România Liberă, februarie 1952 (Anul 10, nr. 2283-2307)

1952-02-08 / nr. 2289

PAGINA 4-at POPOM MONGOL IŞI IA RĂMAS BUN DELA IUBITUL SĂU CONDUCĂTOR - MAREŞALUL CIOIBALSAN ULAN BATOR 7 (Agerpres). — TASS transmite : Este nesfârşit şirul de oameni ai muncii care au venit să-şi ia rămas bun dela iu­bitul lor conducător. ■ La 6 Februarie, orele 12, s’a permis acce­sul în sala mare a Palatului Guvernului, unde se află sicriul cu corpul neînsufleţit al mareşalului Cioibalsan. Din primul schimb al gărzii de onoare au făcut parte Todenbal, secretar general al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri; Bumatende, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Re­publici Populare Mongole, membru al Bi­roului Politic al Comitetului Central al­ Par­tidului Popular Revoluţionar Mongol; Su­­rundjab şi Damba, membri ai Biroului­ Po­litic al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, M. P. Tara­sov, mareşalul S. M. Budionnîi, P. I.­ Leo­nov, I. ,K. Prihodov, membri ai delegaţiei guvernamentale sovietice. In faţa sicriului mareşalului Cioibalsan stă soţia defunctului, Guntegma, membrii familiei sale şi alţii. Răsună neîncetat me­lodii funebre. ...E seară. Dar piaţa Suhe Bator din faţa Palatului Guvernului continuă a fi plină de lume. Oamenii muncii îşi iau rămas bun de la conducătorul lor iubit, mareşalul Cioi­balsan. Proiectul de lege cu privire la planul economiei naţionale a R. D. Germane pe 1952 BERLIN 7 (Agerpres). — TASS trans­mite : In şedinţa din 6 Februarie a Camerei Populare a R.D. Germane a avut loc prima şi a doua citire a proiectului de lege cu privire la planul economiei naţionale pe 1952. Heinrich Rau, vicepreşedinte al Consiliu­lui de miniştri şi preşedintele Comisiei de stat a planificării, a prezentat raportul asu­pra susmenţionatului proiect de lege. Subliniind marea însemnătate naţională a desvoltării economiei paşnice a R.D. Ger­mane, Rau a arătat că planul economiei na­­ţionale pe 1952 prevede sporirea producţiei industriale, nu cu 12,4°/o, aşa cum stabilise planul cincinal, ci cu 13,7%. După cum a declarat Rau, potrivit datelor existente până în prezent, planul producţiei industriale pe 1951 a fost îndeplinit cu peste 105%. Planul economiei naţionale pe 1952 pre­vede sporirea volumului global al produc­ţiei industriale cu 6% peste norma stabilită pentru acest an de planul cincinal. îndepli­nirea acestor sarcini din planul pe 1952 va asigura sporirea producţiei industriale în R.D. Germană în proporţie de 138,1% faţă de anul 1950. Până la sfârşitul planului cincinal, producţia industrială a R.D. Ger­mane treime să sporească cu 192,3% faţă de anul 1950. In 1952, a spus Rau, este necesar să se pună la punct producţia unei serii de oţe­luri speciale, deoarece aceste oţeluri nu se mai importă din Germania Occidentală. Ocupându-se de sarcinile economiei agri­cole a Republicii, Rau a arătat că producţia economiei agricole urmează să crească în 1952 cu 10,6% faţă de 1951. In agricultură producţia va reprezenta 102,9%, iar în sec­torul creşterii vitelor — 120,6%. Planul economiei naţionale pe 1952 acor­dă o deosebită atenţie construcţiei de lo­cuinţe. In acest an, valoarea totală a pro­ducţiei organizaţiilor de construcţii din Re­publică se va cifra la 3,6 miliarde mărci. Volumul comerţului exterior al Republicii Democrate Germane va spori în 1952 cu 140% în comparaţie cu anul trecut, în spe­cial datorită relaţiilor economice strânse ca­re există între