România Liberă, februarie 1952 (Anul 10, nr. 2283-2307)
1952-02-08 / nr. 2289
PAGINA 4-at POPOM MONGOL IŞI IA RĂMAS BUN DELA IUBITUL SĂU CONDUCĂTOR - MAREŞALUL CIOIBALSAN ULAN BATOR 7 (Agerpres). — TASS transmite : Este nesfârşit şirul de oameni ai muncii care au venit să-şi ia rămas bun dela iubitul lor conducător. ■ La 6 Februarie, orele 12, s’a permis accesul în sala mare a Palatului Guvernului, unde se află sicriul cu corpul neînsufleţit al mareşalului Cioibalsan. Din primul schimb al gărzii de onoare au făcut parte Todenbal, secretar general al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri; Bumatende, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republici Populare Mongole, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol; Surundjab şi Damba, membri ai Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, M. P. Tarasov, mareşalul S. M. Budionnîi, P. I. Leonov, I. ,K. Prihodov, membri ai delegaţiei guvernamentale sovietice. In faţa sicriului mareşalului Cioibalsan stă soţia defunctului, Guntegma, membrii familiei sale şi alţii. Răsună neîncetat melodii funebre. ...E seară. Dar piaţa Suhe Bator din faţa Palatului Guvernului continuă a fi plină de lume. Oamenii muncii îşi iau rămas bun de la conducătorul lor iubit, mareşalul Cioibalsan. Proiectul de lege cu privire la planul economiei naţionale a R. D. Germane pe 1952 BERLIN 7 (Agerpres). — TASS transmite : In şedinţa din 6 Februarie a Camerei Populare a R.D. Germane a avut loc prima şi a doua citire a proiectului de lege cu privire la planul economiei naţionale pe 1952. Heinrich Rau, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri şi preşedintele Comisiei de stat a planificării, a prezentat raportul asupra susmenţionatului proiect de lege. Subliniind marea însemnătate naţională a desvoltării economiei paşnice a R.D. Germane, Rau a arătat că planul economiei naţionale pe 1952 prevede sporirea producţiei industriale, nu cu 12,4°/o, aşa cum stabilise planul cincinal, ci cu 13,7%. După cum a declarat Rau, potrivit datelor existente până în prezent, planul producţiei industriale pe 1951 a fost îndeplinit cu peste 105%. Planul economiei naţionale pe 1952 prevede sporirea volumului global al producţiei industriale cu 6% peste norma stabilită pentru acest an de planul cincinal. îndeplinirea acestor sarcini din planul pe 1952 va asigura sporirea producţiei industriale în R.D. Germană în proporţie de 138,1% faţă de anul 1950. Până la sfârşitul planului cincinal, producţia industrială a R.D. Germane treime să sporească cu 192,3% faţă de anul 1950. In 1952, a spus Rau, este necesar să se pună la punct producţia unei serii de oţeluri speciale, deoarece aceste oţeluri nu se mai importă din Germania Occidentală. Ocupându-se de sarcinile economiei agricole a Republicii, Rau a arătat că producţia economiei agricole urmează să crească în 1952 cu 10,6% faţă de 1951. In agricultură producţia va reprezenta 102,9%, iar în sectorul creşterii vitelor — 120,6%. Planul economiei naţionale pe 1952 acordă o deosebită atenţie construcţiei de locuinţe. In acest an, valoarea totală a producţiei organizaţiilor de construcţii din Republică se va cifra la 3,6 miliarde mărci. Volumul comerţului exterior al Republicii Democrate Germane va spori în 1952 cu 140% în comparaţie cu anul trecut, în special datorită relaţiilor economice strânse care există între R.D. Germană şi ţările din lagărul