Romînia Liberă, noiembrie 1956 (Anul 14, nr. 3753-3778)

1956-11-10 / nr. 3761

Pag. 4-a A­gresorii trebuie să părăsească Egiptul! NASSER: Egiptul nu va redeveni niciodată colonie britanică sau franceză! CAIRO 9 (Agerpres): — In după amiaza zilei de 9 noiembrie, preșe­dintele Nasser a rostit la vechea mos­chee Al Azhar din Cairo o amplă cu­­vîntare consacrată evenimentelor din Egipt. Cuvîntarea Sa a fost transmisă simultan de postul de radio Cairo. Potrivit relatărilor agenţiei France Presse, la începutul cuvîntării sale şeful guvernului egiptean a făcut is­toricul evenimentelor de la intrarea trupelor israeliene în Egipt, la 29 oc­tombrie 1956. El a declarat că Israe­lul a întreprins „o acţiune perfidă împotriva independenţei Egiptului, în înţelegere cu imperialiştii care n-au pierdut niciodată speranţa de a reo­cupa o ţară care le-a scăpat şi de a distruge fără milă independenţa pe care această ţară şi-a cucerit-o nu de mult". „Egiptul, a subliniat cu tărie pre­şedintele Nasser, nu va deveni nici­odată, repet niciodată, din nou o co­lonie britanică sau franceză. Sîntem gata mai curînd să murim pînă la unul decît să vedem ţara noastră a­­servită unei puteri străine, indiferent care ar fi ea“. Imperialiştii nu vizează numai E­­giptul, a continuat Nasser, ci întreaga lume arabă, pentru că aceasta a de­venit în zilele noastre o naţiune in­dependentă care aspiră la libertate şi pace. Agresiunea franco-britanică a avut însă un efect imediat: ea a în­tărit unitatea lumii arabe. In cursul ultimelor zece zile ne-au parvenit noi dovezi ale solidarităţii arabe; în fie­care zi, Arabia Saudită, Iordania şi Siria s-au oferit să participe alături de noi la acest război, dar noi le-am sfătuit să mai aştepte, momentul ne­­fiind favorabil dispersării forţelor noa­stre. Aceste ţări ne-au dat de aseme­nea un ajutor preţios în toate do­meniile. Popoarele arabe şi-au luat sarcina de a întrerupe scurgerea pe­trolului către ţările care ne-au atacat. In continuare, preşedintele Nasser a subliniat că aţîţătorii la război sînt tot mai izolaţi pînă şi în ţările lor. „Guvernele britanic şi francez — a spus el — s-au comportat ca adevă­raţi criminali de război, lansînd răz­boiul criminal împotriva poporului egiptean. De aceea ele sînt complet izolate pe plan internaţional, glasul popoarelor ridicîndu-se împotriva a­­gresiunii perfide a cărei victimă a fost Egiptul“. Referindu-se apoi la operaţiunile militare din peninsula Sinai, Nasser a declarat: ,,Armata egipteană nu a fost înfrîntă de trupele israeliene, căci la 31 octombrie am dat ordin trupelor noastre să se retragă din regiunea Sinai pentru a face joncţiunea cu po­ziţiile de apărare aflate în regiunea Canalului de Suez. Astfel am putut dejuca şiretenia comandamentului a­l­­gro-franco-israelian care avea drept obiectiv ocuparea zonei Canalului de Suez. Preşedintele Nasser a calificat apoi drept „calomnii" zvonurile care cir­culă şi potrivit cărora Egiptul ar in­tenţiona să părăsească O.N.U. El a reafirmat cu acest prilej ataşamentul ţării sale faţă de această mare or­ganizaţie a popoarelor. Abordind apoi problema Canalului de Suez, Nasser a arătat că forţele franco- britanice au vrut să ocupe Canalul pentru aşa-zisa apărare a li­berei navigaţii. Sir Anthony Eden poate fi tendru de rezultat: el a reu­şit să blocheze pentru o lungă pe­rioadă această cale maritimă. Acum, englezii şi francezii pretind că vor ded­oca Canalul cu propriile lor mij­loace, fără colaborarea Egiptului prin teritoriul căruia trece acest Canal. Să ia aminte imperialiştii: nu le vom permite niciodată acest lucru, atît timp cit pe pămîntul ţării noastre se va afla un singur soldat străin. In încheiere preşedintele Nasser a declarat: „In aparenţă bătălia militară a luat sfîrşit, dar rămîne bătălia po­litică. Le spunem imperialiştilor cu toată hotărirea că vom continua lupta pe toate fronturile şi pe toate mijloa­cele pînă la plecarea ultimului soldat străin de pe pămîntul nostru, că vom rămîne vigilenţi pînă la victoria fi­nală. Lumea întreagă trece astăzi printr-o perioadă de o deosebită în­semnătate pentru viitorul întregii o­­meniri. Egiptul va lupta pînă la ca­păt pentru ca acest viitor să fie lu­minos şi paşnic, pentru toate popoa­rele". Discursul preşedintelui Nasser a fost întrerupt de puternice şi repetate aplauze. Nasser a parcurs apoi stră­zile oraşului Cairo într-un automobil deschis fiind călduros aclamat de că­tre populaţie. LONDRA 9 (Agerpres).