Romînia Liberă, ianuarie 1956 (Anul 14, nr. 3496-3520)
1956-01-12 / nr. 3504
Pag. 2-a Sa luptăm pentru un nivel înalt al productivităţii muncii prin: Traducerea în viață a masurilor tehnicoorganizatoric© ÎNTREBARE: Ce realizări a dobtrdit pină acum în direcţia sporirii productivitaţii muncii întreprinderea pe care o conduceţi şi care au fost mijloacele folosite în acest scop ? RĂSPUNS: Convorbire cu tov. STATE IONESCU director al uzinelor de maşini agricole „7 Noiembrie" din Craiova. De la început trebuie să spun că ■ succesele de seama obţinute de colectivul uzinelor noastre în anii primului cincinal — e vorba de realizarea şi depăşirea producţiei globale, de reducereapreţului de cost, etc. — se cataresc în mare ■ n...sura tocmai preocupării permanente pentru continua sporire a productivităţii muncii. Intr-adevăr, datorită efortului comun al întregului colectiv in anii primului cincinal productivitatea muncii pe cap de muncitor in întreprinderea noastră a crescut faţă de sarcina de pian cu 53 la sută. Care sint ceile care au dus la aceste succese? Ele sint multiple. Voi enumera ceva din cele . -mai importante. Vreau sa vorbesc in primul rand rtre preocuparea penru introducerea tehnicii noi, pentru aplicarea şi extinderea iniţiativelor şi metodelor avansate de lucru. Inspirându-ne neconte''uii din tehnica înaintată sovietică, an de an în uzine noastre procesele tehnologice au fost îmbunătăţite sau au fost înlocuite cu artere noi, superioare. Inlocuirea forfarii manuale prin presajul mecanic la cald, introducerea turnării in codule, tăiată citeva exemple in această privinţă. in uzinele noastre şi-au găsit o largă aplicare metodele de munca sovietice înaintate ca : aşchierea rapida şi intensivă a metalelor, organizarea locului de muncă, etc, metode folosite astăzi cu , succes de peste 260 muncitori din întreprindere. De asemenea muncitorii din uzinele noastre au primit cu un viu interes şi urmează astăzi cu mult entuziasm asemenea iniţiative ca aceea a strungarului Marin Bărbat, a petroliştilor de la sonda nr. 109 Moineşti, metodele de lucru folosite de Eroul Munci Socialiste. Constantin Vasilachev-ceşterea productivităţii muncii a fost determinata in mare• măsura si de organizarea muncii pe 3 schimburi in atelierele de strungarie, presaj si . fo.tare, de preocuparea pentru o mai buna întreţinere a maşinilor care a dus la îmbunătăţirea indicelui de folosire a utilajului cu 10 la sută pestesarcina de plan. Organizarea unui nou flux tehnolgic prin transferarea atelierului de debitare şi preaj in cadrul secţiei de prelucrare, introducerea atelierului de sub-ansamble la anumite produse, organizarea magaziilor intermediare pe secţii prefum şi alte măsuri de acest fel au dus la reducerea transporturilor inter-secţii şi a stagnărilor in producţie. ÎNTREBARE: Care sunt posibilităţile existente şi ce nipsuri va lua conducerea întreprinderii in vederea sporirii continue a productivităţii muncii in anii, celui de al Il-lea cincinal ? RĂSPUNS: Documentele celui de al Il-lea Congres al partidului au scos la iveală o serie întreaga de lipsuri în ceea ce priveşte problema creşterii productivităţii muncii în industrie. Unele dintre ele sunt valabile şi pentru uzina noastră. De aceea principala noastră preocupare constă în prezent in lichidarea acestor lipsuri, în crearea condiţiilor pentru obţinerea unei productivităţi mereu sporite. ‘ Pe marginea sarcinilor noi cari stau în faţa colectivului uzinelor în cel de al II-lea cincinal, conducerea întreprinderii noastre şi-a propus o serie de măsuri tehnico-organizatorice retenite să asigure creşterea simţitoare a productivităţii muncii. Astfel vom acorda mai multă atenţie introducerii tehnicii noi, a metodelor şi iniţiativelor avansate de muncă. In acelaşi timp ne-am propus să mărim