Romînia Liberă, iunie 1956 (Anul 14, nr. 3623-3648)
1956-06-14 / nr. 3634
Pag. 2-a Să conducem cu competenţă economia locală Probleme ale dezvoltării agriculturii în regiunea Craiova In afară de o industrie în continuu avînt, în regiunea Craiova se dezvolta de la an la an agricultura, bazată pe o tehnică din ce în ce mai avansată. S-au introdus In cultură pe suprafeţe mari noi plante, cum sunt bumbacul, sfecla de zahăr, plante medicinale, orezul şi s-a mărit cu mult baza legumicolă, in ultimii ani s-au redat agriculturii peste 19.000 ha. teren arabil prin desţeleniri, defrişări, îndiguiri şi desecări. Rezultate importante au fost obţinute şi în ceea ce priveşte refacerea şeptelului de animale, care a crescut faţă de anul 1944 cu 6,20 la sută la bovine şi 6,12 la sută la ovine. O contribuţie importantă la obţinerea acestor succese au adus-o cei 1600 ingineri, tehnicieni şi specialişti, care muncesc în prezent în agricultura regiunii şi care asigură azi o îndrumare tehnică competentă celor ce muncesc pe ogoare. Faptul că gospodăriile ţărăneşti individuale au totuşi posibilităţi limitate de dezvoltare a producţiei agricole pune în faţa sfaturilor populare sarcina ca, sub îndrumarea organelor de partid, să desfăşoare o susţinută muncă politică pentru a atrage pe ţăranii muncitori pe calea marii gospodării socialiste. La această dată pe întreg cuprinsul regiunii Craiova există un număr de 166 gospodării agricole colective, 1479 întovărăşiri agricole şi 382 asociaţii simple de producţie agricolă. Succese deosebite în această problemă au obţinut sfaturile populare din raioanele Calafat- Segarcea, Băneşti, Caracal şi Strehaia. Majoritatea gospodăriilor agricole colective cunosc astăzi o puternică dezvoltare economică şi organizatorică, avînd o influenţă tot mai mare în rindurile ţăranilor muncitori. Gospodăria agricolă colectivă din comuna Gighera, raionul Gura Jiului, bunăoară, şi-a sporit fondul indivizibil pînă la 700.000 lei, reuşind să-şi procure 50 de boi şi 10 cai pentru muncă, 15 vaci de rasă, 460 oi şi 25 scroafe, două autocamioane, două motoare stabile pentru irigat, etc. A crescut mult şi avutul colectiviştilor din această gospodărie, ceea ce a făcut ca de la constituire pînă în prezent, numărul lor să crească cu încă 132 familii. Trebuie să recunoaştem însă că în munca pentru consolidarea şi dezvoltarea sectorului socialist din agricultură, sfaturile populare din regiunea noastră au dat dovadă de numeroase şi grave lipsuri. Multă vreme, bunăoară, sfaturile populare au socotit aceasta drept o sarcină aproape exclusiv a organelor de partid. De obicei munca în această problemă a avut un caracter de campanie, creîndu-se o ruptură artificială între munca pentru transformarea socialistă a agriculturii şi lupta pentru ridicarea producţiei la hectar, intr-o serie de raioane, cum ar fi Olteţu, Cujmir, Amaradia, comitetele executive ale sfaturilor populare adoptaseră teoria „mersului de la sine“. Nu a existat nici un interes din partea acestora faţă de dorinţa manifestată de numeroşi ţărani muncitori de a se uni în întovărăşiri şi în gospodării colective. Comitetul executiv al sfatului popular regional a analizat aceste deficienţe şi, sprijinit şi îndrumat de comitetul regional de partid, a luat o serie de măsuri care au dus la lichidarea multora dintre lipsurile existente. Ca urmare a acestui fapt, numai în primul trimestru al acestui an, în regiunea Craiova au fost constituite un număr de 343 întovărăşiri agricole, cu o suprafaţă de 15,866 ha. A fost lichidat şi dezinteresul manifestat faţă de atragerea în întovărăşiri a crescătorilor de animale, astfel că în anul 1955 au fost constituite un număr de 23 întovărăşiri zootehnice. Pentru a sprijini consolidarea şi dezvoltarea gospodăriilor agricole colective, din iniţiativa comitetului regional de partid, noi am organizat cîteva colective din activişti bine pregătiţi care s-au ocupat concret de îndrumarea gospodăriilor slabe din regiune, analizînd condiţiile fiecăreia în parte şi luind la faţa locului măsuri pentru remedierea deficienţelor semnalate. Astfel, cea mai mare parte a gospodăriilor colective din regiune au devenit exemplu