Revista Istorică Română, 1932 (Anul 2)
434 NOTIȚE BIBLIOGRAFICE cere în revistă a operelor artistice ale anului 1931. Despre Muzeul Municipului București, vezi p. 92-96, despre Muzeul de Artă Națională, p. 111-118. Ca sfârșit un indice de nume, p. 121125. Reproduceri reușite: tehnica volumului foarte îngrijită. In scurt : o lucrare care aduce servicii. Trebue deci continuată. Ar fi de dorit ca și în alte domenii de creație românească să se alcătuească asemenea lucrări. C. C G. 96. Busuioceanu Al., Colecția regală de pictură, în Boabe de grâu, III (1932), p. 129-146, cu 16 reproduceri. 97. Cantacuzino M. Gh., Arcade, firide și lespezi, București (1932), 311 p.— O serie de conferințe la Radio despre arhitectura românească. Câteva titluri : Casa țărănească, Biserica Fundenii Doamnei, Mănăstirea Văcărești, Palatul de la Mogoșoaia, Piețele orașelor, Grădinile românești. 98. Coman P., Cele mai vechi cruci ale Mățăului (Muscel), în Bui. Com. Mon.ist., XXIV (1931), p. 102-104. 99. Drăghiceanu V., Monumentele istorice din Oltenia, în Bui. Com. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 105-135. — Multe date interesante asupra monumentelor istorice, în special biserici și cule, din satele Olteniei. P. P. P. 100. Iorga N., Biserica Galbenă din Urlați, în Bul. Com. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 7-10, cu 4 figuri. 101. Iorga N., Biserica și palatul dela Afumați (Ilfov), în Bul. Com. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 33-37, cuô fig.—Biserica și curțile boerești sunt clădite din porunca lui Constantin Stolnicul Cantacuzino la 1696. P. P. P. 102. Iorga IV., Biserica veche din Bătrâni, în Bul. Comn. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 101. — Biserica din Bătrâni în Buzău e clădită la 1808. P. P. P. 103. Iorga N., Catapetesme, în Cuget clar, V (1932), p. 235-244. Și extras. 104. Iorga N., Cea mai veche icoană din Moldova, care însă nu e veche, în Bul. Comn. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 29-30.—Icoana dela Vad dată de Petru Rareș, la muzeul Batthyányi din Alba-Iulia, este însă complet refăcută. P. P. P. 105. Iorga N., Icoanele de la Muzeul Sinaia, în Bul. Corn. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 61-66. 106. Iorga N., Pietrele de mormânt ale Seilor din Baia, în Bul. Corn. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 1-6, cu 13 figuri.—Treisprezece pietre de mormânt cu inscripții latine din secolele XV—XVII, aflătoare la Muzeul de Antichități și provenind de la Baia. P. P. P. 107. Iorga N., Tipografia la Români, în Almanahul graficei române, Craiova, 1931, p. 32-56.—Studiu care privește în special ornamentația și partea artistică a vechii arte tipografice la noi. P. P. P. 108. Iorga Trei biserici de sat muntene : Pietroșița, Calnini și Cremenari, în Bul. Corn. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 49-60, cu 15 figuri. 109. Károly de Viski, Gravures sur bois populaires roumaines de Transylvanie, publiées d’après les matrices originales appartenant à la collection de la section ethnographique du Musée National Hongrois, Budapesta, ed. Muzeului Ethnografie, 1931, 18 stampe în dosar de carton, 25 pengő. no. Lupeanu-Melin Al., Xilografii cari au lucrat în tiparnița cea veche de la Blaj, în Almanahul graficei române, Craiova, 1931, p. 121-134. iii. Maniu Adrian, Muzeul Aman, în Boabe de grâu, III (1932), p. 257-267, cu 24 reproduceri.