România Liberă, martie 1948 (Anul 6, Nr. 1084-1110)
1948-03-18 / nr. 1098
CARTIERUL LATIN, CARTIERUL FOAMEI (Urmate din pag. l-a) voit să facă o vizită în pavilionul medical al Cetății Universitare. De acolo, el este internat la spitalul Claude Bernard. In August, o meningită tuberculoasă se adaugă unei tuberculoze pulmonare și Jesus de Pergina iese din spital, luând drumul cimitirului Pantîn, unde camarazii i-au obținut, prin Cotizație, o concesie pentru cinci ani, ca să poată locui în cei doi metri de pământ necesari unui trup omenesc. Foarte romantică poveste, nu-i așa? Zeama de spaniac și căminele... Mai sunt desigur și căminele Ele hrănesc 10% din studenți și un prânz costă 50 de franci, (la care statul adaogă cu generozitate 12 franci) Așadar căminele trebue să hrănească pe studenți pentru 62 de franci pe zi. Dar mai există Și cazarma Martin, de curând transformată ln cămin, unde un student poate plăti numai 40 franci Cazarma se află tocmai la,Poarta Liliacului"“, iar studentului îi rămân 10 franci pentru a compensa cheltuelile de transport, dacă face drumul pe jos și dacă-și învinge repulsia de a mânca de la cazan Cam 500 de studenți pe zi fac treaba asta Cele trei cămine mai mari din Cetatea Universitară sunt: Restaurantul (3000 mese pe zi). ..Căminul Sf Genevieve“ (2000 mese pe zi) și “Căminul internațional al studenților*“ (2000 mese). Iată cum se ia prânzul într'unul din aceste localuri Stai la coadă o jumătate de oră până te apopi' de tejghea, unde ți se dă farfuria și tacâmul; te așezi din nou la coadă până ajungi In fața tejghelii, unde ți se oferă pe tavă o ceașcă de supă și trei felioare de mezeluri — rația tip 1948 Nu există un singur Prânz din care să lipsească spanacul iar ca desert, ți se dă un măr In privința merelor, căminele acestea bat recordul: studenții au surpriza să descopere aci cele mai mci mere de pe lume Dacă nu te-ai. . săturat (!), poți să mai ceri odată spanac, nu costă nimic La căminul “St. Genevieve““, cam 800 din cei 1000 de studenți mai cer odată spanac, zilnic Numai că el are un gust cam leșios, ca și cum s‘ar fi spălat vasele cu el Cât despre vin sau alte băuturi, toate cântecele studențești de odinioară cu chefuri și beții, au rămas de râs, ba chiar au fost uitate de tot Obrazi 3 iacă să ,,strâsnid*artă” Căminul “‘St Genevieve“ este destul de bine ?vir«ț'»nut, dar nu poate fi comparat cu Căminul Internațional de Studente, unde se primesc ?i băieți după ce au fost prezentați de o fată Aeci» personalul e morocănos, farfuriile murdare. Iar mâncarea bate recordul de proastă «e e Cu tot devotamentul conducătoarelor căminului, nici aici studenții nu-și pot potoli foamea. Ce s-ar putea face mai mult: pentru cei 82 franci pe zi? Se descurcă fiecare cum poate pe aceste timpuri de reforme „fericite“ economice , ale guvernului Schuman Astfel, o asistentă la Istorie 'Și plătește prânzul făcând pontajul cupoanelor, la ieșirea din restaurant D-ra Martin asistentă la Litere, se poate socoti favorizată de soartă: ea posedă o cameră la Căminul Internațional Face și controlul în sala de mâncare, pentru a-și plăti prânzul. Are 25 de ani și e fata unui profesor de la Colegiul Châlons sur Marile Dar camera ei de dormit mai e acuptată de o colegă și e nencălzită de câțiva ani Cum poți pregăti examenele,când mai stai cu cineva 'ptr'o odăiță cu pereții înghețați iată