Romînia Liberă, mai 1957 (Anul 15, nr. 3909-3932)

1957-05-19 / nr. 3922

Duminică 19 mai 1957 — nr. 3922 Un efort S­ emnalam intr-un articol de acum cîteva zile unele as­pecte ale răspunderii pă­rinţilor în educarea tineretului, în legătură cu faptul că, la noi, se mai manifestă încă anumite vestigii ale mentalităţii burghe­ze, concretizate prin apucături huliganice, abateri de la morală şi altele. Tot atunci, puneam a­­semenea manifestări în legătură cu contactul unor fii de oameni de multe ori onorabili, cu ele­mente descompuse care-i in­fluenţează în mod nefast. Să încercăm să atingem, în cele ce urmează, un alt aspect. Nu de mult a fost descoperit un grup de elevi care practicau traficul cu bilete de cinemato­graf Cercetîndu-se cazul, s-a a­­juns la concluzia că de pe urma acestui trafic, elevii nu se ale­geau cu nici un profit şi că ei înşişi nici nu urmăreau vreun asemenea cîştig. Tinerii au fost organizaţi de un cetăţean sus­pect, care, speculind setea lor de aventură, şi-a făcut din aceasta o sursă de venituri. Elevii, pur şi simplu, se distrau, aveau di­ferite consemne, respectau anu­mite reguli, o anumită ierarhie în banda de traficanţi de bilete şi aşa mai departe. Iar trafican­tul propriu zis, în posesia bile­telor, achiziţionate cu ajutorul tinerilor, obţinea cu neruşinare suprapreţuri de la amatorii de cinematograf. Fireşte, nu încercăm să-i scă­păm de răspundere pe elevii in­fractori, nici pe părinţii, lor, însăşi fapta tinerilor amintiţi dovedeşte cit de şubredă este educaţia primită în familie. Totuşi merită să ne ocupăm puţin de acest caz, în care setea de peripeţii a unor tineri — în general o pornire pozitivă — a fost canalizată de un făgaş rău de un element descompus. Intr­­adevăr, oricine a visat în tine­reţe o mare aventură, o acţiune curajoasă, o călătorie pe pămîn­­turi neumblate. Cînd tinereţea te îndeamnă spre astfel de visuri, cînd mintea ţi-e plină de fap­tele atîtor eroi din cărţi, uneori e suficient un pas greşit ca să porneşti în mod necugetat pe panta unor apucături rele. Şi rubricile informaţiilor diverse din ziare au fost în trecut întot­deauna pline de asemenea în­­tîmplări ale unor tineri. Azi, în ţara noastră, creşte un tineret nou, sănătos, educat în spiritul socialismului. Cu atît mai mult, nu ne putem îngădui rebuturi omeneşti din rîndul ti­neretului. Pentru aceasta avem azi cu totul alte posibilităţi decît cu 10—12 ani în urmă, dar­ pe alocuri aceste posibilităţi nu sînt destul de folosite De ce n-ar fi organizate într-o mai largă mă- necesar sură excursii ale tinerilor prin ţară, în care plăcerea călătoriei să fie îmbinată cu dorinţa de a cunoaşte şi cu pornirea spre aventură ? Cum ar putea concura păţania micilor traficanţi de bi­lete de cinema, cu un traseu plin de farmec şi de surpriză pe Va­lea Jepilor, bunăoară ? Sau cum ar putea rezista tentaţia oricărei aventuri huliganice, faţă de stră­baterea Deltei într-o barcă ? Cine a încercat senzaţiile unei robin­­soniade în plină natură, în mij­locul unor frumuseţi de care pa­tria noastră este plină, cu greu va mai putea cădea victimă curselor întinse de unele ele­mente descompuse. Toate acestea se cer organizate cu mai multă grijă, astfel incit să-i atragă şi să-i entuziasmeze pe tineri, iată numai un exem­plu : în cîteva luni, concursul organizat de radiodifuziune sub titlul ,,Drumeţii veseli" a iz­butit să mobilizeze în jurul unei preocupări educative mii şi mii de tineri (socotind doar pe cei care participă direct, nu şi pe cei care urmă­resc numai emisiunile). Aceasta demonstrează că pentru a educa tineretul nu ajunge numai să-i dăm poveţe în ore de clasă sau în şedinţe. Pentru o educaţie multilaterală este necesară gă­sirea unor forme dintre cele mai variate şi interesante, capabile să strîngă în jurul lor masa ti­neretului. Aceasta presupune o partici­pare activă a educatorilor. Ei trebuie să deschidă larg ochii ti­neretului către orizonturile ne­bănuite ale unor asemenea preocupări şi să determine o adevărată pasiune