Revista Muzeelor și Monumentelor, 1988 (Anul 25, nr. 1-10)

1988 / nr. 4

istoria muzeografiei UN DOCUMENT INEDIT PRIVIND PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA EXPOZIȚIA LOCUINȚEI RURALE DE LA ROMA DIN 1936 SILVIA PĂDURARU, MIRCEA DUMITRESCU I­n concepția lui Dim. Gusti, expo­ziția este un instrument de cunoaș­tere științifică, în măsură să exprime imaginea complexă, completă a timpului și să devină ,,un fel de forță creatoare de stimulări de pace și prosperitate”, oferind modelul unei civilizații comune tuturor oamenilor și tuturor popoarelor în spe­cificul lor, și ilustrînd marea idee a comunității în Umanitate. O asemenea lucrare — spunea el — reprezintă o armonie, o sinteză, o fuziune a trecutului, care dispare, cu experiența nouă care abia începe; ea contribuie la apropie­rea între popoare, favorizînd schimbările internaționale­­. Acestea au fost principii care l-au călăuzit atît în organizarea expoziției de la Paris, în 1937, cit și în organizarea celei de la New-York, în 1939. Totuși, depistarea unui document, asupra căruia dorim să stăruim, aflat la Direcția Generală a Arhivelor Statului, privind participarea României la expo­ziții internaționale, ne-a atras în mod deosebit atenția, prin importanța pro­punerilor expuse. Este vorba despre „Raportul asupra materialului existent în legătură cu locuința rurală” 2, de la Roma din 1936, întocmit de arh. Florin Bucă, din care aflăm: ,,Fiind delegat de către Comisia pentru pregătirea parti­cipării României la Expoziția Interna­țională a Locuinței Rurale de la Roma, am ținut seama în primul rînd de sugesti­ile acestea, cercetînd următoarele institu­ții: Institutul Social Român; Funda­țiile Culturale; Ministerul de Domenii; Institutul de Igienă și Institutul de Demo­­grafie. Mi-am permis, pentru o cit mai amplă documentare mai ales în ceea ce privește locuința rurală în trecut, să cerce­tez și alte instituții ca: Muzeul Municipal București, Muzeul de Etnografie, Muzeul Arhivelor Statului, Colecția Cantacuzino și secția de stampe a Academiei Române, în speranța că voi culege de la aceste insti­tuții date și materiale сe-ar putea folosi scopului urmărit. Pentru partea retrospectivă ,Muzeul Municipiului București, Dl. Dir. Dinu V. Rosetti poate pune la dispoziția Comi­siei planurile și indicațiile necesare pentru 7 locuințe, cu tot utilajul lor autentic, și anume : 1. locuințe între anii 5000—2500 î.e.n. 2. locuința din anul 2000 î.e.n. 3. locuința din anul 1600 î.e.n. 4. locuința din anul 1000 î.e.n. 5. locuința din epoca geto-dacică 6. locuința din epoca romană 7. locuința din epoca medievală (600— 800 e.n.) Reproduse în mărime naturală, toate aceste așezări ocupă cca. 250/15—20 m. Pentru executarea lor se cere o împletitură de nuiele sau o platformă de șipci, pămînt și stuf, materiale ce se pot ușor procura și cu preț redus. Sperînd că voi depista din stampe și litografii aspectul locuinței rurale din epoca medievală pînă în epoca modernă am cercetat Academia Română, Muzeul Arhivelor Statului și Colecția Cantacuzino. Rar se profilează în spatele unui grup de 85

Next