de organizare şi bună gospodărire, puncte de atracţie pentru ţăranii muncitori cu gospodării individuale. Dovadă sunt cele peste 1000 familii înscrise în gospodăriile colective numai în cursul primului trimestru al acestui an. Aceeaşi atenţie a fost acordată şi consolidării întovărăşirilor agricole. Extinzînd sistemul de organizare din întovărăşirile agricole fruntaşe, începînd cu campania agricolă din primăvara acestui an, aproape în jumătate din numărul total al întovărăşirilor, toate lucrările vor fi executate în comun, munca organizîndu-se pe echipe. De asemenea membrii unui mare număr de întovărăşiri au început să-şi sporească fondul de bază, se preocupă de dezvoltarea multilaterală a averii lor obşteşti. Colectiviştii şi membrii întovărăşirilor agricole din regiunea noastră s-au convins astfel prin propria lor experienţă despre avantajele muncii în comun, au devenit agitatori de frunte care contribuie la munca politică de masă, sprijinind sfaturile populare în munca de atragere a ţăranilor muncitori pe făgaşul socialismului. Cu toate aceste succese obţinute în ultimul timp, nu putem spune că au fost lichidate toate lipsurile, că în această privinţă sfaturile populare din regiunea Craiova sunt la înălţimea sarcinilor ce decurg din documentele ------------------------------------------------ Ion Moangă Preşedintele comitetului executiv al sfatului popular regional Craiova celui de al doilea Congres al partidului. Multe dintre comitetele executive ale sfaturilor populare continuă încă să subaprecieze formele inferioare de cooperare în muncă : cete, grupe de întrajutorare, asociaţii, tarlalizări, forme mai accesibile pentru atragerea ţăranilor muncitori spre gospodăria colectivă. Pînă în ultimul timp comitetele executive din regiunea noastră au subapreciat aportul pe care îl poate aduce masa de colectivişti şi întovărăşiţi in atragerea şi a altor familii de ţărani muncitori pe drumul colectivizării. Cele peste 80.000 de familii de colectivişti şi întovărăşiţi convinşi de acum pe baza muncii politice dusă cu ei şi a avantajelor obţinute de ei pot şi trebuie să devină agitatori activi pentru transformarea socialistă a agriculturii-S.M.T-urile, care constituie un factor important în lupta pentru dezvoltarea agriculturii în regiunea noastră, nu sînt întotdeauna la înălţimea sarcinilor ce le revin, adeseori fac lucrări de proastă calitate, nu-şi îndeplinesc adevăratul lor rol de organizator al producţiei în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole. Pentru realizarea sarcinilor ce ne revin din cel de al doilea plan cincinal, sfaturile populare din regiunea noastră vor trebui să lichideze și aceste lipsuri, vor trebui să-şi intensifice munca politică şi organizatorică astfel, ca agricultura regiunii noastre să ajungă la nivelul prevăzut. Comitetul executiv al sfatului popular regional, cu sprijinul comitetului regional de partid, a şi luat o serie de măsuri în această privinţă. Iată cîteva din acestea: Preşedinţii gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole din regiune au urmat cursuri speciale în cursul acestei ierni, ca să poată conduce şi rezolva cu competenţă toate problemele ce se ivesc în munca unităţilor respective. De asemenea, şi cei peste 1200 ingineri şi tehnicieni agronomi şi zoo-veterinari de la punctele agricole şi comune sînt pregătiţi pentru a putea acorda o îndrumare şi un sprijin cît mai calificat unităţilor agricole socialiste şi ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, în vederea sporirii producţiei agricole. Toţi tehnicienii şi inginerii au fost repartizaţi să răspundă în mod concret de munca anumitor gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole pe un timp mai îndelungat, de la întocmirea planurilor de producţie şi pînă la strîngerea recoltelor şi împărţirea produselor. Anul acesta, gospodăriile agricole colective din raioanele Băneşti, Calafat, Caracal, Cujmir, Segarcea şi Corabia vor trebui să producă cel puţin 2100 kg. grîu şi 3400 kg. porumb boabe la ha., iar întovărăşirile agricole 2000 kg. grîu şi 3200 kg. porumb boabe la ha. Şi gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole din celelalte raioane vor obţine producţii mult superioare celorlalţi ani, în raport de condiţiile specifice de climă şi sol. Pentru obţinerea acestor producţii, au fost luate măsuri în vederea aplicării întregului complex de măsuri agrotehnice. Astfel s-au executat arături adînci de toamnă pe o suprafaţă de 405.000 ha., s-a grăpat o suprafaţă de 382.000 ha. semănături de toamnă, s-au gunoit 154.000 ha. De asemenea s-au cultivat cu sămînţă de calitate peste 200.000 ha., de 3 ori mai mult ca în anul 1955, dintre care 997 ha. cu porumb hibrid şi 708 ha. cu sămînţă elită pentru producerea de porumb hibrid. In gospodăriile colective şi întovărăşiri s-a însămînţat în cuiburi aşezate în pătrat o suprafaţă de 11.857 ha. porumb, iar In sectorul individual s-au însămînţat după această metodă peste 18.000 ha. In anii celui de al doilea cincinal vor fi puse în valoare peste 5.500 ha. terenuri necultivate, din rezervele C.F.R., drumuri, etc. De asemenea, se vor reda agriculturii prin îndiguiri, desecări, drenări, etc. peste 19.000 ha. terenuri neproductive din raioanele Băneşti, Calafat, Vînju Mare şi altele. Prin lucrări de consolidare a solului şi combaterea eroziunii, se vor da în cultură peste 1500 ha. din raioanele Baia de Aramă, Tg. Jiu, Gilort, Novaci şi Filiaşi. Totodată se vor pune în valoare peste 10.000 ha. terenuri nisipoase şi sărăturoase din raioanele Gura Jiului, Calafat, Corabia, Craiova. Este lesne de închipuit cît de mult va contribui la dezvoltarea agriculturii regiunii noastre și a economiei locale, numai realizarea acestor cîtorva obiective amintite. Noi ne vom strădui să le înfăptuim. In afară insa de preocuparea noastră, mai avem nevoie și de un sprijin temeinic din partea organelor centrale, care trebuie să se apropie mai mult de problemele concrete de pe teren, să rezolve cu mai multă operativitate propunerile venite de jos, să sprijine efectiv inițiativele izvorîte din mase. Aceasta nu se intîmplă însă întotdeauna. Încă din primăvara anului trecut, la propunerea ţăranilor muncitori din comunele Călăraşi, Dăbuleni, Bechetu, din raionul Gura Jiului, au fost întocmite şi înaintate forurilor superioare, de către comitetul executiv al sfatului popular regional, proiectul şi devizul construirii unui dig pentru salvarea de la inundaţii a peste 11.000 ha. teren de cultură Lucrarea nu a fost aprobată însă nici pînă acum, deşi ţăranii muncitori, mobilizaţi de sfaturile populare, au şi executat prin muncă voluntară un mare volum de lucrări de amenajare. Aceeaşi atitudine au avut-o organele centrale şi faţă de iniţiativa şi propunerea ţăranilor muncitori din comuna Fărcaşele, raionul Caracal, cu privire la executarea unor lucrări de irigaţie pentru culturile legumicole. Ministerul Agriculturii şi unele direcţii din minister cer de multe ori o serie întreagă de situaţii statistice şi dări de seamă inutile, trimit unele instrucţiuni incomplete, neclare, care mai mult încurcă decit ajută organele subordonate. O astfel de practică foloseşte Direcţia generală S.M.T. In cursul lunii februarie, bunăoară, această direcţie a trimis serviciului regional S.M.I. instrucțiunile nr. 10 cu privire la verificarea debitelor pentru muncile S.M.T. Datorită faptului că au fost trimise incomplet, ele au fost interpretate greşit, necesitînd refacerea ulterioară — tocmai în timpul campaniei de primăvară — a tuturor lucrărilor întocmite. Prin aceasta, personalul serviciului, precum şi personalul din conducerea staţiunilor a fost sustras de la munca sa zile la rînd, tocmai în această perioadă cînd se impunea mai mult prezenţa lor pe ogoare, în mijlocul tractoriştilor. O altă practică care trebuie lichidată este aceea de a chema la centru personalul de la regiune pentru anumite informări şi instructaje, cînd foarte bine organele centrale îşi pot trimite oamenii jos, la regiuni şi raioane, unde pot lua cunoştinţă de realităţile de pe teren, pot interveni în mod concret şi operativ pentru rezolvarea anumitor probleme, îmbunătăţirea muncii sfaturilor populare din regiunea noastră, precum şi acordarea unui sprijin mai concret şi operativ din partea organelor centrale vor duce la rezolvarea cu succes a tuturor