coeficientul de utilare al întreprinderii prin folosirea pe scară largă a dispozitivelor de lucru la maşin să extindem folosirea turnării în cochile îa încă 5 noi repere şi să introducem dezbaterea mecanică a formelor la turnătorie. Vom lua măguri pentru extinderea pe scară şi mai largă a iniţiativelor şi metodelor avansate de lucru şi in special a metodelor de aşcaiere rapidă şi intensivă a mesaielor. Pentru folosirea mai raţională a utilajului vom organiza un atelier special de debitare şi vom pune in folosinţă staţiunea de sablaj de la turnătorie. Vom continua mecanizarea lucrărilor grele din turnătorie, in acelaşi timp vom asigura mecanizarea muncilor de încărcare şi descărcare la linia de garaj precum şi a operaţiei de spargere a fontei brute. Extinderea normelor cu motivare tehnică la o serie de noi produse cum ar fi grebla mecanică, maşina de împrăştiat îngrăşăminte T.R.I., vagonet etc., ridicarea calificării muncitorilor, sprijinirea şi stimularea iniţiativelor creatoare a muncitorilor, a mişcării de inovaţii şi raţionalizări, constituie de asemenea pentru conducerea întreprinderii arcini de o deosebită importanţă. Traducerea in fapt a tuturor acestor măsuri va duce alături de avântul nestăvilit al colectivului uzinelor noastre la continua sporire a productivităţii muncii tn anii celui de al Il-lea cincinal, la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce ne revin. „ Vă daţi seama ce însemnătate uriaşă repre- zi", ia pentru dezvoltarea economiei noastre na■ ţionale creşterea productivităţii muncii ? Priviţi f acest grafic Intr-o oarecare măsură el vă poate lămuri. Să ne referim la sporirea productivităţii muncii intr-una din principalele ramuri ale economiei [ şi anume industria constructoare de maşini. Int I această ramură o creştere de numai 1 la sută a productivităţii muncii echivalează cu posibiliitatea de a obţine o producţie suplimentară de 925 tractoare, sau 85 locomotive, sau peste 1100 strunguri, iar reducerea de manoperă realizată reprezintă o economie de peste 8.000.000 lei. Iată de ce creşterea productivităţii muncii 1 este una din problemele de bază ale avîntului I [ continuu al economiei noastre naţionale, al ri- j j dicării■ nivelului de trai material şi cultural al ■ celor ce muncesc. Muncitori, ingineri şi tehnicieni din industrie pentru a duce la îndeplinire sarcina de cinste j ( care vă stă in faţă in perioada celui de al I I ll-lea cincinal, clnd productivitatea muncii j trebuie să crească cu 45—50 la sută, luptaţi j [ pentru descoperirea şi folosirea tuturor rezer- I f velor interne existente in întreprinderi şi locuri I j de muncă, punindu-le tn slujba creşterii produc- j tivitiţii muncii! Utilizaţi cu maximum de efi- I cacitate tehnica nouă ! Răspîndiţi pe scară j largă metodele avansate de muncă, experienţa : __J fruntaşilor in producţie! j esmimdsm de masim 0 CREŞTERE DE nutrit! ■' A PRODUCTIVITĂŢII MIM LEI ECONOMII j (din reducerea. MANPPERN) A trecut un an şi jumătate de cînd vestea făcea ocol întregii uzini, Grupa sindicală nr. 19 lansa iniţiativa privind sprijinirea organizată, sistematică a muncitorilor cu rezultate mai slabe in croducţie de către muncitorii fruntaşi. Iar acum, despre roadele însuşirii şi extinderii acestei preţioase iniţiative se poate vorbi destul de mult. Magdalena Pop este unul din exemplele in acest sens. Şi ,, asimenea ei, intlinim în mai toate secţiile uzinei „21 Decembrie". Sâ ne oprim de pildă in secţia de unde a pornit iniţiativa. Cit se mai mimia fostul maistru al secţiei cînd vedea că majoritatea muncitorilor, tineri de bună seamă, ieşiţi de pe băncile şcolilor profesionale, nu reuşeau să-şi îndeplinească normele. Ion Piriu îşi aduce aminte prea bine de toate aceste lucruri. Pentru o foarfecă ii trebuia o zi întreagă. Uneori chiar poate mai mult. Dar tot atît de bine îşi aduce aminte de alte lucruri. Ceva mai plăcute. Dumitru Dragomir, ajustor iscusit, priceput în ale meseriei, l-a învăţat cu răbdare şi In mod sistematic cum şi ce trebuie sâ facă pentru ca productivitatea muncii lui să crească. Şi Ion Pirîu nu s-a dat în lături de la învăţătură. Întocmai unui elev, el a ascultat povaţa profesorului şi acum este pe deplin mulţumit. 