Renaşterea Bănăţeană, februarie 1997 (Anul 9, nr. 2118-2141)
1997-02-05 / nr. 2121
PAGINA 2 ♦ 5 FEBRUARIE 1997 II Pregătiri pentru Olimpiada naționala de interpretare muzicala • Pentru clasele IX-XII Datorită tradiției muzicale a municipiului Reșița și a rezultatelor bune obținute în ultimii ani de elevii Liceului de Artă din localitate, în perioada 23-30 martie se va desfășura, la Reșița, Olimpiada națională de interpretare muzicală pentru clasele IX-XII. Cu toate că mai este timp, primăria a demarat pregătirile. Urmează ca Inspectoratul Școlar al județului Caraș-Severin să se implice în dotarea liceului gazdă cu aparatură audio-vizuală necesară și cu instrumentele muzicale care deocamdată lipsesc: două piane, un oboi, un fagot etc. în afara acestora, organizarea unei asemenea manifestări, la care vor participa circa 450 de concurenți și profesori din întreaga țară, implică cheltuieli considerabile. De aceea ne asociem "Apelului către cei cărora le place muzica", făcut de dl Mircea Popa, primarul municipiului, prin care se solicită sprijinul reșițenilor. Iubitorii de muzică pot depune zilnic, la casieria primăriei, sumele pentru sponsorizare în contul "Olimpiadei de interpretare muzicale" T. CRISCIU Revista dascălilor timișeni Asociația învățătorilor Timișeni iese din anonimatul în care s-a învăluit de la înființare, afirmându-se ca mișcarea culturală. Sub sigla ei a apărut al doilea număr al periodicului "învățătorul", după ce prima ediție ne-a salutat prin colinde de Crăciun, într-un limbaj deloc scolastic sau rigid, pe lângă mărturisirea intențiilor unificatoare vis-a-vis de dăscălime, revista "învățătorul" dorește să înștiințeze «"acolo sus", despre neajunsurile breslei, dar și să imortalizeze sentimente, gânduri, aspirații ale învățătorilor de toate generațiile; oferă informații asupra exigențelor examenelor pentru obținerea gradelor în învățământ; descrie legătura Asociației învățătorilor Timișeni cu lumea oamenilor necăjiți, implicațiile culturale ale acestei organizații nesindicaliste, păstrează viu spiritul dascălilor evocați de marii noștri scriitori. O informație de ultimă oră, apărută în publicație, este anunțarea Balului învățătorilor, care va avea loc sâmbătă, 8 februarie, ora 17, la cantina 1 a Universității de Vest din Timișoara. Redactată de educatoare, învățători și profesori, revista ei sponsorizată de realizatorii ei, multiplicată deocamdată la xerox, dar sigură de utilitatea și de viitorul ei. ADELA PAL 1 Concurență neloiala Vizavi de Liceul de Arte Plastice se află internatul Grupului Școlar "Electromotor". Departe de noi gândul că tocmai elevii care locuiesc aici și-ar fi zugrăvit atât de abstract pereții sau că vecinii lor de peste drum și-ar fi exersat talentele pe zidurile megieșe. Cel mai sigur este că niște ratați în domeniu și-au expus astfel lucrarea de diplomă. Daia ne gândim că ar fi bine ca băieții îmbrăcați la fel să încerce să-i prindă pe făptașii cu sprayul, până n-ajung să-și expună ideile fixe de-a lungul întregii străzi Mihai Eminescu. CORNEL RÁCZ Fenomenul Sorana sau starea de uimire O ființă coborâtă parcă dintr-un basm sau din povestea Micului Prinț, cu ochii mari, căprui, cu privirea mereu uimită. Dintre atâtea limbaje posibile, ea cunoaște mai bine pe cel legat de artele plastice, pentru a da la iveală din prea plinul sufletului și al minții sale. Când Sorana Felicia Petrescu expunea pentru prima oară la Salonul Vega, anul trecut în luna martie, toți cei prezenți am simțit un fior adânc, cel pe care doar întâlnirea cu o minune te face să-l simți la o astfel de cotă fierbinte. Aceeași stare de minunare în fața sublimului am avut-o și au avut-o toți cei prezenți sâmbătă, 1 februarie 1997, la Galleria 28, la vernisajul celei