problemelor pe care Ie ridică continua dezvoltare a agriculturii în regiunea Craiova. Lacto, un nou produs dietetic pentru sugari Fabrica de conserve din lapte „Mureşul“ de la Remetea a introdus recent în fabricaţie un nou sortiment de lapte praf, produsul dietetic lactespecial pentru sugari. Acest produs este preparat din:lapte de vacă parţial smîntînit, cu un conţinut de 17-18 la sută grăsime, indicat a fi folosit în alimentaţia sugarilor pînă la patru luni, precum şi în unele cazuri de tulburări de nutriţie şi digestie a sugarilor. România liberă Festival Enescu Luni 18 iunie a.c., orele 20 în sala Ateneului R.P.R., va avea loc, un concert extraordinar dat de orchestra simfonică şi corul Radio, închinat operelor lui George Enescu. Programul se va desfăşura sub conducerea dirijorului Constantin Silvestri, maestru emerit al artei din R.P.R., laureat al Premiului de Stat. Im program figurează : Dixtuor pentru 10 instrumente de suflat (în primă audiţie); Simfonia de cameră opus 33, pentru 12 instrumente soliste ; fragmente din opera Oedip şi anume Prolog şi dansuri din actul I, monologul lui Oedip şi corul încoronării din actul II. Solişti vocali vor fi profesorul Constantin Stroescu, tenor, artist emerit al R.P.R. şi Gabriel Năruja, bariton. Dirijorii corului, Gheorghe Danga şi Vasile Pîntea. Ce vom viziona pe ecrane în luna iulie In luna iulie spectatorii bucureşteni vor viziona noi filme în premieră. In luna aceasta va fi prezentat filmul polonez „Podhale în flăcări“, a cărui acţiune se petrece în secolul al XVII-lea, în timpul răscoalei lui Bogdan Hmalniţki şi filmul „Salonul nr. 9“ o producţie a studiourilor maghiare inspirată din viaţa medicilor. Tot în luna iulie vor fi prezentate în premieră şi două producţii francoitaliene „Contele de Monte Cristo“ după romanul lui Al. Dumas — tatăl (în rolul principal cunoscutul actor francez Jean Marais) şi „Roşu şi negru“ după romanul lui Stendhal. După „Serenada străzii“, un nou film muzical realizat de studiourile cinematografice din R. F. Germană, va rula pe ecranele cinematografelor din Capitală. Este vorba de comedia cinematografică „Ghitarele dragostei" care urmăreşte peripeţiile prin care trece un tînăr şi talentat cîntăreţ pentru a obţine uni angajament care să-i deschidă drum liber spre o activitate artistică. Rolul principal este interpretat de Vico Torriani, cunoscut spectatorilor din filmul „Serenada străzii“. De asemenea, pe ecranele cinematografelor din ţară vor rula noi fiilme în premieră. Printre ele au fost anunţate : „Suflete tari", o producţie a studiourilor „Defa“-Berliin, „Hazen“ şi , Giamila“ o producţie a studioului cinematografic din Şanhai şi „S-a întîmplat pe stradă“ o producţie a studiourilor bulgare. ---------- Editarea operelor lui Maxim Gorki în ţara noastră Operele genialului scriitor rus Maxim Gorki — de la a cărui moarte se împlinesc la 18 iunie a.c. 20 de ani — se bucură de o preţuire deosebită în rîndurile cititorilor noştri. In colecţiile „Clasici roşi“, „Biblioteca pentru toţi“, „Teatru“, „Literatura pentru toţi“, „Romanul gazetă“, în cicluri de „Opere“, etc. au apărut 31 de titluri într-un tiraj global de 650.000 exemplare (atingînd cea mai mare cifră realizată la noi în domeniul traducerilor din literatura rusă). Dintre lucrările apărute amintim: „Copiii soarelui“, nuvela „Varenca Olesova“, trilogia autobiografică — „Copilăria mea“, „La stapin“, „Universităţile mele“, romanul „Mama“ (care a ajuns recent la ediţia a V-a), romanul „întreprinderile Artamonov“, lucrarea „Cu cine sînteţi voi maeştri ai culturii?