Revista Muzeelor și Monumentelor, 1978 (Anul 15, nr. 1-10)
1978 / nr. 4
înnobilat de valorile create de oamenii acestui pămînt. La toate acestea, se adaugă publicațiile muzeale de tot felul, de la cataloage, monografii, culegeri de studii, ghiduri și pliante etc., care prezintă, în 3 Eliade Mircea, ,,Muzeul satului românesc », Insula lui Euthanasius, București, 1943, p. 154 — 161. 2 Herseni Traian, cf. Eliade, Mircea, op. cit. 3 Ungureanu Nicolae, Muzeul etnografic in aer liber, mijloc original de reflectare a culturii populare. Simpozion — Organizarea muzului etnografic în aer liber, București, 7 — 15 septembrie. 1. „Arta populară românească”, București, Ed. Academiei R. S. România, 1969. 2. Bănățeanu Tancred, Centenarul Muzeului de artă populară al Republicii Socialiste România (1874—1974). In „Revista muzeelor și monumentelor”, nr. 1, p. 7 — 11. 3. Idem, Muzeele de etnografie și activitatea științifică, în „Revista muzeelor”, X, nr. 3, 1973, p. 11 — 14. 4. Bodor Gh., Muzeul etnografic al Moldovei, Iași, București, Meridiane, 1965. 5. Bușilă V., Muzeele sătești, în „Revista muzeelor”, nr. 3, 1971, p. 273-274. 6. Butură Valeriu, Muzeul etnografic al Transilvaniei, Cluj, București, Merdiane, 1996. 7. Contribuția muzeelor etnografice transilvănene la cunoașterea și valorificarea patrimoniului cultural popular în opera de instruire și educație socialistă, în „Anuarul Muzeului etnografic pe anii 1971- 1973”, Cluj, 1973, p. 69-82. 8. Focșa Gheorghe, Muzeul satului, București, Meridiane, 1972. 9. Focșa Gheorghe, Preocupări actuale ale etnografiei și muzeelor etnografice, în „Sesiunea de comunicări științifice a muzeelor etnografice”, 1964, București, 1939, p.9 —15. 10. Focșa Marcela, Muzeul de artă populară al Republicii Socialiste România, București, Meridiane, 1967. 11. „Ghidul Muzeului tehnicii populare”, Sibiu, Muzeul Brukenthal, 1974. 12. Herseni Traian, Muzeul, fenomen de conștiință socială, în „Revista muzeelor”, nr. 3, 1965, p. 228—232. 13. Irimie Cornel,Cultivarea valorilor educative, patriotice, în „Contemporanul”, nr. 8 (1558), 1976, p. 8. 14. Irimie Cornel, Bucur Corneliu, Cu privire la cercetarea etnografică din România în ultimii 25 de ani, în „Apulum”, VIII, 1971, p. 473-490. 15. Ion Ion, Muzeele sătești — potențial insuficient valorificat în sistemul muncii educative, în „Scînteia”, nr. 8992, 1971, p. 4. 16. Klusch Horst, Das Dorfmuseum als Bildungs- uni Kultur st Patte, în „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, vol. 15, nr. 1, 1972, p. 20-30. 17. Mehedinți Simion, Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca și uneltele sale, București, 1930. 18. Mehedinți Simion, Coordonate etnografice , civilizația și cultura, în „Academia Română. Memoriile Secțiunii istorice”, seria III, tom. XI, mem. 4, București, 1930. 19. „Muzee cu caracter etnografic-sociologic din România”, Sibiu, Muzeul Brukenthal, 1971. 20. Irimie C... Necula M., Popa C., Muzee etnografice. România, Sibiu, 1976. 21. Pascu Ștefan, Etnografie și istorie, în ,,Anuarul Muzeului etnografic al Transilvaniei pe anii 1959 — 1931”, Cluj, 1963, p. 13-21. 22. Pascu Viorica, Activitatea de valorificare științifică a colecțiilor Muzeului etnografic al Transilvanei, în „Anuarul Muzeului etnografic pe anii 1974 — 1975”, Cluj-Napoca, 1975, p. 3—7. 23. Petrescu ,Paul, Cercetarea științifică și activitatea muzeografică în domeniul culturii populare, în „Revista muzeelor”, III, nr. 3, 1963, p 209 -213. Summary The article throws light upon the part played nowadays by ethnographic museums within the framework of the major process of folk creation’s adequate utilization. Beginning by defining the concept of folk creation as a complex phenomenon which synthetically reflects the conditions of a people’s formation, its collective experience, its material and spiritual life, the author lays stress on the ethnography’s interference when utilizing folk creation — with other social, historical and humanistic disciplines which focuss their concerns on man as a being creating material goods and cultural values. On Europe’s map, Romania comes with a rich and judicious harmonization of the ethnographic and folk art museistic network, thus emphasizing the inexhaustible creation power of our people, its continuity on this territory. Coming into contact, by means of the museum with the patrimony values belonging to folk culture, the public at large succeeds es esență, ce este specific și caracteristic în acest domeniu, surprinzînd la fiecare pas prin noutatea, diversitatea și frumusețea creației spiritului popular românesc, materializat în acest inestimabil tezaur. 