R.D. Germană şi ţările din lagărul păcii şi democraţiei. In 1952, populaţia Republicii va primi cu 14% mai multe alimente şi bunuri de larg consum decât în 1951. Deputatul Reidel, membru în Comitetul pentru chestiunile economice al Camerei Populare a R.D. Germane, a prezentat co­­raportul asupra planului economiei naţio­nale. Apoi au avut loc discuţii, la care au par­ticipat deputatul Reinhold Henning (din partea fracţiunii partidului naţional-de­mo­­crat), deputatul Kontzak (din partea fracţiu­­nii partidului liberal-democrat), deputata Ruth Adler (Uniunea sindicatelor libere ger­mane), deputata Irene Heller (Uniunea fe­meilor democrate din Germania). Toţi vorbitorii au aprobat proiectul de lege cu privire la planul economiei națio­nale pe 1952. In legătură cu tratativele de armistiţiu din Coreea KAISUNG ?­(Agerpres) .­CHINA NOUA transmite: La 6 Februarie, şedinţa plenară a celor două delegaţii la tratativele de armistiţiu nu C°reea a început să examineze punctul 5 de pe ordinea de zi anume „recoman­dări către guvernele diferitelor ţări intere­sate”. Generalul Nam Ir, şeful delegaţiei părţii coreene şi chineze, a prezentat urmă­toarea propunere în legătură cu punctul 5 de pe ordinea de zi: ,,Pentru a asigura reglementarea paşnică a chestiunii coreene, se propune ca cele două părţi beligerante, şi anume guvernul RPD Coreene şi guvernul RP Chineze, pe de o parte, şi guvernele care compun partea Organizaţiei Naţiunilor Unite, pe de altă parte, să numească câte 5 reprezentanţi fie­care in vederea ţinerii unei conferinţe poli­tice în termen de 3 luni de la semnarea şi intrarea în vigoare a acordului de armisti­ţiu in Coreea, conferinţă care să examineze următoarele chestiuni: Nr. 1. — Chestiunea retragerii tuturor trupelor străine din Coreea; Nr. 2.—Chestiunea reglementării paşnice a problemei coreene, şi Nr. 3. — Alte chestiuni legate de pacea în Coreea“. Partea americană a declarat că va su­pune această propunere unui studiu amă­nunţit. Data reluării şedinţei plenare va fi fixată in­ urma tratativelor dintre ofiţerii de legătură ai celor două părţi. In şedinţa subcomitetului care exami­nează punctul 4, partea coreeană şi chineză a căzut de acord să transfere şedinţei ofi­ţerilor de stat major ai celor două părţi acele chestiuni care au şi fost examinate şi asupra cărora s-a şi căzut de acord în cadrul subcomitetului, pentru ca ei să ela­boreze propuneri concrete în vederea grab­nicei reglementări a punctului 4 de pe or­dinea de zi. Prima şedinţă a ofiţerilor de stat major a fost fixată pentru ziua de 7 Februarie, ora 11 a. m. In timpul deliberării ofiţerilor de stat major subcomitetul­ îşi va întrerupe vremelnic lucrările. Delegatul părţii coreene şi chineze a sub­liniat de asemenea cu toată seriozitatea că mai există divergenţe importante în ce priveşte chestiunea punerii în libertate şi repatrierii prizonierilor de război ai celor două părţi şi că partea noastră continuă să susţină principiul rezonabil al punerii în libertate şi repatrierii necondiţionate a tu­turor prizonierilor de război. Partea americană a comunicat în şedinţa ofiţerilor de stat major care examinează punctul 3 că ea nu are de făcut noi pro­puneri în ce priveşte împrospătarea trupelor şi porturile de intrare din spatele frontu­lui. In ce priveşte această chestiune mai ră­mân divergenţe însemnate între cele două părţi. Cele două părţi au căzut de acord ca lucrările ofiţerilor de stat major care exa­minează punctul 