Revista Muzeelor și Monumentelor, 1975 (Anul 12, nr. 1-4)

1975 / nr. 1

Ele ne dezvăluie din nou aspecte interesante din per­sonalitatea celui mai mare biolog al nostru, dintre care subliniem bunătatea lui materializată mereu în acțiuni concrete. Din cele 16 piese, 6 sînt scrisori în plic, o carte de vi­zită, 2 cărți poștale obișnuite și alte 7 cărți poștale, care serveau la confirmarea cu mulțumire a lucrărilor trimise lui Racoviță în cadrul obișnuitului schimb de publicații. Acestea încep toate cu textul tipărit : „Domnul Emil Gr. Racovitză vă roagă să binevoiți să primiți mulțumi­rile sale pentru trimiterea ...” Cînd le vom prezenta, nu vom mai reproduce acest text stereotipic, indicînd doar lucrarea primită sau vreun adaos scris cu mina. Vom enumera scrisorile în ordine cronologică. 1. Carte poștală. Jena, în 22 aprilie 1897 în localul „Conditorei Schmidt”, unde se desfășura un chef după terminarea unei zile de congres al geografilor, printre care se aflau mai mulți colegi de ai lui Antipa, ce au ținut să-i trimită salutări. Textul e scris în limba germană, cu mici inadvertențe gramaticale, chiar de Racoviță, în numele „Colegilor”. Iată textul: „... Jena. Cofetăria Schmidt, la orele 3 1/2 în zori 22 aprilie 1897. „Cu oca­zia nopții a doua a zilei geografice XII. După terminarea colegiului Kneip al dlui Dr. și prof. Kirchhofft. Cel mai cordial salut de la colegii din Jena. Secretar Dr. E. G. Racoviță”. Din textul mucalit al semnatarului deducem că veselii geografi prelungiseră programa congresului și în noaptea precedentă petrecuseră în același fel. 2. Carte poștală stereotipică, Paris, 4 oct. 1901—2 Boulevard Saint André. Mulțumiri pentru „răspunsul dumneavoastră la nedreptate, atacurile Domnului B. — El profită de ocasie pentru a vă trimite salutările cele mai calde și complimente Doamnei Antipa”. Eu am putut reconstitui întîmplarea la care se face aluzie în prima parte a textului. 3. Carte poștală, Banyuls sur Mer, 6 aprilie 1905: „Te felicit că ai ajuns că construiești muzeul și nu mă îndoiesc de comoditatea și buna sa ordonanță. Desigur voi veni la vară să te văd și voi avea ocazia deci, să vizitez muzeul și să mă instruiesc în această privință. îți mulțu­mesc pentru cele două lucrări, amîndouă interesante, ce îmi trimeți. Văzurăm deja lucrarea ta asupra Clupeidelor și n-am fost puțin surprins de varietatea mare ce acești pești prezintă în Marea Neagră. Am comandat două lăzi îmbrăcate cu zinc pe dinlăun­tru pe contul tău. Le voi umple cu încetul cu tot soiul de bestii și cînd vor fi pline ți­ le voi trimite cu mică viteză la București. Obține de la Administrația vamală să nu des­chidă la graniță, ci numai la București în prezența unui om al tău, căci zincul va fi sudat și odată deschis e impo­sibil a închide din nou , deci liquidul se va pierde. Respectuoasele mele complimente Dnei Antipa, al tău Racovitza”. După cum vedem, Racoviță urmărea din Franța, cu un viu interes, evoluția muzeului din București și mai ales strădaniile prietenului său Antipa în faza de mutare a muzeului din localul impropriu din strada Polonă în noul palat de pe șoseaua Kiseleff. Hotărîrea sa de a contribui activ și iaimos la îmbogățirea colecțiilor o găsim afirmată aci în formă concretă. Începînd cu data scrisorii de față și pînă tîrziu, în perioada clujeană, Raco­viță nu pierdea ocazia să procure noi „cestii’ pentru muzeul din București. 4. Carte poștală stereotipică, Banyuls, 28 iulie 1905. Mulțumește pentru „importantul dumneavostă memoriu asupra Clupeidelor pontice. Salutări”. Lucrarea despre Clupeide a lui Antipa, apreciată de Racoviță și în scrisoarea precedentă, apăruse, după cum se știe, în Memoriile (’’Denkschriften”) din 1905 ale Aca­demiei din Viena. 