păcii şi democraţiei. In 1952, populaţia Republicii va primi cu 14% mai multe alimente şi bunuri de larg consum decât în 1951. Deputatul Reidel, membru în Comitetul pentru chestiunile economice al Camerei Populare a R.D. Germane, a prezentat coraportul asupra planului economiei naţionale. Apoi au avut loc discuţii, la care au participat deputatul Reinhold Henning (din partea fracţiunii partidului naţional-democrat), deputatul Kontzak (din partea fracţiunii partidului liberal-democrat), deputata Ruth Adler (Uniunea sindicatelor libere germane), deputata Irene Heller (Uniunea femeilor democrate din Germania). Toţi vorbitorii au aprobat proiectul de lege cu privire la planul economiei naționale pe 1952. In legătură cu tratativele de armistiţiu din Coreea KAISUNG ?(Agerpres) .CHINA NOUA transmite: La 6 Februarie, şedinţa plenară a celor două delegaţii la tratativele de armistiţiu nu C°reea a început să examineze punctul 5 de pe ordinea de zi anume „recomandări către guvernele diferitelor ţări interesate”. Generalul Nam Ir, şeful delegaţiei părţii coreene şi chineze, a prezentat următoarea propunere în legătură cu punctul 5 de pe ordinea de zi: ,,Pentru a asigura reglementarea paşnică a chestiunii coreene, se propune ca cele două părţi beligerante, şi anume guvernul RPD Coreene şi guvernul RP Chineze, pe de o parte, şi guvernele care compun partea Organizaţiei Naţiunilor Unite, pe de altă parte, să numească câte 5 reprezentanţi fiecare in vederea ţinerii unei conferinţe politice în termen de 3 luni de la semnarea şi intrarea în vigoare a acordului de armistiţiu in Coreea, conferinţă care să examineze următoarele chestiuni: Nr. 1. — Chestiunea retragerii tuturor trupelor străine din Coreea; Nr. 2.—Chestiunea reglementării paşnice a problemei coreene, şi Nr. 3. — Alte chestiuni legate de pacea în Coreea“. Partea americană a declarat că va supune această propunere unui studiu amănunţit. Data reluării şedinţei plenare va fi fixată in urma tratativelor dintre ofiţerii de legătură ai celor două părţi. In şedinţa subcomitetului care examinează punctul 4, partea coreeană şi chineză a căzut de acord să transfere şedinţei ofiţerilor de stat major ai celor două părţi acele chestiuni care au şi fost examinate şi asupra cărora s-a şi căzut de acord în cadrul subcomitetului, pentru ca ei să elaboreze propuneri concrete în vederea grabnicei reglementări a punctului 4 de pe ordinea de zi. Prima şedinţă a ofiţerilor de stat major a fost fixată pentru ziua de 7 Februarie, ora 11 a. m. In timpul deliberării ofiţerilor de stat major subcomitetul îşi va întrerupe vremelnic lucrările. Delegatul părţii coreene şi chineze a subliniat de asemenea cu toată seriozitatea că mai există divergenţe importante în ce priveşte chestiunea punerii în libertate şi repatrierii prizonierilor de război ai celor două părţi şi că partea noastră continuă să susţină principiul rezonabil al punerii în libertate şi repatrierii necondiţionate a tuturor prizonierilor de război. Partea americană a comunicat în şedinţa ofiţerilor de stat major care examinează punctul 3 că ea nu are de făcut noi propuneri în ce priveşte împrospătarea trupelor şi porturile de intrare din spatele frontului. In ce priveşte această chestiune mai rămân divergenţe însemnate între cele două părţi. Cele două părţi au căzut de acord ca lucrările ofiţerilor de stat major care examinează punctul 3 să fie reluate la 7 