3 să fie reluate la 7 Fe­bruarie, ora 11 a. m. SUB CĂLCÂIUL DOLARULUI (desen de GH. CHIRIAC) ohama LIBERA REZULTATELE ÎNDEPLINIRII PLANULUI DE STAT AL R.S.F.S.R. PE ANUL 1951 MOSCOVA 7 (Agerpres). — TASS trans­mite: Direcţia de Statistică a RSFSR a dat pu­blicităţii un comunicat asupra rezultatelor îndeplinirii Planului de Stat pentru des­­voltarea economiei naţionale a RSFSR pe anul 1951. Desvoltarea industriei republicane şi lo­cale a RSFSR, a agriculturii şi transportu­rilor, construcţiile capitale, desvoltarea cir­culaţiei mărfurilor şi ridicarea nivelului material şi cultural al populaţiei în 1951 sunt caracterizate prin următoarele date: Planul anual de producţie globală pe 1951 a fost îndeplinit de industria republicană şi locală a RSFSR cu 104%. In 1951, industria republicană şi locală a depăşit planul de producţie la laminate, metale feroase, maşini-unelte de tăerea me­talelor şi de prelucrare a lemnului, motoare electrice, instrumente optice şi mecanice şi alte produse. Au fost produse peste plan, pentru popu­laţie, cantităţi considerabile de mărfuri de larg consum. In 1951, industria RSFSR a continuat să îmbunătăţească calitatea şi să lărgească asortimentul produselor industriale. In 1951, producţia globală a industriilor republicană şi locală din RSFSR a crescut cu 15% faţă de anul 1950. In 1951 au fost înregistrate noi succese în RSFSR în desvoltarea agriculturii, a creşterii vitelor, proprietate obştească, pre­cum şi în consolidarea organizatorică şi e­conomică. In prezent, peste două treimi din toate lucrările agricole ale colhozurilor sunt e­­fectuate de S.M.T.-uri. Toate arăturile şi trei sferturi din însămânţări în colhozuri, sunt mecanizate. In 1951, 68% din recoltele de cereale din colhozuri au fost strânse cu combainele Toate lucrările agricole de bază în sovho­zuri sunt aproape în întregime mecani­zate. Şeptelul colhozurilor şi sovhozurilor a continuat să sporească în 1951. In regiunile de stepă şi silvostepă din partea europeană a RSFSR au fost plantate şi însămânţate în 1951 perdele forestiere de protecţie pe o suprafaţă de 535.000 hec­tare In anul 1951 a fost îndeplinit în RSFSR un vast program de construcţii de locuinţe şi edificii publice şi culturale. In 1951, întreprinderile şi instituţiile de stat, sovietele locale, precum şi populaţia oraşelor şi aşezărilor muncitoreşti au con­struit, cu ajutorul creditelor acordate de stat, case de locuit cu o suprafaţă totală de peste 17.000.000 metri pătraţi. In afară de aceasta, au fost construite» In localităţile rurale ale RSFSR aproximativ 200.000 case. In 1951 s’a înregistrat o nouă desvoltare a comerţului sovietic. In cursul acestui an au fost vândute populaţiei prin reţeaua ma­gazinelor de stat şi cooperatiste, in preţuri comparate, cu 15% mai multe mărfuri de­cât în 1950.­­ In 1951, productivitatea muncii în indu­stria de stat de subordonare republicană şi locală a crescut cu 8% în comparaţie cu anul 1950. In 1951 s’au înregistrat în RSFSR noi succese în toate domeniile culturii socia­liste. Institutele superioare de învăţământ au fost absolvite de peste 120.000 tineri spe­cialişti, iar şcolile tehnice, medii, de peste 185.000. In 1951 s-a extins reţeaua spitalelor, ma­ternităţilor, dispensarelor şi a altor insti­tuţii sanitare, precum şi a sanatoriilor şi a caselor de odihnă. In 1951, ca şi în anii precedenţi au fost îndeplinite lucrări pe scară largă pentru construirea şi lărgirea întreprinderilor co­munale