Revista Economică, iulie-decembrie 1981 (nr. 27-52)
1981-08-14 / nr. 33
26 ECONOMIE MONDIALĂ RELAȚIILE ECONOMICE EST-VEST IN CONDIȚIILE CONTEMPORANE IN CADRUL CIRCUITULUI mondial de valori materialeși spirituale, un rol important au relațiile economice dintre țările socialiste și țările capitaliste dezvoltate, cunoscute sub denumirea de „relații economice Est-Vest. Importanța acestor relații este dată in primul rînd de faptul că atît țările socialiste cit și țările capitaliste dispun de un însemnat potențial economic, tehnic, științific și uman care în anumite domenii este complementar Unele țări sînt mai dezvoltate, altele mai puțin dezvoltate, unele dispun în anumite sectoare de o tehnologie modernă, de vîrf, altele urmează să intre in posesia acestei tehnologii. In majoritatea țărilor capitaliste industriale există un surplus relativ de capital, iar unele țări socialiste, cum este și România, spre exemplu, au posibilități relativ limitate de a procura tehnica avansată. Totodată trebuie avut în vedere interesul deosebit al unor firme din Occident de a-și desface mărfurile pe piața țărilor socialiste ca urmare a dificultăților pe care le întîmpină pe piața țărilor capitaliste industriale. La aceasta se adaugă gradul mai mare de certitudine pe care îl prezintă pentru firmele occidentale piața țărilor socialiste. Relațiile economice Est-Vest au in același timp o pondere majoră în dezvoltarea încrederii și conlucrării între țările socialiste și s țările capitaliste dezvoltate, în soluționarea pe cale pașnică a diferendelor și stărilor tensionale, în asigurarea coexistenței pașnice între țările cu orînduiri sociale diferite. In acest sens, extinderea relațiilor economice Est-Vest corespunde pe deplin politicii de pace și prietenie pe care o promovează țările socialiste pe plan mondial. Corespunzător cerințelor obiective amintite, România extinde în cadrul politicii sale economice externe și relațiile cu țările capitaliste industriale. Fundamentînd necesitatea extinderii relațiilor cu țările capitaliste dezvoltate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, sublinia că „aceasta permite o intensificare a participării la diviziunea internațională a muncii, accesul mai rapid la tehnica și tehnologia avansată și, totodată, se înscrie in politica generală de promovare a relațiilor de colaborare cu toate statele, fără deosebire de orinduire socială*“. La baza relațiilor sale internaționale, a raporturilor cu celelalte state, România așează principiile egalității in drepturi respectului, independenței și suveranității, neamestecului în treburile interne și colaborării reciproc avantajoase. Deși relațiile economice dintre țările socialiste și țările capitaliste industriale au un caracter obiectiv, putînd fi reciproc avantajoase și servind cauza păcii și prieteniei între popoare, extinderea lor a întîmpinat, și mai întîmpină încă, greutăți însemnate. După cum se știe, în primii ani postbelici principalele state capitaliste dezvoltate au impus, sub influența cercurilor reacționare, un embargou economic aproape total față de țările socialiste în speranța că acesta va frîna dezvoltarea lor economică. Urmare a acestei orientări, relațiile comerciale dintre țările capitaliste și cele socialiste au înregistrat o scădere considerabilă. Astfel, potrivit unor calcule, la începutul deceniului al șaselea exporturile țărilor capitaliste dezvoltate din Europa către țările europene devenite socialiste reprezentau în anul 1953, circa 60% față de nivelul realizat în 1948 și numai 28% față de cel al anului 1938. Pe de altă parte, nivelul exportului acelorași țări către cele capitaliste europene se redusese in anul 1953 la 58% față de 1948 și la 21% față de 1938). Dar embargoul economic n-a putut să împiedice țările socialiste să obțină succese remarcabile în dezvoltarea lor economico-socială. în același timp, îngustarea relativă a pieței capitaliste după încheierea procesului refacerii economice postbelice, evoluția ciclică a economiei capitaliste și pagubele cauzate de restrîngerea relațiilor economice Est-Vest — au obligat cercurile de afaceri și statele capitaliste să reia