— TASS transmite: in cadrul discuţiilor pe marginea mesajului tronului, repre­zentanţii opoziţiei laburiste din Ca­mera Comunelor au criticat cu aspri­me politica agresivă a guvernului en­glez în Orientul Apropiat. Bevan a cerut cu insistenţă ca gu­vernul să dea asigurări că trupele en­gleze şi franceze vor fi retrase din E­­gipt de îndată ce vor fi create forţe armate ale O.N.U. care vor staţiona în zona Canalului de Suez ca „forţe de poliţie“. Thorneycroft, ministrul comerţului, luînd cuvîntul în numele­­guvernului, nu a dat asigurări în această privinţă. El a declarat, însă că guvernul en­glez pune unele condiţii în legătură cu problema creării forţelor armate ale O.N.U., cerînd în special ca a­­cestea să fie „eficace“. Opoziţia laburistă a prezentat o re­zoluţie care condamnă politica guver­nului în Orientul Apropiat pentru că intervenţia armată în Egipt a provo­­cat divergenţe serioase în rîndul ţă­rilor Commonwealth-ului. In acea­stă rezoluţie opoziţia a cerut convo­carea imediată a unei conferinţe a primilor miniştri ai Commonwealth-u­lui. Susţinînd această rezoluţie, labu­ristul Kenneth Younger a arătat că politica guvernului englez stîrneşte o adîncă nemulţumire în special în ţări­le din Asia. El a declarat că primul ministru al Ceylonului a vorbit des­pre posibilitatea retragerii acestei ţări din Commonwealth, iar guvernul Pa­kistanului a cerut ţărilor musulmane, care fac parte din pactul de la Bag­dad să aplice sancţiuni economice An­gliei şi să dea ajutor Egiptului. Younger şi-a exprimat îndoiala în ce priveşte eficacitatea planului după care intervenţia armată în zona Cana­lului de Suez va servi Angliei drept mijloc de realizare a unei reglementări favorabile în Orientul Apropiat. împotriva politicii guvernului s-au exprimat de asemenea Joseph Gre­­emond, liderul fracţiunii parlamentare a partidului laburist şi deputatul con­servator John Astor. Guvernul s-a opus convocării unei conferinţe a primilor miniştri ai Com­monwealth-ului. Trecîndu-se la vot, rezoluţia opozi­ţiei a fost respinsă cu 320 voturi con­tra 262. Unii conservatori, printre ca­re Nutting şi Edward Boyle s-au ab­ţinut de la vot. Declaraţiile lui Eden LONDRA 9 (Agerpres).— TASS transmite: Primul ministru Eden a făcut la 9 noiembrie în Camera Comu­nelor o declaraţie în legătură cu „tru­pele internaţionale“ care urmează să fie trimise în Egipt, Eden a declarat că guvernul englez este gata să le transmită „îndatoririle“ sale, de în­dată ce „trupele internaţionale vor fi capabile să îndeplinească în mod e­­fectiv sarcina ce le stă în faţă“. Din declaraţia lui Eden rezultă, în­să, că el are în vedere o ocupaţie pe timp îndelungat de către trupele en­gleze a teritoriului Egiptului şi în spe­cial a zonei Canalului de Suez. Eden a declarat de pildă că unităţile de şoc ale trupelor engleze din Egipt „vor fi înlocuite prin batalioane de infanterie corespunzătoare“. Eden a declarat de asemenea că Anglia va menţine rezerve suplimentare de in­fanterie pe insula Cipru şi că va pă­stra în Cipru şi în Malta armamentul şi echipamentul trupelor terestre şi efectivul auxiliar al forţelor aeriene militare, astfel încît în cîteva ore pe aceste baze să poată fi aduse din nou escadrilele engleze. Dezbateri încordate în Camera Comunelor Opoziţa laburistă a propus o moţiune de protest împotriva politicii guvernului conservator Iordania-recunoscătoare Uniunii Sovietice Telegramele primite de I. I. Voroşilov şi N. A. Bulganin MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite telegrama trimisă de H­ik­­mat Masri, preşedintele Camerei De­putaţilor a Iordaniei, lui K. E. Voro­­şilov, preşedintele Prezidiului Sovie­tului Suprem al