4 Idem. Unele considerații cu privire la muzeele de etnografie și de artă populară din țara noastră (cerințele, ritmul și perspectivele dezvoltării), în ,,Revista muzeelor”, nr. 2, 1971, p. 120-127. 5 Stoica Georgeta, Ungureanu Nicolae, Muzeele etnografice și de artă populară, prezență contemporană, în „Revista muzeelor și monumentelor”, nr. 3, 1974, p. 19. 6 Petrescu Paul, Perspectivele artei populare în lumea contemporană, în SCIA, tom. 18, nr. 1, 1971, p. 13 — 14. 24. Petrescu Paul, Creația plastică țărănească, București, Meridiane, 1976. 25. Petrescu Paul, Moștenirea artistică în domeniul artei populare, în „SCIA”, II, nr. 1, 1964. 26. Petrescu Paul, Perspectivele artei populare în lumea contemporană, în „SCIA”, nr. 1, 1971, p. 11—17. 27. Petrescu Paul, Rolul muzeelor de etnografie și artă populară în orientarea creației de artă populară, în „Revista muzeelor”, nr. 1, 1934, p. 44—48. 28. Petrescu P., Irimie C., Meșteșuguri artistice în România, București, Meridiane, 1937. 29. Regional și național în concepția valorificării muzeografice a culturii populare, în „Anuarul Muzeului etnografic pe anii 1971-1973”, Cluj, 1973, p. 83-97. 30. „Repertoriul muzeelor din Republica Socialistă România”, în „Revista muzeelor”, 1964 — 1974, București. 31. Stoica Georgeta, Ungureanu Nicolae, Muzeele etnografice și de artă populară — prezență contemporană, în „Revista muzeelor și monumentelor”, seria Muzee, X, nr. 3, 1974, p. 18—21. 32. Ungureanu Nicolae, Considerații cu privire la cercetarea și valorificarea științifică a patrimoniului muzeelor etnografice, în „Revista muzeelor”, II, nr. 1, 1965, p. 20—23. 33. Ungureanu Nicolae, Muzeul etnografic în aer liber, mijloc original de reflectare a culturii populare, în Simpozionul „Organizarea muzeului etnografic în aer liber 1966”, p. 3—20. 34. Ungureanu Nicolae, Orientări privind organizarea și funcționarea muzeelor și colecțiilor sătești, în „Revista muzeelor”, IX, nr. 1, 1972, p. 20-26. 35. Ungureanu Nicolae, Unele considerații cu privire la muzeele de etnografie și de artă populară din țara noastră (cerințele, ritmul și perspectivele dezvoltării), în „Revista muzeelor”, nr. 2, 1971, p. 120-127. 36. Ungureanu Nicolae, Focșa Marcela, Probleme privind organizarea expozițiilor de muzeu, în „Revista muzeelor”, III, nr. 3, 1936, p. 254-256. 37. Ungureanu N., Stoica G., Perspective ale cercetării culturii populare românești, în „Revista muzeelor”, VII, nr. 3, 1970, p. 210-241. 38. Vâlsan George, O știință nouă : etnografia, Cluj 1927. 39. Vlăduțiu Ion, Cercetarea fenomenelor etnografice contemporane, în „Revista de etnografie și folclor”, nr. 6, 1970, p. 439 — 449. 40 Vlăduțiu Ion, Etnografia românească, București, Ed. științifică, 1973, p. 25, 34. 37. 41. Vlăduțiu Ion, Unele probleme actuale privind formarea și dezvoltarea colecțiilor etnografice, în „Revista muzeelor”, nr. 2, 1934, p. 126-131. 42. Vuia Romulus, Etnografie, etnologie, folclor, în „Lucrările Institutului de geografie al Universității din Cluj”, 1928 — 1929, vol. IV, Cluj, 1930. 43. Vuia Romulus, Studii de etnografie și folclor, I, București, Ed. Minerva, 1975,p. 3— 39 12. 44. Vulcănescu Romulus, Etnografia : știința culturii populare. București, Editura științifică, 1966, p. 6 — 10. 45. Zderciuc Boriș, Funcția muzeului în societatea contemporană, în „Revista muzeelor și monumentelor”, nr. 2, 1974, p. 3 — 5. once more in enlarging its perspective, in distinguishing and under standing the complexity of the respective phenomena. The scientific research of the traditional patrimony, as well as of the contemporary creation, the permanent or temporary exhibitions centred around various themes or other means of museal display, the sessions of communications, the symposia, the meetings and debates with the creators, the possibilities of documentation, the publications are some of the ways and means which are facilitated by specialized museums in the folk creation’s adequate utilization. Pointed out by some of the brightest forerunners of the Romanian science (Simion Mehedinți, Mircea Eliade, Dimitrie Gusti) this national treasure makes during socialist years a qualitative leap, enreaching the knowledge of the historical past of the people’s fight and work, directly contributing to the instruction and education work. NOTE BIBLIOGRAFIE