de-a doua personale de grafică a copilei de doar 13 ani. Erau de față scriitoarea Adriana Babeți, cea care a și prezentat expoziția, în termenii iubitorului de frumos și ai admirației pentru copilulminune, părinții, bunicii, sora, unchiul Sorin, cunoscutul pianist, scriitorii Vasile Popovici, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Marie-Jeanne Jutea, profesori de-ai fetei de la Liceul de Arte Plastice, colegi și foști colegi de la Liceul "N. Lenau”. Am putea vorbi de fenomenul Sorana? Ca și pentru alți copii-minune din lume, la ora actuală nu putem să prevedem ___________________________________ evoluția ei artistică. Deocamdată, ea continuă să ne uimească atât prin vitalitate, cât și prin tenacitate, talent debordant, încrâncenare a gândului. Unite sub titlul de "Vremea inocenței", tablourile Soranei ne invită în lumea misterului, o lume imemorială, cu figuri a la Dali sau Miro, , sau figuri emblematice, venite parcă de pe o altă planetă sau fiind poate expresia unui mesaj primit dintr-o altă lume, cum se întreba Adriana Babeți. Semne simbolice, alegorii, într-o beție de figuri umane sau cvasi-umane în luptă cu luminile și umbrele conștiinței, titluri sugestive "Despre harul formelor vii", "înăuntru, în afară", "Haine, umbre, dedublări”, "Atlas", "Gemenii", "Urmele viitorului", "Oglinzi paralele”, vizând maturitatea expresiei artistice. Spațiul Galleriei 28, găzduită de soții Bădescu, a devenit prea strâmt pentru mulțimea tablourilor acestui copil deosebit, care lucrează cu furie, cu disperare, cu pasiune și care nu se oprește până nu biruie monștrii sau îngerii din rațiunea sa. Elevă model și la școală, ea este și deținătoarea premiului I la copii 12-14 ani la Olimpiada Internațională de Arte Plastice, de la Timișoara, din iulie 1996. RODICA OPREANU RENAȘTEREA BĂNĂȚEAN, Dezbaterea de care pomeneam săptămâna trecută (într Balcani și Europa Centrală) îl îndreptățea pe Al. Paleologul observe că "angoasanta" problemă a intrării în Europa (despr care se vorbește aluvionar și în mod impropriu) trădeau persistența bolnăvicioasă a unui complex. Altădată, români nu-și puneau astfel de probleme, fiind și simțindu-S europeni, notează sec conu' Alecu. Iar declarația mai recent, a unui politolog care insinua că țara noastră ar avea deale între calea euro-balcanică și cea central-europeană ne-ar limita pretențiile, implicit accesul la "standardele europene" Dincolo de falsul hamletism, se ignoră chestiunea esențială formulată răspicat de dl Paleologu: problema nu este de a (re)intra în Europa, ci de a ne regăsi funcția noastră de națiuni europeană, probată și prin starea intelectuală a nației. Or, spre "A spune că Istoria nu ma încălzește mâncarea răcită e fals" (Jean-François Revel 'reinventarea' Europei (II) ♦ Este democrația ireversibilă? consternarea multora, s-au găsit destui (chiar la noi) care au îmbrățișat teza că ortodoxia nu este europeană, denunțând în Arcul Carpatic, pe urmele deja faimosului Huntington, un punct de fractură al Europei; în fine, nici blamatul balcanism, purtând o "conotație dezgustătoare", n-ar trebui să ne mâhnească peste poate, în pofida "inducțiilor balcani" , noi nu suntem balcanici dar zice sedin dl Paleologu , ar fi nici o rușine dacă am fi". Chiar așa. Rezumând (sper, corect) intervenția dlui Paleologu, trecem spre subiectul fierbinte al temei noastre, iscat de o relativ recentă traducere (semnată de Dan C. Mihăilescu) la Editura Humanitas: "Revirimentul democrației", aparținând prestigiosului politolog Jean- Francois Revel. Lectura cărții, cutezăm a crede, ar fi obligatorie nu doar pentru cei care, mai mult sau mai puțin îndreptățiți, se cred oameni politici, asaltând scena. "Brusca euforie democratică", legată de acest penultim