România Liberă, martie 1948 (Anul 6, Nr. 1084-1110)

1948-03-18 / nr. 1098

CARTIERUL LATIN, CARTIERUL FOAMEI (Urmate din pag. l-a) voit să facă o vizită în pavilionul medical al Cetății Universitare. De acolo, el este internat la spita­lul Claude Bernard. In August, o meningită tuberculoasă se adaugă unei tuberculoze pulmonare și Je­sus de Per­gina iese din spital, luând drumul cimitirului Pantîn, unde camarazii i-au obținut, prin Cotizație, o concesie pentru cinci ani, ca să poată locui în cei doi metri de pământ necesari unui trup omenesc. Foarte romantică poveste, nu-i așa? Zeama de spaniac și căminele... Mai sunt desigur și căminele Ele hrănesc 10% din studenți și un prânz costă 50 de franc­i, (la care statul a­­daogă cu generozitate 12 franci) Așa­dar căminele trebue să hrănească pe studenți pentru 62 de franci pe zi. Dar mai există Și cazarma Martin, de curând transformată ln cămin, unde un student poate plăti numai 40 franci Cazarma se află tocmai la­­,Poarta Liliacului"“, iar studentului îi rămân 10 franci pentru a compensa cheltuelile de transport, dacă face drumul pe jos și dacă-și învinge re­pulsia de a mânca de la cazan Cam 500 de studenți pe zi fac treaba asta Cele trei cămine mai mari din Ce­tatea Universitară sunt: Restaurantul (3000 mese pe zi). ..Căminul Sf Ge­nevieve“ (2000 mese pe zi) și “Cămi­nul internațional al studenților*“ (2000 mese). Iată cum se ia prânzul într'unul din aceste localuri Stai la coadă o jumătate de oră până te ap­opi' de tejghea, unde ți se dă farfuria și ta­câmul; te așezi din nou la coadă până ajungi In fața tejghelii, unde ți se oferă pe tavă o ceașcă de supă și trei felioare de mezeluri — rația tip 1948 Nu există un singur Prânz din care să lipsească spanacul iar ca de­sert, ți se dă un măr In privința me­relor, căminele acestea bat recordul: studenții au surpriza să descopere aci cele mai m­ci mere de pe lume Dacă nu te-ai. . săturat (!), poți să mai ceri odată spanac, nu costă ni­mic La căminul “St. Genevieve““, cam 800 din cei 1000 de studenți mai cer odată spanac, zilnic Numai că el are un gust cam leșios, ca și cum s‘ar fi spălat vasele cu el Cât despre vin sau alte băuturi, toate cântecele stu­dențești de odinioară cu chefuri și beții, au rămas de­­ râs, ba chiar au fost uitate de tot O­brazi 3 iacă să ,,strâsnid­­­*artă” Căminul “‘St Genevieve“ este des­tul de bine ?vir«ț'»nut, dar nu poate fi comparat cu Căminul Internațional de Studente, unde se primesc ?i băieți după ce au fost prezentați de o fată Aeci» personalul e morocănos, farfu­riile murdare. Iar mâncarea bate re­cordul de proastă «e e Cu tot devota­mentul conducătoarelor căminului, nici aici studenții nu-și pot potoli foa­mea. Ce s-ar putea face mai mult: pentru cei 82 franci pe zi? Se des­curcă fiecare cum poate pe aceste tim­puri de reforme „fericite“ economice , ale guvernului Schuman Astfel, o asistentă la Istorie 'Și plătește prân­zul făcând pontajul cupoanelor, la ieșirea din restaurant D-ra Martin asistentă la Liter­e, se poate socoti favorizată de soartă: ea posedă o cameră la Căminul In­ternațional Face și controlul în sala de mâncare, pentru a-și plăti prân­zul. Are 25 de ani și e fata unui pro­fesor de la Colegiul Châlons sur Mar­ile Dar camera ei de dormit mai e acu­­ptată de o colegă și e ne­ncălzită de câțiva ani Cum poți pregăti exame­nele,când mai stai cu cineva 'ptr'o odăiță cu pereții înghețați iată insă că