10 foarfece pe zi nu e puţin, de bună seamă. Diferenţa de la 1 la 11 este destul de mare. un se efiu de instrumente medicale productivitatea muncii a crescut. De la 800—-900 foarfece cit se produceau pe lună înainte de lansarea iniţiativei, cu acelaşi număr de muncitori se produc acum, pină la 8500 foarfece. Explicaţia acestui rezultat îl dă faptul că la nivelul profesional al lui Ion Piriu de acum au fost aduşi prin sprijinirea organizată de către cei fruntaşi tot mai mulţi muncitori cu rezultate slabe in producţie. Prin extinderea iniţiativei grupei sindicale nr. 19 au fost sprijiniţi să-şi ridice calificarea profesională un număr de 40 de muncitori. Şi lucrul acesta este deosebit de însemnat. De la 23 August 1955, la uzina „21 Decembrie" nici un muncitor nu mai lucrează sub normă Şi toate acestea au adus o contribuţie de seamă la sporirea continuă a productivităţii muncii pe uzină. Dar succesele colectivului de muncă de la uzina ,21 Decembrie" vor creşte mereu. Pentru a îndeplini sarcinile noi şi de mare răspundere care îi revin in cel de al doilea cincinal, colectivul uzinei .21 Decembrie" este hotărlt să dezvolte şi mai mult iniţiativa grupei sindicale nr. 19. CL. RADULESCU insuficientei sale pregătiri, muncitoarea Maria Iordăchel, care lucra la 4 războaie nu reuşea să-şi îndeplinească planul. Incredinţindu-i-se numai 3 războaie, această muncitoare reuşeşte să dea o producţie mai mare şi de mai bună calitate decît înainte cind lucra la patru maşini. Pe de altă parte unele ţesătoare ca Elena Ciupală, Evdochia Turcu, Maria Cozmiuc şi altele, care înainte lucrau la 2 şi 3 maşini, astăzi, bucurându-se de ajutor in vederea ridicării calificării lor, reuşesc să lucreze la 3 şi respectiv 4 maşini, să-şi depăşească cu regularitate sarcinile lor de plan în proporţie de 5—25 la sută. Folosirea deplină a capacităţii maşinilor constituie un factor hotărîtor în creşterea productivităţii muncii In secţia X-a care astăzi reuşeşte să-şi îndeplinească şi să-şi depăşească cu regularitate planul, existau multe maşini care mergeau cu o turaţie mai mică decit cea planificată Astfel la războaiele 586, 575, 566 şi altele s-a reuşit ca, în urma reviziei reglărilor făcute să li se ridice turaţia de la 160 ture pe minut, cu cit mergeau înainte, la 180 ture fără ca prin aceasta să crească Frecvenţa ruperilor de fire din urzeală ci, dimpotrivă, să scadă Numai în urma acestei măsuri, producţia pe maşină a crescut cu peste 12 m. pînză. Desigur căi' mai avem încă mari rezerve interne, care descoperite şi aplicate, vor duce la o creştere şi mai însemnată a producţiei şi productivităţii muncii. Printre acestea sînt şi aprovizionarea cu bătătură la locul de muncă, măsură ce va scuti ţesătoarea să se deplaseze de la război Programarea maşinilor cu acelaşi articol un timp cît mai îndelung va contribui la specializarea muncitorului şi de asemenea va duce la creşterea productivităţii muncii. ION IORDACHE ajutor de maistru, fabrica „Ţesătura"-Iaşi Organizarea mai buna a muncii şi a producţiei Secţia X-a de războaie pe care o conduc de cîteva luni de zile cuprinde un număr de 60 maşi. Înainte colectivul acestei secţii nu reuşea să-şi îndeplinească sarcinile de plan. Căutînd cu atenţie şi descoperind împreună cu muncitorii, cauzele care determinau această situaţie am ajuns la concluzia că trebuie luate o serie de mărfuri tehnico-organizatorice privind organizarea