U.R.S­S. Parlamentul iordanian a hotărât să lOOOOOOOOOOOO X>OOOOCOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 6 transmită Excelenţei voastre, poporu­lui şi guvernului sovietic profunde mulţumiri şi felicitări cordiale pentru sprijinul dv. curajos şi nobil acordat Egiptului în lupta lui împotriva agre­siunii barbare a Franţei, Angliei şi Israelului. Hotărîrile dv. de neuitat de a lua măsuri politice şi militare în scopul de a opri agresiunea în confor­mitate cu principiile O.N.U. v-au asi­gurat prietenia şi recunoştinţa veşnică a lumii arabe. MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite telegrama trimisă de Sulei­man Nabulsi, primul ministru al Re­gatului Haşemit al Iordaniei, lui N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.: In numele Guvernului Iordanian vă adresăm profunde mulţumiri pentru poziţia Guvernului Uniunii Sovietice faţă de agresiunea imperialistă an­­glo-franco-israeliană, poziţie în care atît guvernul cit şi poporul Iordaniei văd o manifestare clară a hotărîrii Uniunii Sovietice de a lupta împotriva imperialismului şi împotriva planuri­lor lui de a opri înaintarea popoarelor spre progres şi eliberare. Ne exprimăm speranţa că Guvernul Sovietic prieten al arabilor va conti­nua şi în viitor să acorde ajutor la rezolvarea celei mai mari probleme arabe creată de complotul imperia­list şi Israel. Pe scurt în problemaj agresiunii împotriva­­ Egiptului Consiliul de Miniştri al R. D. jj Germane a dat publicităţii o deq claraţie în care condamnă cu as- 8 prime agresiunea Angliei, Franţei jj şi Israelului împotriva Egiptului. g La 8 noiembrie, la Pekin în ca- jj drul unei consfătuiri a reprezen-g tkhtitor unor organizaţii obşteştii din China a fost adoptată hotărî-­ rea cu privire la crearea asociaţiei g pentru prietenia chino-egipteană. 8 In statutul noii Asociaţii se spune jj că scopul ei este de a stimula dez- g voltarea legăturilor culturale şi a­ jj dîncirea înţelegerii reciproce între jj China şi Egipt. Principala sarcină­­ a Asociaţiei în momentul de faţăjj este sprijinirea luptei juste a­duse­ de poporul egiptean pentru inde­g­rendenţa şi suveranitatea sa. 8 După cum anunță ziarul „Ar­­g Rai Al-A­mmn", regele Hussein al­­ Iordaniei împreună cu primul mi-­ nistru Suleiman Nabulsi, care au­­ sosit la Damasc, au avut o impor-­­ tantă consfătuire cu președintele jj Siriei, Sukri Kuatii. La consfătui- g re, după cum arată ziarul, s-au e-jj xaminat problema privind acorda- jj rea unui ajutor eficace Egiptului­ de către ţările arabe precum şi 8 problema convocării de urgenţă a jj unei conferinţe a conducătorilor g statelor arabe. § 8 Ziarul „Avghi“ din Atena publi­ g jj că declaraţia Uniunii democrate de 8 % stingă (E.D.A.) care condamnă a- g 8 gresiunea anglo-franceză tmpotri- g jj va Egiptului și protestează impo-% 8 triva folosirii insulei Cipru ca bază jj jj de atac pentru realizarea planuri- g jj lor aventuriste colonialiste in O- jj g rientul Mijlociu, jj « 8 jj După cum relatează ziarul jj % ..Nürnberger Nachrichten", in nu- jj jj meroase orașe din Germania pc- g jj cidentală au avut loc demonstra- 8 8 ti­ ale studenţilor din ţările arabe jj jj şi asiatice care învaţă la univer- 8 g sităţile vest-geriane. In centrul 1 8 universitar Heidelberg, unităţi de g 8 poliţie călare şi motorizată au îi g atacat pe studenţii din ţările ara­ g I be care demonstrau pentru cauza jj 8 dreaptă a Egiptului. La Frankfurt 8 g pe Main a avut loc o adevărată jj § luptă de stradă în cursul căreia au jj grav răniţi numeroşi stu- i 8... 8 fost I denţi şi poliţişti. Comitetul stu- § jj denţesc „Asta" de la Frankfurt jj 8 pe MAn a protestat energic Im­­g g potriva comportării brutale a po- jj iliţiei, cerînd eliberarea studenţi- jj 8 tor arestaţi. Protestul studenţilor 8 g de la Universitatea din Frankfurt­­ 8 pe Main a fost de asemenea spri- 8 8 jinit de scriitorii vest-germani g I Paul Wiens şi Karl Georg Egel, jj 8 a jj După cum anunţă corespondentul jj 8 din Dar-Es-Salam (Tangani­a) al 8 % agenţiei Reuter, în oraşul Zanzi­g I­bar a avut loc o demonstraţie de jj 8 protest împotriva agresiunii An- 8­­­gliei şi Franţei in Egipt. Demons-g jjtranţii purtau pancarte antiimpe-­ 8 rialiste. 