şi pentru amenajarea oraşelor şi a­­şezărilor muncitoreşti din RSFSR. In, oraşele şi aşezările muncitoreşti din RSFSR au continuat vaste lucrări pentru plantarea de spaţii verzi, pentru asfaltarea străzilor şi a pieţelor­, precum şi pentru a­­menajarea de parcuri, grădini și bulevarde. PENTRU SALVAREA PATRIOŢILOR GRECI ! Scrisoarea adresată de I. A. Malik preşedintelui celei de a 6-a sesiuni a Adunării Generale O.N.U. PARIS 7 (Agerpres), — TASS transmite: Şeful adjunct al delegaţiei sovietice la cea de a 6-a sesiune a Adunării Generale ONU, I. A. Malik, a adresat la 4 Februarie preşe­dintelui sesiunii Adunării Generale o scri­soare în care se spune printre altele: „Domnule preşedinte, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., A. I. Vîşinski, a pri­mit următorul memoriu din partea Asociaţiei pe întreaga Grecie a familiilor deţinuţilor şi deportaţilor politici. „Mii de patrioţi greci — bărbaţi şi fe­mei — zac de câţiva ani în beciurile închi­sorilor numai pentru faptul că se aflau în lagărul care a luptat împotriva germanilor. In fiecare an sănătatea acestor oameni de­vine tot mai şubredă, grăbindu-li-se astfel moartea. O privire fugară asupra situaţiei care domneşte în închisoarea de femei „Ave­­rof” este suficientă pentru a convinge pe fie­care om de drama din spatele zidurilor groa­se ale acestei închisori. 750 femei sunt în­ghesuite într’o clădire destinată unui nu­măr de 250 persoane... Acest lucru este su­ficient pentru a face tragică viaţa acestor femei. Apa este insuficientă. Celulele sunt atât de aglomerate încât este greu chiar să intri în ele. Toate acestea, paralel cu executarea de munci grele (transportarea de saci şi alte greutăţi), au o influenţă extrem de dăună­toare asupra sănătăţii deţinutelor. Pe zi ce trece creşte numărul bolnavelor de tuber­culoză. In închisoare există 200 de bolnave de tuberculoză, 90 de reumatism, 127 de ul­cer stomacal, 50 de hernie şi 100 de boli de femei. Aceste cifre sunt mai elocvente de­cât orice. Intr’o celulă se găsesc opt, mame cu co­piii lor sub trei ani. Feţele palide ale co­piilor sunt o dovadă că , au crescut în închi­soare şi nu au văzut niciodată soarele. Co­piii deţinutelor care se află la cămine, de­parte de părinţii lor, îndură foamea. 95 ma­me şi-au lăsat copii mai mici de 12 ani pe stradă. 40 bătrâne în vârstă de peste 60 de ani îşi trăiesc ultimele zile pe podeaua de ciment a închisorii. Deţinutele sunt izolate de lumea exterioara, deoarece se cenzurează mai mult de jumătate din cuprinsul scrisori­lor lor adresate rudelor, sau aceste scrisori sunt reţinute mult timp. Noi, mamele din Grecia, ne adresăm D-voastră cu rugămintea să interveniţi pen­tru salvarea şi punerea lor în libertate, pen­tru restabilirea în Grecia a păcii, libertăţii şi democraţiei. Amnistia generală este pri­mul leac de care are nevoie ţara noastră bolnavă şi este premiza necesară pentru re­stabilirea justiţiei şi culturii în patria noa­stră. Cu călduroase mulţumiri, Zaharaku, Vel­­lianidu, Panteliadu, Sotiraku, Georganda, Bena, Muratidu, Potamianu şi altele”. Vă rugăm, domnule preşedinte, să luaţi prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite măsurile necesare pentru satisfacerea rugăminţii expuse în memoriul de mai sus al Asociaţiei pe întreaga Grecie a familiilor deţinuţilor şi deportaţilor politici. Vă rog de asemenea să luaţi măsuri ca scrisoarea mea să fie publicată ca docu­ment al Adunării Generale şi să fie difu­zată