directoarea căminului i-a găsit d-rei Martin o eleva, o bra­ziliană care tocmai a descins la Paris, în toalete exorbitante Asistenta e mulțumită, fiindcă braziliancă nu a ezi­tat să_i plătească 250 franci pe oră pentru meditație Un singur lucru nu poate pricepe d-ra Martin asis­tenta dela Litere Eleva ei­ brazili­ancă i s-a văitat deunăzi: _ “Stau deocamdată într*un hotel lân­gă Operă unde plătesc 30 000 franci pe lună, INSA NU PRIMESC DE A_ CASA DECÂT 50 000 FRANCI PE LUNA! Cum să mă descurc?!! Ce_i putea răspunde d-ra Mar­tin care trăia cu nici 2 000 de franci pe a lună? Așa că d-ra Martin a tăcut și a con­tinuat să supravegheze cupoanele co­legilor ei înfometați Prețul cărnii în Franța în decurs de un an. Și din Ianuarie până în Martie, prețul a mai crescut: astăzi un kilogram de carne atinge 600 franci. •m Ce cuprinde acordul româno-sovietic (Urmare din pag. l­a) Astfel vem­ importa 80 mii tone cocs, 25.000 tone minereu de fier, 27.000 tone fotită, 15.CS © tone semif&br'farast, oțel, im­por­tente dansYte 1î cîe fero­a­­l­iaje, oțeluri speciale, ma­teriale refractare, strun­guri, compresoare, prese și ciocane pentru forjat,* Instrumente pneumatice și mașini pentru foraj, CII­OC £ 51510­ de abataj, 40.080 buc­ rulmenți ci ® toile și 5 tone toile, etc. 30.000 tone grâu de să­mânță în compensație cu porumb Pe lângă aceste materii prime, se­mifabricate și utilaje necesare pen­tru o desvoltare normală, și armo­nioasă a industriei noastre, Uniu­nea Sovietică a înțeles să ne ajute și în desvoltarea agriculturii, li­­vrându-ne semințe selecționate și mașini unelte necesare mecanizării muncilor agricole. Printre mărfurile ce le vom primi e destul să a­­mintîm urm fu­marelor 30 moi tone grâu de srapânță, pentru susămânț&raie de primăvară; semințe se­lecționate de feumbal, sfeclă de zahăr și floarea soarelui; 235 tractoiore; 1.IGO semănători; 155 cul­tivatoare;­ 15 © pluguri pentru tractoare; 4.500 pluguri pentru tracțiune animală, 1O © de tripare precum și importante can­tități de piese de rezervă și accesorii­ pentru mașini și tractoare. Trebue să amintim că primele can­­tități de grâu și mașini unelte nece­sare însâmănțărilor de primăvară au fi început să sosească în țară. In plus e cazul să subliniem fap­tul că în timp ce în perioada celor doi ani consecutivi de recoltă defi­citară, când duceam lipsa mălaiu­lui, și când făcând apel la țările im­perialiste ni s’a livrat porumb stri­cat pe care a trebuit să-l plătim im aur, astăzi primim cele 30.000 teme de grâu de sămânță din URSS IN SCHIMB cu porumb. Va’arîfîeiarea „muncii” Dar nici industria textilă­ nu a fost uitată. Noul acord prevăzând un import de 14.000 tone de bumbac pur pentru nevoile interne și în plus 4000 tone bumbac de prelucrat în filaturile noastre pentru a fi apoi reexportat în URSS. Prin aceasta țării românești i se oferă posibilitatea de a-și valorifica la export „munca”, costul prelucră­rii celor 4000 tone de bumbac ur­mând a fi socotit în plata unei can­tități din bumbacul importat pen­tru nevoile interne. Pe lângă bumbac, vom importa pentru industria textilă utilaj, piese de rezervă și accesorii Mărfuri electrice și mij­loace de transport Mărfurile ce urmează a le impor­ta prezintă și un d­eosebit aport în îmbunătățirea și modernizarea mij­loacelor noastre de transport. Astfel vom importa printre altele: opt trolybuze, 604 autocamioane, 1100 tone cauciuc, precum și numeroase