8 8 , 8 9 Cooooooooooeoooocooooooocoeooo©ooeeeoooooooooof Ben Curion s-a rasgîndit TEL AVIV 9 (Agerpres) — TASS transmite: In noaptea de 8 spre 9 noiembrie Ben Gurion primul ministru al Israelului a făcut o declaraţie la radio. El a anunţat ca a primit me­saje din partea, preşedintelui Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S. U. A. Bulganin şi a preşedintelui S.U.A. Eisenhower. Apoi, el a făcut cunoscut conţinutul răspunsurilor Israelului la aceste mesaje. După cum se ştie la 7 noiembrie Ben Gurion a declarat în parlament că Israelul „nu va accepta“ sub nici o condiţie „staţionarea pe teritoriul său sau în orice regiune ocupată de el a forţelor armate străine indiferent sub ce denumire ar acţiona acestea“. In declaraţia făcută de Ben Gurion la radio se spune însă că guvernul israelian a hotărît să facă cunoscut secretarului general al O.N.U. că este dispus „să-şi retragă forţele armate de pe teritoriul Egiptului după ce for­ţele internaţionale vor fi intrat în zona Canalului de Suez“. Or, după părerea mai multor ziare israeliene, declaraţia lui Ben Gurion nu confirmă intenţia guvernului Is­raelului de a înceta primejdioasa a­­ventură întreprinsă în compania pu­terilor occidentale, şi de a se supune ultimei rezoluţii a O.N.U. care chea­mă din nou Israelul să-şi retragă ime­diat toate forţele armate dincolo de linia de armistiţiu. Ben Gurion înlocuieşte retragerea imediată a trupelor cu consimţămân­tul de a retrage trupele din pustiul Sinai după intrarea forţelor interna­ţionale de poliţie in zona Canalului de Suez. „Din declaraţia şefului gu­vernului reiese clar, scrie ziarul „Ha­aret“ că pentru stabilirea modului şi a volumului retragerii trupelor israe­liene din Sinai vor fi necesare trata­tive politice şi că nu există nici o intenţie de a pune acest teritoriu sub controlul forţelor armate egiptene“. "Pe NEW YORK 9 (Agerpres) — TASS transmite: Secretarul general al O.N.U., Hammarskjoeld, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că a primit din partea ministrului Afaceri­­rilor Externe al Israelului o scrisoare în care se spune că Israelul este gata să-şi retragă trupele din Egipt după ce „O.N.U. va traduce în fapt în mod satisfăcător măsurile în legătură cu crearea forţelor poliţieneşti internaţio­­nale“. 50.000 de voluntari indonezieni gata să ajute Egiptul DJAKARTA 9 (Agerpres). — El Amrusi, ambasadorul Egiptului în In­donezia, a declarat că în prezent a­­proximativ 50.000 de voluntari indo­nezieni şi-au exprimat dorinţa de a lupta de partea Egiptului împotriva agresorilor. „Daily Mirror“. Agresiunea în Egipt încununează politica dezastruoasă a guvernului englez în Orientul Apropiat LONDRA 9 (Agerpres). — Sub titlul „Războiul lui Eden“ ziarul „Daily Mirror“ din 1 noiembrie pu­blică un articol în care se spune : Purtători de cuvînt conservatori în Camera Comunelor şi unele ziare conservatoare pretind că acţiunea lui Eden împotriva Egiptului constituie triumful domniei legalităţii. Aceasta este vorbărie goală. Adevărul este următorul: Această acţiune disperată nu este justificată de nici un tratat de nici o autoritate internaţională, de nici un considerent moral. Aceasta este războiul lui Eden. „Daily Mirror“ declară că atacul împotriva Egiptului este gafa culmi­nantă a politicii dezastruoase a lui Eden în Orientul Mijlociu. Unde a fost adusă Anglia de poli­tica lui Eden? 1. — Ţara este profund divizată. Opoziţia laburistă s-a pronunţat îm­potriva guvernului. Acţiunea laburiş­tilor de a propune un vot­ de nem­­,­credere în guvern, trezind astfel toată ţara este justificată. 2. — Commonwealth-ul este scin­dat. India este îngrozită de ultima­­tum-ul anglo-francez. Canada regre­tă trimiterea lui. Australia nu a spri­jinit Anglia în cadrul dezbaterii vi­tale de marţi la O.N.U. 3. — Anglia şi America sînt în de­zacord. 