tuturor delegaţilor la cea de a şasea sesiune a Adunării Generale. I. A. Malik, şeful adjunct al delegaţiei sovietice la cea de a şasea sesiune a Adu­nării Generale ONU”. EDINŢA DIN 8 FEBRUARIE 1952 A CONSILIULUI DE SECURITATE AL OIN PARIS 7 (Agerpres). — TASS trans­mite: La 6 Februarie a avut loc şedinţa Con­siliului de Securitate consacrată examinării chestiunii admiterii de noi membri in Orga­nizaţia Naţiunilor Unite. După cum se ştie, la 19 Decembrie anul trecut, reprezentantul Uniunii Sovietice, I. A. Malik,a prezentat în numele delegaţiei URSS spre examinare Consiliului de Securi­tate un proiect de rezoluţie care propune să fie admise în ONU toate statele care au înaintat până la acea dată cereri de admi­tere în Organizaţia Naţiunilor Unite şi a­­nume: Albania, Republica Populară Mon­golă, Bulgaria, România, Ungaria, Finlan­da, Italia, Portugalia, Irlanda, Transiorda­­nia, Austria, Ceylon şi Nepal. Acestei poziţii clare şi precise a Uniunii Sovietice, care corespunde spiritului şi li­terei Chartei Naţiunilor Unite, blocul an­­glo-american i-a opus însă un proiect de rezoluţie, care a fost prezentat la aceeaşi şedinţă a Consiliului de Securitate in nu­mele delegaţiei Franţei. Proiectul propune Consiliului de Securitate să recomande A­­dunării Generale ca numai Italia să fie ad­misă în ONU, fără a examina problema ad­miterii celorlalte state care au depus ce­reri. In ciuda faptului că delegaţia Statelor Unite s’a opus proiectului sovietic de re­zoluţie, acesta s’a bucurat de sprijinul ma­jorităţii delegaţiilor atât în Comitetul Po­litic, cât şi apoi în plenara Adunării. Deschizând şedinţa din 6 Februarie a Consiliului de Securitate, reprezentantul Greciei, care a prezidat-o, a chemat pe membrii Consiliului de Securitate să se ocupe în cuvântările lor numai de proiectul francez de rezoluţie şi să nu ia în discuţie proiectul de rezoluţie al URSS. Reprezentatul URSS­, I. A. Malik a dat o ripostă acestei încercări de a se trece sub tăcere proiectul sovietic de rezoluţie. Luând apoi cuvântul în discuţiile pe mar­ginea chestiunii admiterii de noi membri în ONU, I. A. Malik a subliniat că Statele Unite se străduesc cu orice preţ să împie­dice admiterea în ONU a unor state iubi­toare de pace şi democrate ca Albania, Re­­­publica Populară Mongolă, Bulgaria, Un­garia şi România. Tinzând spre soluţionarea imediată şi e­­chitabilă a problemei admiterii în ONU a celor 14 state care au depus cereri — a declarat I. A. Malik — şi ţinând seama de dorinţa majorităţii delegaţiilor la cea de a 6-a sesiune a Adunării Generale, precum şi de năzuinţa majorităţii covârşitoare a popoarelor din întreaga lume de a soluţio­na cât mai grabnic această problemă, dele­gaţia Uniunii Sovietice aduce următoarele amendamente la proiectul de rezoluţie ce l-a prezentat Consiliului de Securitate la 19 Decembrie 1951: în lista statelor menţio­nate în proiectul sovietic de rezoluţie să se adauge şi Libia, iar în partea rezolutivă să se introducă cuvântul ,,concomitent”. Cu amendamentele menţionate, a declarat în continuare I. A. Malik — proiectul so­vietic de rezoluţie glăsueşte: „Consiliul de Securitate, examinând cererile Albaniei, Republicii Populare Mongole, Bulgariei, Ro­mâniei, Ungariei, Finlandei, Italiei, Portu­galiei, Irlandei, Transiordaniei, Austriei, Ceylonului, Nepalului, Libiei de a fi ad­mise în ONU, recomandă Adunării Generale să admită concomitent ţările menţionate în Organiza­ţia Naţiunilor Unite”. Pus