că în orice moment să se știe de unde provin animalele în cauză. O a treia etapă o constituie programarea și transpunerea programului de ameliorare, iar în ultima etapă se realizează valorificarea produșilor obținuți, instituția trebuie să aibă o sursă de bani, cel mai mare câștig rezultând din vânzarea animalelor valoroase. - Cu ce ocazie în Timișoara? - Am fost invitat de către Universitatea de Științe Agricole a Banatului și de către SEMTI Timișoara pentru a susține un seminar pe tema metodelor și a procedeelor folosite în ameliorarea taurinelor în Germania, seminar la care au participat și directorii oficiilor județene de reproducție și selecție a animalelor din România, studenți și cadre didactice. Au fost discuții aprinse pe tema direcțiilor pe care trebuie să le urmeze ameliorarea animalelor în România. Părerea mea este că trebuie să se edifice, în perioada imediat următoare, sistemul de control al producțiilor animale în România, astfel încât să existe un program funcțional de ameliorare și însămânțare. Acestea se pot realiza în minimum cinci ani, în condițiile existente la ora actuală. Progresul genetic al efectivelor, condiție indispensabilă a creșterii producțiilor ani­male, se poate realiza pe două căi: prin cumpărarea de paiete de material seminal provenite de la cei mai buni tauri din lume în rasa respectivă și selecția descendenților sau prin cumpărarea de tauri tineri valoroși, din părinți "lideri" pe plan internațional. Această ultimă metodă a fost utilizată de către dl ing. Vaida, directorul SEMTEST-ului Timișoara, și se pare că a obținut rezultate deosebite. Uniunea Asociațiilor Crescătorilor de Bovine de Reproducție din Landul Baden-Württemberg este dispusă să ofere crescătorilor din România material biologic foarte valoros la un preț avantajos, în așa fel încât creșterea bovinelor să devină o sursă tot mai importantă de venituri pentru crescători.

Next