legăturile tradiționale cu țările socialiste. Prevalarea rațiunii economice a împins statele capitaliste industriale să ia unele măsuri de liberalizare a comerțului lor cu țările socialiste, fapt ce a contribuit la extinderea relațiilor economice Est-Vest, în promovarea relațiilor economice internaționale, în crearea cadrului adecvat pentru extinderea cooperării internaționale un anumit rol au avut organizații și instituții internaționale cum sunt : Comisia Economică O.N.U. pentru Europa sau UNCTAD. In spiritul Actului final DEZVOLTAREA și instaurarea înțelegerii, a colaborării și păcii pe continentul nostru este la rîndul său un factor esențial pentru extinderea relațiilor comerciale dintre țările socialiste și țările capitaliste industriale, pentru conlucrarea rodnică, reciproc avantajoasă intre state. în acest sens, în spiritul Actului final al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, la reuniunea de la Madrid, România a propus convocarea unei Conferințe pentru întărirea încrederii și dezarmare în Europa. Extinderea relațiilor economice Est-Vest presupune totodată lichidarea oricăror bariere și îngrădiri artificiale, trecerea la soluționarea cu forțe comune a unor probleme esențiale pentru popoarele de pe întregul continent în domeniul cooperării industriale, energiei, transporturilor, agriculturii, mediului înconjurător, științei și tehnicii, domenii de importanță majoră pentru dezvoltarea economico-socială a tuturor țărilor. în această direcție la reuniunea de la Madrid, România a făcut propuneri concrete privind : dezvoltarea cooperării industriale; dezvoltarea colaborării în domeniul științei și tehnicii și dezvoltarea colaborării în domeniul agriculturii. Deși în relațiile economice Est-Vest continuă să existe unele dificultăți, comerțul dintre țările socialiste și țările capitaliste a înregistrat, îndeosebi începînd cu anii ’60, o creștere însemnată. Mai mult, nivelul scăzut la care ajunsese acest comerț în primul deceniu postbelic a făcut ca în ultimii 20 de ani creșterea volumului comerțului dintre țările socialiste și cele capitaliste dezvoltate să fie mai rapidă decît creșterea volumului comerțului dintre țările socialiste. Dacă ne referim numai la comerțul țărilor membre ale C.A.E.R. cu țările capitaliste dezvoltate rezultă o intensificare continuă. Astfel, în perioada 1960—1970 creșterea a fost de 2,4 ori, iar în deceniul 1970—197$ de 4 ori, mai rapidă decît a comerțului acelorași țări cu țările socialiste. Un anumit rol în realizarea acestei dinamici l-a avut și evoluția prețurilor. Menționăm totodată că în perioada amintită în cadrul dinamicii volumului total al comerțului Est-Vest, importul țărilor socialiste din țările capitaliste a înregistrat o creștere mai accentuată în raport cu creșterea exportului. Spre exemplu, importul țărilor membre ale C.A.E.R din țările capitaliste dezvoltate economic era în 1979 de 10,2 ori mai mare decît în anul 1960, în timp ce volumul exportului în țările amintite era de numai 9,4 ori mai mare. Ca urmare a evoluției amintite a comerțului Est-Vest a avut loc și o creștere însemnată a ponderii comerțului țărilor socialiste cu țările capitaliste dezvoltate. După cum se vede din tabelul nr. 1, în perioada 1960—1979 Tabelul nr. 1 Ponderea țărilor socialiste și a țărilor capitaliste dezvoltate in volumul comerțului exterior al țărilor membre ale C.A.E.R. — în% — ponderea țărilor capitaliste dezvoltate în volumul total al comerțului exterior al țărilor membre ale C.A.E.R. a crescut de la 20,6% la 29,6%. Pe fiecare țară socialistă europeană membră a C.A.E.R. ponderea comerțului exterior cu țările capitaliste industriale a ■) Nicolae Ceaușescu, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate, vol. 10, București, Ed. Politică, 1974, p. 229 .) Alexandru Puiu, Relațiile economice dintre țările socialiste și cele capitaliste dezvoltate. București, Ed. Politică, 1973, p. 22 Țări socialiste Țări capitaliste dezvoltate 1960 1970 1979* 1960 1970 1979*) Total comerț exterior 72,5 67,2 60,5 20,6 23,7 29,6 Import 71,2 66,8 59,7 21,4 25,7 32,2 Export 73,8 67,7 61,3 19,7 21,6 27.0 *) Fără R.S. Vietnam Reviste economică