Revista Muzeelor și Monumentelor, 1975 (Anul 12, nr. 1-4)

1975 / nr. 4

poporului nostru, sînt prezentate marelui public la nivelul instituțiilor cu caracter memorial. Trebuie menționat că întregul front muzeal își bazează demonstrația tematică, angajată plenar în activitatea cultural-educativă, pe apli­carea creatoare a învățăturii marxist-leniniste în inter­pretarea fenomenelor naturale și sociale, subliniind ma­terialitatea universului și caracterul său cognoscibil, carac­terul obiectiv al legilor care stau la baza dezvoltării socie­tății omenești. Datorită acțiunii hotărîte de reprofilare a instituțiilor muzeale, muzeele și-au sporit considerabil eficiența edu­cativă, cristalizîndu-și viziunea tematică, dobîndind per­sonalitate și expresivitate demonstrativă, prin eliminarea a tot ceea ce este lipsit de semnificație și specific. în perioada 1972—1975 au fost reprofilate expozițional și așezate pe direcții prioritare de prezentare a realității complexe românești un număr de 50 muzee, unele dintre ele constituind, prin amploarea demonstrației, modul de abordare a problemelor, caracterul modern al prezentării, adevărate contribuții la dezvoltarea muzeografiei națio­nale și a practicii muzeistice mondiale (Muzeul Unirii de la Alba-Iulia, Muzeul militar central, Muzeul de artă populară al E. S. România, Muzeul maramureșan din Sighetul Marmației, Muzeul literaturii române, secția de științe naturale și de etnografie în aer liber a Muzeului Brukenthal Sibiu, Muzeul „Regiunii Porților de Fier” de la Drobeta-Turnu Severin, Muzeul de artă Cluj-Napoca ș.a.). La toate muzeele reorganizate pînă în prezent, ca și la cele ce se află în lucru s-a urmărit cu fermitate punerea în circuit public a celor mai importante și mai noi date și cuceriri ale științei românești și mondiale, imprimarea caracterului combativ în demonstrația muzeistică, actua­lizarea expozițională , toate aceste elemente conferă, fie­cărei instituții în parte un caracter complex, beneficiind totodată de un larg nivel de accesibilitate și forță de con­vingere, în numeroasele expoziții temporare, orientate și organizate pe aceleași criterii au sporit considerabil capa­citatea de cuprindere a marelui public în circuitul cultural­­educativ de valori. Concomitent cu îmbunătățirea și orientarea precisă a structurilor expoziționale, ca factor nou, se remarcă în ultima vreme ridicarea activității cultural-educative la un nivel superior care permite vehicularea bogatului con­ținut de idei oferit de muzee. Clarificarea conceptului de activitate cultural-educativă în formele sale specific muzeale a permis modernizarea metodologiei și formelor de acțiune de mare eficiență ale acestei activități, prin specializarea ghidajelor, îmbogă­țirea lor ideologică, asocierea mijloacelor mass-media, demonstrații muzeale ; în acest spirit a fost acordată o atenție deosebită perfecționării muzeografilor în domeniul activității pedagogice cu publicul. Diversificarea acțiunilor cu publicul, experimentată la unele muzee mari (Muzeul de artă al R. S. România, Muzeul satului, Muzeul literaturii române, Muzeul Țării Crișurilor, Muzeul Olteniei, Muzeul „Regiunii Porților de Fier”, Muzeul Banatului, Muzeul etnografic al Tran­silvaniei) a început să se extindă pe plan național, selec­­ționîndu-se cu grijă în urma unor testări, formele de efi­ciență superioară și largă cuprindere; în același timp, diferitele forme de activitate cu adresă publică tind către specializare în funcție de categoriile de public, acordîndu-se prioritate tinereului (ex. Ateneul tineretului organizat de Muzeul de artă populară al E. 8. România), publicului din centrele muncitorești și urmărindu-se deprinderea ge­nerației tinere de a frecventa manifestările cultural-edu­cative în mod organizat. Includerea muzeelor în circuitul mass-media și turis­tic, asocierea lor procesului de învățămînt, prezența muzeo­grafului în sprijinul unor valoroase inițiative ale organi­zațiilor de masă și obștești au extins considerabil aria de activitate cultural-educativă muzeistică, conferind muzee­lor un loc de frunte în educația științifică și patriotică a maselor, în formarea conștiinței socialiste. Semnificativ este, printre altele, faptul că toate mani­festările de amploare legate de comemorări, punerea în valoare a unor momente semnificative din istoria de luptă și afirmare a poporului nostru, au pus un accent deosebit pe acțiunile muzeale, uneori la nivelul unor expoziții temporare, alteori soldîndu-se cu organizarea unor mari muzee, adevărate borne ale conștiinței românești. Dubașii din Pojoga — Hunedoara la manifestările folclorice organizate de Muzeul satului din București Manifestare dedicată zilei de 24 Ianuarie la Muzeul arhivelor, București Una din „Prelecțiunile Junimii” la Muzeul literaturii din Iași

Next