anvelope și camere pentru autove­hicule. Nu lipsesc nici materialele elec­trice și de radiodifuziune. Putem aminti printre alt­ele un post de radioemisiune, aparate de radio și materiale necesare fabricării ra­­dio-urilor în țară, 1500 m, filamente de wolfram și molibden, instrumen­te electrice, 200.000 becuri peste 100 wați, 104 km de cablu electric, pre­cum și importante cantitari de ma­terii electrice. Vom mai importa deasemeni di­verse alte produse și anume: medi­camente, materiale chimice, mate­riale pentru pescuit, 490 mașini de scris și de calculat etc. Ce -am exporta In­ ceea ce privește mărfurile care vor forma obiectul exportului tre­­bue subliniat faptul că spre deose­bire de trecut, când exportam ma­terii prime pe care apoi le impor­tam fabricate, fapt care ridica pre­țurile de vânzare și frâna despolta­­rea industriei naționale, în­ cadrul noului acord economic româno-so­­vietic vom exporta produse finite Astfel sunt prevăzute a fi expor­tate următoarele produse: cherestea, produse petrolifere finite, unsori, butoaie, carton asfaltat, ciment, gea­muri, produse chimice finite, mate­riale tehnice (tuburi de fontă, mon­turi, sârmă etc.) fructe uscate, porci și păsări tăiate, alcool, tutun, bor­cane, cojoace din piei de oaie, vin, etc. RÂBNIȚA 1944 (Urmare din pag. l­ a) bagajele făcute așteptau să se i­­vească zorile. De somnn nici nu putea să fie vorba. Cine ar fi putut să adoar­mă Așteptau vorbind pe șoptite să treacă noaptea, când, deodată un vițel surd pornește din curtea î­nchisorii Deși nu puteau să va­dă, cei dinăuntru beciurilor au priceput că o mulțime de oameni soiau în jurul zidurilor. Dup puțin ușile temnițelor se des­chid pe rând. Un gardian și trei nensți îi numără pe toți oame­nii nu înțelegeau etimic dar un freamăt de neliniște i-a cuprins Numai o clipă. In secunda urmă­toare orice neînțelegere era risi­pită. Pârâitul unei mitraliere se auzea la subsol. Acum înțele­geau. Ii „lichidau”. Mereu din ce in ce mai clar se auzeau împuș­căturile. Celulă cu celulă a fost descuiată. Au poruncit să se așeze pe două rânduri, în genunchi, cu fișiț de perete. Unu — doi — trei iar în câteva clipe corpurile luptătorilor s'au prăvălit A murit și Lazăr și Andrei așa cum au murit atât­ia luptători Dar din măcelul îngrozitor­­ a scăpat ca prin minune doi luptă­tori. Râbeșița a pierit mistuită la foc și cenușa celor omoriți s’a risi­pit. Dar amintirea monstruozi­tăților comise nu se­ poate șterge. Amistirea celor uciși la Râbn­ița acuză fascismul, acuză reacțiu­­nea, care l­a sprijinit, acuză pe cei care astăzi, din nou uneltesc alte războaie și alte vărsări de sânge. Martirii de la Râbnița sunt pre­zenți în sufletul poporului ro­mân. Ei au arătat prin jertfa lor că numai prin luptă se pot câș­tiga biruințele. Și mulțimile ro­mânești, vielte azi sub steagul democrației populare, au făcut din pilda lor de luptă un patri­moniu pa care-l vor apăra și de­săvârși, _ SCRISOAREA UNUI SAVANT AMERICAN (Urmare din pag. l­a) faptul că doctorul Condon dorea pur și simplu să participe la o so­lemnitate cu caracter științific in­ternațional la Leningrad. El nu era dealtfel singurul invitat: d-rul Ja­mes Conan, președintele Universi­tăți Havard și alți eminenți savanți atomiști fuseseră deasemeni pof­tiți. Și acestora dealtfel permisiu­nea de a asista la ceremonie le-a fost refuzată“. Nu știm dacă, în urma acestei scrisori, președintele Federației