Renaşterea Bănăţeană, iulie 2015 (Anul 27, nr. 7740-7766)

2015-07-07 / nr. 7745

Nicolae Bălcescu, omagiat la Seghedin în cadrul Zilei Culturii Române la Seghedin, care va fi organizată sâmbătă, 11 iulie, în pitorescul oraș de la vîrsarea Mureșului în Tisa, de către comunitatea românească din județul Csongrad și catedra de limba și literatura română a Institutului Pedagogic "Juhász Gyula", va fi omagiată personalitatea istoricului și revoluționarului pașoptist Nicolae Bălcescu, cosemnatar, în 14 iulie 1849, alături de liderul pașoptist maghiar Lajosd Kossuth, a pactului de pacificare româno-ungară, pro­gramul va debuta la ora 10, la pri­măria municipală, cu lansarea celui mai recent număr al revistei "Con­­ viețuirea - Együttélés", moment urmat de un simpozion științific și de vernisarea expoziției "Banatul la 2014", realizate în cadrul proiectului derulat în parteneriat de Univer­sitatea de Vest din Timișoara. O ceremonie de depunere de jerbe la placa memorială Kossuth-Bălcescu din piața Klauzál va fi organizată la ora 14. Tratatul dintre Lajos Kossuth și Nicolae Bălcescu, recunoscut imediat de armata revoluționară a lui Avram Iancu, a pus capăt unui an de confruntări sângeroase între pașoptiștii români și cei maghiari,deschizând un proces anevoios și sinuos de coabitare între principalele state ale bazinului Dunării, România și Ungaria, proces care a trecut de la etapa armistițială la cea de colaborare abia în anul 1996, după semnarea, de această dată la Timișoara, a Tratatului bilateral de înțelegere, cooperare și bună vecinătate. (L.N.) Sabin V. Drăgoi, a șaptea stea a Timișoarei Memoria pedagogului, folclo­ristului și muzicologului român Sabin V. Drăgoi (1894-1968) a fost onorată în prima duminică a acestei luni, la și de către Filarmonica "Banatul" și asociația "Pro Philar­­monia" din Timișoara, printr-o dublă ceremonie culturală. Astfel, pe Aleea Muzicienilor din fața Sălii Capitol a fost inaugurată steaua dedicată lui Sabin Drăgoi, o donație a europar­lamentarei Maria Grapini care se adaugă celor deja montate în onoarea compozitorilor români și universali George Enescu, Béla Bartók, Franz Liszt, Johann Strauss, Johannes Brahms și Joseph Joachim, în continuarea ceremoniei, prezidată de managerul instituție­i-gazdă, Ioan Coriolan Gârboni, și de directorarea festivalului-concurs "Sabin Drăgoi", soprana Aura Twarowska, în foaierul de la etajul I al Filarmonicii "Banatul" s-a desfășurat gala lau­reaților din cadrul concursului care poartă numele celui omagiat, mo­ment urmat de un recital extraordinar susținut de soprana Teodora Gheorghiu. Format în Conservatoarele din Iași, Cluj și Praga, Sabin V. Drăgoi este considerat în prezent drept unul dintre fondatorii școlii muzicale etnofolclorice românești, tendință ilustrată și de cele peste o sută de compoziții originale, care acoperă toate genurile muzicale. Continuare în pagina 3 Alte generații, același Caragiale Teatrul Național­­ "Mihai Eminescu" a prezentat, la sfârșitul fructuoasei stagiuni 2014-2015, o premieră cu cântec. "Onor boborul" a fost invitat la teatru și la "revo­­luție". Caragiale a râs și a scris de mai multe ori despre faimoasa "re­publică de la Ploiești", care a durat trei zile și despre care, până în ultima dintre ele, au știut doar conspiratorii. Regizorul Sabin Popescu a râs și el, după care, inspirat de aceste scri­eri, a creat scenariul spectacolului "Boborul", ajutat de un mare artist al cuvântului, Șerban Foarță, de această dată în calitate de autor al textelor cântecelor. O comedie "curat" caragialiană, amplasată într­­unul dintre locurile pe care le-ar fi preferat și "nenea Iancu", dacă ar fi ajuns prin Timișoara. Fabrica de Bere. Premiera spectacolului "Bobo­rul" s-a jucat sâmbătă, 27 iunie, de la ora 19, distribuția reunindu-i pe actorii Bogdan Spiridon, Valentin Ivanciuc, Nicolae Pârvulescu, Călin