Revista Istorică Română, 1938 (Anul 8)

282 NOTIȚE BIBLIOGRAFICE 45- Severcanu G., Trésor de Huși. Ornements et monnaies daces de la région de Huși, în Bucureștii, I (1935), p. 17-36. — Autorul prezintă un tezaur de 76 monete de argint, imitații barbare după tetradrahmele lui Filip II al Macedoniei, având pe av. capul barbarizat al lui Jupiter, iar pe rv. călărețul. Monetele sunt toate de tipuri diferite și denotă o lungă circulație ; toate au fost însă demonetizate printr-o adâncă tăetură pe rv, care rareori ajunge să străbată moneta în întregime. Ni se fac cunoscute apoi patru fibule de argint cu arcul , navicella, dar în șase fețe, cu resortul unilateral, iar piciorul frumos ondulat în chip de gât de lebădă se termină într-un buton ornamentat cu linii semi­circulare. Publicația e completată cu două brățări, ale căror capete se pretrec, având corpul format din o serie de fațete, iar capetele terminale ornamentate în acelaș fel ca și butonii fibulelor. Ambele reprezintă tipuri getice necunoscute încă. Autorul ne spune că toate aceste obiecte împreună cu monetele au consti­tuit un tezaur și s’ar fi găsit într’un tumul în localitatea Epureni, lângă Huși, în 1922. Toate aceste informațiuni d. Severeanu le are desigur deja un argintar din Iași, de la care a achiziționat întregul tezaur, prin intermediul altui argintar din București. Din această cauză locului de găsire îi punem cel puțin un semn de întrebare, dacă nu-l considerăm ca total necunoscut. Stăruințele d-lui L. de a fixa o dată de îngropare tezaurului, fie ea și aproximativă (a. 50-20 a. Chr.), bazat pe existența unei contramărci[ ?] în formă de C pe o imitație barbară după Filip, contramarcă pe care autorul o găsise mai înainte pe monetele romane de la Gherghina, ni se par inutile deoarece argumentele sale sunt departe de a fi convingătoare. B. Mitrea 46. Șteîănescu J. D., Monuments d'art chrétien trouvés en Roumanie, în Byzantion, VI (1931), p. 571—612, 2 fig. + 30 pl.— Două opaițe creștine de lut ars din Colecția Părintelui Ursăcescu din Curteni (Fălciu). Cel dintâi dintre ele a fost găsit împreună cu alte fragmente de vase, în interiorul unui sarcofag roman descoperit la Constanța. Decorul acestei lămpi este cât se poate de inte­resant și până în prezent unic. In adevăr, în medalionul central al lămpii apare figura lui Christ cu inscripția Pacem meam de nobis. Mântuitorul e reprezentat în picioare, îmbrăcat în costumul antic obișnuit și purtând barbă și plete lungi lăsate pe spate. Cu brațele întinse în lături, el face cu amândouă mâinile gestul binecuvântării. Pe banda circulară din jurul medalionului central, busturile celor 12 apostoli. Tipul iconografic al lui Christ și al Apostolilor pare să indice originea orientală a obiectului, care trebue să aparțină veacurilor al IV-lea sau al V-lea d. Chr. Celelalte monumente prezentate în restul articolului aparțin artei medievale creștine românești. E. Coliu 47. Tafrali C., Istoricul înființării Muzeului de Antichități din Iași, în Arta și Arheologia, IX-X (1933-1934), p. 52-61. — In prima parte a articolului se face istoricul înființării Muzeului care este înlănțuirea unui întreg șir de peri­peții. Peregrinările obiectelor din acest Muzeu sunt, în mare parte, asemănă­toare celor din Muzeul din București. In partea a doua autorul face descrierea diferitelor secțiuni ale muzeului (preistorică, epoca barbară, arta antică, națio­nală și modernă) dând amănunte asupra obiectelor mai caracteristice, precum și relațiuni asupra proveniență­lor. D. Adameșteanu 48. Tonev M., Un relicvar de lut ars descoperit la Perivel, în Izvestia­ Bulletin, VIII (1934), P- 215-219, 2 fig., în l. bulgară cu un rezumat în l. germană. — Relicvar de lut ars descoperit la Perivoi, în Bulgaria. Pe cele patru fețe laterale următoarea inscripție latină:

Next