insă că directoarea căminului i-a găsit d-rei Martin o eleva, o braziliană care tocmai a descins la Paris, în toalete exorbitante Asistenta e mulțumită, fiindcă braziliancă nu a ezitat să_i plătească 250 franci pe oră pentru meditație Un singur lucru nu poate pricepe d-ra Martin asistenta dela Litere Eleva ei braziliancă i s-a văitat deunăzi: _ “Stau deocamdată într*un hotel lângă Operă unde plătesc 30 000 franci pe lună, INSA NU PRIMESC DE A_ CASA DECÂT 50 000 FRANCI PE LUNA! Cum să mă descurc?!! Ce_i putea răspunde d-ra Martin care trăia cu nici 2 000 de franci pe a lună? Așa că d-ra Martin a tăcut și a continuat să supravegheze cupoanele colegilor ei înfometați Prețul cărnii în Franța în decurs de un an. Și din Ianuarie până în Martie, prețul a mai crescut: astăzi un kilogram de carne atinge 600 franci. •m Ce cuprinde acordul româno-sovietic (Urmare din pag. la) Astfel vem importa 80 mii tone cocs, 25.000 tone minereu de fier, 27.000 tone fotită, 15.CS © tone semif&br'farast, oțel, importente dansYte 1î cîe feroaliaje, oțeluri speciale, materiale refractare, strunguri, compresoare, prese și ciocane pentru forjat,* Instrumente pneumatice și mașini pentru foraj, CIIOC £ 51510 de abataj, 40.080 buc rulmenți ci ® toile și 5 tone toile, etc. 30.000 tone grâu de sămânță în compensație cu porumb Pe lângă aceste materii prime, semifabricate și utilaje necesare pentru o desvoltare normală, și armonioasă a industriei noastre, Uniunea Sovietică a înțeles să ne ajute și în desvoltarea agriculturii, livrându-ne semințe selecționate și mașini unelte necesare mecanizării muncilor agricole. Printre mărfurile ce le vom primi e destul să amintîm urm fumarelor 30 moi tone grâu de srapânță, pentru susămânț&raie de primăvară; semințe selecționate de feumbal, sfeclă de zahăr și floarea soarelui; 235 tractoiore; 1.IGO semănători; 155 cultivatoare; 15 © pluguri pentru tractoare; 4.500 pluguri pentru tracțiune animală, 1O © de tripare precum și importante cantități de piese de rezervă și accesorii pentru mașini și tractoare. Trebue să amintim că primele cantități de grâu și mașini unelte necesare însâmănțărilor de primăvară au fi început să sosească în țară. In plus e cazul să subliniem faptul că în timp ce în perioada celor doi ani consecutivi de recoltă deficitară, când duceam lipsa mălaiului, și când făcând apel la țările imperialiste ni s’a livrat porumb stricat pe care a trebuit să-l plătim im aur, astăzi primim cele 30.000 teme de grâu de sămânță din URSS IN SCHIMB cu porumb. Va’arîfîeiarea „muncii” Dar nici industria textilă nu a fost uitată. Noul acord prevăzând un import de 14.000 tone de bumbac pur pentru nevoile interne și în plus 4000 tone bumbac de prelucrat în filaturile noastre pentru a fi apoi reexportat în URSS. Prin aceasta țării românești i se oferă posibilitatea de a-și valorifica la export „munca”, costul prelucrării celor 4000 tone de bumbac urmând a fi socotit în plata unei cantități din bumbacul importat pentru nevoile interne. Pe lângă bumbac, vom importa pentru industria textilă utilaj, piese de rezervă și accesorii Mărfuri electrice și mijloace de transport Mărfurile ce urmează a le importa prezintă și un deosebit aport în îmbunătățirea și modernizarea mijloacelor noastre de transport. Astfel vom importa printre altele: opt trolybuze, 604 autocamioane, 1100 tone cauciuc, precum