Revista Muzeelor și Monumentelor, 1989 (Anul 26, nr. 1-10)

1989 / nr. 8

Shakespeare, Schüler în primul rînd — ca și traduceri ale epocii din teatrul universal, traduceri apreciate probabil de poet la justa lor valoare atunci cînd a simțit imboldul de a face el însuși altele, ca și de a scrie teatru original pe subiecte din istoria națională. Un intermezzo al acestei perioade este oferit de călătoria lui Eminescu la Praga, la 19 ani, spre a-l vizita pe fratele său Matei. Fotografia locuinței lui Matei, a atelierului fotografic al lui Tomas, au­torul primei fotografii a lui Eminescu, cea mai cunoscută, ca și această foto­grafie în original au fost agrementate cu stampe și cărți poștale de epocă înfă­­țișînd Praga. Această parte a vieții lui Eminescu trebuie întregită prin înțele­gerea de către el, în același interval de timp și datorită călătoriilor prin țară, a importanței activității pașoptiștilor pen­tru modernizarea României și unitatea întregului popor român. Un tablou al lui Nicolae Bălcescu, pictat de Gh. Tat­­tarescu, precum și două desene ale lui Aman — I. Eliade-Rădulescu și Cezar Bol­­liac — imagini ale Blajului revoluționar au completat această perioadă a vieții poetului. Un citat din jurnalistica emi­nesciană subliniază periplul acelor ani și deschide perspectiva următoarei etape: ..întâmplarea m-a făcut ca, din copilărie încă, să cunosc poporul românesc.. . în cruciș și-n curmeziș”. Perioada următoare, aceea a studiilor la Viena și Berlin, este ilustrată printr-o serie de lucrări ce au îmbogățit spiritul eminescian, toate ediții din primele două treimi ale veacului al XlX-lea, pe cit se poate germane, așa cum a avut poetul acces la ele în anii de studii: Thud­dides, Kant, filosofie indiană, Schopenhauer, Leonardo da Vinci, versiunea germană a Istoriei Imperiului otoman a lui Dimitrie Cantemir, ediție princeps tipărită în 1745 (prima ediție română fiind din 1901), lucrare despre cunoașterea căreia mărturi­sesc versurile de început ale Scrisorii III. Facsimile de versuri și de ciorne ale unor articole întregesc această parte a expo­ziției. De asemenea, au putut fi privite patru stampe color ale Berlinului vrem­i­i, o hartă veche a lui, o perspectivă asupra orașului pictată de un anonim din secolul al XIX-lea și mai multe cărți poștale ilustrate ale Vienei, executate în acel timp. O scrisoare autografă a lui Titu Maiorescu din acea perioadă, adresată lui Eminescu, referitoare la studiile aces­tuia, a relevat privitorului sentimentul valorii pe care-l avea criticul față de poet. Fotografia lui Slavici, executată după originalul făcut la Viena în perioada cînd l-a cunoscut pe Eminescu, a completat imaginea acelor ani. Un loc aparte au ocupat, în același perimetru de timp, manifestările de la Putna din 1871, la organizarea cărora Eminescu a avut un rol de seamă. Co­lecția ziarului „Federațiunea” pe 1871, deschisă la articolul lui Eminescu în legă­tură cu evenimentele de la Putna, pre­cum și un citat din jurnalistica emines­ciană au rotunjit imaginea acelui mo­ment: ,,Dacă serbarea întru memoria lui Ștefan va avea însemnătate, aceea va fi o dovadă mai mult cum că ea a fost cu­prinsă în sufletul poporului românesc și s-a realizat pentru c-a trebuit să se realizeze. Este ascuns în fiecare secol din viața unui popor complexul de cugetări care formează idealul lui”. Portretul lui Ștefan cel Mare executat de G.D. Mirea (creion) a întregit imaginea momentului respectiv. A urmat, în ordine cronologică, peri­oada ieșeană a activității eminesciene. Ea a fost ilustrată prin documente auto­grafe înfățișînd munca de director al Bibliotecii Centrale și aceea de revizor școlar, prin numeroase facsimile ale ver­surilor eminesciene scrise în acel interval de timp. Fotografii originale ale unor membri ai „Junimii” (Titu Maiorescu, I.L.Caragiale, Ion Creangă), precum și fotografii de grup, de asemenea originale și puțin cunoscute — Caragiale — Coșbuc etc. — , marele medalion al „Junimii” și fotografia casei Pogor din Iași, sediul de atunci al cenaclului, bojdeuca lui Creangă pictată de D. Ghiață și o stampă color de epocă înfățișînd lașul (Strada Mare) au întovărășit colecția „Convorbi­rilor literare” unde și-a publicat Eminescu cele mai cunoscute creații. Un citat vă­dind părerea poetului despre această 30

Next