muncii, măsuri pe care le-am şi pus în practică. Astfel, prima grijă a fost aceea de a controla fiecare maşină în parte şi cu ajutorul echipei de lăcătuşi să se execute repararea temeinică a tuturor maşinilor. Pentru realizarea ritmică a planului de producţie şi a obţinerii unei creşteri continue a productivităţii muncii a fost necesar să se acorde o atenţie deosebită repartizării cit mai juste a muncitorilor in raport cu pregătirea lor profesională, urmărindu-se în acelaş timp ridicarea permanentă a calificării lor profesionale. Cu acest prilej am observat de pildă că din cauza Ridicarea nivelului tehnic al muncitorilor Generalizarea experienţei înaintate Lucrez în secţia mecanică a uzinelor „Mao Tze-dun" şi consider, aşa cum de altfel a fost subliniat şi in documentele Congresului, că principala verigă care poate să-mi asigure mie ca de altfel întregului colectiv chezăşia succeselor viitoare este ridicarea continuă a productivităţii muncii. Ca strungar, eu reuşesc să realizez zilnic cîte 3-4 norme. Acum lucrez în contul lunii decembrie 1966. Desigur că mă veţi întreba cum pot dobîndi astfel de succese. : Este vorba în primul rînd de organizarea locului de muncă. La mina Filipeştii de Pădure cele două combine, maşini de înaltă productivitate, servesc de multă vreme doar ca obiecte de studiu şi experienţă. De importanţa acestei probleme pentru creşterea productivităţii muncii mi-am dat seama în timpul vizitei făcute în cursul anului trecut, strungarului Constantin Vasilache, Erou al Muncii Socialiste. Faptul că el are la îndemînă absolut tot ceea ce îi este necesar lucrului îi sporeşte productivitatea muncii. întors în uzină am cerut conducerii secţiei să mi se asigure condiţii dacă nu identice, cel puţin asemănătoare. Şi acum pot spune că felul cum este organizat locul meu de muncă — sculele de care am nevoie le am într un dulap in apropierea maşinii, polizorul pentru ascuţit cuţitele este de asemenea aproape de maşină —■ socotesc că este unul din factorii productivităţii mele sporite. Dar dacă pe de o parte în urma unei mai bune organizări a locului meu de muncă reușesc să reduc timpul auxiliar, în mare măsură reușesc să folosesc cu maximum de randament timpul productiv. Cum? Aplicînd regimuri rapide de lucru. Aici este vorba de metodele sovietice bine cunoscute, dar nu tot atît de general utilizate de strungarii noştri şi anume: metoda Bîcov- Bortkevici de aşchiere rapidă şi metoda Kolesov privind aşchierea intensivă. Folosind metoda Kolesov de pildă strunjesc axul pentru poduri rulante cu un avans de 1,5-2 mm. Acest lucru înseamnă mai multe piese strunjite în aceeaşi unitate de timp. Aş greşi dacă n-aş sublinia aici că în secţia noastră există numeroşi muncitori care aplicînd metode înaintate de lucru, folosind în mod judicios cele 480 de minute, obţin succese însemnate. Printre aceştia se numără strungarii Ion Bîcu, Nicolae Dobre şi alţii. Dar lucrul acesta nu este suficient. In secţia noastră sînt încă rezerve însemnate pentru ridicarea productivităţii muncii pe trepte superioare. Cauzele nefolosirii acestor rezerve sînt diferite. In primul rînd este faptul că unii muncitori printre care şi Dumitru Coman se mulţumesc să lucreze aşa cum s-au obişnuit de la început după metode de mult depăşite şi nu se preocupă să îmbrăţişeze tehnologia nouă, metodele avansate. Aşa se explică de ce aceşti muncitori nu reuşesc să ţină pasul cu cei fruntaşi. In acelaşi timp conducerea secţiei mecanică, cadrele noastre tehnice, se ocupă prea puţin de generalizarea experienţei muncitorilor fruntaşi In secţia noastră mecanică productivitatea ar putea creşte mult mai mult dar pentru aceasta conducerea uzinei, a secţiei, trebuie să-şi îndrepte atenţia spre crearea condiţiilor necesare organizării mai judicioase a locurilor de muncă, aprovizionării