pentru cunoa­şterea ţării, pentru cercetări şti­inţifice, pentru marea aventură a descoperirii lumii înconjură­toare. Desigur, lucrul acesta ne­cesită un efort din partea şcolii, din partea profesorilor şi din partea părinţilor. Printr-o stu­diere atentă, acest efort poate fi substanţial redus : tinerii nu sunt pretenţioşi; ei pot străbate kilo­metri întregi pe jos sau cu mij­loace rudimentare de transport, dacă ţinta propusă îi entuzias­mează. Aşadar, cu mijloace simple, fără cheltuială inutilă, să strîn­­gem mai mult în timpul său li­ber tineretul în jurul unor preo­cupări mereu mai frumoase şi folositoare, izgonind plictiseala şi şablonul acolo unde acestea şi-au croit drum. Ar fi o cale pentru ca numărul celor care rămîn de o parte, pradă unor apucături negative, să se împu­ţineze. Şi fără îndoială că un asemenea rezultat merită efor­tul nostru al tuturor. AL. CORNESCU Intîlnirea de fotbal R.P.R. (R) — R.P. Polonă (R) Pe stadionul „23 August“ din Capi­tală în deschidere la partida interna­ţională de rugbi R.P.R.—Franţa, cu începere de la ora 15.45 se desfăşoară intîlnirea internaţională de fotbal din­tre reprezentativele secunde ale R.P.R. şi R. P Polonă. In partida de azi, cele două echipe au următoarea alcătuire: R P.R.: Dungu — Zbîrcea, Brînzei, Macri — Hidișan, Tănase — Gîrleanu, Lereter, Ciosescu, Mesaros, Boros. R. P. PO­LONA : Wyrobek — Durnyak, Grzy­­bowski, Budka — Janczyk, Olejnik, — Ciupa, Jarek, Uznanski, Soporek, Kowalec. Partida va fi arbitrată de Rumianţev (R. P. Bulgaria), ajutat la tuşe de C. Mitran şi P. Kroner. Partida va fi transmisă în întregi­me de posturile noastre de radio pe programul I. De asemenea, postul de televiziune va transmite în întregime atit întîlnirea de fotbal, cit şi cea de rugbi. Alergările de galop de la hipodromul Băneasa Reuniunea alergărilor de galop de azi după amiază, de la hipodromul Băneasa, oferă un program bogat şi interesant cuprinzînd opt premii. Intr­­unul din acesta, anume în Premiul Cîmpulung, îşi va face reintrarea Ca­pra, campioana turnului nostru. Din restul programului se mai impun în mod deosebit atenţiei cele două aler­gări rezervate „doi anilor“ inediţi în Premiul de încercare. Peste 60 metri la aruncarea ciocanului In cadrul primei etape a campiona­tului republican de atletism pe echipe care a început ieri pe stadionul Tine­retului din Capitală, s-a înregistrat o performanţă valoroasă, care apar­ţine atletului Nicolae Răşcănescu (C.C.A.) El a aruncat ciocanul la 60,27 m., stabilind un nou şi preţios record republican. Celelalte probe terminate în prima zi a etapei au fost cîștigate de: disc­hete: Lia Manoliu 45,66 m; 400 m. garduri: Ilie Savel 54”,2; 100 m. plat fete : Claudia Russe 12”7 ; 100 m. plat băieți: I- Wiesenmayer 11“; lun­gime băieţi: R­eicher 6,73 m.; 3000 m. obstacole: Victor Pop 9’13“­4’; 800 m. plat băieți: Zoltán Vamos 1’54”5’; suliţă băieţi: A. Demeter 66,90 m ; înălţime fete : Iolanda Balaş 1,70 m. întrecerile continuă azi tot pe Sta­dionul Tineretului, începînd de la ora 10, şi după amiază de la ora 15. P­ORT Partida de ru®bi R. P. R. — Franţa Azi după amiază, cu începere de la orele 17,30 se desfăşoară pe stadionul „23 August“ din Capitală întîlnirea internaţională de rugbi R.P. Romina— Franţa, care suscită un deosebit inte­res, dată fiind valoarea internaţională a rugbi-ului francez. Iată formaţiile celor două echipe: R.P.R. : Buda — Bărăscu, Ilie, Nanu Penciu — Chiriac, Ionescu, — Mora­ru, Paloşanu, Filorescu — Marinache, Blăgescu, — Teofilovici, Iordăchescu, Cotter ; FRANŢA : Vannier — Mau­­duy, Vignes, M. Prat, Darrouy — Haget, Dufay, — Monda, Barthe, Crauste — Hoche, Normand — Do­­menech, Vigier, Manterola. Partida va fi arbitrată de L. M. Boundy (Anglia). o România libera Vizita delegaţiei parlamentare din R.P.F. Iugoslavia Momente de la Medgidia Prin telefon de la trimisul nostru special Este un fapt cunoscut de secole că între poporul nostru şi cel iugosilav a existat o trainică prietenie stabilită mai cu seamă prin