Sa­vanților Americani nu va avea să cunoască și e! rigorile Comisiei parlamentare pentru anchetarea „activităților anti-americane“. Mo­tivarea ar putea suna cam așa: a luat apărarea d-rului Condon, care a fost în legătură cu doctorul Slo­­tovski, care,,, ș.a.m.d. In asemenea condiții, te întrebi care dintre cercetătorii americani de vază, dintre cei ce prin însăși valoarea lor s-au găsit în contact cu colegii de pe alte meleaguri, se mai poate simți în securitate... CE CRED CETĂȚENII DESPRE PROECTUL NOII CONSTITUȚII (Urmare din pag. l-a) în­vățătură. In ceea ce mă privește cred că noua Constituție este un­ eveniment de mare importanță. Im­i voi relua studiile întrerupte și voi putea să-mi câștig prin muncă, o situație omenească, in care să pot fi folositor și societății. Mihai Păpwică student In filosofie Pentru prima oară în România, cetățenii vor vota de la vârsta de 18 ani. Astfel tineretul nostru va lua parte activă la conducerea țării, prin aleșii săi, înscrierea dreptului la muncă, co­­relată cu grija pentru studențime va rezolva problema studenților care în trecutele regimuri alergau pe l­a mai marii zilei pentru a intra în producție. Slt. Oprică Preda Noua Constituție a Republicii Populare Româ­nești asigură pentru prima dată drepturi e­gale pentru toți fii poporului Prin aceasta Se dă o deplină sa­tisfacție militari­lor de orice grad care pot participa efectiv la viața publică a țării, prin acordarea drep­tului de a alege și a fi ales, dove fiind astfel rolul tot mai însemnat al armatei atât în domeniul profe­sional cât și pe cel economic, social, politic și cultural. Aceasta ne face să salutăm cu entuziasm Noua Con­stituție,­­ prin­­ angajamentul de contribui cu toată hotărirea sa de­plinul succes în alegerile dela 28 Martie. D. Marcel Thierer Str Olari 23 București gcautițaftfli 8* mm w im es toți cetățenii demni, cinstiți, egali la drepturi și datorii, cu singura condițiune să muncim din­­ răsputeri pentru a menține libertățile cu a­tâta trudă câștigate. Să votăm cu toții în alegeri pe a­­ceia cari ne vor da noua Constituție și vor ști să­ aplice această constitu­ție astfel ca fericitele ei dispoz­i­­uni să nu rămână literă moartă, cum se întâmpla totdeauna în tre­cut, cu unele prevederi ale vechilor constituții. Plecăm spre urne să nu ne gân­dim decât că trebue să votăm pen­tru o Românie nouă, liberă, pentru o mamă bună a tuturor copiilor ei indiferent de rasă, sex sau religie. Nistor Alexandru funcționar din ministerul Lucrărilor Publice Cal. Victoriei 148 Art. 35 din pro­­ectu­l de Consti­tuție ne arată că „orice cetățean are dreptul de petițicetare pre­cum și acela de a cere organelor prevăzute de legi trimiterea in ju­decată a funcțio­narului public pentru infracțiuni săvârșite în tim­­­pul serviciului în dauna statului. Sub trecutele regimuri, știu per­fect de bine că cetățeanul care se prezenta cu cererea de revendica­re a noul drept al său, era descon­siderat și de multe ori bruscat pen­tru atitudinea sa. Am de asemeni satisfacția de a vedea că, prin Noua Constituție, funcționarii publici vor fi promo­vați tinându-se seama numai de cinstea, munca și capacitatea lor, puse in slujba tinerei noastre Re­«whtjlftl V «MB” RISAKHS Sau*' CUM ÎNTÂMPINA OAMENII muncii, alegerile REDUCEREA PREȚULUI DE COST AL PRODUSELOR TEXTILE O ÎNSEMNATĂ CONTRIBUȚIE LA RIDICAREA NIVELU­LUI DE TRAI AL POPULAȚIEI Importanta ședință a re­prezentanților