Februarie, ora 11 a. m. SUB CĂLCÂIUL DOLARULUI (desen de GH. CHIRIAC) ohama LIBERA REZULTATELE ÎNDEPLINIRII PLANULUI DE STAT AL R.S.F.S.R. PE ANUL 1951 MOSCOVA 7 (Agerpres). — TASS transmite: Direcţia de Statistică a RSFSR a dat publicităţii un comunicat asupra rezultatelor îndeplinirii Planului de Stat pentru desvoltarea economiei naţionale a RSFSR pe anul 1951. Desvoltarea industriei republicane şi locale a RSFSR, a agriculturii şi transporturilor, construcţiile capitale, desvoltarea circulaţiei mărfurilor şi ridicarea nivelului material şi cultural al populaţiei în 1951 sunt caracterizate prin următoarele date: Planul anual de producţie globală pe 1951 a fost îndeplinit de industria republicană şi locală a RSFSR cu 104%. In 1951, industria republicană şi locală a depăşit planul de producţie la laminate, metale feroase, maşini-unelte de tăerea metalelor şi de prelucrare a lemnului, motoare electrice, instrumente optice şi mecanice şi alte produse. Au fost produse peste plan, pentru populaţie, cantităţi considerabile de mărfuri de larg consum. In 1951, industria RSFSR a continuat să îmbunătăţească calitatea şi să lărgească asortimentul produselor industriale. In 1951, producţia globală a industriilor republicană şi locală din RSFSR a crescut cu 15% faţă de anul 1950. In 1951 au fost înregistrate noi succese în RSFSR în desvoltarea agriculturii, a creşterii vitelor, proprietate obştească, precum şi în consolidarea organizatorică şi economică. In prezent, peste două treimi din toate lucrările agricole ale colhozurilor sunt efectuate de S.M.T.-uri. Toate arăturile şi trei sferturi din însămânţări în colhozuri, sunt mecanizate. In 1951, 68% din recoltele de cereale din colhozuri au fost strânse cu combainele Toate lucrările agricole de bază în sovhozuri sunt aproape în întregime mecanizate. Şeptelul colhozurilor şi sovhozurilor a continuat să sporească în 1951. In regiunile de stepă şi silvostepă din partea europeană a RSFSR au fost plantate şi însămânţate în 1951 perdele forestiere de protecţie pe o suprafaţă de 535.000 hectare In anul 1951 a fost îndeplinit în RSFSR un vast program de construcţii de locuinţe şi edificii publice şi culturale. In 1951, întreprinderile şi instituţiile de stat, sovietele locale, precum şi populaţia oraşelor şi aşezărilor muncitoreşti au construit, cu ajutorul creditelor acordate de stat, case de locuit cu o suprafaţă totală de peste 17.000.000 metri pătraţi. In afară de aceasta, au fost construite» In localităţile rurale ale RSFSR aproximativ 200.000 case. In 1951 s’a înregistrat o nouă desvoltare a comerţului sovietic. In cursul acestui an au fost vândute populaţiei prin reţeaua magazinelor de stat şi cooperatiste, in preţuri comparate, cu 15% mai multe mărfuri decât în 1950. In 1951, productivitatea muncii în industria de stat de subordonare republicană şi locală a crescut cu 8% în comparaţie cu anul 1950. In 1951 s’au înregistrat în RSFSR noi succese în toate domeniile culturii socialiste. Institutele superioare de învăţământ au fost absolvite de peste 120.000 tineri specialişti, iar şcolile tehnice, medii, de peste 185.000. In 1951 s-a extins reţeaua spitalelor, maternităţilor, dispensarelor şi a altor instituţii sanitare, precum şi a sanatoriilor şi a caselor de odihnă. In 1951, ca şi în anii precedenţi au fost îndeplinite lucrări pe scară largă pentru construirea şi lărgirea întreprinderilor comunale şi