și numeroase anvelope și camere pentru autovehicule. Nu lipsesc nici materialele electrice și de radiodifuziune. Putem aminti printre altele un post de radioemisiune, aparate de radio și materiale necesare fabricării radio-urilor în țară, 1500 m, filamente de wolfram și molibden, instrumente electrice, 200.000 becuri peste 100 wați, 104 km de cablu electric, precum și importante cantitari de materii electrice. Vom mai importa deasemeni diverse alte produse și anume: medicamente, materiale chimice, materiale pentru pescuit, 490 mașini de scris și de calculat etc. Ce -am exporta In ceea ce privește mărfurile care vor forma obiectul exportului trebue subliniat faptul că spre deosebire de trecut, când exportam materii prime pe care apoi le importam fabricate, fapt care ridica prețurile de vânzare și frâna despoltarea industriei naționale, în cadrul noului acord economic româno-sovietic vom exporta produse finite Astfel sunt prevăzute a fi exportate următoarele produse: cherestea, produse petrolifere finite, unsori, butoaie, carton asfaltat, ciment, geamuri, produse chimice finite, materiale tehnice (tuburi de fontă, monturi, sârmă etc.) fructe uscate, porci și păsări tăiate, alcool, tutun, borcane, cojoace din piei de oaie, vin, etc. RÂBNIȚA 1944 (Urmare din pag. l a) bagajele făcute așteptau să se ivească zorile. De somnn nici nu putea să fie vorba. Cine ar fi putut să adoarmă Așteptau vorbind pe șoptite să treacă noaptea, când, deodată un vițel surd pornește din curtea închisorii Deși nu puteau să vadă, cei dinăuntru beciurilor au priceput că o mulțime de oameni soiau în jurul zidurilor. Dup puțin ușile temnițelor se deschid pe rând. Un gardian și trei nensți îi numără pe toți oamenii nu înțelegeau etimic dar un freamăt de neliniște i-a cuprins Numai o clipă. In secunda următoare orice neînțelegere era risipită. Pârâitul unei mitraliere se auzea la subsol. Acum înțelegeau. Ii „lichidau”. Mereu din ce in ce mai clar se auzeau împușcăturile. Celulă cu celulă a fost descuiată. Au poruncit să se așeze pe două rânduri, în genunchi, cu fișiț de perete. Unu — doi — trei iar în câteva clipe corpurile luptătorilor s'au prăvălit A murit și Lazăr și Andrei așa cum au murit atâtia luptători Dar din măcelul îngrozitor a scăpat ca prin minune doi luptători. Râbeșița a pierit mistuită la foc și cenușa celor omoriți s’a risipit. Dar amintirea monstruozităților comise nu se poate șterge. Amistirea celor uciși la Râbnița acuză fascismul, acuză reacțiunea, care la sprijinit, acuză pe cei care astăzi, din nou uneltesc alte războaie și alte vărsări de sânge. Martirii de la Râbnița sunt prezenți în sufletul poporului român. Ei au arătat prin jertfa lor că numai prin luptă se pot câștiga biruințele. Și mulțimile românești, vielte azi sub steagul democrației populare, au făcut din pilda lor de luptă un patrimoniu pa care-l vor apăra și desăvârși, _ SCRISOAREA UNUI SAVANT AMERICAN (Urmare din pag. la) faptul că doctorul Condon dorea pur și simplu să participe la o solemnitate cu caracter științific internațional la Leningrad. El nu era dealtfel singurul invitat: d-rul James Conan, președintele Universități Havard și alți eminenți savanți atomiști fuseseră deasemeni poftiți. Și acestora dealtfel permisiunea de a asista la ceremonie le-a fost refuzată“. Nu știm dacă, în urma acestei scrisori, președintele Federației