lupta comună con­tra cotropitorilor. Cele două popoare ale noastre s-au înţeles şi s-au aju­tat. Au suferit şi au singer­at pentru cauza sfr­iită a libertăţii. Fac aceste aprecieri acum, pentru că însoţind de­legaţia , am poposit în oraşul Med­gidia, unde sunt locuri care dovedesc prin limbajul faptelor temeinicia sen­timentului nostru de prietenie. Puţini cunosc poate că la Medgidia semnele luptei noastre comune stat atît de evidente. Pămîntul dobrogean este destul de depărtat de­ cel iugo­slav deşi pe amiadouă le scaldă ace­eaşi Dunăre. Aceasta nu a constituit insă niciodată un impediment căci şi cîmpia de la Co­sovo nu este chiar atît de aproape de pămtntu­l nostru. Şi totuşi acolo ca şi aici, fiii celor două popoare au fost alături pentru a în­frunta urgia stăpînitorilor. Pe dealurile de la Medgidia am mers la monumentul ostaşilor şiroi căzuţi în primul război mondial. Fe­ricirea a făcut ca aici să întîlnim pe profesorul Constantin Olteanu din lo­calitate, participant la lupte şi care a relatat oaspeţilor iugoslavi întreaga tragedie, dar totodată şi gloria luptătorilor diviziei a I-a S­îrbe, con­dusă, de colonelul Ştefan Hagici. Divi­zia l-a sirbă de voluntari a luptat pe meleagurile Dobrogei între 25 august şi 12 decembrie 1916*. Voluntarii pro­veneau rfih rindurile tinerilor înrolaţi cu forţa în armata au­st­ro-ung­ară şi care au întors armele contra celor care i-au luat. Printre ei erau mulţi tineri între 16—20 de ani, deslipiţi de lingă familii şi duşi să moară în lu­pte nedrepte. Divizia a acoperit um front,de 70 km. luptîflid pentru apărarea satelor dobrogene ca : Copargeaua, Amzacea, Topraizar­ii, altele Alături de luptă­torii sîrbi se aflau în cadrul aceleeaşi divizii şi luptători români. Poporul nostru le-a cinstit întot­deauna memoria. Mormintul unde zac osemintele a 2000 voluntari sîrbi, croaţi şi sloveni, este frumos îngrijit, sădit­ cu flori. Piatra obeliscului a fost adusă din Iugoslavia, iar la lădiţele în care s-au depus osemintele lor, fa­miliile acestora a­u trimis pămînt din locurile lor natale pentru a-i aşeza la ele. La solemnitatea depunerii unei co­roane de către delegaţie, au asistat şi membrii ambasadei R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti la frunte cu ambasadorul N. Vujanovici. Locuitorii oraşului Medgidia au participat în număr mare la solemnitatea depunerii buchetelor de flori pe piatra funerară. La Medgidia delegaţia a vizitat Uzinele metalurgice de utilaje pentru agricultură, luînd cunoştinţă de stră­duinţa depusă de muncitori şi tehni­cieni pentru asigurarea pieselor nece­sare maşinilor agricole. Oaspeţii au poposit apoi la staţiunea viticolă Murfatlar unde au luat cunoş­tinţă de metodele de cultivare a viţei de vie. Pentru a păstra pitorescul, conducerea staţiunii a servit apoi o gustare într-una din pivniţe, făcîn­­du-le oaspeţilor cunoştinţă cu zece fe­luri de vinuri, fiecare cu buchetul şi gustul său propriu, înainte de a părăsi regiunea comi­tetul executiv al sfatului popular oră­şenesc Constanţa a oferit o recepţie la cinstea delegaţiei la care au parti­cipat numeroşi invitaţi. Gazdele şi oaspeţii au toastat pentru prietenia dintre cele două popoare, pentru so­cialism, pentru pace In lume. CONST. SIRBU Aspect de la vizita făcută zilele trecute de oaspeţii iugoslav, pe şantierul hidro­centralei „V. I. Lenin" de la Bicas Foto : MIHAI POPESCU O lecţie de „balon oval“ Ceea ce izbeşte în deosebi pe ob­servatorul francez venit la Bucu­reşti ca să descopere aici rugbi-ul romînesc este dorinţa tuturor res­ponsabililor şi a tuturor celor care-l practică să înveţe şi să reţină „lec­ţia de balon oval". In ceea ce mă priveşte, nu mă îndoiesc că în felul acesta romînii vor putea să recupe­reze într-un timp mai scurt decit francezii rămînerea lor în urmă faţă de britanici. Francezii nu au aceeaşi dispoziţie de spirit pe care o au ro­mînii, ei sînt mai puţin sîrguitori a­­tunci cînd este vorba de studierea tehnicii vechi şi noi ale acestui joc. Ştiindu-se inspiraţi, încrezînd­u-se