4. — Ţările democrate Suedia şi Danemarca se opun politicii lui Eden. 5. — Anthony Eden nu a ţinut cont de O.N.U. Pentru prima dată Anglia — împreună cu Franţa subli­niază ziarul — s-a pus în situaţia de a se folosi de dreptul de veto pentru a bloca o hotărîre a Consiliului de Securitate care nu-i era pe plac. Astfel, Anglia şi Franţa ramîn izo­late. Eden pretinde că ultimatum-ul său era necesar pentru apărarea Canalu­lui de Suez şi a vieţilor britanice după invadarea Egiptului de către Israel. Dar părerea larg răspîndită, chiar la Washington, este că Eden s-a fo­losit de atacul Israelului ca un pre­text pentru a-şi continua politica sa încăpăţînată de folosire a forţei pen­tru răsturnarea lui Nasser. Israelienii au fost acei care au in­vadat teritoriul Egiptului. Totuşi, e­­giptenii­­ sînt acei care sînt amenin­ţaţi astăzi de Anglia şi Franţa. Cum explică Eden acest lucru ? Ce se poate realiza, în aceste con­diţii, prin folosirea forţei armate îm­potriva lui Nasser ? Prin această metodă nu se poate realiza nimic şi nu se poate regle­menta nimic“. România liberă Alte ţări gata să participe la forţele internaţionale NEW YORK 9 (Agerpres).— Ta­­njug transmite: La 9 noiembrie secre­tariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite a dat publicităţii ştirea că guvernul iugoslav a informat pe secretarul ge­neral al O.N.U., Hammarskjoeld, de intenţia sa de a pune la dispoziţia Naţiunilor Unite forţe armate. Unită­ţile forţelor armate iugoslave ar urma să facă parte din forţele internaţio­nale de poliţie ale O.N.U., care să a­sigure controlul încetării ostilităţilor în Egipt. De asemenea, reprezentantul perma­nent al Birmaniei la O.N.U. a făcut cunoscut secretarului general al aces­tei organizaţii că ţara sa este dispusă să contribuie la formarea forţei inter­naţionale de poliţie a O.N.U. din E­­pipt în conformitate cu rezoluţia a­­doptată la 7 noiembrie ★ Numirea şefului comandamentului forţelor internaţionale O. N. U. pentru Orientul apropiat NEW YORK 9 (Agerpres).— Agen­ţiile de presă anunţă că la 8 noiem­brie generalul canadian Edison Burns a fost numit în funcţia de şef al comandamentului forţelor interna­ţionale de poliţie ale O.N.U. în Orien­tul Apropiat. Generalul Burns a îndeplinit pînă în prezent funcţia de şef de stat ma­jor al comisiei O.N.U însărcinată cu supravegherea armistiţiului din Pa­lestina. In acest post a fost numit colonelul american Byron Leary. La 8 noiembrie generalul Burns a sosit la Cairo. La sosire Burns a avut o întrevede­re cu Mahmud Fawzi, ministrul Afa­cerilor Externe al Egiptului. Postul de radio Cairo şi-a reluat activitatea CAIRO 9 (Agerpres). — Abdel Hadidi, directorul programelor din radiodifuziunea egipteană, a anunţat că la 8 noiembrie postul de radio Cairo şi-a reluat activitatea normală. Postul de radio va emite pe lungi­mile de undă obişnuite. TEL AVIV 9 (Agerpres). — TASS transmite: La Tel Aviv s a anunţat în mod oficial că avionul israelian pe bordul căruia se afla colonelul Asaf Simhoni, comandantul trupelor frontu­lui din sud, a fost doborît de artileria După cum se ştie, încă din primele zile ale atacului armat împotriva E­­giptului, avioane britanice au bom­bardat clădirea radiodifuziunii egip­tene, avariind instalaţiile postului de radio­ antiaeriană iordaniană, în timp ce zbura deasupra teritoriului iordanian. După cum relatează ziarele din Amman, la 7 noiembrie artileria anti­aeriană a armatei iordaniene a dobo­rît două avioane israeliene care au violat spațiul aerian al Iordaniei. Comandant israelian doborît cu avionul deasupra teritoriului iordanian­ ­o- • La 9 noiembrie la C.C. al P.C.U.S. a avut loc o convorbire cu grupul de militanţi ai partidului co­munist din Marea Britanie în frunte cu J .R. Campbell membru în comite­tul politic al comitetului executiv al partidului, redactor al ziarului „Daily Worker" care se află la Moscova. La convorbire au luat parte M. A. Suslov, P. N. Posperov secretari ai C.C. al P.C.U.S. și B. N. Ponomarev membru al C­.C al P.C.U.S. In cadrul convor­birii care a decurs într-o atmosferă prietenească și sinceră au fost dis­cutate probleme interesîind pe tovară­șii englezi. (TASS). • La 9 noiembrie, K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a primit la Krem­lin delegaţia Adunării Naţionale a Republicii Democrate Vietnam, care se află în Uniunea Sovietică la invi­taţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. (TASS).