“, şi piesele: „Barbarii“, „Azilul de noapte“, „Duşmanii“, „Opere“ volumul I, II, VI, XII, XVIII, (din cele 30 în curs de editare) romanul „Clim Samghin“, etc. Cu prilejul comemorării morţii sale, în Editura Cartea Rusă vor vedea lumina tiparului „Opere“ volumul 111, povestirea „Un caz excepţional“, o „Monografie“ despre opera şi viaţa marelui scriitor, iar peste cîteva luni culegerea de studii, articole şi cuvîntări „Gorki despre literatură“. Unele aspecte ale producţiei şi desfacerii mărfurilor textile Zi de zi se constată, în ţara noastră, îmbunătăţirea condiţiilor de aprovizionare cu bunuri de larg consum alimentare şi industriale. Unităţile comerţului socialist sînt bine aprovizionate; de asemenea se constată o preocupare tot mai accentuată pentru prezentarea produselor industriei noastre socialiste şi pentru buna deservire a consumatorilor. întreprinderile producătoare, interesate de felul în care sînt primite de consumatori produsele lor, luptă pentru îmbunătăţirea permanentă a calităţii acestor produse şi pentru îmbogăţirea sortimentelor. Marca fabricii devine o realitate prin preferinţa pe care consumatorii o acordă produselor unor întreprinderi. Sortimentele de ţesături superioare ale întreprinderii „Bumbacul“-Timişoara sau ale întreprinderilor „Ţesătura Roşie“ şi „Industria Textilă”Lugoj, produsele uzinelor „Gh. Doja“ din Sf. Gheorghe, stofele fabricilor „Libertatea“-Sibiu şi „Postăvăria Romînă“-Bucureşti, etc. sunt deosebit de apreciate de cumpărători. Aceste succese realizate în ultimii ani de industria noastră uşoară sînt un început promiţător şi trebuie să constituie un punct de pornire pentru noi şi noi succese în vederea realizării unei producţii la un înalt nivel de satisfacere a cererilor consumatorilor. Considerăm aceste realizări ca un punct de pornire pentru că mai există încă multe lipsuri şi oamenii muncii din ţara noastră aşteaptă înlăturarea lor. Mulţi consumatori s-au întrebat adeseori de ce nu găsesc articolele adecvate în sezonul respectiv, de ce nu pot cumpăra totdeauna numărul, măsura sau modelul încălţămintei ori confecţiei de care au nevoie, de ce unele sortimente uzuale nu se găsesc în toate unităţile, de ce acelaşi produs se prezintă uneori în condiţiuni deosebite după întreprinderea care l-a produs etc. Consumatorii au dreptul la răspuns la toate aceste întrebări pe deplin justificate. Satisfacerea cererilor consumatorilor fiind condiţionată de capacitatea de producţie a industriei şi de aceea de deservire a comerţului, raporturile ce se stabilesc între comerţ şi industrie capătă o importanţă deosebită. Aceste raporturi încep din momentul în care comerţul prezintă cererile sale de mărfuri care stau la baza planurilor de producţie a industriei şi continuăpînă în momentul cînd selivrează mărfurile respective. Prezentarea în comerţ a unui necesar de mărfuri rezultat dintr-un studiu aprofundat, ştiinţific, al cererilor populaţiei, este una din cele mai importante sarcini ce revin comerţului socialist care reprezintă în faţa industriei masa consumatorilor. Aceste cereri nu trebuie să fie influenţate de situaţiuni conjucturale de moment, ci trebuie să aibă în permanenţă în vedere satisfacerea cererilor consumatorilor în perioada pentru care sînt făcute, nu numai din punct de vedere al cantităților necesare cît și al specificului de sortimente, desene, modele etc., al fiecărei regiuni. Pentru realizarea acestui obiectiv se simte însă nevoia unei modificări a actualei metodologii care reglementează raporturile dintre industrie şi comerţ. Prin aceasta ar trebui să se realizeze pe de o parte o descentralizare în fixarea sortimentelor pe articole în aşa fel ca ele să fie stabilite în raporturile directe dintre fabrici şi unităţile comerciale, iar pe de altă parte să se obţină o elasticitate mai mare a planului de producţie care să permită o adaptare — în cursul executării sale — la cererile unităţilor comerciale. Modificarea actualei metodologii trebuie să ducă la o întărire a spiritului de răspundere şi a Iniţiativei întreprinderilor producătoare şi a unităţilor comerciale pentru ca direct să poată fi stabilite sortimentele cele mai potrivite cerinţelor consumatorilor din fiecare regiune. Contractarea cantităţilor planificate este de asemenea un mijloc important pentru determinarea raporturilor dintre industrie şi comerț, întrucît prin contracte se precizează în amănunt toate detaliile specificative ale produselor ca și termenele de livrare. Executarea întocmai a acestor contracte trebuie să constituie o grijă permanentă a întreprinderilor producătoare şi a Unităţilor comerciale — în special sub aspectul calităţii produselor. Calitatea produselor reprezintă o grijă deosebită pentru fabricile noastre. Totuşi sînt unele întreprinderi