in natura lor fericită, au întrucîtva am­biţia să adapteze rugbi-ul tempera­mentului lor şi nu — aşa cum se recomandă — să adapteze tempera­mentul lor rugbi-ului ! Spiritul de curiozitate al romîni­­lor, dorinţa lor de a se perfecţiona, vor putea fi totuşi satisfăcute de întîlnirea cu „tricolorii", cel puţin dacă desfăşurarea meciului nu va contraria prea în mare măsură in­tenţiile cît se poate de bune ale ce­lor din urmă. Dacă înaintarea franceză de pildă va reuşi să plaseze suficient balonul atacanţilor săi, românii vor putea observa — pentru a trage foloase — maniera a doi jucători care me­rită o preţuire deosebită : Maurice Prat şi Michel Vannier. Maurice Prat, „trei sferturi" din echipa Lourdes, este un campion al clasicismului. El este produsul de­săvîrşit al unei munci îndîrjite, îna­inte de a deveni atacantul francez nr. 1 şi-a studiat îndelung adver­sarii, şi-a ameliorat neîncetat viteza de depăşire şi a căutat să ajungă la o simplitate de evaluare din ce în ce mai mare. U­itaţi-vă bine la Prut şi im­itaţi-l: este un model de teh­nică individuală şi de spirit colec­tiv. Cît despre Michel Vannier, fun­daş al echipei Rancinng Club repre­zintă ceea ce îndrăzneala franceză a adus mai de preţ în jocul de rugbi modern : elementul surpriză al ofensivei. Intervenţia fundaşului într-un atac pe „trei sferturi" poate hotărî adeseori soarta jocului şi poate face să crească interesul unei partide, mai ales atunci cînd este vorba de un specialist atît de rapid ca Vannier. Nu voi fi surprins dacă acesta din urmă, intervenind în ata­cul echipei franceze, va pune apă­rătorii români în faţa unei probleme dificile. Cu atît mai bine deci dacă romî­nii vor şti să tragă foloase de pe urma acestei „misiuni“ franceze în Romînia. Ţin să adaug însă că fran­cezii nu au intenţia să îmbrace Vest­­mîntul sever al profesorului pentru a intra pe stadionul „23 August". Ei preferă pantalonaşul scurt al copi­lului Parisului și vestmîntul lumi­nos al toreadorului. DENIS LALANNE redactor de rugbi la ziarul „L’Equipe“ — Paris 1 «3i î* * *=i A* sa=i sa: as: ifc=i «­î aw 3« Ais Pe scurt • La ştrandul „Dante Gherman" din Capitală, se dispută azi, de la ora 11, întîlnirea internaţională de polo pe apă Ştiinţa Bucureşti —Bureve­­stnik Kiev. De la ora 10, va avea loc primul concurs al înotătorilor fruntaşi în bazin descoperit. In caz de timp nefavorabil, intini­rea va avea loc la bazinul Floreasca. • Pe stadionul Giuleşti, cu începe­re de la orele 10, lotul de tineret (fotbal) al R.P.R. susţine o partidă amicală cu echipa Locomotiva Gara de Nord (categoria B). • Pe stadionul Tineretului din Ca­pitală se dispută azi de la orele 10.15 finala campionatului republican de handbal masculin între echipele C.C.A. şi Dinamo Oraşul Stalin. • Intîlnirea internaţională de bas­chet R.P.R. — Italia, care urma să se desfăşoare ieri, a fost amînată, din­ cauza timpului nefavorabil, pentru luni ora 17,30, fie pe stadionul Republicii, fie — în caz de timp nefavorabil — in sala Floreasca, de la orele 19,30. Noutăţi de la Biblioteca Centrală de Stat Biblioteca Centrală de Stat a primit în ultimele zile următoarele lucrări : „Legal Medicine Patholog and Toxiar­logy“ apărută la Crafton New York; ,,The conservation of Antiquities and Works of Art“ (V­­. Plenderleith New York). Biblioteca de Stat a achiziţionat 96 stampe­ japoneze, o suită de Josh­y Foşi lucrată în 1886. O enciclopedie de bibliografie: „American Men of Science“ a venit la trei volume: I­I ştiinţele psihice, II ştiinţele biologice, 111 ştiinţele sociale (Ediţia Science Press Lancaster P. A.) Din cele patru volume ale lui „Pro­gres in Nuclear Phisics", editor O. R. Frisch, a sosit volumul I. De aseme­nea volumul VI din enciclopedia „Chemical Reactions" (Scient­­ic Books — London). Un manuscris ucrainean preţios a fost achiziţionat de Biblioteca Centrală de Stat , un scris medio-bulgar cu circulație în Moldova de Nord în seco­lul XVI. Cercetări ştiinţifice privind igiena muncii şi bolile profesionale