Revista Muzeelor și Monumentelor, 1975 (Anul 12, nr. 1-4)

1975 / nr. 3

­Romburile concentrice au conturul în scări sau din­țat, iar în centru au un element simplu, o cruce, un pătră­țel sau un romb­­. Rozeta, denumită stea, luceafăr, frunză de vie, morișcă sau floare de măr ca și rombul sau roata sînt elemente de decor cel mai frecvent întîlnite pe scoarțele moldovenești. Motivele geometrice de pe scoarțe sînt de­numite de popor „naționale”. Moștenite din fondul arhaic autohton, ele s-au transmis pînă în contemporaneitate. Aceste motive amintesc de roata ca simbol al soarelui, cunoscut pe teritoriul patriei noastre de la traci 10 1. Lăicerele sau scoarțele ornamentate în stele sînt carac­teristice cîmpiei Moldovei. In colecția muzeului există valoroase scoarțe cu astfel de motive. Dintre acestea se remarcă una ce are cîmpul verde, ornamentat cu stele și romburi și care se crede că a fost țesută în anul 1770­­. O scoarță din Deleni-Hîrlău-Iași, veche de peste 100 de ani, are cîmpul verde deschis, iar chenarul de culoare roz spre roșu. Armonia cromatică a acesteia este întregită de decorul geometric și stilizarea vegetală „pomișori”. Chenarul are un ornament în formă de spirală ce se întîl­­nește și pe cusăturile din zonă 12. Zigzagul dispus în lungi­mea piesei, însoțit de cruce, constituie decorul central al unei alte scoarțe 13. Zigzagul dispus în lungime se repetă în zece fîșii, conturate de linii drepte, chenarul avînd un motiv geometric—spirala, răspîndit ca și rombul sau steaua în ornamentica scoarțelor moldovenești. Succesiunea rit­mică a motivelor ca și culorile vegetale pastelate folosite în ornamentica scoarțelor moldovenești încîntă ochiul celui care le privește. „Pomul vieții” apare pe scoarțele moldovenești în multe variante : copac cu ramuri, brad, pom în vas, creangă sau rug. Pomul este uneori însoțit de păsări, așa cum apare pe o scoarță de cca 150 de ani14, sau pomii în vas care apar pe o altă scoarță ce are pe ea menționat anul 186115 16. în număr de șapte, pomii sînt dispuși în lungimea scoarței, în două grupe, una de cîte patru și alta de cîte trei, deoarece unul din pomi este înlocuit cu anul țesut pe scoarță; în vîrful pomilor, păsările sînt perechi privindu-se în față, în număr de opt. Chenarul reprezintă o stilizare vegetală și geometrică și se află în același cîmp al scoarței. în tradiția populară „pomul” simbolizează viața cu toate momentele ei importante (nașterea, căsătoria, moartea), iar pasărea-sufletulie, care după moarte trece în lumea eternă, veșnică. La înmormîntare pomul împo­dobit cu fructe, colăcei și păsărele de aluat merge înaintea sicriului ca apoi să fie așezat la capul mortului. O scoarță din zona Iași (Bosia) ce are cîmpul cafeniu deschis, este ornamentată cu pomișori stilizați, dispuși în grupe de cîte trei în lungime pe trei rînduri, în loc de chenar are „colțurele” pe margine. Această scoarță a fost țesută în anul 1847 17. Scoarța formată din două bucăți cusute la mijloc, una pe fond cafeniu și cealaltă verde, dă impresia că deco­rul format din pomi și crengi se reflectă în apă, deoarece același ornament pe cîmpul cafeniu apare în poziție inversă, răsturnată 18 pe fondul verde. Stilizarea vegetală a crengilor de pom apare frecventă pe scoarțele moldovenești. In compoziția ornamentală pomul sau creanga se repetă formînd decorul central al scoarței. Stilizarea vegetală a crengilor de pom o întîlnim pe o scoarță din zona Neamț ce are pe ea țesut anul 1858. După compoziția ornamentală, bănuim că a fost execu­tată probabil la o mănăstire 