la vot, proiectul de rezoluţie al Franţei, prevăzând ca numai Italia să fie admisă în ONU, a fost respins prin votul reprezentantului sovietic, care are în Con­siliul de Securitate dreptul de veto. Votarea proiectului sovietic de rezoluţie a­ dat următoarele, rezultate: pentru proiect au votat reprezentantul Uniunii Sovietice şi reprezentantul Pakistanului, împotriva proiectului au votat şase de­legaţii şi anume: delegaţiile Statelor Unite, Braziliei, Turciei, Greciei, Olandei şi repre­zentantul gomindanist. Reprezentanţii Angliei, Franţei şi Repu­blicii Chile s-au abţinut de la vot Astfel, grupul american din­ Consiliul de Securitate a împiedicat şi de astă dată ad­miterea în ONU a tuturor celor 14 state şi a zădărnicit astfel adoptarea rezoluţiei so­vietice, care deschide unica cale justă şi e­­chitabilă pentru soluţionarea acestei pro­bleme. SITUAŢIA DE­ TUNISIA PARIS 7 (Agerpres). — TASS trans­mite: După cum anunţă corespondentul din Tu­nis al Agenţiei FRANCE PRESSE, în re­giunea Capului Bon au fost arestaţi de autorităţile colonialiste franceze 4700 pa­trioţi tunisieni. Agenţia subliniază că din­tre aceştia 1587 persoane vor fi traduse în faţa tribunalului militar, fiind pasibile de închisoare până la 5 ani. Alţi 350 patrioţi tunisieni au fost deportaţi de autorităţile coloniale în Sudul ţării, PARIS 7 (Agerpres). — TASS trans­mite: După cum anunţă ziarul CE SOIR, tru­pele franceze au pornit, sub pretextul cău­tării „persoanelor care tăinuesc arme“, o expediţie de pedepsire pe coasta tunisiana — ® — ★ A început procesul celor 21 patrioţî spanioli din Barcelona PARIS 7 (Agerpres). — TASS trans­mite: După cum relatează ziarul L’HUMANITE, la 6 Februarie la tribunalul militar din Barcelona a început procesul celor 21 pa­trioţi spanioli care au participat la lupta poporului spaniol împotriva regimului­­ de teroare a­ călăului Franco. Ziarul subliniază că acuzaţii se află sub ameninţarea, condamnării la moarte. IN CÂTE­ ­ COMSOMOLSKAIA PRAVDA publică o ştire despre talentata muziciană Kristina Poplavskaia, în vârstă de trei ani, din sa­tul Iveneţ, R.S.S. Bielorusă. Fetiţa inter­pretează la pian lucrări de Ceaikovski, Mo­zart şi alte piese grele. Fetiţa are un auz muzical perfect, o minunată memorie muzi­cală şi citeşte bine notele. Ea a fost adusă de părinţii ei (din colhozul „Maiakovski”, re­giunea Baranovici) la Minsk, la conservato­rul de stat al R.S.S. Bieloruse, unde a fost examinată de o comisie specială, care a gă­sit că posedă un mare talent muzical. Fetiţa va studia sub înd­rumarea profesorilor de la conservator. (TASS) • Comitetul american de iniţiativă pentru pregătirea Congresului panamerican al par­tizanilor păcii a înfierat acţiunea guvernu­lui brazilian şi a Departamentului de Stat al S U­A, în legătură cu interzicerea acestui Congres, Comitetul cheamă organizaţiile să continue alegerea delegaţilor Congresului partizani­lor păcii, exprimându-şi convingerea că ori­ce s-ar întâmpla, Congresul va avea loc. (TASS). ■ La 5 Februarie, judecătorul federal Morris a respins cea de a doua plângere a Partidului Comunist din Statele Unite cu privire la aşa numita anchetă ce se face în prezent de direcţia pentru controlul acti­vităţii subversive. De fapt aceasta urmă­reşte interzicerea Partidului Comunist dinn Statele Unite. (TASS)­­ Printr-o acţiune unită, membrii comu­nişti şi social democraţi ai consiliului, oră­­ ş RÂNDURI senesc din Nuernberg, care formează majo­ritatea