Revista de Etnografie şi Folclor, 1965 (Anul 10, nr. 1-6)

1965 / nr. 4

358 ION­ RADU MIRCEA 12 ci printr-un canal practicat în corpul broaștei (vezi fig. 8) și continuat în plăcuțele care formează corpul lor, de obicei de formă ovală și de dimen­siunile cheii. Această variantă are o largă răspîndire și este exemplificată în satele din raionul Ciuc37, în Munții Apuseni38, în Moldova etc., cu folosință di­versă. Se aplică fie pe partea interioară a ușii, fie la exterior; în primul caz se practică o ferăstraie pe unde se introduce mina cu cheia. Operația de deschidere se complică în acest caz, deoarece mina care apasă cheia tre­buie să tragă și zăvorul. Aceste broaște au deseori forme elegante și o bogată ornamentație sculptată. Ele se folo­sesc sau au fost în folosință la con­strucțiile anexă ale locuinței, la bu­cătării de vară, la șură, la căsoaie sau cămări. b.2. O formă oarecum deose­bită este aceea în care cheia funcțio­nează prin învîrtire în jurul axului ei; în linii mari, asemenea broaște nu diferă prea mult de cele descrise mai sus ; deosebiri prezintă doar cheia, care este cioplită dintr-o singură bu­cată de lemn tare, și are un miner prelungit cu un fus rotund pe care se ridică două sau mai multe limbi. Acesta se termină cu un vîrf ascuțit ce intră într-un lăcaș special amena­jat în interiorul broaștei, la capătul canalului de pătrundere. Cheia străbate gaura de intrare cu limbile în jos, trece prin golurile cățeilor și se fixează cu vîrful în celălalt perete al broaștei. Răsucind cheia cu o jumătate de cerc, limbile își schimbă poziția ridicînd în sus cățeii și deblocînd zăvorul 39 (fig. 8). b.3. Cramele vechi din raionul Tîrgu Jiu, construite din bîrne masive de stejar, cu două uși din plăci enorme de lemn, aveau în interior broaște de proporții neobișnuite (fig. 9). Un caz tipic este la gospodăria din satul Fig. 8. Broască cu cheie (Fundul-Moldovei, nn. Cîmpulung). 3. Muzeul Satului-București, la gospodăria din satul Bancu-Ciuc, se utilizează la bucă­tărie, purtînd data 13.4.4 (1913 aprilie 4), alta la ușa șurii (1919) ; în șură se păstrează o alta din 1919. Prima are 11 cm, a doua 8,5x39, cealaltă 9x60 iar ultima 15x123 cm, 39 Ibid., gospodăria Sălciua (43x14 cm). La preluarea ei, casa folosea un zăvor de fier, deschis cu un cîrlig de sîrmă groasă. „Căsoaia” prezintă o fereastră mică în partea dreaptă a ușii, care servea la introducerea brațului ce purta cheia pentru broască ce fusese probabil în uz. 39 Exemplele cele mai interesante sunt cele din Muzeul Satului , la Fundul Moldovei (raion Cîmpulung), dintre care unul are o cheie cu 4 limbi la o broască cu 4 căței, la Nerej-Vrancea unde cheia era o vergea cu 3 cepi la o broască cu 3 căței (Vezi H. H. Stahl, Nerej, p. 152, fig. 56) sau la Berbești-Maramureș. O cheie asemănătoare se găsește în inventarul gospodăriei maramureșene de la Ieud; ea dovedește existența acestui fel de broască alături de broasca de tipul a, folosită la Dragomirești-Maramureș.

Next