­­ Pe scena teatrului de muzică „K­­S. Stanislavski şi V. I. Nemirovici- Dancenko“ din Moscova a avut loc primul spectacol dat de colectivul fi­lialei din­ Şanhai a teatrului clasic din Pekin in prezenţa unui numeros public. înainte de spectacol a luat cuvîntul N. A. Mihailov, ministrul Culturii al U.R.S.S. care a salutat pe maeştrii teatrului chinez. La spectacol au asistat N. S. Hruş­­ciov, G M. Malenkov, V. M. Molotov. (TASS). • Iugoslavia e exportat în primele zece luni ale anului curent, mărfuri în valoare de 74 miliarde dinari, ceea RiNDTim ce în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut reprezintă o creştere de aproximativ 17 miliarde dinari. (Tanjug)­­ Cu prilejul celei de a 39 a ani­versări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, N. A. Mihailov, minis­trul Culturii al U.R.S.S. a oferit un dejun în cinstea delegaţiilor oameni­lor de cultură din străinătate, care se găsesc la Moscova. La dejun au luat parte delegaţiile oamenilor de cultură din R.P. Chineză, R.P. Po­lonă, R. Cehoslovacă, R.P. Romînă, R.P. Bulgaria, R.P.F. Iugoslavia, R.P.D. Coreeană. (TASS). • La 9 noiembrie a părăsit Mosco­va plecînd cu avionul spre New York delegaţia sovietică la cea de a Xll-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. în frunte cu D. T. Şepilov, minis­trul Afacerilor Exerne al U. R. S S. (TASS). • In ultimele zile s-au prezentat organelor securităţii din R.D. Ger­mană citiva agenţi ai serviciilor de spionaj străine, care s-au decis să lichideze cu activitatea de spionaj împotriva R.D.G. Majoritatea acestora sunt agenţi ai centrelor de spionaj americane şi engleze. Din declaraţiile lor rezultă că conducătorii serviciilor de spionaj le dădeau în ultimul timp misiuni legate de pregătirea unei provocări în R.D. Germană. (A.D.N.).­­ La 8 noiembrie a avut loc o grevă de o oră a muncitorilor şi funcţionarilor de la aeroportul Orly (situat la sud-vest de Paris). Greviştii au cerut majorarea salariului. (Fran­ce Presse). Sîmbătă 10 noiembrie 1956—nr. 3761 / In Piaţa Republicii din Paris au răsunat din nou cuvintele „Fascismul nu va trece!“ PARIS 9 (Agerpres).— Atacarea de către bande fasciste a sediilor Comi­tetului Central al Partidului Comunist Francez şi ziarului „L’Humanité“, precum şi campania anticomunistă aţîţată de reacfiunea franceză stîrnesc indignarea profundă a tuturor cercu­rilor progresiste ale opiniei publice franceze. In semn de protest împotriva dez­măţului bandelor fasciste în Piaţa Republicii — cea mai mare piaţă a Parisului — a avut loc în seara zilei de 8 noiembrie o mare demonstraţie a oamenilor muncii. In timp ce mani­festările anticomuniste ale re­acţiunii nu întîmipină rezistenţă din partea forţelor poliţieneşti, demonstraţia oa­menilor muncii a fost interzisă. Totuşi, în ciuda acestei interziceri, către ora 19:00 în Piaţa Republicii şi în străzile alăturate s-au adunat mii de oameni ai muncii, patrioţi şi democraţi, hotărîţi să dea o ripostă forţelor­­acţiunii. Pretutindeni au răsunat cuvintele: „Fascismul nu va trece!" Puternicele forţe ale poliţiei aduse la faţa locului au încercat să-i împrăştie pe demonstranţi. In urma acestui fapt au avut loc ciocniri. Cîn­­tînd „Marseilleza“ şi „Internaţionala“, oamenii muncii au continuat să de­monstreze pe cîteva străzi şi bule­varde. PARIS 9 (Agerpres). — Provocările elementelor fasciste din Franţa şi în­deosebi atacurile banditeşti împotriva sediului din Paris al C.C. al P.C. Francez şi împotriva redacţiilor ziare­lor democrate, au stîrnit un val de indignare în rîndul oamenilor mun­cii din Franţa. Ziarul „L’Humanite“ publică o mare listă de întreprinderi din Paris, unde muncitorii şi funcţionarii au declarat greve de scurtă durată, cerînd să pe­depsească cu asprime pogromiştii. La Marsilia, mii de muncitori şi docheri au zădărnicit o demonstraţie a ele­mentelor fasciste. In oraşul Tours oamenii muncii au zădărnicit un atac al pogromiştilor fascişti care au încercat să organizeze o manifestaţie provocatoare în faţa sediului Partidului Comunist. Scandind lozinca „Fascismul nu va trece !