ritmice a secţiei, organizării în mai bună măsură a lucrului în serie şi îndeosebi răspîndirea sistematică în rîndul tuturor muncitorilor a celor mai productive metode de muncă. COSMA VALERIAN strungar, fruntaş In producţie uzinele „Mao Tzedun" Lichidarea deficienţelor în folosirea tehnicii noi UNA DIN COMBINE: Cît mă mai ţineţi nefolosită? România liberă Din laboratoarele institutului de seruri şi vaccinuri Dr. I. Cantacuzino“ Institutul de seruri şi vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino“ al Ministerului Sănătăţii, a cunoscut în ultimii anii o dezvoltare multilaterală. Condiţiile optime create aci pentru desfăşurarea muncii ştiinţifice de cercetare, (reînnoirea în mare măsură a aparaturii şi instalaţiilor, crearea de noi secţii şi laboratoare, etc) au făcut ca numărul cercetătorilor să crească de trei ori, iar contribuţia lor la lupta pentru ocrotirea sănătăţii oamenilor să fie cu mult mai mare. Din laboratoarele institutului pornesc zilnic, către toate ungherele ţarii, zeci şi zeci de pachete cu serurile şi vaccinurile produse aci Printre acestea se află şi multe preparate noi, realizate pentru prima dată în ţara noastră. Pentru diagnosticul bruselozei Bruceloza este o boală specific animata care însă se trasmite cu uşurinţa la oameni, de obicei prin lapte sau prin contact (la îngrijitori, grăjdari, mulgători, veterinari, etc). Pentru diagnosticarea brucelozei se foloseau pînă acum unele metode anevoioase care necesitau aparatură specială şi cadre cu o temeinică pregătire. Problema găsirii de noi metode de diagnostic şi tratare a brucelozei, astfel ca acest lucru să se facă chiar şi de agentul veterinar cu mijloacele ce le are la îndemînă, a intrat de cîţiva ani în preocupările cercetătorilor institutului, înfiinţîndu-se un laborator special de bruceloză. Legătura strînsă cu terenul a permis cercetătorilor din cadrul acestui laborator ca într-un timp relativ scurt să ajungă la rezultate strălucite. De curînd laboratorul a început, pentru prima dată în ţara noastră, fabricarea unor preparate speciale, standardizate, cu ajutorul cărora se poate stabili precis şi cu multă uşurinţă diagnosticul în cazurile de bruceloză. Lucrările de cercetare ale colectivului laboratorului de bruceloză nu s-au oprit însă aci. Trecînd la latura curativo-profilactică, ei au realizat un alt preparat adjuvant care administrat în același timp cu antibioticele celor bolnavi de bruceloză, măresc eficacitatea antibioticelor ducînd la vindecarea rapidă a bolii. De asemenea, ei au mai preparat un vaccin curativ care, folosit în mod experimental, a dat bune rezultate. Un lucru care a făcut obiectul linei comunicări ştiinţifice de mare însemnătate este descoperirea condiţiilor în care bruceloza se transmite şi de la porcine la om. Antîgsus carpusculare din ouă Ouăle de găină constituie unul dintre alimentele cu mare valoare nutritivă pentru om. In laboratorul de rickittsioze al Institutului de seruri şi vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino“, ouăle de găină au însă altă întrebuinţare foarte preţioasă. Din ouă se fabrică antigenete, preparate care ajută la punerea diagnosticelor în cazurile de tifos şi febră Q. De curînd colectivul de cercetători a pus la punct o nouă metodă prin care se pot obţine antigene corpusculare din ouă (preparate din corpi microbieni purificaţi) care dau reacţii de diagnostic foarte fixe şi specifice. Acest lucru a rezolvat una dintre cele mai grele probleme, depistarea cazurilor de tifos şi febra Q, care nu se manifestă cu forme clinice, ci au un caracter ascuns ce nu poate fi sezisat de cel bolnav. Asemenea bolnavi nedepistaţi se transformă întotdeauna în purtători de microbi care transmit boala celor sănătoşi din jurul lor. Pentru prepararea antigenelor corpusculare din ouă