România Liberă, decembrie 1953 (Anul 11, nr. 2851-2878)

1953-12-09 / nr. 2858

B!ROMÂNIA LIBERĂ Mesajul adresat de Prezidiul Camerei Populare a R. D. Germane Adunării Naţionale a Franţei 1 BERLIN­­ (Agerpres). — A.D.N. trans­mite Mesajul adresat de Prezidiul Camerei Populare a Republicii Democrate Germane Adunării Naţionale a Franţei, in care se spune printre altele : Camera Populară a Republicii Democrate Germane şi toţi germanii iubitori de pace împărtăşesc temerea care se manifestă în­­­tr’o măsură crescândă în rândul opiniei pu­blice franceze în urma desfăşurării amenin­ţătoare a evenimentelor în Germania occi­dentală. Din păcate, teama populaţiei iubi­toare de pace din Franţa că este ameninţată de o nouă agresiune a militarismului ger­man dornic de revanşă este întemeiată. De aceea, în dorinţa sinceră de a veni în în­tâmpinarea năzuinţei legitime a popoarelor de a se stabili o pace trainică în Europa şi pătruns de sentimentul înaltei răspunderi pentru viitorul fericit al poporului nostru german, Prezidiul Camerei Populare a Re­publicii Democrate Germane se adresează reprezentanţilor aleşi ai mari-' naţiuni france­ze, Preşedintelui şi deputaţilor în Adunarea Naţională a Republicii Franceze. In continuare în Mesaj se spune : încă de pe acum, cercurile militariste din Germania occidentală etalează făţiş planu­rile lor revanşarde îndreptate şi împotriva Franţei. In timp ce Hitler înfăptuia agresiu­nea împotriva Franţei sub lozinca" „noii or­dini în Europa“, această politică este dusă în prezent de guvernul Adenauer sub semnul „comunităţii politice europene" şi­ al „comu­nităţii defensive europene", care nu în­seamnă altceva decât subordonarea Franţei şi a altor ţări din Europa occidentală, mi­­litariştilor vestgermani conduşi de Statele Unite ale Americii. Politicienii revanşarzi din Germani­a oc­cidentală car din nou anexarea unei părţi a teritoriului Republicii Franceze şi, în pri­mul rând, a Alsaciei şi Lorenei. Sub condu­cerea nemijlocită a organelor guvernamen­tale de la Bonn, în Alsacia şi Lorena este aţâţată mişcarea separatistă. Organizaţia de spionaj vestgermană a lui Gehlen, în conducerea căreia se află ofiţeri fascişti, îşi desfăşoară activitatea criminală nu numai împotriva Europei răsăritene, ci şi împotriva Franţei. Presa partidelor guvernamentale din Germania occidentală publică tot mai făţiş declaraţii jignitoare şi duşmănoase la adresa poporului francez. Guvernul de la Bonn nu se dă înlături de la încercarea de a impune Republicii Franceze în orice împre­jurări tratatul militarist de la Paris. Datele susmenţionate dovedesc în mod convingător că suveranitatea popoarelor, mai ales suveranitatea poporului francez, este ameninţată da o primejdie gravă din partea militarismului german. Această­­primejdie se va agrava şi mai mult, dacă cercurile guver­nante din Germania occidentală vor dispune de forţe armate a căror conducere va fi în­credinţată ofiţerilor care abea acum zece ani au comandat trupele fasciste interventio­nist© ale lui Hitler în Franţa. Mai departe­ în Mesaj se spune: Pe zi ce trece, devine tot mai limpede că ţelul principal al formării armatei europene constă tocmai în crearea unor forţe armate regulate vestgermane. Participarea statului de­ Bonn la armata europeană oferă mili­tarismului german posibilitatea dezlănţuirii unei noi agresiuni împotriva popoarelor iu­bitoare de pace, inclusiv împotriva popoare­lor din ţările occidentale vecine la Apus cu Germania. Dându-şi seama de această primejdie, for­ţell­e iubitoare de pace din Europa condamnă în modul cel mai hotărît încercările de a crea „armata europeană“. Atitudinea lor hotărîtă împotriva remilitarizării statului de la Bonn şi în special lupta poporului francez, constitue un ajutor nepreţuit şi pen­tru forţele iubitoare de pace din Germania. In Mesaj se spune în continuare: Interesele comune ale popoarelor german şi francez în ceea ce priveşte menţinerea pă­cii şi stabilirea unor relaţii de bună veci­nătate, impun în consecinţă ca tratatul pri­vitor la aşa numita „armata europeană" să fie respins. Prin aceasta s'ar crea imediat posibilităţi favorabile în vederea realizării unei înţelegeri între marile puteri privind măsurile pentru menţinerea şi asigurarea păcii în Europa, ceea ce presupune în primul rând rezolvarea paşnică a problemei germa­ne, încheierea unui tratat de­ pace cu o Ger­manie iubitoare de