deceniu al secolului marcat de disoluția comunismului, conducea pe autor la o necesară interogație: nu cumva "ispitele totalitare" pot reactiva? Vom fi de acord că alungarea unui dictator e o condiție necesară (dar nu și suficientă) pentru instaurarea democrației. Procesul e anevoios și cunoaște momente de recul. Iar istoria, ne reamintește Revel, se face pe pielea oamenilor. Necrezând că ar fi vorba de un automatism de implantare a democrației, Revel avertizează că "totul se poate întoarce", cerând o politică mondială a democratizării. Tocmai pentru a bloca "aberațiile moderne", absente în logica pură dar oricând posibile în Istoria concretă, manevrând spretexte ideologice. Și apoi nu Europa a devenit leg ”uul totalitarismului? Deci avem nevoie de o nouă Europă. L ea mărșăluim împreună. ADRIAN DINU RACHIERU "Suntem în primul rând români.. economice se prezintă oarecum diferit față de situația celorlalte centrale sindicale. Asta deoarece în BNS există un număr mare de sindicaliști care lucrează în sectoare de activitate mai puțin expuse pericolului de care aminteau. Este vorba de salariații din domeniul portuar, al poștei și telecomunicațiilor, sectoare în care nevoia de specialiști este încă mare. Este însă adevărat că avem și membri de sindicat care lucrează în industria grea în Brașov, societăți-mamut cum ar fi Roman S.A. Brașov, Tractorul Brașov etc. Sărcina noastră este de a ne ocupa în mod real de soarta celor din urmă, care, probabil, vor avea de suferit de pe urma reformelor economice. De altfel, până pe 14 februarie, consiliul de conducere al BNS va finalizat un studiu complex privind masurile de protecție socială de care urmează să beneficieze membrii noștri de sindicat, în cadrul întâlnirii pe care aț avut-o cu parlamentarii de Timiș, pomeneau despre formarea unor adevărate monopoluri private în economia națională. Care sunt sectoarele economice direct afectate de apariția grupurilor monopoliste și în ce măsură ar putea fi ele eliminate?^ Din informațiile pe care le am, în România s-au format deja puternice trusturi private, care dacă nu vor fi atacate, vor dicta în curând prețurile într-o serie de domeniicheie din economie. Acestea activează pe principiul rețelelor mafiote, formând adevărate structuri oligarhice în sectoare cum ar fi: petrolul, aluminiul, cimentul, prelucrarea lemnului, rețeaua de asigurări. Toate aceste structuri s-au aciuat pe lângă diferite bănci din București și controlează o serie de operațiuni economico-financiare. - Ne puteți oferi numele persoanelor aflate în fruntea respectivelor grupuri financiare? - Sigur că da, cu atât mai mult cu cât anumite date despre persoanele în cauză sunt cunoscute în lumea afacerilor. Ca să exemplific, "mafia” cimentului este controlată de firma Crescent, prelucrarea lemnului de către firmele domnului Viorel Cataramă, rețeaua hotelieră și cea a asigurărilor de către frații Păunescu, petrolul de anumite firme private care îl au în frunte pe Teodor Voștinaru, acestea fiind țazurile cele mai elocvente, însă lista ar putea continua. Cât privește posibilitatea eliminării rețelelor cu pricina, acest fapt s-ar putea realiza prin adoptarea de urgență în Parlament a unor legi anti-trust, sau prin alte măsuri guvernamentale. Revenind la starea social-economică din țară, credeți că măsurile preconizate de Guvernul Ciorbea, în vederea însănătoșirii economiei, vor putea fii suportate de populație? Senzația mea este că, deși majoritatea românilor sunt conștienți că doar reforma ne poate salva, se va ajunge la un moment dat ca oamenii să-și exprimem nemulțumirea în stradă. Așa cum a afirmat și colegul meu, dl Matei Brătianu, într-o situației atât de disperată, suntem în primul rând români, și abia apoi lideri sindicali.