Institutul de Cercetări Medicale, de pe lingă Filiala Cluj a Academiei R.P.R., a întreprins o serie de studii în direcţia igienii muncii şi a­ bolilor profesionale. Printre altele, s-au stu­diat problemele: ionizarea aerului şi rezistenţa organismului la infecţii, a­­provizionarea cu apă potabilă in me­diul rural şi industrial, silicoza expe­rimentală cu revoluţie rapidă sau cu apariţie intirziată, studiul dermatoze­lor profesionale la o gospodărie agri­colă colectivă şi la o gospodărie de stat viticolă. Pe baza rezultatelor obținute au fost redactate şi date publicității o serie de lucrări științifice. O noua baia comunală la Tg. Mureș Tri n/Tincc? u- i_ -------------j — 4-1-1 x v-i. i*iui\iiy m­­es ia «-vi* cis^m­iixucixtui nostru). Constructorii și instalatorii T.R.C.L. din Tg. Mureş au terminat de curînd localul noii băi comunale din oraş. Baia modernă dispune de 30 de cabine cu vane, zeci de duşuri, ba­zine cu apă caldă şi rece, secţii de aburi, de masaje, pedicure. Emisiune de timbre sportive Luni 20 Prai apare o nouă emisiune de timbre dedicate Cupei Europei (gimnastică) cuprinzind patru valori (20, 35, 55 bani și 1,70 lei). MARZAROTTO, oraşul martir, pronunţă... se (Urmare din pag. 1­ a) apoi pradă flăcărilor. Copiii Încă în viaţă strigau cu disperare. Soţia mea ardea ca o torţă. Doream din toata puterile să se isprăvească şi am luat hotărîrea să mă arunc asupra mitra­lierei. Mi-am văzut pentru ultima oară copilaşul de 14 zile, care ţipa lingă mama lui în flăcări. M-aui a­­runcat asupra mitralierei. Un proiec­til m-a lovit în piciorul drept. M-am trezit apoi în pădure unde am reu­şit să mă pun la adăpost". Astfel îşi termină povestirea Carlo Cardi care a avut zece membri din familia lui asasinaţi, printre care soţia, cei doi băieţi : Alberto, de 16 luni şi Valter de 14 zile, tatăl şi mam­a. După îngrozitoarea încercare, lo­calnicii din Marzabotto nu s-au pre­dat. După ce Italia a depus armele, eroicii partizani şi supravieţuitorii, sub conducerea comuniştilor şi a so­cialiştilor, uniţi frăţeşte, au ştiut să regăsească drum­ul vieţii şi al speran­ţei şi au făcut din lupta pentru pace sarcina lor principală. O ŞEDINŢA EXTRAORDINARA A CONSILIULUI COMUNAL De curînd, Consiliul comunal s-a întrunit într-o şedinţă extraordinară pentru a-şi exprima punctul de ve­dere în legătură cu apelul Comite­tului Executiv al Consiliului Mondial al Păcii şi cu luarea de atitudine a oamenilor de ştiinţă faţă de cursa deşănţată a înarmărilor atomice şi nucleare Tribunele rezervate publicului erau înţesate de bărbaţi şi femei , munci­tori şi ţărani, care mai purtau încă veşmintele de lucru. Unii dintre ei îşi aduseseră şi copiii. In clipa cînd primarul s-a ridicat şi într-o tăcere adîncă se pregătea să-şi rostească cuvintarea, se citeau pe chipurile celor de faţă emoţia şi o hotărîre fermă. „Noi — a început Mario Cheli — care am fost greu loviţi de război, atît moral cît şi material, nu putem rămîne spectatori indiferenţi faţă de grava primejdie ce apasă asupra vie­ţilor de milioane de fiinţe omeneşti, prin continuarea experienţelor termo­nucleare şi ameninţarea războiului însoţită de folosirea infernalelor u­­nelte de distrugere în masă. Noi — a urmat primarul din Mar­­zabotto — protestăm cu energie îm­potriva amenajării de către Statele Unite, cu aprobarea lipsită de răs­pundere a guvernului, a unor baze atomice pe teritoriul italian. Cînd am văzut trecînd prin faţa lo­cului care aminteşte sacrificiul ce­lor 1830 cetăţeni ai noştri, coloanele militare străine care transportau proiectile atomice pentru tunurile in­stalate în districtul Veneţia, ne-am dat seama cît de urgentă este ac­ţiunea noastră“. Consiliul comunal a aprobat apoi în unanimitate ordinea de zi în care, printre altele, după ce se însuşesc apelurile oamenilor de ştiinţă ger­mani, apelul profesorului Jolliot Curie şi al lui, Schweitzer, se adre­­sează localităţilor martire surori * Oradour sur Glane, Lidice, Coventry, Varşovia, Stalingrad, Dresda şi