pace şi democratică ar corespunde într-o măsură considerabilă in­tereselor legitime ale securităţii, mai cu seamă ale securităţii poporului francez. Luând în considerare marea răspundere ce-i revine pentru asigurarea păcii, Wilhelm Pieck, președintele Republicii Democrate Germane, a declarat la 12 noembrie 1952 că în ceea ce o priveşte, Republica Democrată Germană nu va tolera niciodată ca din partea Germaniei să fie dus vreodată un nou război împotriva poporului francez. Prezidiul Camerei Populare a Republicii Democrate Germane consideră că o înţelege­re între popoarele Franţei şi Germaniei pe baza recunoaşterii reciproce a suveranităţii lor este posibilă şi are o mare însemnătate pentru întărirea securităţii şi stabilirea păcii în Europa. Prezidiul Camerei Populare a Republicii Democrate Germane adresează Adunării Na­ţionale a Republicii Franceze chemarea de a uni eforturile poporului francez şi ale forţelor iubitoare de pace din Germania pen­tru a preîntâmpina ameninţarea reînarmării Germaniei occidentale, dominate de forţele agresive. Această necesitate a luptei comune decurge chiar şi din faptul că militarismul german ameninţă în modul cel mai grav atât poporul german, cât şi poporul francez. Se impune ca prin acţiunile comune ale popoa­relor iubitoare de pace să se pună în sfârşit capăt politicii nebuneşti a militarismului german, care în decurs de câteva decenii a ameninţat în repetate rânduri în modul cel mai grav existenţa poporului francez şi a dus Germania din catastrofă în catastrofă. , După părerea şi convingerea noastră, for­ţele iubitoare de pace din cele două ţări ale noastre trebue să tragă în sfârşit în mod de­finitiv din învăţămintele istoriei concluzia că este necesar să ia atitudine din timp îm­potriva militarismului german şi că prin tratative asupra tuturor problemelor, în rela­ţiile noastre pot fi stabilite legături de prietenie şi bună vecinătate între popoarele noastre. Prezidiul Camerei Populare a Republicii Democrate Germane vede calea spre stabi­lirea unei păci trainice în Europa în apropia­tele tratative ale marilor puteri privitoare la slăbirea încordării internaţionale şi în special la încheierea unui tratat de pace cu o Germanie iubitoare de pace şi democra­tică. Ingăduiţine să exprimăm cea mai sinceră dorinţă de a uni eforturile forţelor păcii ale celor două popoare ale noastre pentru atin­gerea acestor ţeluri înalte. Convocarea celui de al 6-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar SOFIA 8 (Agerpres). — Agenţia Telegra­fică Bulgară transmite: Ziarul „R­abotnicesco Delo“ a publicat co­municatul Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar în legătură cu convocarea la 25 februarie 1954 a celui de al 6-lea Con­gres al Partidului Comunist Bulgar cu urmă­toarea ordine de zi: 1) Raportul de activitate al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar — ra­portor Vîk­o Cervenov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar ; 2) Raportul de activitate al Comisiei cen­trale de revizie — raportor Iordan Cam­and­­ilov, președintele Comisiei centrale de revi­­zie * 3) Modificări în Statutul Partidului Comu­nist Bulgar.— raportor Todor Jircov, secre­tar al Comitetului Central al Partidului Co­munist Bulgar * 4) Alegerile organelor centrale ale Partidu­lui Comunist Bulgar. Conferinţa separatistă din Bermude NEW YORK 8 (Agerpres). — După cum a­­ru­inţă corespondenţii de pe insulele Bermude al diferitelor agenţii, la 6 decembrie a avut­­­oc o consfătuire a şefilor guvernelor­­S.U.A., Angliei şi Franţei, de la care, ca şi în ajun, Daniel, primul ministru al Franţei a lipsit; în aceeaşi zi a avut loc de asemenea o cons­fătuire a miniştrilor afacerilor externe. După consfătuire, Churchill şi Eisenhower au dat publicităţii următorul comunicat: „Şe­fii celor trei guverne şi miniştrii lor de afa­ceri externe au continuat să discute probleme europene, iar mâine 7 decembrie va începe discutarea problemelor Extremului Orient“. La consfătuirea dintre şefii guvernelor, Bi­­dault, ministrul afacerilor externe al Fran­ţei a explicat poziţia Franţei în problema „comunităţii defensive europene“. Corespondentul agenţiei United Press scrie că „reprezentanţii oficiali americani, englezi şi francezi au fost foarte rezervaţi, după ce „au făgăduit să păstreze tăcerea, în urma plângerilor potrivit cărora, după prima şedinţă, „au transpirat“ totuşi unele