ca „Fusul” Galaţi sau Uzinele Textile Timişoara care, cu toate progresele făcute, nu au reuşit pînă în prezent să-şi îmbunătăţească sortimentele şi calitatea produselor la nivelul cerut de condiţiunile comerţului desfăşurat. Alte întreprinderi nu acordă atenţia necesară controlului tehnic de calitate a produselor şi astfel se întîmplă ca, datorită acestui fapt precum şi lipsei de vigilenţă a recepţionerilor unităţilor comerciale, să iasă din întreprinderi produse cu defecte cum este cazul produselor întreprinderii „Răscoala 1907” din Bucureşti. Toate aceste deficienţe influenţează în mod negativ desfacerea produselor respective şi contribuie parţial la formarea unor stocuri lente de mărfuri sau chiar greu vandabile. Trebuie arătat însă că şi condiţiunile de desfacere contribuie în mare măsură la micşorarea vitezei de circulaţie a mărfurilor şi ia consecinţă la crearea stocurilor. Modul în care se face repartizarea fondului de mărfuri între comerţul de stat şi cel cooperatist sau între regiuni este una din cauzele formării stocurilor. Astfel, la raionul Caracal s-au repartizat covoare persane care nu sînt cerute de consumatorii respectivi, dar care lipsesc, deşi sînt solicitate, la Craiova sau în alte centre urbane. De asemenea s-au repartizat în trim. 1-1956 unităţilor cooperaţiei din regiunea Craiova, rochii pichet, bluze Vivi, jachete pluscord, etc., unde au o vînzare lentă sau nu sînt cerute, în timp ce unităţile din Craiova nu au primit aceste sortimente care au un caracter de consum mai pronunţat în mediul urban. Rezultatul acestor repartizări necoordonate sau necorespunizătoare consumatorilor cărora le sînt destinate duce la o încetinire a ritmului vînzărilor, respectiv la o întîrziere a procesului de reproducţie socialistă. Unităţile comerţului cu amănuntul nu se aprovizionează întotdeauna cu întregul sortiment de produse aflate în bazele comerţului cu ridicata. In oraşul Cluj, în care există şi o fabrică de confecţii, nici chiar în magazinele specializate pentru desfacerea confecţiilor nu s-a găsit în trimestrul I un sortiment complet, lipsind confecţiile cu talii mari şi mici. Din 30 desene de ţesături de bumbac aflate în întreprinderea comercială cu ridicata din Piteşti s-a constatat că O.C.L. produse industriale Piteşti avea în magazin numai 4 desene, iar Comraicop-Găeşti 2. Din 20 de modele specifice mediului rural din această regiune şi aflate la depozitul cu ridicata Corrraicop-Topoloveni avea numai 5, iar Comraicop-R. Vîlcea din 12 desene avea numai 3. In magazinul universal din comuna Luncani, regiunea Cluj, s-au găsit ţesături de bumbac numai în 4—6 culori, în timp ce în depozitul Comraicop-Turda de care se aprovizionează această unitate existau stocuri suficiente într-un sortiment mare de nuanţe şi culori. Acelaşi lucru se poate spune despre aprovizionarea cu sortimente complete de numere sau articole. Astfel, în cursul lunii aprilie din comuna Bascov s-au găsit numai cămăşi numerele 42— 45. La unele unităţi s-au găsit numai cămăşi de zefir, iar la altele numai cămăşi de poplin. Spaţiile şi condiţiunile în care se desfac confecţiunile prezintă de asemenea deficienţe care frînează vînzarea lor. Astfel, la regiunile Iaşi, Timişoara, Cluj, etc., s-a constatat insuficienţa spaţiilor şi a mijloacelor de bază necesare desfacerii acestor articole şi din această cauză şi aprovizionarea lor incompletă cu sortimentul de modele, numere, talii, etc. Trebuie subliniat că în timp ce aceste sortimente lipsesc din unităţile de desfacere cu amănuntul, ele se găsesc în cantităţi suficiente la depozitele comerţului cu ridicata. Această aprovizionare incompletă şi greutăţile pe care le tot împină unităţile comerciale în reaprovizionarea curentă pentru completarea desasortărilor produse prin vînzări, se datoresc în unele cazuri şi insuficienţei normativului fondului de rulment fixat acestor unităţi. Considerăm că este necesar ca şi organele financiare să analizeze problema normativelor în vigoare pentru a da posibilitatea unităţilor comerciale să activeze în condiţiunile cerute de comerţul desfăşurat Lipsa unei reţele largi de desfacere, bine amplasate, insuficienţa bazei