Savanților Americani nu va avea să cunoască și e! rigorile Comisiei parlamentare pentru anchetarea „activităților anti-americane“. Motivarea ar putea suna cam așa: a luat apărarea d-rului Condon, care a fost în legătură cu doctorul Slotovski, care,,, ș.a.m.d. In asemenea condiții, te întrebi care dintre cercetătorii americani de vază, dintre cei ce prin însăși valoarea lor s-au găsit în contact cu colegii de pe alte meleaguri, se mai poate simți în securitate... CE CRED CETĂȚENII DESPRE PROECTUL NOII CONSTITUȚII (Urmare din pag. l-a) învățătură. In ceea ce mă privește cred că noua Constituție este un eveniment de mare importanță. Imi voi relua studiile întrerupte și voi putea să-mi câștig prin muncă, o situație omenească, in care să pot fi folositor și societății. Mihai Păpwică student In filosofie Pentru prima oară în România, cetățenii vor vota de la vârsta de 18 ani. Astfel tineretul nostru va lua parte activă la conducerea țării, prin aleșii săi, înscrierea dreptului la muncă, corelată cu grija pentru studențime va rezolva problema studenților care în trecutele regimuri alergau pe la mai marii zilei pentru a intra în producție. Slt. Oprică Preda Noua Constituție a Republicii Populare Românești asigură pentru prima dată drepturi egale pentru toți fii poporului Prin aceasta Se dă o deplină satisfacție militarilor de orice grad care pot participa efectiv la viața publică a țării, prin acordarea dreptului de a alege și a fi ales, dove fiind astfel rolul tot mai însemnat al armatei atât în domeniul profesional cât și pe cel economic, social, politic și cultural. Aceasta ne face să salutăm cu entuziasm Noua Constituție, prin angajamentul de contribui cu toată hotărirea sa deplinul succes în alegerile dela 28 Martie. D. Marcel Thierer Str Olari 23 București gcautițaftfli 8* mm w im es toți cetățenii demni, cinstiți, egali la drepturi și datorii, cu singura condițiune să muncim din răsputeri pentru a menține libertățile cu atâta trudă câștigate. Să votăm cu toții în alegeri pe aceia cari ne vor da noua Constituție și vor ști să aplice această constituție astfel ca fericitele ei dispoziuni să nu rămână literă moartă, cum se întâmpla totdeauna în trecut, cu unele prevederi ale vechilor constituții. Plecăm spre urne să nu ne gândim decât că trebue să votăm pentru o Românie nouă, liberă, pentru o mamă bună a tuturor copiilor ei indiferent de rasă, sex sau religie. Nistor Alexandru funcționar din ministerul Lucrărilor Publice Cal. Victoriei 148 Art. 35 din proectul de Constituție ne arată că „orice cetățean are dreptul de petițicetare precum și acela de a cere organelor prevăzute de legi trimiterea in judecată a funcționarului public pentru infracțiuni săvârșite în timpul serviciului în dauna statului. Sub trecutele regimuri, știu perfect de bine că cetățeanul care se prezenta cu cererea de revendicare a noul drept al său, era desconsiderat și de multe ori bruscat pentru atitudinea sa. Am de asemeni satisfacția de a vedea că, prin Noua Constituție, funcționarii publici vor fi promovați tinându-se seama numai de cinstea, munca și capacitatea lor, puse in slujba tinerei noastre Re«whtjlftl V «MB” RISAKHS Sau*' CUM ÎNTÂMPINA OAMENII muncii, alegerile REDUCEREA PREȚULUI DE COST AL PRODUSELOR TEXTILE O ÎNSEMNATĂ CONTRIBUȚIE LA RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI AL POPULAȚIEI