infor­maţii“. După cum reiese din relatările presei, problemele Extremului Orient au fost dis­cutate şi în cadrul şedinţei din 6 decembrie, în timpul căreia între participanţi s’au ma­nifestat divergenţe. Printre alţii, corespon­dentul agenţiei Associated Press transmite: „vrem­ea de zi a şedinţei de astăzi (adică din 6 decembrie) cuprindea de asemenea un­ schimb de păreri despre situaţia din Asia — regiune în privinţa căreia cele trei puteri occidentale au manifestat cele mai serioa­se divergenţe... Potrivit unor informaţii pro­venite din cercuri autorizate, Churchill l-a infomat pe Eisenhower că Anglia consideră comerţul cu Rusia şi China de importanţă vitală pentru bunăstarea englezilor. Pe or­dinea de zi a şedinţei din 7 decembrie, al cărei secret este păstrat cu cea mai mare grijă, se află de asemenea precizarea hotărâ­­rii Franţei de a avea mână liberă în ceea ce priveşte reglementarea războiului din Indo­china, dacă acest lucru este posibil, şi un schimb de păreri cu privire la tratative se­crete cu comuniştii îr­ vederea organizării unei conferinţe de pace pentru Coreea...“ Comunicatul final NEW YORK 8 (Agerpres) - TASS transmite : Agenţia Associated Press a transmis comu­nicatul final asupra conferinţei şefilor guver­nelor S.U.A., Angliei şi Franţei dat publicită­ţii la 8 decembrie din partea lui Eisenhower, Churchill şi Laniel, deşi, după cum se ştie, acesta din urmă a participat numai la o sin­gură şedinţă şi nu a luat niciodată cuvân­tul. Comunicatul arată că participanţii la con­ferinţă consideră forţa lor drept o „garanţie pentru pace şi securitate“ şi îşi exprimă in­tenţia de a depune şi de acum înainte efor­turi „în scopul perfecţionării acestei forţe“. In continuare, comunicatul subliniază că aşa numitul Tratat al Atlanticului de Nord con­ ★ HAGA, 8 (Agerpres).­­ Ocuipându-se de conferinţa din Bermude a puterilor occiden­tale, săptămânalul­ olandez „Haagsche Post" scrie: „Poate că in capitalele europene se nutreşte speranţa că pe insulele Bermude va fi elaborată o nouă linie politică; cei de la Washington gândesc însă cu totul altfel. La Washington s’a hotărît ca la conferinţa din Bermude, să se facă o ultimă încercare de a se strecura, tratatul cu privire la armata eu­ropeană“. * ROMA 8 (Agerpres). — „Comunitatea eu­ropeană defensivă a ieşit slăbită de pe urma reuniunii din Insulele Bermude“, iată prima concluzie pe care ziarul italian „Mes­­sagero“ o desprinde din ştirile în legătură ROM­ 8 (Agerpres). — Agenţiile de presă anunţă că in aceste zile, când are loc con­ferinţa din insulele Bermude, cancelarul A­­denauer are o serie de întrevederi cu înalţii comisari occidentali din Germania care îl ţin la curent cu desfăşurarea conferinţei. Vi­neri seara, după cum relatează France Presse, Adenauer s-a întreţinut cu James Conant, înaltul comisar american şi cu Ar­mand Berard, înaltul comisar adjunct Iran­ asupra conferinţei stitue baza politicii participanţilor la confe­rinţă şi enumeră problemele care au fost exa­minate la conferinţă, printre care problema germană, problema „comunităţii defensive europene“, situaţia din Extremul Orient, eve­nimentele din Indochina. In legătură cu răspunsul la Nota sovietică cu privire la convocarea unei conferinţe a miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri, comunicatul menţionează că a fost aprobat textul „unor răspunsuri menite să ducă la o grabnică întâlnire a celor patru mi­niştri ai afacerilor externe“. Comunicatul cuprinde o aluzie la divergen­ţele dintre participanţii la conferinţă şi scoate în evidenţă poziţia Franţei faţă de „comuni­tatea defensivă europeană“,­ ­ cu această conferinţă. După ce constată că reprezentanţii celor trei puteri occi­dentale au reafirmat hotărîrea de a con­tinua politica de remilitarizare a occiden­tului, ziarul subliniază faptul că nu s-a făcut nici un fel de aluzie la ratificarea de către Franţa a tratatului privitor la ar­mata europeană. „Asupra acestui punct, subliniază, ziarul, nu s-a putut realiza un acord... pentru că situaţia creată în jurul comunităţii defensive europene nu a per­mis acest lucru“. Exprimându-şi părerea că comunicatul dat la sfârşitul conferin­ţei este „vag şi neprecis“, ziarul „Mess­a­­gero“ arată că există toate riscurile ca „tratatul privitor la armata europeană să se împotmolească“, cei, care i-au furnizat informaţii asupra pri­melor rezultate ale conferinţei. Luni Franţois Poncet, înaltul comisar francez l-a vizitat pe Adenauer informându-l despre atitudinea Franţei, Angliei şi State­lor Unite faţă de ultima notă a U.R.S.S. Agenţia Reuter subliniază că „sursele guver­­namentale vest-germane îşi exprimă satis­facţia pentru felul în care aliaţii au cerut permanent părerea lui Adenauer...