pentru amenajarea oraşelor şi aşezărilor muncitoreşti din RSFSR. In, oraşele şi aşezările muncitoreşti din RSFSR au continuat vaste lucrări pentru plantarea de spaţii verzi, pentru asfaltarea străzilor şi a pieţelor, precum şi pentru amenajarea de parcuri, grădini și bulevarde. PENTRU SALVAREA PATRIOŢILOR GRECI ! Scrisoarea adresată de I. A. Malik preşedintelui celei de a 6-a sesiuni a Adunării Generale O.N.U. PARIS 7 (Agerpres), — TASS transmite: Şeful adjunct al delegaţiei sovietice la cea de a 6-a sesiune a Adunării Generale ONU, I. A. Malik, a adresat la 4 Februarie preşedintelui sesiunii Adunării Generale o scrisoare în care se spune printre altele: „Domnule preşedinte, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., A. I. Vîşinski, a primit următorul memoriu din partea Asociaţiei pe întreaga Grecie a familiilor deţinuţilor şi deportaţilor politici. „Mii de patrioţi greci — bărbaţi şi femei — zac de câţiva ani în beciurile închisorilor numai pentru faptul că se aflau în lagărul care a luptat împotriva germanilor. In fiecare an sănătatea acestor oameni devine tot mai şubredă, grăbindu-li-se astfel moartea. O privire fugară asupra situaţiei care domneşte în închisoarea de femei „Averof” este suficientă pentru a convinge pe fiecare om de drama din spatele zidurilor groase ale acestei închisori. 750 femei sunt înghesuite într’o clădire destinată unui număr de 250 persoane... Acest lucru este suficient pentru a face tragică viaţa acestor femei. Apa este insuficientă. Celulele sunt atât de aglomerate încât este greu chiar să intri în ele. Toate acestea, paralel cu executarea de munci grele (transportarea de saci şi alte greutăţi), au o influenţă extrem de dăunătoare asupra sănătăţii deţinutelor. Pe zi ce trece creşte numărul bolnavelor de tuberculoză. In închisoare există 200 de bolnave de tuberculoză, 90 de reumatism, 127 de ulcer stomacal, 50 de hernie şi 100 de boli de femei. Aceste cifre sunt mai elocvente decât orice. Intr’o celulă se găsesc opt, mame cu copiii lor sub trei ani. Feţele palide ale copiilor sunt o dovadă că , au crescut în închisoare şi nu au văzut niciodată soarele. Copiii deţinutelor care se află la cămine, departe de părinţii lor, îndură foamea. 95 mame şi-au lăsat copii mai mici de 12 ani pe stradă. 40 bătrâne în vârstă de peste 60 de ani îşi trăiesc ultimele zile pe podeaua de ciment a închisorii. Deţinutele sunt izolate de lumea exterioara, deoarece se cenzurează mai mult de jumătate din cuprinsul scrisorilor lor adresate rudelor, sau aceste scrisori sunt reţinute mult timp. Noi, mamele din Grecia, ne adresăm D-voastră cu rugămintea să interveniţi pentru salvarea şi punerea lor în libertate, pentru restabilirea în Grecia a păcii, libertăţii şi democraţiei. Amnistia generală este primul leac de care are nevoie ţara noastră bolnavă şi este premiza necesară pentru restabilirea justiţiei şi culturii în patria noastră. Cu călduroase mulţumiri, Zaharaku, Vellianidu, Panteliadu, Sotiraku, Georganda, Bena, Muratidu, Potamianu şi altele”. Vă rugăm, domnule preşedinte, să luaţi prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite măsurile necesare pentru satisfacerea rugăminţii expuse în memoriul de mai sus al Asociaţiei pe întreaga Grecie a familiilor deţinuţilor şi deportaţilor politici. Vă rog de asemenea să luaţi măsuri ca scrisoarea mea să fie publicată ca document al Adunării Generale şi să fie difuzată