19. în cadrul colecției Muzeului etnografic al Moldovei există o scoarță ce are ca ornament central doi pomi în vas, dispuși în lungime, unul continuîndu-l pe celălalt. Cîmpul este verde deschis, iar chenarul roșu, în partea de sus a pomului două figuri antropomorfe costumate, culcate, se află una într-o parte și cealaltă pe partea opusă completînd decorul. Coloritul chimic al scoarței atestă o vechime de cca 100 de ani 20. Reprezentarea calului, cerbului, cocoșului și hulubului sau porumbelului, este de asemenea variată. Pomul în vas dispus pe verticală și cerbul pe orizontală formează decorul unei foarte frumoase scoarțe provenită din Moșna­ Iași. Cocoșul 21 este motivul care se repetă în rînduri pe suprafața unor scoarțe, fiind redat într-o cromatică dife­rită. El apare și în grupe de cîte doi, avînd intercalate între ei trandafiri stilizați sau fiind însoțiți de motivul vegetal „pomișori”. Hulubii și copăceii 22 constituie și ei un important decor al scoarțelor moldovenești din zona Iași. O compoziție ornamentală interesantă o aflăm pe o scoarță din Zgura-Oltenești 23, județul Vaslui. Stilizări antropomorfe, zoomorfe, vegetale și geometrice apar pe această scoarță ca o sinteză a ornamentelor din această zonă. Două femei cu diademă pe cap, costumate cu rochii clopot avînd brațele desfăcute în unghiu, constituie elementul central al decorului. Lîngă femei se află doi cerbi care aleargă, deasupra lor apare cîte o pasăre cu aripile desfăcute. Sub brațul stîng al fiecărei femei se observă cîte un cîine. Compoziția se încheie la cele două capete ale scoarței cu cîte două rozete cu opt brațe în mijlocul cărora se află o cruce. Studiind decorul de pe scoarțele moldovenești este interesant de subliniat dispoziția ornamentală a motivelor și faptul că ornamentul respiră spațiul liber ce-l încon­joară, fiind redat, așa cum spunea Blaga, vorbind în general de arta noastră populară, „într-o formă clasică, în sensul că e măsurată, discretă” 24. Valoroasa colecție de scoarțe moldovenești aflată în patrimoniul Muzeului etnografic al Moldovei­ Iași repre­zintă un mijloc important de cunoaștere a creației noastre populare, de valorificare a ei pe un plan superior. Parte din piese au fost prezentate într-o expoziție tematică organizată la sediul muzeului, în aprilie-noiembrie 1974, fiind prima expoziție de scoarțe moldovenești organizată în orașul Iași. MANIFESTĂRI FOLCLORICE LA MUZEUL SATULUI BUCUREȘTI pag. 27 • Jocuri cu măști din județul Vaslui • Marcela Focșa, Scoarțe Românești, București, 1972, p. 284. 10 V. Pirvan, Dacia, București, 1967, p. 53. 11 Colecția M.E.M., inv. nr. 8026 (Huși). 12 Colecția M.E.M., inv. nr. 8033 (Deleni-Hîrlău) 13 Colecția M.E.M., inv. nr. 8073. 14 Colecția M.E.M., inv. nr. 4110 (Ștefănești-Botoșani) 15 Colecția M.E.M., inv. nr. 4851 (Mindrești-Botoșani) 16 Gh. Pavelescu. Pasărea suflet, „Anuarul Arhivei de Folklor”, vol. VI, București, 1942, p. 7. 17 Colecția M.E.M., inv. nr. 3690 (Bosia-Iași) 18 Colecția M.E.M., inv. nr. 112 19 Colecția M.E.M., inv. nr. 4858 26 20 Colecția M.E.M., inv. nr. 8020 (Cudalbi-Galați) 21 Colecția M.E.M., inv. nr. 7392 (Holboca-Iași) 22 Colecția M.E.M., inv. nr. 6962 23 Colecția M.E.M., inv. nr. 6956 24 Lucian Blaga, Trilogia culturii, Cap, Spațiul mioritic, Duh și ornamentică, București, 1944, p. 280. • Nuntă din județul Sălaj • Căiuți din județul Vaslui și grupul de fete care au interpretat colinde din județul Dîmbovița • Călușari din județul Olt • Formația de fluierași din Novaci, județul Gorj • Obiceiuri de iarnă din județul Suceava

Next