“ Adenauer a fost ţinut la curent cu lucrările conferinţei REDACŢIA §1 ADMINISTRAŢIA: Piaţa Scânteii. — Tel. 7.60.10—7.60.20. Sărbătorirea Zilei Constituţiei Sovietice de către studenţii români care învaţă la Moscova MOSCOVA 8. — (De la corespondentul Agerpres). — Organizaţia comsomolistă a uzinei de pompe „Galinio“ din Moscova a sărbătorit Ziua Constituţiei împreună cu studenţii români care învaţă la Moscova, ca semn al prieteniei indestructibile dintre glo­riosul tineret sovietic şi tineretul din R.P.R. In seara zilei de 4 decembrie, marea sală de festivităţi a clubului uzinei se umipluse de tineret: tineri stahanovişti şi fruntaşi ai uzi­nei s-au întâlnit cu studenţii români. In ca­drul acestei întâlniri a luat cuvântul studen­tul Olla Ştefan care a vorbit în numele stu­denţilor români. Tineretul uzinei „Call­in“ şi studenţii ro­mâni au prezentat un frumos program artis­tic. După încheierea programului artistic ti­nerii sovietici şi români au dansat până noaptea târziu. In câteva rânduri • La 8 decembrie, C. E. Voroşilov, preşe­dintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a primit la Cremlin pe ambasado­rul extraordinar şi plenipotenţiar al Afga­nistanului în U.R.S.S., Gul-iian Iania Han Tarzi, care şi-a înmânat scrisorile de acre­ditare. • La 7 decembrie a avut loc în Sala Co­loanelor din Casa Sindicatelor o­ şedinţă so­lemnă consacrată celei de a 30-a aniversări de la apariţia primului număr al ziarului ,,Ve­­cerniaia Atoseva". © După cum reese dintr’o ştire a agenţiei „France Presse“, cu prilejul celei de a 36-a aniversări a Partidului Comunist Gr­ec, patrioţi greci au instalat o lozincă luminoasă formată din 200 becuri pe muntele Hymett de lângă Atena.­­ La Berlin i a fost semnat un acord com­er­­cial cu privire la schimbul de mărfuri dintre Suedia şi Republica Democrată Germană pe anul 1954. Acordul prevede o lărgire considerabilă a comerţului în comparaţie cu anul trecut. © După cum anunţă agenţia Kiodo Tusun, deputatul independent în Camera Consilierilor, Icuo Ojama, s’a reîntors la 7 decembrie la Tokio dintr’o călătorie făcută în străinătate. © Intre 4 şi 6 decembrie a avut loc la Chicago Congresul anual al „Consiliului Na­ţional al populaţiei de culoare" la care au luat parte 700 delegaţi. Luând cuvântul la un mare meeting con­sacrat încheierii lucrărilor Congresului, Paul Robeson a arătat legătura ce există între lupta pentru drepturile negrilor şi lupta pen­tru pace.­­ In şedinţa extraordinară din 8 decem­brie a Consiliului de Stat al Finlandei, pre­şedintele republicii, Paasikivi, a hotărît să di­zolve Seimul şi să fixeze alegerile în Seim pentru 7 şi 8 martie 1954, adică pentru o dată anterioară celei care fusese fixată. După cum se ştie, alegerile în Seim trebuiau să aibă loc la începutul lunii iulie 1954.­­ De zece zile continuă greva membrilor sindicatului zincografilor. Niciun ziar mare nu apare la New York, cu excepţia ziarului „New York Herald Tribune".­­ In cadrul unei conferinţe de presă orga­nizată zilele trecute la New York, ministrul norvegian al afacerilor externe, Langer a de­clarat că guvernul Norvegiei socoteşte că acum, după încetarea ostilităţilor din Coreea, a sosit timpul ca Republica Populară Chi­neză să ocupe locul ce-i revine în Organiza­ţia Naţiunilor Unite.­­ Guvernatorul provinciei Sharkia — pro­vincie egipteană care se învecinează cu zona Canalului de Suez — a adresat­­Ministerului de interne al Egiptului un raport în care arată că tancuri şi trupe britanice au încon­jurat satul egiptean Korein, deschizând focul în mai multe rânduri asupra locuinţelor.­­ Agenţiile de presă relatează că la 6 decembrie primul ministru israelian, Beri Gurion, şi-­a prezentat în mod oficial demisiia. Agenţia France Presse relatează că Moshe Sharett, ministrul afacerilor externe, va­­în­deplini funcţia de prim ministru al Israelului până la constituirea noului guvern.