din condu­cerile tehnice și comisiile de producție ar fila Problema reducerii prețului de cost­­ al fabricatelor, problemă înscrisă în . Manifestul.Pro­gram­ al FDP a fost în­sușită de oamenii muncii din întreaga țară care în cinstea alegerilor din 28 Martie pentru Marea Adunare Națio­nală și-au sporit eforturile. Luni după amiază a avut loc la Uniu­­nea Textilă o ședință a delegaților din comisiile de producție și conducerile teh­nice ale întreprinderilor — filaturi și țe­sătorii de lână din țară care sunt afilia­te OFIS-ului. Punctul principal al preocupărilor s-a pus pe reducerea prețului de cost al fa­­bricatelor, luându-se în dezbatere toate problemele accesorii care determină a­­ceasta reducere. Realacă­ri și psracd­e Felul cum muncitorii au căutat să-și ducă la îndeplinire această sarcină este ilustrat de însăși realizările obținute în toate sectoarele. De remarcat este că prin scăderea prețului nu s’a înțeles o diminuare a salarizării ci dimpotrivă o întărire a ei. Accentul s’a pus în pri­­mul rând pe raționalizarea materialelor prime cât și a acesor accesorii a com­bustibilului, a regiei de fabricație, a re­­giei generale și a manoperei în sine. S’a ținut cont în egală măsură de factorul ”om“ cât și de „mașină”,­ căutân­­du-se obținerea unui randament maxim într’o unitate de timp constantă­ ,cu o forță egala. Regia generală sau regia da fabricație Un exemplu în acest sens îl oferă fabrica ’Tivoranu“­­din Bacău, care­­ până la 18 August 1947 producea în 8 ore 400 kg fire de lână. Astăzi, cu aceleași instalații și aceiași muncitori, producția a crescut la 800 kg. în 8 ore. Cheltue­­lile de confecționare acoperă astăzi o cantitate dublă de produse. Regia deci a scăzut la jumătate. Muncitorii au contribuit cu nenumăra­te inovații și invenții. S’au reparat ma­­șinile, s’a pus în funcțiune un motor Diesel care stătea aruncat într’un colț de câțiva ani. Spiritul de muncă conștientă s’a ma­nifestat d­easemeni în îmbunătățirea ca­­lității mărfurilor, perfecțion­ându-se sor­tarea deșeurilor, dându-se firelor ramase întrebuințarea cea mai ridicată, după grosime, culoare și rezistență. Prin prelungirea urzelii cu sfori, s-a realizat o economie de 1 % materie­ pri­mă. Deasemeni combustibilul se consu­mă cu 25 la sută mai puțin printr'o în­­trebuințare rațională a aburilor. Pro­sQuetivitarea „cm^­uluui și a mașinei Tot la „Isvoranu” s’a ajuns la un a­­devărat record în ceea ce privește pro­ductivitatea muncii. E de ajuns să spu­­nem că producția de la 3 schimburi azi se obține numai la 2. Pentru a se a­­junge aci au trebuit noi și noi transformări în sistemul de muncă. Astfel s’a sta­­bilit continuitatea fabricației la un arti­col,­ evitându-se munca de prisos prin năvăditul la bucățile mici. Trebuia ca înainte, 2 oameni să stea încontinuu să treacă firele printre ițe și spete. Astăzi un singur om leagă firele unul de altul și printr’o operație atât de ușoară, pro­ducția capătă mereu coeficienți de­ creș­­tere. O inovație asemănătoare în muncă este practicată la „Țesătoriile Reunite" care folosesc un lucrător la 2 războaie Cord, obținând deci o mărire cu 50 la sută a productivității muncii. Tot aci un lucrător lucrează cu 3 războaie înguste în loc de două. R ©di»c ©r ©a­ș,timpilor morți“ ..Timpii morți” la țesătorii înseamnă perioada care trece între terminarea fi­­relor de pe un război și încărcarea su­turilor și țesătoriilor Imrijor