tuturor delegaţilor la cea de a şasea sesiune a Adunării Generale. I. A. Malik, şeful adjunct al delegaţiei sovietice la cea de a şasea sesiune a Adunării Generale ONU”. EDINŢA DIN 8 FEBRUARIE 1952 A CONSILIULUI DE SECURITATE AL OIN PARIS 7 (Agerpres). — TASS transmite: La 6 Februarie a avut loc şedinţa Consiliului de Securitate consacrată examinării chestiunii admiterii de noi membri in Organizaţia Naţiunilor Unite. După cum se ştie, la 19 Decembrie anul trecut, reprezentantul Uniunii Sovietice, I. A. Malik,a prezentat în numele delegaţiei URSS spre examinare Consiliului de Securitate un proiect de rezoluţie care propune să fie admise în ONU toate statele care au înaintat până la acea dată cereri de admitere în Organizaţia Naţiunilor Unite şi anume: Albania, Republica Populară Mongolă, Bulgaria, România, Ungaria, Finlanda, Italia, Portugalia, Irlanda, Transiordania, Austria, Ceylon şi Nepal. Acestei poziţii clare şi precise a Uniunii Sovietice, care corespunde spiritului şi literei Chartei Naţiunilor Unite, blocul anglo-american i-a opus însă un proiect de rezoluţie, care a fost prezentat la aceeaşi şedinţă a Consiliului de Securitate in numele delegaţiei Franţei. Proiectul propune Consiliului de Securitate să recomande Adunării Generale ca numai Italia să fie admisă în ONU, fără a examina problema admiterii celorlalte state care au depus cereri. In ciuda faptului că delegaţia Statelor Unite s’a opus proiectului sovietic de rezoluţie, acesta s’a bucurat de sprijinul majorităţii delegaţiilor atât în Comitetul Politic, cât şi apoi în plenara Adunării. Deschizând şedinţa din 6 Februarie a Consiliului de Securitate, reprezentantul Greciei, care a prezidat-o, a chemat pe membrii Consiliului de Securitate să se ocupe în cuvântările lor numai de proiectul francez de rezoluţie şi să nu ia în discuţie proiectul de rezoluţie al URSS. Reprezentatul URSS, I. A. Malik a dat o ripostă acestei încercări de a se trece sub tăcere proiectul sovietic de rezoluţie. Luând apoi cuvântul în discuţiile pe marginea chestiunii admiterii de noi membri în ONU, I. A. Malik a subliniat că Statele Unite se străduesc cu orice preţ să împiedice admiterea în ONU a unor state iubitoare de pace şi democrate ca Albania, Republica Populară Mongolă, Bulgaria, Ungaria şi România. Tinzând spre soluţionarea imediată şi echitabilă a problemei admiterii în ONU a celor 14 state care au depus cereri — a declarat I. A. Malik — şi ţinând seama de dorinţa majorităţii delegaţiilor la cea de a 6-a sesiune a Adunării Generale, precum şi de năzuinţa majorităţii covârşitoare a popoarelor din întreaga lume de a soluţiona cât mai grabnic această problemă, delegaţia Uniunii Sovietice aduce următoarele amendamente la proiectul de rezoluţie ce l-a prezentat Consiliului de Securitate la 19 Decembrie 1951: în lista statelor menţionate în proiectul sovietic de rezoluţie să se adauge şi Libia, iar în partea rezolutivă să se introducă cuvântul ,,concomitent”. Cu amendamentele menţionate, a declarat în continuare I. A. Malik — proiectul sovietic de rezoluţie glăsueşte: „Consiliul de Securitate, examinând cererile Albaniei, Republicii Populare Mongole, Bulgariei, României, Ungariei, Finlandei, Italiei, Portugaliei, Irlandei, Transiordaniei, Austriei, Ceylonului, Nepalului, Libiei de a fi admise în ONU, recomandă Adunării Generale să admită concomitent ţările menţionate în Organizaţia Naţiunilor Unite”. Pus