Hi­roşima, cerînd­u-le „să se ia o iniţia­tivă comună care să unească pe oa­menii din lumea întreagă în această sînită bătălie pentru viaţa şi viito­rul neamului omenesc“. O DECLARAŢIE PENTRU CITITORII ZIARULUI „ROMÂNIA LIBERĂ“ Primarul, un tînăr muncitor comu­nist, care m-a primit cu multă prie­tenie, mi-a acordat apoi o scurtă de­claraţie pentru cititorii ziarului „Ro­mînia liberă": „In faţa pericolului care ameninţă omenirea, aprob lansarea de către Comitetul Executiv al Consiliului Mondial al Păcii a unui apel adre­sat tuturor popoarelor pentru a cere interzicerea experienţelor în curs şi încetarea lor imediată. Sunt sigur că apelul acesta va fi primit şi sprijinit de popoarele lumii. Primejdia nu se datoreşte numai ex­perienţelor termonucleare, ci şi cursei deşănţate a înarmărilor atomice, în această situaţie popoarelor nu Ie rămîne decît să lupte pentru a face să triumfe voinţa lor de pace. Nu e­­xistă neînţelegeri, oricît ar fi de grave, care să nu poată fi soluţio­nate pe cale paşnică şi care să justi­fice folosirea armelor atomice. Sunt de părere că lupta popoarelor nu trebuie să se limiteze la a cere numai interzicerea şi încetarea ex­perienţelor, ea trebuie să continue pentru a obţine desfiinţarea arme­lor de distrugere în masă, cerînd de­zarmarea generală şi progresivă. Popoarele, dacă vor fi unite, vor avea forţa să cîştige şi această luptă sfîntă. Marzabotto, oamenii săi, po­porul Italiei, vor fi în primele rîn­­duri. Noi nu ne resemnăm, ci alegem calea luptei. Suntem­ siguri că apelul nostru nu va rămîne neauzit. Doresc poporului frate şi prieten din Romînia multă fericire şi succes în construcţia noii societăţi socia­liste, care este cea mai bună garan­­ţie pentru o pace durabilă“. DANIE POLI „Minuni“ uşor explicabile. (Urmare din pag l­a) kilograme de carne şi un kilogram de caşcaval lipsă . Mai trebuie spus însă că la acest local mari greutăţi fac şi consumatorii care sunt recalcitranţi şi devastează mobilierul. Este deci o obligaţie co­mună şi a personalului localului şi a clienţilor, ca restaurantul „Calul Bă­lan“ să-şi recapete culoarea înscrisă pe frontispiciu... ★ O raită prin câteva restaurante din Capitală te duce deîndată la conclu­zia că in sectorul alimentaţiei pu­blice există în momentul de faţă grave deficienţe ce se cer grabnic curmate. Brigăzile de control, (acolo unde au constatat asemenea cazuri) au şi luat măsurile administrative cuvenite încheind totodată actele necesare pentru a fi înaintate pro­curaturii. Delapidatorii bunului pu­blic trebuie pedepsiţi de lege aşa cum se cuvine. Ei trebuie scoşi din mijlocul colectivelor de muncă ca nişte buruieni care opresc bunul mers al lucrurilor. In reportajele viitoare vom înfăţişa opiniei publice şi organelor în drept, alte asemenea situaţii ce se cer de urgenţă curmate... D. TABACU O I­NFORMAŢII Stmbătă dimineaţă E. I. Afanasenko, ministrul Invăţămîntului al R.S.F.S.R., conducătorul delegaţiei de oameni de cultură din R.S.F.S. Rusă care parti­cipă la manifestările din cadrul De­cadei culturii R.S.F.S.R., şi prof R. V. Merţlin, rectorul Universităţii „Cernîşevski“ din Saratov, doctor în ştiinţele chirpice, membru al delega­ţiei, au vizitat Ministerul Invăţămîn­­tului şi Culturii. Sîmbătă la amiază delegaţia de oa­meni de cultură din R.S.F.S.R. a făcut o vizită la Consiliul general Arlus. ★ In timpul decadei culturii din R.S.F.S.R. o seamă de scriitori şi critici literari din Capitală vor pleca în diferite regiuni ale ţării pentru a ţine conferinţe. -­ Sîmbătă după amiază a sosit în Ca­pitală Luigi Grassi, secretar al Fede­raţiei Sindicale Mondiale, pentru a participă la lucrările celei de a doua conferinţe internaţionale a muncitorilor din transporturi, porturi şi pescuit, care va avea loc la Bucureşti între 21 şi 25 mai. ★ Sîmbătă la amiază a sosit în Ca­pitală Robert Smith, secretar general ad-interim al Federaţiei Mondiale a Asociaţiei pentru Naţiunile Unite, pen­tru a participa la seminarul interna­ţional „Educaţia adulţilor în Europa“ organizat de Federaţia Mondială a A­­sociaţiilor pentru Naţiunile Unite în colaborare cu U.N.E.S.C.O. . Muncitorii întreprinderii „Electro­­montaj“ nr. 1 au terminat lucrările de construcţie şi montaj a unei noi linii electrice pe stîlpi de beton ar­mat centrifugat de 35 kv care pleacă de la staţia de transformare Jilava la Budeşti. Prin construirea acestei linii şi a unei staţii la Budeşti de 35/15 kv care face legătura cu reţeaua elec­trică existentă se va îmbunătăţi mult alimentarea cu energie electrică a o­­raşului Olteniţa, creîndu-se totodată posibilităţi de electrificare a noi sate şi comune din apropierea liniei.­­ In baza acordului încheiat între R.P.R. şi Suedia, „Tarom“ va deservi cursa aeriană regulată de pasager, Bucureşti—Stockholm. In vederea des­chiderii acestei linii, un avion româ­nesc a plecat sîmbătă dimineaţa în prima cursă tehnică, pe acest traseu,­­ Teatrul Armatei a prezentat sîmbătă seara în sala C.C.A. din b-dul 6 Mar­tie, premierele „O repetiţie moldove­nească“, falsă într-un act de Costache Caragiale, în regia lui Val Săndulescu şi piesa „Trei Crai de la Răsărit“ co­medie în două acte de B. P. Haşdeu în regia lui George Rafael. ★ In zilele de 17—18 mai în oraşul Ploeşti s-au desfăşurat lucrările cons­fătuirii pe ţară organizată de Con­siliul central A.S.I.T. cu tema : îm­bunătăţirea calităţii utilajului petroli­fer fabricat în R.P.R.“ . Sîmbătă a început la Satu Mare sărbătorirea a 400 de ani de la înfiin-CENTRUL ŞCOLAR DE CONSTRUCŢII din şos. Mihai Bravu 428 raion T. Vladimirescu, tatalon 9.30.01 caută: 5 educatori şi 6 educatoare, absol­venţi de şcoală medie şi cu vechime în învăţămînt , 3 laboranţi, absolvenţi ai şcolii medii cu specialităţile : radio­fonie, fotografie şi lucrări fizică ; 1 paznic ; 1 mecanic lăcătuş cunoscînd sudura , 8 îngrijitori (îngrijitoare) curăţenie l­a portari. Solicitanţii se vor prezenta la ser­viciul administrativ al școlii între orele 16—17 s­tarea școlii nr. 3 cu limba de predare maghiară, una din cele mai vechi școli din Ardeal. Sărbătorirea acestui impor­tant eveniment va dura pînă la 22 septembrie cînd se va dezveli o placă comemorativă, iar școala va primi nu­mele scriitorului maghiar Kölesey Fe­renc. Spectacolele Circului de Stat al Uniu­nii Sovietice reîncep luni 20 mai în arena Circului de Stat. Spectacolele încep la ore fixe (16 și 20.30), după care accesul publicului în sală este in­terzis. În cadrul schimburilor reciproce sta­bilite între Uniunea Tineretului Mun­citor şi Uniunea Tineretului Popular Iugoslav, sîmbătă a părăsit capitala o delegaţie de tineri muncitori din Bucureşti care va vizita oraşul Bel­grad. Delegaţia este condusă de tov. Vasile Neagoe, secretar al Comitetului Orăşenesc U.T.M. Bucureşti.­ ­ Zilele acestea a apărut cea de a patra ediţie a Catalogului de timbre emise in R. P. Romînă începînd din anul 1948.­ ­ In sala Palatului Culturii din Tg. Mureş a avut loc sîmbătă recitalul violoncelistului Daniel Şafran artist emerit al R.S.F.S.R., laureat al Pre­miului Lenin. Recitalul s-a bucurat de un mare succes. ★ Sîmbătă s-a înapoiat în Capitală, venind cu avionul de la Geneva dr. Octavian Belea, preşedintele Crucii Roşii a R. P. Române, prof. dr. I. Ju­rai, preşedinte al sfatului medical ştiinţific din Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale,, dr. D. Mureşan, asistent la I.M.F. Bucureşti şi dr. V. Arcan, care au asistat la lucrările se­siunii generale anuale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.­ ­ Pag.1-a Im avmim TEATRE : Teatrul de Operi si Balet al R-P.ft 11 : Cio Cio­san 19,30: Fintîna dia Baccisarai ; National­­. Caragiaie" (sala Comedia) 10,30 : Conferinţa ex­perimentau­­ 15 : Blestematele fantome­­ ly.30 : Apus de soare ; National ,1. l. Caragiale (sala Studio) 10.: Doamna nea­gră din sonete, Omul destinului (spectacol cedat); 15: Reţeta fericirii; 19,30: Zia­riştii ; Municipal (sala Matei Millo) 10 : Răzvan Şi Vidra ; 15 : Nebuna din Chaillot; 19,30 : Arcul de triumf ; Municipal (sala Filimon Sîrbu) 10 : Omul care aduce ploaie ; 15 : C făclie, Ianche şi Cadir ? 