Importanta ședință a reprezentanților din conducerile tehnice și comisiile de producție ar fila Problema reducerii prețului de cost al fabricatelor, problemă înscrisă în . Manifestul.Program al FDP a fost însușită de oamenii muncii din întreaga țară care în cinstea alegerilor din 28 Martie pentru Marea Adunare Națională și-au sporit eforturile. Luni după amiază a avut loc la Uniunea Textilă o ședință a delegaților din comisiile de producție și conducerile tehnice ale întreprinderilor — filaturi și țesătorii de lână din țară care sunt afiliate OFIS-ului. Punctul principal al preocupărilor s-a pus pe reducerea prețului de cost al fabricatelor, luându-se în dezbatere toate problemele accesorii care determină aceasta reducere. Realacări și psracde Felul cum muncitorii au căutat să-și ducă la îndeplinire această sarcină este ilustrat de însăși realizările obținute în toate sectoarele. De remarcat este că prin scăderea prețului nu s’a înțeles o diminuare a salarizării ci dimpotrivă o întărire a ei. Accentul s’a pus în primul rând pe raționalizarea materialelor prime cât și a acesor accesorii a combustibilului, a regiei de fabricație, a regiei generale și a manoperei în sine. S’a ținut cont în egală măsură de factorul ”om“ cât și de „mașină”, căutându-se obținerea unui randament maxim într’o unitate de timp constantă ,cu o forță egala. Regia generală sau regia da fabricație Un exemplu în acest sens îl oferă fabrica ’Tivoranu“din Bacău, care până la 18 August 1947 producea în 8 ore 400 kg fire de lână. Astăzi, cu aceleași instalații și aceiași muncitori, producția a crescut la 800 kg. în 8 ore. Cheltuelile de confecționare acoperă astăzi o cantitate dublă de produse. Regia deci a scăzut la jumătate. Muncitorii au contribuit cu nenumărate inovații și invenții. S’au reparat mașinile, s’a pus în funcțiune un motor Diesel care stătea aruncat într’un colț de câțiva ani. Spiritul de muncă conștientă s’a manifestat deasemeni în îmbunătățirea calității mărfurilor, perfecționându-se sortarea deșeurilor, dându-se firelor ramase întrebuințarea cea mai ridicată, după grosime, culoare și rezistență. Prin prelungirea urzelii cu sfori, s-a realizat o economie de 1 % materie primă. Deasemeni combustibilul se consumă cu 25 la sută mai puțin printr'o întrebuințare rațională a aburilor. ProsQuetivitarea „cm^uluui și a mașinei Tot la „Isvoranu” s’a ajuns la un adevărat record în ceea ce privește productivitatea muncii. E de ajuns să spunem că producția de la 3 schimburi azi se obține numai la 2. Pentru a se ajunge aci au trebuit noi și noi transformări în sistemul de muncă. Astfel s’a stabilit continuitatea fabricației la un articol, evitându-se munca de prisos prin năvăditul la bucățile mici. Trebuia ca înainte, 2 oameni să stea încontinuu să treacă firele printre ițe și spete. Astăzi un singur om leagă firele unul de altul și printr’o operație atât de ușoară, producția capătă mereu coeficienți de creștere. O inovație asemănătoare în muncă este practicată la „Țesătoriile Reunite" care folosesc un lucrător la 2 războaie Cord, obținând deci o mărire cu 50 la sută a productivității muncii. Tot aci un lucrător lucrează cu 3 războaie înguste în loc de două. R ©di»c ©r ©aș,timpilor morți“ ..Timpii morți” la țesătorii înseamnă perioada care trece între terminarea firelor de pe un război și încărcarea suturilor și