Ionescu, Doru Iosif, Constantin Torarnițchi, Romeo Ioan, Florin Ruicu, Laura Avarvami, Ionuț Iova, Raul Lăzărescu și Ștefan Roman. Echipa de creație este alcătuită din Zsolt Fehérvári (scenografia), Ilié Stepan (muzica), Lucian Matei (video), Alin Radu (mișcare scenică), Florian Putere (light design). Direcția de scenă a spectacolului aparține lui Sabin Popescu. Spectacolul se va relua din toamnă, suntem convinși,cu același succes. (G.P., Foto: A.P.) Creativitatea tehnico-științifică, în zodia validărilor în domeniul tehnic, creativitatea are multe fațete. Uneori e o idee nemaipomenită, una din acele idei care ar schimba lumea din temelii dacă n-ar avea nevoie, pentru a putea fi pusă în aplicare, ca lumea să rămână exact așa cum e. Alteori apare ca expresia nemijlocită a pasi­unii pentru domeniul ales, a impli­cării devenită exigență, aspirație către perfecțiune. Sau e doar o mică victorie, rezultat deopotrivă al per­severenței și hazardului, în lupta con­tinuă cu problemele mărunte de zi cu zi, însă oricare ar fi forma ei de manifestare, creativitatea are nevoie să construiască sau măcar să schimbe ceva pentru a nu rămâne doar vii. Cu alte cuvinte, are nevoie de întâl­nirea esențială între mintea creatoare și resursele antreprenoriale capabile să transforme ideea în realitate. Două astfel de întâlniri au avut loc recent la Timișoara. A fost mai întâi Salonul Internațional de Inven­ții și Inovații "Traian Vuia",desfă­șurat la Casa Tineretului, într-un spațiu impropriu (impropriu pentru orice, după cum bine remarca cine­va), și-au expus realizările atât inven­tatori independenți cât și instituții universitare sau de cercetare. Și, ca de obicei la astfel de evenimente, invențiile reprezentate de mașinării sau instalații în care "se mișca ceva" au captat imediat atenția vizitatorilor, în dauna celor discrete sau imobile. De altfel, în ciuda rezonanței denu­mirii, un salon de inventică este, de cele mai multe ori, departe de a fi un spectacol futurist. Nu pentru că ar lipsi viziunea (sau viziunile) viitorului, ci pentru că modul de prezentare al unei mașini sau a unui echipament este întotdeauna tributar capacității inventatorului de a investi în realizarea unui prototip care să integreze în mod fericit funcționa­litatea proiectată și designul indus­trial. Să nu mai vorbim de realizările pur teoretice, valoroase poate în sub­stanța lor științifică sau practică, însă având dezavantajul de a exista doar prin câteva planșe atârnate pe pereții standurilor, în general, scopul un astfel de eveniment este să pună în contact inventatorii cu cei care ar fi interesați să investească în reali­zările lor pentru a le aduce la stadiul de soluții cu valoare comercială. Și acest lucru chiar se întâmplă uneori, iar vizitatorii salonului de la Timi­șoara au putut vedea câteva invențiile deja recunoscute, premiate și adoptate în industrie. însă, în spatele numeroaselor diplome sau medalii ce se oferă la astfel de manifestări, lucrurile sunt adesea mai puțin rore pentru că o invenție care ajunge să fie expusă în mod repetat la dife­rite saloane în scopul de a-și găsi finanțare are șansele diminuate din start, înseamnă că utilitatea acelei invenții nu este suficient de evi­dentă, soluția aleasă nu este compe­titivă sau inventatorul a încercat deja să o pună în practică și a eșuat. Totuși, schimbul de experiență poate fi un factor important, "colegii de breaslă" oferind adesea solu­ții utile în ce privește modul de implementare sau de promovare a unei invenții. O întâlnire cu valențe similare a avut loc și la Bibliote­ca Universității Politehnica Timi­șoara. Concursul studențesc "Interac­tive Digital Media Student Contest", aflat la cea de a doua ediție, a adus față în față studenți și reprezentanți ai firmelor aflate în căutarea de talente pentru domeniul în continuă dezvoltare al IT-ului. Continuare în pagina 8

Next