­­ Unităţi ale diviziei 316 din Armata Populară Vietnameză care înaintează spre Dien Bien Phu au ocupat localitatea Tuan Giao, situată la 50 km. de oraşul Lai Ceau* capitala provinciei Thai. Comunicatul ofi­cial al corpului expediționar francez preci­zează că localitatea Tuan Giao are o deose­bită importanță strategică. C 9963 La Berlin s-a deschis expoziţia „Pictura şi sculptura în R.P.R.“ BERLIN­­ (Agerpres).­­ La Galeria Na­ţională din Berlin a avut loc festivitatea deschiderii expoziţiei „Pictura şi sculptura în R.P.R.“, organizată de Comisia de Stat pentru Problemele Culturale şi de Asocia­ţia pentru Strângerea Legăturilor Culturale cu Străinătatea. La festivitate au luat parte Dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe,­­Dr. Paul Wandel, preşedintele Ofi­ciului de Coordonare şi Control pentru învă­ţământ, Ştiinţă şi Artă şi secretar al "Co­mitetului Central al Partidului Socialist U­­nit German şi alţii. Cu această ocazie au rostit cuvântări un reprezentant al Academiei de Artă a R. D. Germane şi un reprezentant al Ambasadei R.P.R. la Berlin. Expoziţia cuprinde 56 picturi şi 34 sculp­turi dintre cele mai reprezentative ale artiş­tilor contemporani din R.P.R. Lucrările ex­puse au fost primite cu mult interes de cei prezenţi care şi-au manifestat admiraţia faţă de nivelul ridicat al artei în R.P.R. Munca de lămurire în rândurile prizonierilor sudcoreeni LONDRA 8 (Agerpres).­­ După cum transmite, postul de radio Lon­dra, la 7 decembrie reprezentanţii părţii­ a­­mericane au organizat din nou munca de lămurire în rândul prizonierilor de război sudcoreeni. La şedinţe au participat 30 de prizonieri de război sudcoreeni. Niciunul din­tre ei nu și-a exprimat dorința de a se repa­tria în Coreea de Sud. Clica lisînmar­istă contribue la înjghebarea blocului agresiv al Pacificului PARIS 8 (Agerpres). — După cum rela­tează corespondentul din Seul al agenţiei France Presse, la 7 decembrie o delegaţie lisînmaristă a plecat din Coreea de Sud în ţările Asiei pentru a înjgheba blocul agre­siv al Pacificului. Din delegaţie fac parte: fostul „ministru al învăţământului“ George Pek, generalul maior Toi Duk Sin, leaderul partidului „liberal“, Li Kiu Iun şi secreta­rul lui Li Sin Man, Van Kiun. înainte de plecarea delegaţiei, Li Sîm Man a avut o consfătuire cu primul ministru şi cu ministrul afacerilor externe sudcoreean. Delegaţia va vizita probabil Taiwanul, Fili­­pinele şi Tailanda. Popoarele Asiei condamnă planurile militariste ale S. U­. A. In Pakistan CARACI 8 (Agerpres). — Agenţia Asso­ciated Press anunţă că vicepreşedintele S.U.A., Richard Nixon, a sosit la Caraci, capitala Pakistanului. După cum se ştie, prin vizita sa în Pa­kistan, Nixon urmăreşte să perfecteze pactul militar dintre S.U.A. şi Pakistan. In baza acestui pact, armata S.U.A. urmează să ob­ţină dreptul de a instala puternice baize mi­litare pe teritoriul Pakistanului. „Cercurile pa­kistaneze şi americane­ sunt de părere că în­cheierea acordului nu este decât o chesti­une de timp­ şi afirmă că o parte a lucrări­lor de pregătire a acordului au şi fost în­cheiate“. Se ştie că mai înainte Nixon a făcut o vizită la New Delhi. El a primit acolo un răspuns negativ din partea cercurilor gu­vernante indiene care se împotrivesc poli­ticii de teroare în Asia şi înarmării Pakista­nului. Nu numai , opinia publică indiană, ci şi numeroase ţări asiatice şi-au manifestat protestul energic împotriva transformării Pa­kistanului într'un cap de poct agresiv al S.U.A. Referindu-se la declaraţia primului minis­tru Mohammed Ali că „nu s’a pus niciodată problema ca Pakistanul să pună la dispozi­ţia vreunei ţări baze militare“, ziarul pa­kistanez „Imroz“ scrie într’un articol de fond: „Credem că în condiţiile actuale această declaraţie este absolut insuficientă. Primul ministru trebue să ex­plice deschis politica sa externă şi să dea asigurări că Pakistanul va rămâne neutru şi nu va adera la niciun bloc. Vorbind numai despre ba­zele militare, el dă naştere la bănueli. Şti­rile din presă cu privire la atragerea Pakistanului într’un bloc militar stârnesc, desigur, îngrijorare. Acceptarea ajutoru­lui american înseamnă participarea ţării la pregătirile de război americane împotriva U.R.S.S. America a şi declarat în auzul tu­turor intenţiile sale agresive faţă de U.R.S.S. şi a lăsat să se înţeleagă că va acorda ajutor militar numai în cazul când acest ajutor va fi folosit împotriva U.R.S.S. Acest fel de a pune problema dovedeşte că America nu doreşte să acorde ajutor numai din simpatie faţă de vreo ţară şi de aceea