5. Scrisoare, Banyuls, 15 noiembrie 1905. „Dragă Prietene. Să nu crezi că te-am uitat, dar toată primăvara și vara am fost ocupați cu chestia pescăriilor Mediterrane încît am navigat mai toată vremea. Astă iarnă și la primăvară ne vom ocupa de tine. Lăzile sînt gata și vom face toate chipurile să le umplem cît mai de grabă. Respectele mele Cucoanei, al tău Emil O. Racoviță”. Deși laconică, scrisoarea ne dezvăluie o perioadă de timp în care Racoviță purta pe valurile Mediteranei fecunda obsesie a biospeologiei. Descoperise pe Typhloch­o­­lana și pregătea doctrina unei noi discipline biologice, îndelungata navigație pe „Roland” pentru alte scopuri, îl va fi stînjenit în realizarea ei sau dimpotrivă îi va fi oferit bogate prilejuri de meditări fructuoase în legătură cu noua sa inspirație științifică1? Dar nu uitase în acest răstimp de Antipa. 6. O carte de vizită : „Emile G. Racovitza. Doctor în științe. Subdirector la Laboratorul Arago (Banyuls­sim). (cu mina) Cu cele mai bune salutări. 2 Bulevard St.Andre. Paris 6—2". 7. Paris 17 iulie 1906. Antetul revistei „Archives de Zoologie experimentale et generale”. Dragă Antipa. Să nu crezi că te-am uitat. Am pus de mult chestii „la chiup" pentru tine, dar n-am avut vreme să le pun etichete. Nu uita că pînă azi nu avem preparator, că avem două laboratorii cu administrație foarte greu de condus și nu suntem decît doi pentru toată astă treabă. Pe lîngă aceasta am Arhhivele, Belgica, o întreprindere de care nu ți-am vorbit încă : Speleologia biologică (s.n.) și cîte altele. Știi că-s băut harnic și cu toate aceste nu vezi că nu public nimica. Тi-ai întrebat de ce ? Cauza este că tot tim­pul mi-i luat cu trebi administrative, nu e alta. Deci chestia cu dihăniile tale stă astfel : Stau la chiup, dar n-au nume. Eu plec în curînd în Algeria pentru a stu­dia peșterile de acolo. în noiembrie mă voi întoarce pentru a-mi lua serviciul la Paris și nu voi fi la Banyuls decît în Martie 1907. Pruvot2 va fi la Banyuls în septembrie. Am să-i vorbesc de treaba ta. Dar sunt deja 12 naturalisa înscriși pentru septembrie și deci treabă va fi multă. Proba că gîndesc la tine e că : — îți fac o colecție de isopode terestre, grup de care mă ocup acum. Vei avea specile franceze, spaniole și algeriene deocamdată. Dacă voiești pe cele românești, n-ai decît să-mi strîngi și eu ți­ le voi determina. Cele din Dobrogea sînt particularmente interesante. Ca conservație : alcool de 70% pur. Data și localitatea pentru fiecare zi de culegere. — Am pus deoparte pentru tine animale bathyplanc­­tonice mediterane dintre 500 și 1000 m, adică toate formele găsite de Chun­a și Lo Bianco 4 (Puritan) la Neapole plus altele. Toate aceste bestii sînt rare în colecții, dacă se găsesc. Vezi că mă gîndesc la tine, dar „nu mă lua repede". Nu sînt de părerea ta că noul muzeu trebuie să fie plin de la început. De ce să umpli dulapurile cu porcării fără valoare , mai bine deschide publicului sălile una după alta, decît să faci treabă provizorie și cheltuială inutilă. Al tău Emil G. Racoviță". " Alfred Kirchhoff (1838 — 1906), profesor de geografie la universitatea din Halle, începînd cu anul 1873. In tinerețe s-a ocupat de probleme bota­nice. Opera lui de sinteză , „Mensch und Erde” (1905) era foarte mult citită. 76­ 2 Georges Pruvot (1852 — 1924), codirector împreună cu Racoviță la Laboratorul Arago (Banyuls) și la Archives de Zool. exp. et gen. , profesor la Facultatea de științe din Paris. 3 Karl Chun, zoolog german (1852 — 1914), profesor la universitățile din Königsberg, Breslau și Leipzig. Renumit prin studiile bati zoologice executate într-o expediție în jurul Pămîntului, ca și prin cercetările sale speciale în golful Napoli și în preajma Insulelor Canare. Sinteza sa , „Aus den Tiefen des Welt­meeres” apăruse în ed. II (1896), 4 Salvatore Lo Bianco (1860 — 1910), zoolog și oceanolog napolitan. Eminent cercetător al faunei marine din Mediterană și mai ales din Golful Napoli.

Next