pentru a continua din nou țesu­­tul. In acest timp, muncitorul stă de­geaba. Pentru înlăturarea neajunsului, la una din țesătorii s’a hotărît ca în permanență sa rămână câteva războaie de rezerva cu firele respective pe su­­luri. Metoda s'a dovedit destul de bună și desigur că va fi imitată și de celelal­te întreprinderi, a dus raporturi între ran­damentul muncii și timpii de acord Prin recalcularea timpilor de acord și plafonarea lor la 50 la sută în raport cu 1938, randamentul muncii atât indivi­­duale cât și pe întreprindere, a crescut destul de simțitor la majoritatea filatu­rilor și țesătoriilor din țară. La ’’Isvora­­nu” se produc 180 kg fire de lână la o mașină în loc de 128. Obținerea acestui randam­ent superior, aduce o creștere a productivității muncii cu 21 la sută și o scădere a prețului manoperei cu 23 la sută. Tot aici , la țesătorie, față de 38 la sută plafon al acordurilor s’a ajuns de lână din țară la 50 la sută. La "Transilvania" (Sibiu) randamentul muncii a crescut de la 80 la 90 la sută iar prin utilizarea rațională a brațelor de muncă manopera a scă­­zut­ cu un procent de 5 până la 20 la sută [a diferite fabricate In ceeace pri­­vește scăderea prețului de cost, angaja­mentele luate, nu au rămas simple vorbe. Astfel, fabrica ..Scherg“ dela Brașov’, prevede scăderi’între 11 și 13 la sută. Corona deasemeni. La Isvoranu scăderea se manifestă deasemeni prin cifre destul de elocvente. Trebue să amintim însă că pâralel cu această problemă și legată strâns de ea, este îmbunătățirea calității. ..Trebuie să dăm populației produse bune și cât mai ieftine, a spus d. Lovianu, administra­tor delegat al OFIL la închiderea șe­dinței unde a arătat că Oficiul Lânei va încuraja întreprinderile care se vor e­­videnția pe această linie, prin acordarea unor cote suplimentare de materie pri­mă. Al. W. Trestien i In întâmpinarea conferința pe țară elevii tuturor liceelor își aleg comitetele de U.A.E.R. In întâmpinarea conferinței pe țară care­­ va avea loc Duminecă 21 Martie în Capitală elevii din În­treaga­ țară au pornit să se organizeze să-Și aleagă comitetele de asociații și comitetele locale ale Uniunii Asocia­țiilor de elevi din RPR. Astfel în ultima săptămână au avut loc peste tot, tn toate orașele țării întruniri ale elevilor la care aceștia și-au luat angajamentul de a munci și învăța zi de zi fără preget pentru înălțarea Republicii Populare Române. La Brăila a avut loc o mare întru­nire a elevilor la care au participat delegați­i UTM și FNTDR. Deasemeni la Bârlad elevii și-au ales într’o entuziastă adunare comi­tetul local al UAER. In București după ce în toate li­ceele s’au ales comitetele asociațiilor de elevi s’a constituit Duminecă 14 Martie în sala Liceului Mihai Vi­teazul” comitetul­­ de inițiativă al UAER pe Capitală. In preajma primei conferințe a ,.U­­nîunîî Asociațților de elevî din Româ­nia" s'a deschis ori un nou șantier de muncă voluntară, șantierul terenului sportiv al elevilor din București din curtea liceului de fete Nr. 2. La ședința de inaugurarea au par­ticipat reprezentanți ai MEN corpul profesoral al liceului de fete Nr. 2, reprezentantul UAER Și delegații de elevi dîn partea liceelor Nr. 8 și 9. Reprezentanții liceelor Nr. 2 de fete și Nr 8 și 9 de băețî șî-au luat anga­jementul de a duce la bun sfârșit ter­minarea în cel mai scurt timp a tere­nului sportiv. ■**! AGRICULTURA * V SUPRAFEȚE CULTIVAT­E 1N 1944-4­5 