a fost amenajată o nişă complet izolată de restul laboatorului prin pereţi de sticlă. O lampă cu raze ultraviolete sterilizează aerul din nişă pentru ca astfel să se asigure un înalt grad de puritate a preparatului. Acum optzeci de ani, la 12 ianuarie 1876, s-a născut la San Francisco marele scriitor progresist nord-american, Jack London. Provenit din familia unui fermier ruinat, viitorul scriitor a cunoscut de timpuriu lipsurile şi greutăţile în care se zbatea marea masă a oamenilor de rînd din America. Despre Jack London se poate spune, ca şi despre alţi scriitori proveniţi din familii modeste că „în copilăria sa n-a avut copilărie”. La vîrsta de opt ani, tatăl îşi socotea un reazim de nădejde al familiei, punîndu-l să muncească la o fermă californiană. La zece ani, odată cu mutarea familiei în oraşul Oakland, Jack London devine vînzător de ziare pe străzile acestui oraş. In goană după o situaţie care ar putea să-l izbăvească de mizeria cumplită în care se zbătea, în anii adolescenţei Jack London îşi schimbă meseriile cu repeziciune. Despre această perioadă se aminteşte şi în eseul autobiografic „Ce înseamnă viaţa pentru mine“. „Am fost marinar, docher, hamal în port, am lucrat în fabrici de conserve, în uzine, în spălătorii ; am cosit pajişti, am scuturat covoare, am spălat geamuri. Şi n-am primit niciodată rodul deplin al trudei mele“. Războinndu-se necontenit cu vicisitudinile existenţei, Jack London nu părăseşte niciodată pasiunea sa pentru lectură ; învaţă singur, citeşte, cugetă asupra lucrurilor pe care le vede, iar în 1896 reuşeşte să fie primit la universitate. Studiile universitare presupuneau pe atunci obligaţii şi cheltuieli mult prea mari pentru mijloacele materiale modeste ale viitorului scriitor. In 1897 Jack London ia drumul ,,căutătorilor de aur“ spre nord, pină în îndepărtata Alaska, ademenit de perspectiva unor cîştiguri fabuloase. Şederea lui Jack London în Alaska avea să trezească la viaţă multe din calităţile puternicei sale personalităţi. Măreţele tablouri ale naturii arctice, peripeţiile căutătorilor de aur, lupta încordată a omului cu asprimea firii, soarta plină de tragism a indigenilor izgoniţi din locurile, natate de cupiditatea exploatatorilor, toate acestea l-au îndemnat pe Jack London să ia condeiul în mină şi, urmînd unei vechi dorinţe a sale, să renunţe să-şi mai „vîndă muşchii“, punîndu-şi în schimb la mezat „materia cenuşie". Amara explicaţie pe care Jack London o dă începuturilor sale literare constituie prin ea însăşi un act de acuzare împotriva orînduirii capitaliste. Primele opere ale lui Jack London, printre care se numără volumul „Pui de lup" (1900), înfăţişează viaţa şi peregrinările căutătorilor de aur din nordul îndepărtat al Americii. In aceste cărţi apare un motiv pe care îl vom întîlni în întreaga creaţie a lui Jack London : proslăvirea omului c o individualitate puternică care luptă împotriva naturii, îşi căleşte personalitatea, se desprinde din cercul de preocupări meschine şi limitate ale societăţii burgheze. Se poate vorbi aici de o primă fază a creaţiei lui Jack London în care protestul scriitorului împotriva orînduirii capitaliste ia forma anarhismului individual, a individualităţii ofensate care se refugiază într-o presupusă „viaţă liberă“, fie „căutîndu-şi norocul" pe tăranuri îndepărtate, fie sfidînd societatea printr-o atitudine de boem. O fază mai avansată în concepţiile politice ale lui Jack London, devenit in 1901 membru al panidului soalist, se vădeşte în zguduitorul reportaj „Oameni in bezna” scris pe marginea unei călătorii în cartierul săracilor din Londra, East-Lnd, carte apărută în 1903. Această operă demonstrează prin toate personajele sale că orinduirea capitalistă trebuie nimicită, dovedind în același timp, în mod indirect, că nici o personalitate, oricît