la vot, proiectul de rezoluţie al Franţei, prevăzând ca numai Italia să fie admisă în ONU, a fost respins prin votul reprezentantului sovietic, care are în Consiliul de Securitate dreptul de veto. Votarea proiectului sovietic de rezoluţie a dat următoarele, rezultate: pentru proiect au votat reprezentantul Uniunii Sovietice şi reprezentantul Pakistanului, împotriva proiectului au votat şase delegaţii şi anume: delegaţiile Statelor Unite, Braziliei, Turciei, Greciei, Olandei şi reprezentantul gomindanist. Reprezentanţii Angliei, Franţei şi Republicii Chile s-au abţinut de la vot Astfel, grupul american din Consiliul de Securitate a împiedicat şi de astă dată admiterea în ONU a tuturor celor 14 state şi a zădărnicit astfel adoptarea rezoluţiei sovietice, care deschide unica cale justă şi echitabilă pentru soluţionarea acestei probleme. SITUAŢIA DE TUNISIA PARIS 7 (Agerpres). — TASS transmite: După cum anunţă corespondentul din Tunis al Agenţiei FRANCE PRESSE, în regiunea Capului Bon au fost arestaţi de autorităţile colonialiste franceze 4700 patrioţi tunisieni. Agenţia subliniază că dintre aceştia 1587 persoane vor fi traduse în faţa tribunalului militar, fiind pasibile de închisoare până la 5 ani. Alţi 350 patrioţi tunisieni au fost deportaţi de autorităţile coloniale în Sudul ţării, PARIS 7 (Agerpres). — TASS transmite: După cum anunţă ziarul CE SOIR, trupele franceze au pornit, sub pretextul căutării „persoanelor care tăinuesc arme“, o expediţie de pedepsire pe coasta tunisiana — ® — ★ A început procesul celor 21 patrioţî spanioli din Barcelona PARIS 7 (Agerpres). — TASS transmite: După cum relatează ziarul L’HUMANITE, la 6 Februarie la tribunalul militar din Barcelona a început procesul celor 21 patrioţi spanioli care au participat la lupta poporului spaniol împotriva regimului de teroare a călăului Franco. Ziarul subliniază că acuzaţii se află sub ameninţarea, condamnării la moarte. IN CÂTE COMSOMOLSKAIA PRAVDA publică o ştire despre talentata muziciană Kristina Poplavskaia, în vârstă de trei ani, din satul Iveneţ, R.S.S. Bielorusă. Fetiţa interpretează la pian lucrări de Ceaikovski, Mozart şi alte piese grele. Fetiţa are un auz muzical perfect, o minunată memorie muzicală şi citeşte bine notele. Ea a fost adusă de părinţii ei (din colhozul „Maiakovski”, regiunea Baranovici) la Minsk, la conservatorul de stat al R.S.S. Bieloruse, unde a fost examinată de o comisie specială, care a găsit că posedă un mare talent muzical. Fetiţa va studia sub îndrumarea profesorilor de la conservator. (TASS) • Comitetul american de iniţiativă pentru pregătirea Congresului panamerican al partizanilor păcii a înfierat acţiunea guvernului brazilian şi a Departamentului de Stat al S UA, în legătură cu interzicerea acestui Congres, Comitetul cheamă organizaţiile să continue alegerea delegaţilor Congresului partizanilor păcii, exprimându-şi convingerea că orice s-ar întâmpla, Congresul va avea loc. (TASS). ■ La 5 Februarie, judecătorul federal Morris a respins cea de a doua plângere a Partidului Comunist din Statele Unite cu privire la aşa numita anchetă ce se face în prezent de direcţia pentru controlul activităţii subversive. De fapt aceasta urmăreşte interzicerea Partidului Comunist dinn Statele Unite. (TASS) Printr-o acţiune unită, membrii comunişti şi social democraţi ai consiliului, oră ş RÂNDURI senesc din Nuernberg, care formează majoritatea