tehnice a unităţilor comerciale ca şi condiţiunile proaste de lucru din aceste unităţi influenţează în sens negativ desfacerea produselor, duc chiar la crearea unor stocuri de mărfuri şi în ultima analiză la micşorarea cererii pentru producţia respectivă. Este necesar ca eforturile lucrătorilor din industrie să fie secondate de cele ale lucrătorilor din comerţ, îmbunătăţirea condiţiunilor de desfacere va crea un stimulent în plus pentru lucrătorii din industrie, în vederea obţinerii unei producţii sporite, mai bune şi mai frumoase. I. NICOLAESCU ÎNSEMNĂRI DE CITITOR AL KIRIŢESCU- „TEATRU“ Un volum de teatru stîrpieşte, de obicei, mai puţin interes pentru lectură decit o culegere de poezii sau un roman. Faptul, pe de-antregul explicabil — piesele sînt scrise doar pentru a fi ascultate în lumina rampei ! — nu ni s-a părut valabil în cazul recentului volum apărut care cuprinde, alături de documentatul studiu introductiv al criticului Simion Alterescu, cinci piese reprezentative pentru vasta activitate pe tărîmul dramaturgiei desfăşurată de Alexandru Kiriţescu. Explicaţia ni se pare asta nu numai în aceea că piesele lui Alexandru Kiriţescu au fost mult jucate pe scena Naţionalului. Desigur că, lectura unei piese care a fost cîndva reprezentată atrage mai mult cititorul. Ea deţine capacitatea de a-i evoca jocul unui actor preferat sau frumuseţea montării scenice. Credem totuşi că hotăritoare pentru soarta materialului literar propriu zis este verificarea de opinie pe care o înfăptuieşte cititorul atunci cînd acest material i se înfăţişează neanimat scenic, înzestrat numai cu gradul, de sugestie şi convingere ce i l-a conferit arta scriitorului. O asemenea verificare, pozitivă în aspectele ei esenţiale, am avut-o şi noi, citind piesele .„Nunta din Perugia“, „Michelangelo“ şi „Gaiţele“. „Borgia” şi „Dictatorul“ nu am avutprilejul să le vedem pe scenă. Lectura lor însă n-a putut decît să adauge reîntîlnirii noastre plăcute cu celelalte piese, regretul că nu le-am putut cerceta şi „teatral“, adică în spectacol. Nu vom insista în cele ce urmează asupra subiectului uneia sau alteia din piese. Credem însă necesar să ne oprim asupra unui alt aspect pe care culegerea de faţă îl ridică pînă la însemnătatea unei probleme, între altele şi prin faptul că înmănunchează piese scrise într-o perioadă îndelungată de timp : oare este locuil operei dramatice a lui Al. Kiriţescu în istoria modernă a dramaturgiei romîneşti ? Un punct de plecare valoros şi întemeiat ni se pare a fi acela că Al. Kiriţescu a desfăşurat întreaga sa activitate literară sub semnul luptei pentru o mai bună înţelegere de către mase ca şi de către scriitor, a rolului imens pe care-l are teatrul în a sezisa tendinţele şi racilele timpului în care se naşte opera dramatică. Traiectoria literară străbătută de scriitor în îndelungata sa activitate dedicată teatrului este elocventă. Primele lui piese sînt cercetări fugare şi de suprafaţă a lumii burgheze aleasă totuşi obiect de satiră. Apoi, urmează momentul creării piesei „Gaiţele“, la care scriitorul izbuteşte o sondare adiocă a mediului satirizat. Mai tîrziu, îşi îndreaptă eforturile spre zugrăvirea tabloului Renaşterii, exerciţiu nu numai de dramaturgie istorică dar şi de asimilare a mecanismului luptelor de clasă, a relaţiei dialectice între ideologia înaintată a unei epoci şi prefacerile istorice care au creat-o. Totodată — fapt cu o semnificaţie ce nu trebuie să ne scape — scriitorul evocă dramatic momente istorice de revoluţie (Marseilleza, Tarsiţa şi Roşiorul) fără a neglija totuşi inspiraţia de imediată actualitate (seria pieselor într-un act destinate repertoriului de amatori). Din sistemul concepţiilor scriitorului se degajă, mai întotdeauna, o poziţie înaintată cu care scriitorul îşi dezvăluie afinităţi durabile. Trilogia Renaşterii este concludentă din acest punct de vedere. In „Borgia“ tabloul epocii îmbracă, priintr-o temeinică consultare a izvoarelor istorice, ţinuta nimerită. Desfrîul şi atotputernicia papalităţii apar la proporţii de simbol în cazul conflictului dintre papa Alexandru al II-lea şi Cezar Borgia, constituind în acelaşi timp şi motivarea decăderii