de puternică ar fi, nu poate să doboare singură asuprirea. Următoarea treaptă în creaţia lui Jack London este marcată de apariţia romanului social-utopic „Călcîiul de fier“ (1907) în care scriitorul, pentru prima oară în literatura americană, ajunge la recunoaşterea necesităţii luptei de clasă pentru transform ■marea societăţii. In acest roman, despre care eminentul om de cultură marxist A. V. Lunacearski spunea că trebuie cocotit „printre primele opere ale literaturii autentic socialiste“, Jack London nu se mărgineşte să dea în vileag esenţa „democratismului“ american, mai mult, el prezice evoluţia ulterioară a acestui „democratism“ spre dictatura făţişă a monopolurilor. Cu toate meritele sale din domeniul creaţiei, Jack London n-a fost niciodată un socialist consecvent. Pu-*ternicele influenţe ale ideologiei burgheze individualiste dau operei scriitorului un caracter contradictoriu. Chiar şi romanul său valoros, „Călcîiul de fier“ arată că Jack London, plătind tribut filozofiei reacţionare a lui Spencer, reducea viaţa socială la lupta biologică pentru existenţă, nu înţelegea rolul istoric al clasei muncitoare,, vedea revoluţia socialistă , a viitorului în culori individualiste anarhice. Rătăcirile ideologice ale lui Jack London se vădesc limpede şi ,în romanul autobiografic „Martin Eden", operă de un viguros realism, document impresionant despre soarta scriitorului în orinduirea capitalistă, dar care duce cititorul spre, concluzi pesimiste,, profesînd ideea renunţării la lupta împotriva opresiunii. Ceea ce asigură însă operei lui Jack London un loc de frunte în literatura progresistă americană este „credinţa în caracterul generos şi în superioritatea omului“, idee de care erau străbătute operele marelui său contemporan, Maxim Gorki. Această credinţă justifică preţuirea, pe care V. I. Lenin o arăta povestirii „Dragoste de viaţă“, una din cele rai izbutite lucrări ale scriitorului, pe care el o acorda pasiunii lui Jack London în demascarea putreziciunii burgheze, în înfăţişarea protestului revoluţionar al maselor proletare. Infruntînd vremurile, vor răsuna peste ani şi generaţii cuvintele pufte de minte cu care scriitorul înfierează odiosul regim al asupririi . ..Intr-o bună zi, după ce ni se vor alătura ceva mai multe braţe şi vom avea ceva mai multe pîrghii, îl vom răsturna, odată cu viaţa lui putredă şi cu morţii lui neîngropaţi, cu monstruosul lui egoism şi cu lipsa de preocupări spirituale. Apoi vom dezinfecta subsolul şi vom dura omenirii un nou sălaş, unde nu vor mai fi apartamente de lux şi unde toate odăile vor fi luminoase şi aerisite, pline de aer curat, nobil şi viu" BORIS BUZILA JACK LONDON 'OOOOOOOOt OCOOOOOOOOOOOOOOOOÎXJOOOOOOOOOOOOOOOOOr f OOOOOPOOOOOOcf oóocwociooooa 1 Răsfoind planurile editurilor Ce vom citi anul Ce cărţi vom citi In anul acesta? Iată o întrebare pe care şi-o pun acum numeroşi cititori la început de an. Răspunsul il putem afla răsfoind planurile tematice ale editurilor, care şi In acest an vor desfăşura o bogată activitate editorială. CLASICII LITERATURII ROMINE Editura de Stat pentru Literatură şi Artă a început o largă acţiune de editare a clasicilor literaturii noastre ( Eminescu, Creangă, Caragiale, Coşbuc etc.) în opere complete. Anul acesta cititorii vor primi primele două volume (seria cuprinde 10 volume) din „Opere" , Coşbuc. In colecţia „Clasicii români“ vor apare „Jurnal de călătorie în China“ de Nicolae Milescu, „Letopiseţul Ţării Moldovei“ de I. Neculce, două volume „Opere“ Ion Ghica şi un volum „Opere“ Calistrat Hogaş. Critica literară va fi reprezentată prin două sau trei volume din „Studii critice“ de C. Dobrogeanu- Gherea şi un volum din lucrările critice ale lui Garabet Ibrăileanu Din opera maestrului Sadoveanu vor apare volumele V. VI. VII, iar Editura