consiliului, au respins cererea au­torităţilor militare americane de a construi o bază aeriană lângă oraşul Nuernberg. (AGERPRES). ■ Intr’un articol cu privire la apropiata Conferinţă economică internaţională de la Moscova, Helmer Hoelmberg, redactorul şef al ziarului NORRSKENSFLAMM/^J, su­bliniază că Conferinţa a stârnit interes în toate ţările, inclusiv Suedia, de unde un mare grup de reprezentanţi ai economiei se pregătesc să plece la Moscova. (TASS) ■ Mike Bennet, fruntaş al Partidului Co­munist al Marii Britanii, a fost arestat la 5 Februarie la Londra în timp ce strângea semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii pentru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri și a fost con­damnat la amendă. (TASS) ■ La 4 Februarie, docherii din Hamburg au refuzat să descarce vasul englez „Har­row Gate”, încărcat cu armament destinat trupelor de ocupaţie engleze din Germania Occidentală. (A.D.N.). ■ După cum relatează ziarul L’HUMA­NITE, la­­5 Februarie a fost descoperit un depozit de arme la consilierul municipal Henri Maillot, rudă cu generalul De Gaulle. Henri Maillot locueşte în Corsica unde este şeful organizaţiei gaulliste­ locale.­­ Deşi s-a făcut vinovat de gravul delict de­­ deţinere ilegală de arme, până în prezent Maillot nu a fost arestat. (TASS1 Dl Artişti distinşi cu „Ordinul Muncii" c. l-a Pentru activitate rodnică şi merite de­osebite pe tărâmul artistic, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a conferit „Ordinul Muncii” c­. I-a artiştilor Lucia Sturdza Bulandra, Artist al Poporului din Repu­blica Populară Română şi Jean Steriade, pictor. (Agerpres). " — — CONFERINŢE Sub auspiciile Comitetului Naţional Ju­biliar pentru sărbătorirea Centenarului na­şterii lui I. L. Caragiale, Joi după amiază a avut loc, în sala Teatrului Savoy, confe­rinţa tov. N. Popescu-Doreanu, ministrul învăţământului Public, despre „Opera lui Caragiale, armă de luptă în mâna poporu­ A urmat un program artistic în cadrul căruia artiştii Al. Ionescu Ghibericon, Niki Atanasiu şi Al. Giugaru au citit schiţele „Premiul întâi”, „Ţal” şi „La Paşti“, iar Ion Finteşteanu, Radu Beligan, Marcel An­­ghelescu, Nina Diaconescu, Fifi Harand, Ovid Teodorescu, Ion Henter, George Fran­­ga, I. Vova, Traian Zecheru au interpretat schiţa „O lacună”, dramatizată şi pusă în scenă de Sică Alexandrescu. ★ In cadrul festivităţilor organizate în in­stitutele de învăţământ superior din Capi­tală, în cinstea sărbătoririi Centenarului ma­relui scriitor clasic al poporului nostru, Ion Luca Caragiale, numeroşi studenţi şi profe­sori ai Universităţii „C. I. Parhon” au par­ticipat cu multă însufleţire la manifestarea desfăşurată Vineri seara în aula Facultăţii de Ştiinţe Juridice. Cu acest prilej, tov. prof. univ. Ion Vit­­ner a conferenţiat despre viaţa şi caracterul operei lui I. L. Caragiale. In încheierea festivităţii, artiştii Gr. Va­­siliu Birlic, Eugenia Popovici şi Al. Ghiberl­con, de la Teatrul Naţional şi Ninetta Gusti, de la Teatrul Armatei, au citit schi­ţe şi momente de Caragiale. (Agerpres). Delegația de medici români care a vizitat Uniunea Sovietică s'a înapoiat în Capitală Joi seara s’a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova, delegaţia de medici, acade­micieni şi specialişti sanitari, condusă de acad. prof. dr. V. Mârza, ministrul­­ Sănă­tăţii, care timp de aproape două luni a vi­zitat Uniunea Sovietică într’o călătorie de studii şi documentare. Din delegaţie au