consiliului, au respins cererea autorităţilor militare americane de a construi o bază aeriană lângă oraşul Nuernberg. (AGERPRES). ■ Intr’un articol cu privire la apropiata Conferinţă economică internaţională de la Moscova, Helmer Hoelmberg, redactorul şef al ziarului NORRSKENSFLAMM/^J, subliniază că Conferinţa a stârnit interes în toate ţările, inclusiv Suedia, de unde un mare grup de reprezentanţi ai economiei se pregătesc să plece la Moscova. (TASS) ■ Mike Bennet, fruntaş al Partidului Comunist al Marii Britanii, a fost arestat la 5 Februarie la Londra în timp ce strângea semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii pentru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri și a fost condamnat la amendă. (TASS) ■ La 4 Februarie, docherii din Hamburg au refuzat să descarce vasul englez „Harrow Gate”, încărcat cu armament destinat trupelor de ocupaţie engleze din Germania Occidentală. (A.D.N.). ■ După cum relatează ziarul L’HUMANITE, la5 Februarie a fost descoperit un depozit de arme la consilierul municipal Henri Maillot, rudă cu generalul De Gaulle. Henri Maillot locueşte în Corsica unde este şeful organizaţiei gaulliste locale. Deşi s-a făcut vinovat de gravul delict de deţinere ilegală de arme, până în prezent Maillot nu a fost arestat. (TASS1 Dl Artişti distinşi cu „Ordinul Muncii" c. l-a Pentru activitate rodnică şi merite deosebite pe tărâmul artistic, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a conferit „Ordinul Muncii” c. I-a artiştilor Lucia Sturdza Bulandra, Artist al Poporului din Republica Populară Română şi Jean Steriade, pictor. (Agerpres). " — — CONFERINŢE Sub auspiciile Comitetului Naţional Jubiliar pentru sărbătorirea Centenarului naşterii lui I. L. Caragiale, Joi după amiază a avut loc, în sala Teatrului Savoy, conferinţa tov. N. Popescu-Doreanu, ministrul învăţământului Public, despre „Opera lui Caragiale, armă de luptă în mâna poporu A urmat un program artistic în cadrul căruia artiştii Al. Ionescu Ghibericon, Niki Atanasiu şi Al. Giugaru au citit schiţele „Premiul întâi”, „Ţal” şi „La Paşti“, iar Ion Finteşteanu, Radu Beligan, Marcel Anghelescu, Nina Diaconescu, Fifi Harand, Ovid Teodorescu, Ion Henter, George Franga, I. Vova, Traian Zecheru au interpretat schiţa „O lacună”, dramatizată şi pusă în scenă de Sică Alexandrescu. ★ In cadrul festivităţilor organizate în institutele de învăţământ superior din Capitală, în cinstea sărbătoririi Centenarului marelui scriitor clasic al poporului nostru, Ion Luca Caragiale, numeroşi studenţi şi profesori ai Universităţii „C. I. Parhon” au participat cu multă însufleţire la manifestarea desfăşurată Vineri seara în aula Facultăţii de Ştiinţe Juridice. Cu acest prilej, tov. prof. univ. Ion Vitner a conferenţiat despre viaţa şi caracterul operei lui I. L. Caragiale. In încheierea festivităţii, artiştii Gr. Vasiliu Birlic, Eugenia Popovici şi Al. Ghiberlcon, de la Teatrul Naţional şi Ninetta Gusti, de la Teatrul Armatei, au citit schiţe şi momente de Caragiale. (Agerpres). Delegația de medici români care a vizitat Uniunea Sovietică s'a înapoiat în Capitală Joi seara s’a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova, delegaţia de medici, academicieni şi specialişti sanitari, condusă de acad. prof. dr. V. Mârza, ministrul Sănătăţii, care timp de aproape două luni a vizitat Uniunea Sovietică într’o călătorie de studii şi documentare. Din delegaţie au