Tineretului va scoate de sub tipar „Nada florilor" intr-o ediţie festivă, bogat ilustrată. Colecţia ,,Biblioteca pentru toţi" se va îmbogăţi cu „Descrierea Moldovii“ de Dimitrie Cantemir, cu drama „Vlaicu Vodă" de Al. Davila, cu volumul „Primii noştri dramaturgi“ etc. O seamă de opere realist critice publicate în perioada dintre cele două războaie mondiale, vor fi reeditate. Cititorii vor putea să găsească în librării: „Pădurea spînzuraţilor“ de Liviu Rebreanu, „Aurul negru“ de Cezar Petrescu, „Pamflete“ de N. D Cocea cu şi lucrări reprezentative ale lui Gala Calaction, Geo Bogza, II Papadat- Bengescu etc. CLASICI AI LITERATURII UNIVERSALE TRADUSI IN ROMINESTE In planurile editurilor un loc de frunte ocupă tipărirea operelor clasicilor literaturii universale. La E.S.P.L.A., de pildă, vor fi tipărite un volum de „Teatru" (traducere în versuri) de Aristofan, „Eneida" de Virgiliu (traducere in versuri), „Purgatoriul“ şi „Paradisul“ de Dante, in traducerea lui George Coşbuc, precum şi un volum de „Opere“ Diderot, iar In Editura „Cartea Rusă" volumul 111 .iOpere" Gogol, „Ana Carenina“ de L. Tolstoi (intr-o nouă ediţie), „Fregata Palada“ de I A. Goncearov şi o nouă ediţie a trilogiei autobiografice a lui Gorki■ Anul acesta se vor edita In continuare operele lui Shakespeare, Balzac, Moliére, Puşkin, Lermontov (un volum de lirice). Pe Ungă acestea se vor mai edita opere de Francois Villon, G. Flaubert, H Fielding, H. Heine, Romain Rolland, Glebuspenski, Suhovo-Kobilin etc. Centenarul naşterii lui Bernard Shaw va fi marcat prin apariţia unui volum de „Teatru". Editura Tineretului va îmbogăţi colecţia „Cutezătorii" cu romanele : „Cei trei muşchetari“ de Al Dus-tatăl, „Tăunul“ de E. Voinici, „Ultimul mohican“ de F. Cooper, „Spartacus" (o nouă ediţie) de R. Giovagnoli, etc. Literatura clasică a ţărilor de democraţie populară va fi prezentată prin lucrări valoroase, din care cităm: „Pan Tadeusz" de Mickiewicz şi „Antologia poeziei clasice chineze“ LITERATURA CONTEMPORANA Un loc deosebit in planurile editurilor il ocupă literatura contemporană, acesta Scriitorul Petru Dumitriu pregăteşte pentru acest an două romane: „Metalul" (în care se va înfăţişa viaţa muncitorilor dintr-o uzină — E.S.P.L.A.) şi „Tinereţe nouă" (roman închinat tineretului — Editura Tineretului). Maestrul Camil Petrescu oferă cititorilor volumul Tll din „Un om între oameni" Tibarul scriitor Titus Popovici, prin romanul „Mitru", va zugrăvi viaţa satului ardelean. Francisc Munteanu va publica la rândul său două romane: „Oameni şi drumuri“ (E.S.P.L.A.) şi„A venit un om" (Editura Tineretului). Literatura istorică va fi repre- , zentată prin romanul „Războiul iobagilor“ de I. D. Niuşat şi volumul II. din „Brazdă şi paloş“ de Radu Theodoru Din literatura contemporană universală Editura ,,Cartea Rusă" va pune la îndemînă, cititorilor o seamă de opere sovietice dintre care amintim : „Pădurea rusă“ de Leonid Leonov, „Opere" vol. , III Fedin (care cuprinde romanul „Răpirea Europei“), „O chestiune personală“ de A. Stein (teatru), „Nu-i păcat să rizi” de V. Poliakov (volumul cuprinde mici piese umoristice, foiletoane, monologuii etc.), „Cerul Balticei“ de A. Ciukovski. Tot în acest an vor apare opere ale scriitorilor H. Fast, J Amado („ilegaliştii), H. Laxkness („Centrala atomică“), etc * Cei mai tineri cititori ai patriei noastre vor primi la rindul, lor numeroase cărţi Editura Tineretului va pune la dispoziţia lor, printre altele, următoarele cărţi: „Povestiri din copilărie“ şi „Isprăvile lui Mărunţelu“ de I. Agîrbiceanu, „Ploconul" de Eusebiu Camilar „Papuciada" de Camil Petrescu, „Copiii străzii“ de Cicerone Theodorescu, o lucrare de Tudor Arghezi, un roman de Radu Tudoran, „Cinciștii“ de Octav Panculași, „Mincinoșii" de V. Colin și altele. ★ Joi 12 ianuarie 1956 — nr. 5504