19.30 : învă­ţătoarea ; Armatei (sala Magheru) 10 : Ma­tineu literar Despot—Vilejui—Vlaicu ; 15 : Femeia îndărătnică ; 19,30 : Aşa va fi * Armatei (sala teatrului C.C-S.) 19,30 : Vlaicu Vodă ; Armatei (sala Modern) 10 : Suflete de hîrtie ; 16 : Dragoste tîrzie ; 20: Suflete de hîrtie , Armatei (str. Uranus) 19.30 : Mama Angheluşa doftoroaie Cîrlanii şi Hartă Răzăşul ; Muncitoresc C.F.R. (Giu­leşti) 15 : Intr-un ceas bun ; 211 : Miles glo­­riosus (Soldatul fanfaron); Tinerelului 10 : Mult zgomot pentru nimic ; 15.30 : împără­ţia oglinzilor strîmbe (spectacol cedat)» 19.30 : Cadavrul viu ; ,,C. Nottara" 10 : Nota zero la purtare ; 16 : Mătrăguna ; 20 : Uliţa fericirii ; Opereta 10,30 : Plutaşul d® pe Bistriţa ; 19,30 : Lăsaţi-mă să cînt ; „C. Tănase'' (Sala Savoy) 16 şi 20 : Bujor al XIMea !­­C. Tănase" (sala Victoria) 20 : Concert ,,Vine, vine primăvara", Q.S.T.A. (sala Dalles) 17,30 şi 21 : Muzica a viaţa mea ; Ţăndărică (sala Orfeu) 11 : Lanţul minciunilor şi Casota­ iepuraşului *, 16 : Mariuca şi merele de nur, Găinuşa harnică ; 20 : 2­0 pentru noi , Ţăndărică (sala din Academiei) 11 : Galoşul fermecat ; 20 : Mi­lioanele lui Arlechin. Finala celui de al //­/ca concurs repu­blican al tinerilor artişti din teatrele dra­matice : Teatrul Evreiesc de Stat din Iaşi (sala Teatrului Evreiesc de Stat din Bucu­reşti) 15 . Peste 20 de ani. CINEMATOGRAFE : Patria : Dragoste de mamă , Republica, I. C. Frimu, Mioriţa, G. Coşbuc : Căsnicia dr. Danwitz ; Magheru, Central : Ora H ; V. Alecsandri Vasile Roabtă, Al. Sahia, 1 Mai : Oameni fără importanţă ; Bucureşti, Libertăţii : Citadela sfărîmată. Completare: Farmecul adîncurilor; Elena Pavel : Fiica mea trăieşte la Viena ; Lumina, înfrăţirea între popoare; N. Băl­­cescu­ : Dispărut fără urmă ; Victoria : Chitarele dragostei ; Doina: Arta : Don Juan ; Maxim Gorki : Primele bucurii­­ Tineretului : Tu şi camarazii tăi ; Tim­puri Noi : Măgăruşul Magdanei. Com­pletare : Album sportiv ; Gh. Doja, Donca Simo : Inima cîntă ; Al. Popov : Omul din umbră; Griviţa : Rîpa dracului , Cultural Thérèse Raquin : Unirea, Munca, Ilie Pintilie : Frumoasele nopţii •, C- David: Coasta lui Adam­s T. Vladimirescu : Balada Siberiei­­, Moşilor : Aida » 23 August : In toiul luptei; Popular : Ultima întîlnire ; M. Eminescu : Dansează, mică doamnă Volga: Cu faţa spre Public; Yves Mon­tand ; Olga Baticio : Garnizoana nemuri­toare ; Aurel Vlaicu : Prea tîrziu ; Alianţa: Trandafirii lui Allah ; Piacura : Feroviarul. TELEVIZIUNE : ora 15.45 . Transmisie de la Stadionul 23 August a întîlnirii interna­ţionale de fotbal R.P.R.—R.P. Polonă ; ora 17.30 : Transmisie de la Stadionul 23 Au­gust a întîlnirii internaţionale de rugbi R.P.R.—Franţa; ora 20: Actualitatea în ima­gini (film); Rio Escondido (film mexicanii Buletin de ştiri. EXPOZIŢII : Expoziţia R. D. Vietnam (sala Dalles) ora 10—22: Industria R. Cehoslovace (Parcul I. V. Stalin) ora 8,30— 20­; Expoziţia de desene a copiilor din Uruguay (Bd. 6 Martie nr. 32) ora 9—21 ; Expoziția gazetelor de perete sati­rice (strada Batiştei nr. 14) ora 9—13 ; MUZEE : Muzeul de Artă al R.P.R. (Pala­tul Republicii) ora 11—20 ; Muzeul de artă populară al R­PR. (Calea Victoriei nr. 107) ora 16—22 ; Muzeul Militar Central (Bd­ N. Bălcescu) ora 11—20 ; Muzeul sa­tului (Șos. Kiseleff nr. 20) ora 9—17 ; Mu­zeul Sirau (Bd. Magheru nr. 9) ora 10—­ 13 și 16—19. IIIilUIMM Institutul Meteorologic Central anunţă pentru zilele de 19, 20 şi 21 mai, următorul timp probabil : In Bucureşti ! Vremea rămîne relativ caldă, cu cer schimbător. Temporar averse de ploaie. Vînt slab pînă la potrivit. Tem­peratura în general staţionară. In ţară . Vremea rămîne relativ caldă, cu cer schimbător, mai mult acoperit în vestul tării unde vor cădea ploi intermi­tente. In restul țării averse locale. Vînt slab cu intensificări în vest. Temperatura în general staționară. Minimele vor oscila între 8—16 grade, iar maximele între 15—25 grade.

Next