Revista de Etnografie şi Folclor, 1993 (Anul 38, nr. 1-6)
1993 / nr. 1-2
13141 Precizări biobibliografice La rîndul său, în rubrica intitulată fie ,„Istoria neamului”, fie „Din istoria neamului”, fie „Din trecutul neamului”, inițiată la 8 iulie 1907, „Moldovanul” publică următoarele materiale întru realizarea punctului respectiv al programului său : întemeierea Moldovei, Moartea lui Ștefan cel Mare, Din letopisețul lui Neculce, Radu cel Mare, Mihai Viteazul, Fanarioții, Sobieski și moldovenii de C. Negruzzi, Vitejia vechilor moldoveni de B. P. Hasdeu. în pofida concepției pur moldovenești, adică basarabene a lui Gh. V. Madan, denumirea rubricii denotă recunoașterea nemărturisită public de către el a comunității moldo-românilor. Conștiința acestei comunități și-a găsit o expresie și mai convingătoare în domeniul valorificării de către „Moldovanul” lui Gh. V. Madan a moștenirii literare din trecut. Peste treizeci de nume scriitoricești din felurite perioade, dar mai ales clasică (în total „Moldovanul” în cele 18 luni de activitate a înregistrat 75 de numere) vin să sprijine adevărul unei astfel de afirmații. De-am încerca să le adunăm operele publicate în periodicul examinat, rezultatul ar fi un volum impunător de versuri și proză semnate de Eminescu, Alecsandri, Creangă, Negruzzi, Bolintineanu, Bălcescu, Delavrancea, A. Panu, Alexandrescu, Vlahuță, Caragiale, Slavici, Goga, Sadoveanu și ceilalți mici și mari. Primul loc după numărul de publicații îi aparține lui G. Coșbuc, după care urmează V. Alecsandri, A. Panu, M. Eminescu, Alexandrescu, O. Goga etc., care semnează în paginile „Moldovanului, de la șapte pînă la 26 de proze sau poezii. Concretizînd aceste cifre abstracte și mute, ieșim față în față cu opere dintre cele mai semnificative : Doi codri ai Moldovei de D. Cantemir, Petru Rareș de Ion Neculce, Amintiri din copilărie și narațiunile de moș Ion Boală de Ion Creangă, Obiceiul de luptă al lui Ștefan cel Mare de N. Bălcescu, Cum au apărut moldovenii, Cetatea Albă (Akkermanul) de C. Negruzzi, Bătaia din codrii Cozminului și Muma lui Ștefan cel Mare de D. Bolintineanu. Aceste fragmente și texte integrale, după cum vedem, veneau să sprijine punctul din program privind istoria națională. Prezența în ziarul „Moldovanul” a unor astfel de autori, mai cu renume și mai modești, precum sunt C. Conachi, D. Țichindeal, A. Donici, A. Panu, P. Ispirescu, Gr. Alexandrescu, T. Pamfile, Elena Sevastos, Th. D. Speranția este o dovadă a predilecției săptămânalului „Moldovanul” și în primul rînd a redactorului — editor Gh. V. Madan pentru literatura cît mai aproape și mai pe înțelesul și gustul cititorului simplu basarabean. Principiul de selectare a textelor publicate îl trădează versurile publicate din opera lui Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Goga. Prezența în anumite numere a două și chiar trei poezii de-ale lui Alecsandri, Coșbuc ș. a. poate fi explicată anume prin caracterul popular al creației lor artistice, prin originea folclorică a textelor publicate; în această ordine de idei, M. Eminescu prezintă un caz particular care se cere comentat: marea valoare a creației sale poetice vine în contradicție flagrantă cu ceea ce s-a publicat în săptămînalul lui Gh. V. Madan sub unghiul de vedere cantitativ și mai ales calitativ : din cele zece publicații înregistrate în săptămînal majoritatea o constituie „Cântecele” („Frunză verde de curechi...”, „Cîte păsări sînt pe lume ...”, „Frunzulița macului” etc.) și „Strigături și chiuituri”, adică scrieri de la periferia marii lui moșteniri artistice. Explicația fenomenului o va face peste cîțiva ani revista „Cuvînt moldovenesc” (nr. 2/1913) : „vroind să dăm ceva din scrierile lui Eminescu, — citim, în revistă, — sîntem nevoiți să ne