1947-48 (plan) grâu mw 3.000.000 __________ HECTARE HECTARE porumb 3.450.844 3.782.9207 HECTARE­­ HECTARE ■ secară­ 119.777 120.000 y 1 HECTARE HECTARE SUPRAFAȚA CULTIVABILĂ PENTRU CEREALE 1944 - 45 S&F W47- AS %0-" VOTMI LISTA NR.1 CU LEMNUL SOARELE , orez 4.278 5.000 «» CINCI ANI TRIMITA GREA PENTRU CĂ ȘI-A OSTORÂT FRATELE Dumitru Dan zis Bobirca,­­din com­un­­na Gări­jeni — Vlașca îl creștea pe fra­tele lui mai mic Vasile, care era nedes­­voltat $­ debil mintal. De teamă ca a­­cesta să nu dispună în favoarea unor rude de averea lui, s’a gândit ca să-l suprime. Intr’o zi Vasile a dispărut fără ur­mă. Fiind bănuit Dumitru Dan, s'au făcut cercetări în acest sens După a­­proape doi ani, căutându-se prin răsco­lirea pământului­­ grădina acestuia, a fost găsit cadavrul în putrefacție al lui Vasile. Atunci, fratele lui a recu­noscut că el l-a îngropat, d­ar pentru că îi găsise spânzurat... Și nu anunțase autoritățile, de teamă să nu fie el bă­nuit, pentru că știut era de toată lu­mea că fusese brutal cu fratele lui cât fusese În viață. Numai că flanela și că­mașa mortului mai păstra încă o mare cantitate de sânge în dreptul Inimii. Cercetările au stabilit că Vasile fusese înjunghiat în inimă de fratele lui mai mare. Judecându-se această crimă, de că­tre Curtea din București seeția 3-a pe­nala, în complotul d-lor magistrali Mircea Pavelescu și Ștefan Ralescu și asesorii populari Gh. Ghican (funcțio­nar la ministerul de externe) Eufrosi­­na Niculescu Mizil (casnică) ș­. Gh. A­­lexandru (ceferist), Dumitru Dan zis Bobircă a fost condamnat ori la 5 ani temniță grea. Roitii strîSecătari de in­strucție și procurorii ca­binetelor Titularii a celor șase cabinete de in­strucție au fost desemnați d-nni jude­­cători: Sebastian Vizante , (cab 1); Paul Petrescu (cab­ 2); L Bârzotescu (cab 3); N. Petcu (cab 4); N Matei (cab 5); și Al. Vasilescu (cab 6).­­Cabinetele lucrează cu următorii d-ni procurori: V. Gorgor (cab 1); O. Mu­­reșeanu (cab 2); Ab­ Sided (cab 3); L. Filipescu (cab 4), D. Moisescu (cab 5) și Tudor Popescu (cab 6) Repartiția mag­istrați­lor de cariera la secțiile tri­bunalului , prim președinte al trib. Ilfov, D. Apostol, a repartizat, pe­­ secții pe magistrații tribunalului. Astfel cu începere de la 15 Martie 1948, secțiile tribunalului Ilfov vor avea următoarea compunere­: SECȚIA I PENALĂ Bogdan I. loan, președinte: Mănciu­­­lescu T. Gh. Victor; Dumitru Dârdală,­­Plăc­u Silvia Iliescu Paul. Diacone­­scu I. Virgili­u, judecători­ ,1 .SECȚIA II PENALA Daniel P. Rădoi, președinte: Bacher A. Samoil, Rebreanu C, Mircea Au­relian Popa,­­Groza G. Laurențiu* Vasilescu B. Gheorghe judecători. SECȚIA III PENALĂ 1 Sârbulescu I. Petre, președinte; Costescu Ștefan, pantelimon Ioan, Dandescu Constantin Mihăescu A. Dumitru-Valeria; Teodorescu Benfee- Rodica. judecători­ i SECȚIA III PENAL,A­ MINORI Sachelarie Em. Napoleon, președin­­te. Slaboru Mihail, Vârgolic­i V. Dan­, Ghiață Ioan, Dumitru Moldoveanu, Comarnischi­ Sanda-Edineîn judecă­tori. SECȚIA I CIVILĂ COMERCIALA Berieteanu I. Victor, președinte; Titus Bragadireanu, Mimdrea T. Teo­dor, Protopopescu T. Ni­c. D-trir SRr­­băr­­escu V. Scarlat, Demetrescu C. Teodor Dinu. Popoviciu Lizeta Valen­tina judecători. SECȚIA II CIVILA COMERCIALĂ (Sind)«.? Stănulescu C. Mihail, președinte; Corineliu A. Const., Averescu Consta Nicoreșteanu Teodor. Balașîu Mircea. MiMilescu p. Reaua Ana. Judecători. ) 4

Next