acordarea acestui ajutor reprezintă un ames­tec în treburile interne ale altor ţări“. Procesul la TEHERAN 8 (Agerpres). — TASS trans­mite : In şedinţele din 3, 5 şi 6 decembrie ale procesului lui Mosaddîc şi al fostului şef al marelui stat major general al armatei iraniene, Riiahi, completul de judecată a in­terogat o serie de martori. Apoi au fost inte­rogaţi dr. Mosaddîc şi generalul Riiahi. In şedinţa din seara zilei de 5 decembrie colonelul Şahgoli, apărătorul generalului Riiahi, a arătat că instanţa nu respectă a- i Mosaddîc nele articole din codul justiţiei militare, în virtutea cărora inculpaţii au dreptul la apă­rare. Preşedintele completului de judecată a răspuns că instanţa îşi respectă obligaţiile conform legii şi că dreptul de apărare al in­culpaţilor este respectat Declaraţia similară a colonelului Vozorg­­mehr, apărătorul lui Mosaddîc, făcută in şe­dinţa din ziua de 7 decembrie, a fost dease­menea respinsă. Sentinţa în procesul unui grup de spioni din R. P. Polonă VARŞOVIA 8 (Agerpres). — P.A.P. trans­mite: l­a 7 decembrie, tribunalul militar ra­ional din Szczecin a pronunţat sentinţa în procesul, agenţilor strecuraţi în Polonia de centrul de spionaj condus de generalul Geh­len, fostul şef al serviciului de spionaj na­zist împotriva U.R.S.S. Acest centru este controlat de guvernul de la Bonn şi colabo­rează cu serviciul de spionaj american. Acuzaţii Heinz Lamdvoigt şi Conrad Wruck au fost condamnaţi la moarte, iar acuzatul Adolf Machura la închisoare pe viaţă. Notă După moartea „Sard­anapal-ului motorizat" A murit regele Arabiei Abdul Azir Ibn Abdulraham Ibn Feisal Ibn Saud, cunoscut mai mult sub numele de Ibn Saud. Moartea a­­cestui monarh feudal poreclit „Sardanapal motorizat“ *) a făcut să se vorbească din nou de Arabia Saudită, ţară a petrolului şi a mizeriei. Oficial, vastul regat care se întinde de la Marea Roşie până la Golful Persic şi Trans­­iordania era guvernat de Ibn Saud. Dar numai oficial, căci adevăratul stăpân al ţării trebue considerat Nelson Rockefel­ler, principalul acţionar al societăţii „Ara­bian American Oil Co.“ (ARAMCO), unica concesionară a exploatărilor petrolifere din Arabia Saudită. E drept că Ibn Saud a reu­şit să ocupe tronul ţării în urma intrigilor Londrei care l-a susţinut împotriva celorlalţi şefi de triburi dornici să se înfrupte din au­rul City-ului. Dar ca şi în alte regiuni ale globului americanii au fost aceia care în cele din urmă au reuşit să-i elimine pe con­curenţii lor britanici, instaurându-şi domina­ţia în această parte a Orientului Mijlociu. Astfel a luat fiinţă în 1932 ARAMCO, care în baza unui contract încheiat cu Ibn Saud, a devenit proprietara exclusivă a tuturor ză­cămintelor petrolifere din Arabia, până în a­­nul 2005. Contractul acorda societăţii ARAMCO dreptul de a folosi după bunul ei plac personalul angajat în întreprinderile ei din Arabia şi prevedea că nicio autoritate locală nu are voie să se amestece în pro­blemele privind societatea. Preţul luat de Ibn Saud pentru faptul de a fi vândut bogăţiile ţării şi pentru dreptul de a fi devenit execu­torul încoronat al ordinelor americanilor este de două milioane dolari pe zi. Şi societatea ARAMCO s’a pus pe treabă. Agenţii societăţii au început să colinde Su­danul englez unde au recrutat peste 5.000 de oameni pe care i-au pus să lucreze în con­diţii ce nu se deosebesc prin nimic de ede ale sclavilor din antichitate, sub supraveghe­rea a vreo 2.000 de tehnicieni americani, in prezent, numărul muncitorilor societăţii ARAMCO se ridică la 22.000, iar acela al tehnicienilor americani la 3.000. Aceşti 22.000 de oameni formează clasa muncitoare a re­gatului. Ei sunt ţinuţi izolaţi de restul popu­laţiei, ca de altfel şi de restul lumii. Ei nu au dreptul să se organizeze în sindicate şi nici în organizaţii politice, nu au dreptul să citească ziare iar salariile de mizerie pe care le primesc pentru cel­e 12 ore de muncă de ocnaş pe zi, sunt fixate după aprecierea exclusivă a societăţii. Şi în timp ce munci­torii, în marea lor majoritate musulmani, nu au dreptul la nicio zi de sărbătoare, fiind *) Sardanapal — monarh asirian, cunos­cut mai mult sub numele de Asurbamipal, renumit prin felul său destrăbălat de trai, sfiliti să lucreze 7 zile pe săptămână, cei 3.000 de funcţionari americani ai societăţii nu lucrează vinerea ... în semn de omagiu pentru religia musulmană. Iar pentru a