făcut parte academicie­­­nii prof. dr. D. Danielopolu, prof. dr. N­­Hortolomei, prof. dr. N. Gh. Lupu, prof. dr. A. Kreindler, prof. dr. M. Ciucă, prof. dr. I. Ardeleanu, membru corespondent al Aca­demiei R.P.R., dr. P. Penciu, prof. dr. Ma­rius Nasta şi alţii. Pe peronul Gării de Nord membrii dele­gaţiei, au fost întâmpinaţi de tovarăşii: Ofe­­lia Manole, N­. Popescu-Doreanu, Florica Mezincescu, dr. V. Dimitriu, dr. I. Bogdan, Ilia Melinescu, Maria Barbu, Ecaterina Chi­­vu, academicienii St. S. Nicolau, Barbu Lă­­zăreanu, Mihail Roller, Eugen Macovski, Io­­nescu-Mihăeşti, St. G. Nicolau, dr. St. Mihcu precum şi de numeroşi medici şi reprezen­tanţi ai instituţiilor medicale din Capitală, care au oferit membrilor delegaţiei buchete de flori. A fost de față B. A. Savinov, prim secre­tar al Ambasadei Uniunii Sovietice. (Ager­pres). Sosirea în Capitală a scriitoarei Melpo Axioti La invitaţia Comitetului Naţional Jubi­liar pentru sărbătorirea Centenarului na­şterii lui I. L. Caragiale, ori după amiază a sosit în Capitală scriitoarea greacă Melpo Axioti. Pe aeroportul Băneasa scriitoarea a fost întâmpinată de reprezentanţi ai Comitetu­lui Naţional Jubiliar pentru sărbătorirea Centenarului naşterii lui I. L. Caragiale şi ai Uniunii Scriitorilor, precum şi de oameni de artă şi cultură. (Agerpres). SPECTACOLE TEATRE: Opera: Macul roşu; Naţional- Studio: O noapte furtunoasă; Conu Leonida faţă cu reacţiunea; Naţional (Cal. 13 Sept.): Pentru fericirea poporului; Armatei: Crân­gul de călini; Tineretului: Inşir’te mărgărite; Muncitoresc C.F.R.: Vinovaţi fără vină ; Opereta: Vânt de libertate; Ţăndărică: Bibi­rişa; Revistă: Drept la ţintă 1 CINEMATOGRAFE: Patria, Bucureşti, Al. Sahia, Gh. Doja, Libertăţii: Arendaşul român, Lanţul slăbiciunilor, Vizita şi filmul de lung metraj „O noapte furtunoasă”, Repu­­blica. 1 Mai, 23 August: Marele concert; I. C. Frimu, Al. Popov, N. Bălcescu, Flacă­ra: Lupta se va sfârşi mâine; Lumina: Con­tele Mişka; Elena Pavel, Ilie Pintile, Mio­riţa: Pe arena circului; Festivalul tineretului de la Berlin; Victoria: Ultima cursă; Vasile Roaită, Moşilor: Caut o nevastă; Volga: Ne­vestele vesele din Windsor; Donca Simo: Circul chinezesc; Olga Bande: Cultural: Balerina; Rahova: Doi camarazi; 7 Noem­­brie: Lumină la Coordi; Arta: Documentul misterios; Popular■ Patru inimi; Unirea: Scutul lui Djurgai; C. David: Sevastopol km. 4; T. Vladimir­escu: Port străin; Timpuri Noi-Bulevard: Poveste despre pescar şi peş­tişor, In stepă, Inimă de voinic; Timpuri Noi-Griviţa: Aşa s’a călit oţelul. RADIO — SAMBAT­A 9 FEBRUARIE 6,10: Muzică populară românească (R-B2- C-T1); 7,45: Cântece (R-B2-C); 8,05: Din folclorul muzical a! popoarelor (B2); 12: Ansambluri de cântece din R. P. Bulgaria (R-B1-B2); 15,28: Muzică uşoară (Bl­-C) ; 16,30: Muzică instrumentală de Beethoven (TI); 18,30: Curs de limba rusă (Bl-C); 20,25: Recitalul violonistului sovietic Msti­­slav Rostropovici (R-B2); 20,25: Emisiune de satiră şi umor (B1-C-T2); 21,30: Poemul simfonic „Stenka Razim“ de Glazunov (R-B2); 23,40: Selecţiuni din opereta „Ana Lugojana“ (B1-C-T2); La orele: 6.30, 17.15, 20. 22 şi 23.30 — Radio jurnal. Redactia; Str. Const. Mille No. 5-3K). Tel 6.34.93—94—95; Str. Const. Mille No 12 Taxa plătită în numerar conform aprobării Tel 6­14.73 Cont Virament 060.113 R. R. P. R.Dir. Generale P. I. I. No. 108824 din 1944 Sediul Central Centrul poligrafic No 2 Unitatea 10 str. Const. Mille 5-7-9 Tel 3.84.30 XXX

Next