“, oamenii muncii i-au împrăştiat pe reacţionari. Conducerea Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa a adresat un apel în care cheamă pe oamenii muncii să organizeze în întreaga țară la 13 no­iembrie ziua luptei împotriva fascis­mului. Acord chino-bbirman pentru reglementarea situaţiei de la frontiera dintre cele două ţări PEKIN­G (Agerpres). — China Nouă transmite comunicatul comun chino-birman, dat publicităţii după vi­zita făcută în R. P. Chineză de U Nu, preşedintele Ligii antifasciste a li­bertăţii populare din Birmania. In timpul vizitei sale în China, pre­şedintele U Nu a avut convorbiri cu premierul Ciu En-lai privind proble­me de interes comun pentru China şi Birmania, şi îndeosebi problema în legătură cu linia de frontieră dintre China şi Birmania. Intre timp guver­nul R.P. Chineze şi cel al Birmaniei au căzut de acord ca începînd de la sfîrşitul lunii noiembrie 1956, trupele chineze să fie retrase din zona situată la vest de linia de frontieră din 1941, iar trupele birmane să se retragă din localităţile Haimaw, Kangang şi Gaw­­lum. Retragerea acestor trupe trebuie să aibă loc înainte de sfîrşitul anului 1956. Cele două părţi sînt convinse că convorbirile care au avut loc recent vor constitui o bază favorabilă pentru reglementarea problemei frontierei din­tre China şi Birmania, şi vor înlesni consolidarea şi dezvoltarea în viitor a relațiilor de prietenie dintre China și Birmania. Acţiuni provocatoare împotriva R. P* D* Coreene Două avioane ale trupelor O. N. U. au pătruns în spaţiul aerian al Coreei de nord... PHENIAN 9 (Agerpres). — AGEN­TIA CENTRALA TELEGRAFICA CO­REEANA a publicat o ştire în care se spune că în dimineaţa zilei de 7 no­iembrie, două avioane militare ale trupelor O.N.U. au trecut linia de de­marcaţie şi au pătruns în spaţiul ae­rian al Coreei de nord, deasupra punctului Bekclhon. Deasupra satului Sibenii, avioanele O.N.U. au atacat avioanele Armatei Populare Coreene, care îşi­ executau zborul lor obişnuit. In urma măsurilor de autoapărare luate de piloţii Armatei Populare Co­reene, un avion al trupelor O.N.U. a fost doborît în apropiere de satul Tînsanii, din judeţul Singhe, provin­cia Hwanhe de nord, la nord de linia militară de demarcaţie iar celălalt­ a­­vion s-a îndepărtat spre sud trecînd linia militară de demarcaţie AGENŢIA CENTRALA TELEGRA­FICA COREEANA relatează că ac­ţiunile avioanelor trupelor O.N.U. constituie o încălcare grosolană a a­­cordului de armistiţiu din Coreea. A­­cest incident nu este ceva întîmplă­­tor, căci în prezent în Coreea de sud se desfăşoară cu o nouă intens tate campania cu privire la „marşul asu­pra nordului“, menit să submineze a­­cordul de armistiţiu. ...în timp ce Li Sîn Man ţine discursuri aleatoare PHENIAN 9 (Agerpres). — După cum comunică AGENŢIA CENTRALA TELEGRAFICA COREEANA, în Co­reea de sud lisînmaniştii organizează „mitinguri“ şi „demonstraţii“ îndrep­tate împotriva orânduirii democrat­­populare din Coreea de Nord. Li Sin Man a vizitat unităţile de trupe sta­ţionate în apropierea liniei de demar­caţie, unde a rostit discursuri aţiţă­­toare. In unul din discursurile sale Li Sîn Man ,a declarat că „atunci cînd se va da ordin militarii şi ci­vilii trebuie să se năpustească asupra nordului“. Declaraţii războinice de a­­celaşi fel au făcut în ultimele zile şi alţi lideri sud-coreeni. In informaţie se arată că în efortu­rile lor avînd drept scop ascuţirea situaţiei în Coreea, l­sîumaniştii sunt sprijiniți de elemente militariste din S.U.A. Soldaţi englezi veniţi în permisie din Germania occidentală refuză să se întoarcă la posturile lor LONDRA 9 (Agerpres).