pre­întâmpina eventualele tulburări în rândurile muncitorilor, dacă aceştia ar fi cutezat să se revolte împotriva acestor condiţii neome­neşti de lucru şi de trai, ARAMCO şi-a a­­sigurat sprijinul poliţiei lui ibn Saud. Se spune că de îndată ce în casa vreunuia din muncitori se­­ aud râsete, poliţia răsare ime­diat la faţa locului pentru a vedea care sunt cauzele unei astfel de bucurii neruşinate. Şi în timp ce întreaga populaţie a Arabiei Saudite, neştiutoare de carte, trăieşte în cea mai neagră mizerie, Ibn Saud se lăfăia în­tr-un lux nemaipomenit, care întrecea până şi poveştile din „O mie şi una de nopţi“. El şi-a construit un palat fastuos,­ împodobit, printre altele, cu o piscină în faţa căreia bă­trânul despot se desfăta privind cum înoată „favoritele“ sale alese dintre cele 200 de soţii oficiale. Tradiţionalele cămile au fost înlocuite la curtea lui Ibn Saud printr’un parc de 200 de automobile americane. Când se deplasa prin ţară, pentru a „împărţi drep­tate“, Ibn Saud era urmat de un palat mo­bil de aluminium cu o somptuoasă sală de tron şi cu o cameră unde se afla un alcov uriaş. Şi dacă e adevărat că templul de la Mecca este luminat cu neon şi că palatele lui Ibn Saud, ale soţiilor şi curtenilor săi sunt lu­minate electric, nu este mai puţin adevărat că supuşii săi trăiesc în bordee mizerabile luminate cu opaiţe. Locul lui Ibn Saud a fost luat de fiul său, Ibn Saud Abdel Agiz, sau mai pe scurt Ibn Saud al II-lea. Ca şi tatăl său, Ibn Saud al II-lea şi-a ales soţiile din triburile mai im­portante ale ţării, iar pentru a-şi asigura fa­vorurile yankeilor şi-a luat şi o soţi© ameri­cană, având totodată drept prim sfetnic un american. El şi-a câştigat o tristă faimă­ în august 1953, când a ordonat arestarea a 8 muncitori de la ARAMCO veniţi să revendice în numele celor 22.000 de muncitori o sporire a salariilor. Tot atunci Ibn Saud al II-lea a reprimat cu cruzime greva provocată de a­­restarea celor 8 muncitori. Comentând această grevă care a provocat stupoarea conducerii ARAMCO, ce nu se aş­tepta la o asemenea „îndrăzneală“ din partea muncitorilor, revista americană „Time“ a scris: „După această grevă Arabia nu va mai fi niciodată ce a fost". Şi aşa şi este. Cei 22.000 de muncitori din industria petroliferă, ca de altfel întreaga populaţie muncitoare din ţară, nu mai vor să suporte fără să crâcnească o viaţă de câine, în timp ce suveranul lor primeşte 2.000.000 de dolari pe zi fără să facă nimic. C. G. Miercuri 9 decembrie 1953 — Mr. 2883 1 -----Ce să citim-----­ Pe tema alegerilor din trecut şi de azi: * ★ *: Năravuri electorale din trecut (spicuiri din operele scriitorilor realişti din trecut). Zahlaria Stancu : Adu-ţi aminte ! (Scri­soare către un prieten din cop­il a­ Eusebii Camilar: Prin tara de sus Mihail Davidoglu: In vizita (Comedie într’un act). ... V. Em. Galan: Din memoriile agen­tului electoral Teică Pasarel . Dragoş Vicol : La poalele Ceahlăului. Ştefan Andrei: Pe drumuri craiovene. Mihai Gavril : Piteşti, o regiune in plină înnoire. . Mihai Popescu : Nu-i departe de Ate­lierele Gr­ivita. Plecarea unei delegaţii culturale româneşti la Berlin Marţi dimineaţa a plecat la Berlin dele­gaţia culturală din ţara noastră care va participa la elaborarea şi semnarea planu­lui de­ muncă pe anul 1954 pentru aplicarea convenţiei culturale dintre R.P.R. şi R. D. Germană. Delegaţia este condusă de tov. Mihail Roşianu, locţiitor al ministrului Culturii. Pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost însoţită la plecare de reprezentanţi ai Mi­nisterului Culturii şi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. A­ fost de faţă K. Streich, însărcinat cu a­­faceri ad-interim al R. D. Germane la Bucu­reşti. (Agerpres) Inform­aţie La 8 decembrie a.c. a sosit la Bucureşti d-l Pierre Francfort, noul Trimis Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al Franţei în Repu­blica Populară Română. L­a sosirea sa in Gara de Nord, d-1 Pierre Francfort a fost întâmpinat de Directorul ad­­interim al Protocolului Ministerului Aface­rilor Externe, Caius Franţescu şi de membrii Legaţiei Franţei. (Agerpres) Campionatul masculin de volei al R. P. R. După o întrerupere de o zi, în care jucă­torii celor 10 echipe participante la turneul final al campionatului masculin de volei al R.P.R. au avut timp de odihnă, marţi s-au disputat în sala Floreasca jocurile celei de a cincea etape a competiţiei. Echipele din Capitală au realizat noi victorii întrecând toate formaţiile cu care s-au întâlnit, la sco­ruri concludente. Jocurile au srat sfârşit cu următoarele re­zultate tehnice : Locomotiva LC.C.F. Bucu­reşti—Ştiinţa Galaţi 3—0; Ştiinţa Timi­şoara—Ştiinţa Craiova 3—1; Dinamo Bucu­reşti—Metalul Uzinele 1 mai Ploeşti 3—0; Progresul Î.T.B. Bucureşti—Ştiinţa Iaşi 3—0; C.C.A.