făcut parte academicienii prof. dr. D. Danielopolu, prof. dr. NHortolomei, prof. dr. N. Gh. Lupu, prof. dr. A. Kreindler, prof. dr. M. Ciucă, prof. dr. I. Ardeleanu, membru corespondent al Academiei R.P.R., dr. P. Penciu, prof. dr. Marius Nasta şi alţii. Pe peronul Gării de Nord membrii delegaţiei, au fost întâmpinaţi de tovarăşii: Ofelia Manole, N. Popescu-Doreanu, Florica Mezincescu, dr. V. Dimitriu, dr. I. Bogdan, Ilia Melinescu, Maria Barbu, Ecaterina Chivu, academicienii St. S. Nicolau, Barbu Lăzăreanu, Mihail Roller, Eugen Macovski, Ionescu-Mihăeşti, St. G. Nicolau, dr. St. Mihcu precum şi de numeroşi medici şi reprezentanţi ai instituţiilor medicale din Capitală, care au oferit membrilor delegaţiei buchete de flori. A fost de față B. A. Savinov, prim secretar al Ambasadei Uniunii Sovietice. (Agerpres). Sosirea în Capitală a scriitoarei Melpo Axioti La invitaţia Comitetului Naţional Jubiliar pentru sărbătorirea Centenarului naşterii lui I. L. Caragiale, ori după amiază a sosit în Capitală scriitoarea greacă Melpo Axioti. Pe aeroportul Băneasa scriitoarea a fost întâmpinată de reprezentanţi ai Comitetului Naţional Jubiliar pentru sărbătorirea Centenarului naşterii lui I. L. Caragiale şi ai Uniunii Scriitorilor, precum şi de oameni de artă şi cultură. (Agerpres). SPECTACOLE TEATRE: Opera: Macul roşu; Naţional- Studio: O noapte furtunoasă; Conu Leonida faţă cu reacţiunea; Naţional (Cal. 13 Sept.): Pentru fericirea poporului; Armatei: Crângul de călini; Tineretului: Inşir’te mărgărite; Muncitoresc C.F.R.: Vinovaţi fără vină ; Opereta: Vânt de libertate; Ţăndărică: Bibirişa; Revistă: Drept la ţintă 1 CINEMATOGRAFE: Patria, Bucureşti, Al. Sahia, Gh. Doja, Libertăţii: Arendaşul român, Lanţul slăbiciunilor, Vizita şi filmul de lung metraj „O noapte furtunoasă”, Republica. 1 Mai, 23 August: Marele concert; I. C. Frimu, Al. Popov, N. Bălcescu, Flacăra: Lupta se va sfârşi mâine; Lumina: Contele Mişka; Elena Pavel, Ilie Pintile, Mioriţa: Pe arena circului; Festivalul tineretului de la Berlin; Victoria: Ultima cursă; Vasile Roaită, Moşilor: Caut o nevastă; Volga: Nevestele vesele din Windsor; Donca Simo: Circul chinezesc; Olga Bande: Cultural: Balerina; Rahova: Doi camarazi; 7 Noembrie: Lumină la Coordi; Arta: Documentul misterios; Popular■ Patru inimi; Unirea: Scutul lui Djurgai; C. David: Sevastopol km. 4; T. Vladimirescu: Port străin; Timpuri Noi-Bulevard: Poveste despre pescar şi peştişor, In stepă, Inimă de voinic; Timpuri Noi-Griviţa: Aşa s’a călit oţelul. RADIO — SAMBATA 9 FEBRUARIE 6,10: Muzică populară românească (R-B2- C-T1); 7,45: Cântece (R-B2-C); 8,05: Din folclorul muzical a! popoarelor (B2); 12: Ansambluri de cântece din R. P. Bulgaria (R-B1-B2); 15,28: Muzică uşoară (Bl-C) ; 16,30: Muzică instrumentală de Beethoven (TI); 18,30: Curs de limba rusă (Bl-C); 20,25: Recitalul violonistului sovietic Mstislav Rostropovici (R-B2); 20,25: Emisiune de satiră şi umor (B1-C-T2); 21,30: Poemul simfonic „Stenka Razim“ de Glazunov (R-B2); 23,40: Selecţiuni din opereta „Ana Lugojana“ (B1-C-T2); La orele: 6.30, 17.15, 20. 22 şi 23.30 — Radio jurnal. Redactia; Str. Const. Mille No. 5-3K). Tel 6.34.93—94—95; Str. Const. Mille No 12 Taxa plătită în numerar conform aprobării Tel 614.73 Cont Virament 060.113 R. R. P. R.Dir. Generale P. I. I. No. 108824 din 1944 Sediul Central Centrul poligrafic No 2 Unitatea 10 str. Const. Mille 5-7-9 Tel 3.84.30 XXX