țesătoriilor Imrijor pentru a continua din nou țesutul. In acest timp, muncitorul stă degeaba. Pentru înlăturarea neajunsului, la una din țesătorii s’a hotărît ca în permanență sa rămână câteva războaie de rezerva cu firele respective pe suluri. Metoda s'a dovedit destul de bună și desigur că va fi imitată și de celelalte întreprinderi, a dus raporturi între randamentul muncii și timpii de acord Prin recalcularea timpilor de acord și plafonarea lor la 50 la sută în raport cu 1938, randamentul muncii atât individuale cât și pe întreprindere, a crescut destul de simțitor la majoritatea filaturilor și țesătoriilor din țară. La ’’Isvoranu” se produc 180 kg fire de lână la o mașină în loc de 128. Obținerea acestui randament superior, aduce o creștere a productivității muncii cu 21 la sută și o scădere a prețului manoperei cu 23 la sută. Tot aici , la țesătorie, față de 38 la sută plafon al acordurilor s’a ajuns de lână din țară la 50 la sută. La "Transilvania" (Sibiu) randamentul muncii a crescut de la 80 la 90 la sută iar prin utilizarea rațională a brațelor de muncă manopera a scăzut cu un procent de 5 până la 20 la sută [a diferite fabricate In ceeace privește scăderea prețului de cost, angajamentele luate, nu au rămas simple vorbe. Astfel, fabrica ..Scherg“ dela Brașov’, prevede scăderi’între 11 și 13 la sută. Corona deasemeni. La Isvoranu scăderea se manifestă deasemeni prin cifre destul de elocvente. Trebue să amintim însă că pâralel cu această problemă și legată strâns de ea, este îmbunătățirea calității. ..Trebuie să dăm populației produse bune și cât mai ieftine, a spus d. Lovianu, administrator delegat al OFIL la închiderea ședinței unde a arătat că Oficiul Lânei va încuraja întreprinderile care se vor evidenția pe această linie, prin acordarea unor cote suplimentare de materie primă. Al. W. Trestien i In întâmpinarea conferința pe țară elevii tuturor liceelor își aleg comitetele de U.A.E.R. In întâmpinarea conferinței pe țară care va avea loc Duminecă 21 Martie în Capitală elevii din Întreaga țară au pornit să se organizeze să-Și aleagă comitetele de asociații și comitetele locale ale Uniunii Asociațiilor de elevi din RPR. Astfel în ultima săptămână au avut loc peste tot, tn toate orașele țării întruniri ale elevilor la care aceștia și-au luat angajamentul de a munci și învăța zi de zi fără preget pentru înălțarea Republicii Populare Române. La Brăila a avut loc o mare întrunire a elevilor la care au participat delegații UTM și FNTDR. Deasemeni la Bârlad elevii și-au ales într’o entuziastă adunare comitetul local al UAER. In București după ce în toate liceele s’au ales comitetele asociațiilor de elevi s’a constituit Duminecă 14 Martie în sala Liceului Mihai Viteazul” comitetul de inițiativă al UAER pe Capitală. In preajma primei conferințe a ,.Unîunîî Asociațților de elevî din România" s'a deschis ori un nou șantier de muncă voluntară, șantierul terenului sportiv al elevilor din București din curtea liceului de fete Nr. 2. La ședința de inaugurarea au participat reprezentanți ai MEN corpul profesoral al liceului de fete Nr. 2, reprezentantul UAER Și delegații de elevi dîn partea liceelor Nr. 8 și 9. Reprezentanții liceelor Nr. 2 de fete și Nr 8 și 9 de băețî șî-au luat angajementul de a duce la bun sfârșit terminarea în cel mai scurt timp a terenului sportiv. ■**! AGRICULTURA * V