—Ştiinţa Cluj 3—0. In urma acestor rezultate în fruntea clasa­mentului se află acuim echipele C.C.A. şi Di­namo Bucureşti cu 10 puncte, urmate de Lo­comotiva I.C.C.F. şi Progresul I.T.B. cu câte 9 puncte fiecare. Dintre echipele provinciale, cea mai bine se prezintă Ştiinţa Timişoara care ocupă locul cinci cu 7 puncte. Campionatul de şah al R. P. R. Turneul final al campionatului de şah al R.P.R. pe anul 1953 a continuat ieri cu des­făşurarea celei de a 11-a rundă. Prima partidă terminată a fost cea dintre tinerii candidaţi maeştri Gavrilă şi I. Szabó. Având albele Ga­­vrilă a lansat un atac puternic la regele ad­vers şi după 27 de mutări a obţinut victoria. Confirmând comportarea bună de până acum, Voiculescu a câştigat o partidă interesantă la T. Popa acumulând un punct care-i întăreşte poziţia din fruntea clasamentului. Halic a jucat corect apărarea siciliana împotriva lui Rădulescu obţinând un atac terminat cu mat pe tablă. Partida Botez—Drimer s’a terminat remiză. Celelalte partide s’au întrerupt. Ciocârlaa cu albele a reuşit, în ciuda apărării dârze a lui Reicher să câştige un pion pe care-l păs­trează şi in poziţia de întrerupere. Greţulescu are avantaj la Erde­y şi Scos la Sutiman Partida Tredanescu — Silberman ş’a Întrerupţi hidro­poziţie cu şanse de ambele părţi. Bă­lanei a condus excelent atacul in partida lui St. Szabó şi păstrează un avantaj decisiv. După 11 runde primul loc în clasament este ocupat de Voiculescu care a totalizat 81/21 puncte. El este urmat d© Bălanei cu 71/11 puncte şi o partidă întreruptă. Astăzi se desfăşoară runda 127a. ★ Matchul pentru titlul de campioană de şahi a R.P.R. pe care şi l-au disputat şahistele Lidia Giuroiu (Progresul) şi Maria Albuleţ (Ştiinţa) a luat sfârşit marţi seara. Acumu­lând 3 puncte din cele 5 partide jucate, Li­dia Giuroiu a cucerit titlul de campioană a R.P.R. După cum se ştie in Urma disputării a 4 partide prevăzute iniţial scorul era 2—2. Con­form regulamentului matchal a conti­nuat până la prima partidă decisă în favoarea u­­neia din concurente. Aceasta a fost chiar par­tida 5-a pe care Lidia Giuroiu a câştigat-o la mutarea 39 printr-o frumoasă combinaţie da mat. SPECTACOLE TEATRE: Naţional „I. L. Caragiale” (Co­media): Matei Milic; Naţional „I. L. Cara­giale“ (Studio): Nunta lui Crecinschi; Opere­ta: N’a fost nuntă mai frumoasă; Armatei (B-dul G-ral Ma­gheru): De partea cealaltă; Municipal : Afaceriştii ; Tineretului : Dela pa­­tru'n sus; Studioul actorului de film „C. No­ttara“: Iaşii în Carnaval; Ansamblul de es­tradă: Concert de muzică distractivă — Teo­dor Cosma; Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti): Viaţa începe din nou ; turcesc : Cosmarul cel isteţ. CINEMATOGRAFE: Patria, Bucureşti: Fiul mării; Republica, I. C. Frimu: Furtuna: În­frăţirea între popoare; Marile speranţe; Maxim Gorki: Centenarul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale”: Campionatele mondiale de tenis de masă; Elena Pavel: Arena celor curajoşi; Lumina: Undeva în Bizonia; Victoria: Prin India; Timpuri Noi: Maeştrii gimnasticii spor­tive, Pionieria n­r. 7, 7 noembrie la Moscova, Vulpoiul vopsit, Actualitatea în imagini nr. 47; Gh. Doja: Ruslan şi Ludmila; Alex. Popov: Volpone; 8 Martie: Petru cel Mare (seria II-a); V. Roaită: Lupii şi oile; Cultural: Reţeaua mor­ţii; Griviţa: Bătălia din golful Gallacra (Ami­ralul Uşacov); Constantin David: Fiicele Chi­nei; Alexandru Sabia: Salut Moscova; Flacăra: Duşmanii ; T. Vladimirescu: Hoţii de biciclete; Arta, 23 August: Nu-i pace sub măslini; Popu­lar: Keto şi Kote; M. Eminescu: Marele con­cert; Mioriţa: Prinţesa trufaşă; Aleşilor: Trei povestiri; Donca Simo: Neastâmpăraţii; Ilie Pintilie: Tractoriştii; 8 Mai: Scutierul şi ce­nuşăreasa; Volga: Două lumi; 1 Mai: Pe ari­pile cântului (Rimski Corsacov); Libertăţii: Povestea unu­i om adevărat; N. Bălcescu: Afri­ca; Rahova: Vietnamul în luptă; Olga Bandes In ghețurile oceanului. . Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scânteii „I. V. Stalin’

Next