ulterioare a acestei forţe. Totuşi, tendinţele de eliberare de sub jugul papalităţii, noua forţă socială a burgheziei şi masele în acţiune revoluţionară nu ne apar decât într-o imagine palidă. Scriitorul îşi exprimă verdictul său asupra epocii printr-o condamnare mai mult teoretică decît real-istorică, papa Alexandru al VI-lea se autocaracterizează cu dezinvoltură, în termeni pe care numai masele revoltate lar fi putut folosi ca mijloc de agitaţie. Cu totul alta e imaginea momentului istoric în „Nunta din Perugia“ sau „Michelangelo“ jucate după eliberare. Aici apar pe de o parte, masele în acţiune („Nunta din Perugia“) cu năzuinţele şi eroismul lor simplu, iar pe de alta, chipul creatorului de valori artistice a cărui inspiraţie se realizează sub semnul aceloraşi năzuinţe înaintate ale epocii („Michelangelo“). Are loc aşadar, de-a lungul trilogiei, un proces de adîncire a viziunii istorice. Bazele ideologice ale concepţiei artistice proprii scriitorului se întăresc odată ce vin în contact cu marxismleninismul. Scriitorul însuşi o apunea în anul 1948, confirmînd între altele şi concluziile unei eventuale analize literare pe textul acestei trilogii: „Cercetează fenomenele care Iţi solicită atenta prin prizma materialismului istoric, cu ajutorul acelui instrument de analiză care este dialectica marxist-leninistă. Vei vedea cum totul se lămureşte, se justifică, se ordonează după o lege perfectă... Dacă vei adunei epoca, vei descoperi adevăratele coordonate care au dictat acţiunea oamenilor". O cît de sumară cercetare a pieselor scrise înainte de „Gaiţele“ ne poate duce, într-un alt domeniu de inspiraţie a lui Al. Kiriţescu, la o concluzie similară. Piesele „Marcel & Marcel“ (Anişoara şi Ispita) şi „Florentina“ care au premers „Gaiţele“ şi alcătuiesc împreună cu ea o „trilogie burgheză“ cuprind destule concesii făcute spiritului mic-burghez în ceea ce priveşte viziunea realităţii şi sursele satirei. Dar, fără îndoială că tot acolo vom descoperi şi elementele exerciţiului de optică pe care-l face Al. Kiriţescu în încercarea de a găsi unghiul cel mai nimerit care să-i permită a cuprinde dintr-odată, în toată goliciunea ei, lumea burgheză. Reuşita din „Gaiţele“ poate fi apreciată pe scurt cu caracterizarea dată satirei caragialeşti de scriitor, care el însuşi a urmat cu succes tradiţia marelui său înaintaş: „a adoptat esenţialul, a aruncat inutilul". Locul operei dramatice a lui Kiriţescu în dramaturgia ultimelor decenii este aşadar acela pe care-l revendică opera sa inspirată de o sinceră aversiune fată de lumea burgheză, operă animată de năzuinti a căror înfăptuire scriitorul o vede cu bucurie în zilele noastre. EUGEN ATANASIU Conferinţe ale matematicienilor străini aflaţi în Bucureşti Savanţi străini care au participat la cel de al IV-lea Congres al matematicienilor români au ţinut de curînd un ciclu de conferinţe la Casa oamenilor de ştiinţă, la cadrul Institutului de matematică şi al Cursurilor de ştiinţă şi tehnică ale Academiei R.P.R. Prof. W. Blaschke de la Universitatea Humboldt din Berlin a înfăţişat exemple din lucrările sale ştiinţifice, prof. B. Segre de la Universitatea din Roma a vorbit despre: „Sisteme diferenţiale cu coeficienţi constanţi“, iar prof. M. Willa de la Universitatea din Bologna, despre „Probleme de aplicabilitate“. (Agerpres) /* 14 iunie 1956 — nr. 3634 Spectacolele Teatrului francez „L ’Atelier“ De aproape 10 zile se desfăşoară, pe scena Teatrului C.C.S. din Capitală, spectacolele Teatrului francez „L’Atelier" Prezentîndu-se viaţa publicului bucureştean cu cinci mese : „Vicleniile lui Scapin" de Maliere, „Cei 37 de bănuţi ai d-lui Montaudoin", „Inmormîntarea" de Henry Monnier, „Balul Hoţilor“ şi „Intilnirea ,din Senlis" de Jean Anouilh, colectivul Teatrului „L'A,telier“ înregistrează seară de seară un bine meritat succes. MICHEL HERBAUT '?în „Balul hoţilor" de Jean Anouilh J ANDRE BARSACQ în „Cei 37 de bănuţi ai d-lui Montaudoin“ MADELEINE GEOFFROY în „Balul hoţilor“ deJean Anouilh ‡ GEORGES ROLLIN în „Inmormîntarea“ de Henri Monnier NELLY VIGNON în „Vicleniile lui Scapin“, de Mo Here EDITH LENZAC în „Balul hoţilor“ de Jean Anouilh ‡ ‹‡ Desene de GORA «