­­ Sub ti­tlul „Un şoc pentru armată“, ziarul „Daily Herald­“, oficiosul partidului laburist, referindu-se la împotrivirea soldaţilor englezi din trupele staţiona­te în Germania occidentală, aflaţi în permisie în Marea Britanie, de a fi retrimişi în Germania occidentală scrie: Circa 400 soldaţi rezervişti nu au fost prezenţi ieri la Southampton pentru a se îmbarca în vederea reîn­toarcerii în Germania. Primul grup de rezervişti sosiţi în permisie au dat săptămîna trecută semnalul pentru absenteism, iar repetarea de ieri a aceluiaşi fe­nomen era oarecum aşteptată. Dar amploarea absenteismului de ieri a uimit ofiţerii responsabili cu îmbarcarea, iar Ministerul Războiului era prea şocat pentru a muşamaliza afacerea. Numărul soldaţilor aflaţi în per­misie — 1295. Numărul acelora care s-au îmbarcat ieri — 914. Absenţi — 381. Mai mult decît unul din patru. Acesta este numărul cel mai mare de absenteişti din istoria armatei. SPECTACOLE TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. 19: Ion Vodă cel Cumplit; Naţional „I L. Caragiale" (sala Co­media) 19,30: Trei surori; Naţional „I. L. Caragiale" (sala Studio) 19,30; Gai­ţele; Armatei (sala Magheru) 19,30; Nunta lui Figaro; Tineretului 19,30; Romanticii; Municipal (sala Sf. Sava) 19,30: Nu se știe niciodată; C. Nottara (sala Libertatea str. Dobrogeanu Ghe­­rea 2) 15: Nota zero la purtare; 20: Nora; Ope­ieta 19,30: Liliacul; Muncito­resc C.F.R. (Giulești) 19,30: Plicul; Ansamblul de Estradă al R.P.R. (ca­­lea Victoriei 174) 16: Melodii... Melo­dii... Melodii...; 20: O seară la estra­dă; Teatrul de varietăţi (B-dul N. Bălcescu 2) 20,30: Sofia—Bucureşti; Ansamblul de cîntece şi dansuri C.C.S. (str. Lipscani 53) 19,30: Spectacol de cîntece, dansuri, satiră şi umor; Ţăn­dărică (sala Orfeu) 20: 2­0 pentru noi; Ţăndărică (sala din str. Acade­miei 16): Povestea porcului. CINEMATOGRAFE: Patria: Aida; Republica: Povestiri din Roma; com­pletare: Primele semne; Magheru, Central; T. Vladimirescu: Rude străine; V. Alecsandri, București: Bigamul; completare: Th. Aman; I. C. Frimu: Primul eşalon; Doina: Înfrăţirea intre popoare; Mioriţa, I Mai, N. Bălcescu: Fiul; Maxim Gorki: Vietnamul; Tim­puri Noi: Prin delta Nilului spre Ale­xandria; Gol, Béla Bartók; In colibă arde focul; Lumina:­­ într-un magazin universal; Victoria, Al. Popov, Popu­lar, Libertăţii; Gazul Rumeanţev; Iiie Pintilie, Al. Sahia: Salonul nr. 9; Gh. Doja: Muzică cu bucluc; Griviţa: Do­sarul 306; Vasile Roaită: Mexicanul; Munca, Volga, Cultural; Ernst Thäl­mann, conducătorul clasei sale; Unirea, G. Coşbuc: Cazul fruntaşului Kocetkov; C. David: Recunoaştere pe fluviul Ian Tzî; Arta: Contele de Monte Cristo (seria I-a); Moşilor: Bulevardul prin­cipal; Donca Simo: filmul Evadaţii; Tineretului: Căluşen­; Al. Eminescu: Othello; 8 Mai: Arlberg Express. Com­pletare: Bucureşti, oraş înflorit; Aurel Vlaicu: Voiniţa; Olga Bande: Afacerea Protar. Completare: Fetiţa mincinoasă. Timpul probabil Institutul­­Meteorologic Central a­­nunţă pentru zilele de 11, 12 şi 13 noiembrie următorul timp probabil: In Bucureşti: Vremea se încălzeşte uşor şi treptat. Cer schimbător. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în creştere uşoară. Dimineaţa şi seara ceaţă. In ţară. Vremea se încălzeşte uşor şi treptat începînd din vestul ţării. Cer schimbător mai mult senin, exceptînd jumătatea de apus a ţării unde cerul se va acoperi şi vor cădea ploi tem­porare. Vînt potrivit din sud-est şi sud. Temperatura în creştere uşoară. Mini­mele vor fi cuprinse noaptea între mi­nus 12 şi plus 4 grade iar maximele ziua între minus 2 şi plus 10 grade. Dimineaţa şi seara ceaţă. LOTO CENTRAL La tragerea „Loto Central“ din­­ seara, zilei de 9 noiembrie 1956 au­­ fost extrase din urnă următoarele­­ nouă numere :­­ 24 44 39 42 82 66 80 77 49­­ Fondul general de premii pe ţară­­este de 1.533.473 lei. . Se reaminteşte că biletele cîşti-­­ gătoare trebuie depuse spre vali-­i­dare cel tîrziu marți 13 noiembrie­­ 1956, ora 13. Redacţia, Piaţa Scînteii Tel. 7.60.10, Administraţia şi Publicitatea 7.60.10- 7.60.20 interior 1400. Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale, facto­ri poştali şi difuzorii din întreprinde­ri şi Instituţii. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin ( V-

Next