SUPRAFEȚE CULTIVATE 1N 1944-45 1947-48 (plan) grâu mw 3.000.000 __________ HECTARE HECTARE porumb 3.450.844 3.782.9207 HECTARE HECTARE ■ secară 119.777 120.000 y 1 HECTARE HECTARE SUPRAFAȚA CULTIVABILĂ PENTRU CEREALE 1944 - 45 S&F W47- AS %0-" VOTMI LISTA NR.1 CU LEMNUL SOARELE , orez 4.278 5.000 «» CINCI ANI TRIMITA GREA PENTRU CĂ ȘI-A OSTORÂT FRATELE Dumitru Dan zis Bobirca,din comunna Gărijeni — Vlașca îl creștea pe fratele lui mai mic Vasile, care era nedesvoltat $ debil mintal. De teamă ca acesta să nu dispună în favoarea unor rude de averea lui, s’a gândit ca să-l suprime. Intr’o zi Vasile a dispărut fără urmă. Fiind bănuit Dumitru Dan, s'au făcut cercetări în acest sens După aproape doi ani, căutându-se prin răscolirea pământului grădina acestuia, a fost găsit cadavrul în putrefacție al lui Vasile. Atunci, fratele lui a recunoscut că el l-a îngropat, dar pentru că îi găsise spânzurat... Și nu anunțase autoritățile, de teamă să nu fie el bănuit, pentru că știut era de toată lumea că fusese brutal cu fratele lui cât fusese În viață. Numai că flanela și cămașa mortului mai păstra încă o mare cantitate de sânge în dreptul Inimii. Cercetările au stabilit că Vasile fusese înjunghiat în inimă de fratele lui mai mare. Judecându-se această crimă, de către Curtea din București seeția 3-a penala, în complotul d-lor magistrali Mircea Pavelescu și Ștefan Ralescu și asesorii populari Gh. Ghican (funcționar la ministerul de externe) Eufrosina Niculescu Mizil (casnică) ș. Gh. Alexandru (ceferist), Dumitru Dan zis Bobircă a fost condamnat ori la 5 ani temniță grea. Roitii strîSecătari de instrucție și procurorii cabinetelor Titularii a celor șase cabinete de instrucție au fost desemnați d-nni judecători: Sebastian Vizante , (cab 1); Paul Petrescu (cab 2); L Bârzotescu (cab 3); N. Petcu (cab 4); N Matei (cab 5); și Al. Vasilescu (cab 6).Cabinetele lucrează cu următorii d-ni procurori: V. Gorgor (cab 1); O. Mureșeanu (cab 2); Ab Sided (cab 3); L. Filipescu (cab 4), D. Moisescu (cab 5) și Tudor Popescu (cab 6) Repartiția magistraților de cariera la secțiile tribunalului , prim președinte al trib. Ilfov, D. Apostol, a repartizat, pe secții pe magistrații tribunalului. Astfel cu începere de la 15 Martie 1948, secțiile tribunalului Ilfov vor avea următoarea compunere: SECȚIA I PENALĂ Bogdan I. loan, președinte: Mănciulescu T. Gh. Victor; Dumitru Dârdală,Plăcu Silvia Iliescu Paul. Diaconescu I. Virgiliu, judecători ,1 .SECȚIA II PENALA Daniel P. Rădoi, președinte: Bacher A. Samoil, Rebreanu C, Mircea Aurelian Popa,Groza G. Laurențiu* Vasilescu B. Gheorghe judecători. SECȚIA III PENALĂ 1 Sârbulescu I. Petre, președinte; Costescu Ștefan, pantelimon Ioan, Dandescu Constantin Mihăescu A. Dumitru-Valeria; Teodorescu Benfee- Rodica. judecători i SECȚIA III PENAL,A MINORI Sachelarie Em. Napoleon, președinte. Slaboru Mihail, Vârgolici V. Dan, Ghiață Ioan, Dumitru Moldoveanu, Comarnischi Sanda-Edineîn judecători. SECȚIA I CIVILĂ COMERCIALA Berieteanu I. Victor, președinte; Titus Bragadireanu, Mimdrea T. Teodor, Protopopescu T. Nic. D-trir SRrbărescu V. Scarlat, Demetrescu C. Teodor Dinu. Popoviciu Lizeta Valentina judecători. SECȚIA II CIVILA COMERCIALĂ (Sind)«.? Stănulescu C. Mihail, președinte; Corineliu A. Const., Averescu Consta Nicoreșteanu Teodor. Balașîu Mircea. MiMilescu p. Reaua Ana. Judecători. ) 4