Romînia Liberă, mai 1957 (Anul 15, nr. 3909-3932)
1957-05-19 / nr. 3922
Duminică 19 mai 1957 — nr. 3922 Un efort S emnalam intr-un articol de acum cîteva zile unele aspecte ale răspunderii părinţilor în educarea tineretului, în legătură cu faptul că, la noi, se mai manifestă încă anumite vestigii ale mentalităţii burgheze, concretizate prin apucături huliganice, abateri de la morală şi altele. Tot atunci, puneam asemenea manifestări în legătură cu contactul unor fii de oameni de multe ori onorabili, cu elemente descompuse care-i influenţează în mod nefast. Să încercăm să atingem, în cele ce urmează, un alt aspect. Nu de mult a fost descoperit un grup de elevi care practicau traficul cu bilete de cinematograf Cercetîndu-se cazul, s-a ajuns la concluzia că de pe urma acestui trafic, elevii nu se alegeau cu nici un profit şi că ei înşişi nici nu urmăreau vreun asemenea cîştig. Tinerii au fost organizaţi de un cetăţean suspect, care, speculind setea lor de aventură, şi-a făcut din aceasta o sursă de venituri. Elevii, pur şi simplu, se distrau, aveau diferite consemne, respectau anumite reguli, o anumită ierarhie în banda de traficanţi de bilete şi aşa mai departe. Iar traficantul propriu zis, în posesia biletelor, achiziţionate cu ajutorul tinerilor, obţinea cu neruşinare suprapreţuri de la amatorii de cinematograf. Fireşte, nu încercăm să-i scăpăm de răspundere pe elevii infractori, nici pe părinţii, lor, însăşi fapta tinerilor amintiţi dovedeşte cit de şubredă este educaţia primită în familie. Totuşi merită să ne ocupăm puţin de acest caz, în care setea de peripeţii a unor tineri — în general o pornire pozitivă — a fost canalizată de un făgaş rău de un element descompus. Intradevăr, oricine a visat în tinereţe o mare aventură, o acţiune curajoasă, o călătorie pe pămînturi neumblate. Cînd tinereţea te îndeamnă spre astfel de visuri, cînd mintea ţi-e plină de faptele atîtor eroi din cărţi, uneori e suficient un pas greşit ca să porneşti în mod necugetat pe panta unor apucături rele. Şi rubricile informaţiilor diverse din ziare au fost în trecut întotdeauna pline de asemenea întîmplări ale unor tineri. Azi, în ţara noastră, creşte un tineret nou, sănătos, educat în spiritul socialismului. Cu atît mai mult, nu ne putem îngădui rebuturi omeneşti din rîndul tineretului. Pentru aceasta avem azi cu totul alte posibilităţi decît cu 10—12 ani în urmă, dar pe alocuri aceste posibilităţi nu sînt destul de folosite De ce n-ar fi organizate într-o mai largă mă- necesar sură excursii ale tinerilor prin ţară, în care plăcerea călătoriei să fie îmbinată cu dorinţa de a cunoaşte şi cu pornirea spre aventură ? Cum ar putea concura păţania micilor traficanţi de bilete de cinema, cu un traseu plin de farmec şi de surpriză pe Valea Jepilor, bunăoară ? Sau cum ar putea rezista tentaţia oricărei aventuri huliganice, faţă de străbaterea Deltei într-o barcă ? Cine a încercat senzaţiile unei robinsoniade în plină natură, în mijlocul unor frumuseţi de care patria noastră este plină, cu greu va mai putea cădea victimă curselor întinse de unele elemente descompuse. Toate acestea se cer organizate cu mai multă grijă, astfel incit să-i atragă şi să-i entuziasmeze pe tineri, iată numai un exemplu : în cîteva luni, concursul organizat de radiodifuziune sub titlul ,,Drumeţii veseli" a izbutit să mobilizeze în jurul unei preocupări educative mii şi mii de tineri (socotind doar pe cei care participă direct, nu şi pe cei care urmăresc numai emisiunile). Aceasta demonstrează că pentru a educa tineretul nu ajunge numai să-i dăm poveţe în ore de clasă sau în şedinţe. Pentru o educaţie multilaterală este necesară găsirea unor forme dintre cele mai variate şi interesante, capabile să strîngă în jurul lor masa tineretului. Aceasta presupune o participare activă a educatorilor. Ei trebuie să deschidă larg ochii tineretului către orizonturile nebănuite ale unor asemenea preocupări şi să determine o adevărată pasiune pentru cunoaşterea ţării, pentru cercetări ştiinţifice, pentru marea aventură a descoperirii lumii înconjurătoare. Desigur, lucrul acesta necesită un efort din partea şcolii, din partea profesorilor şi din partea părinţilor. Printr-o studiere atentă, acest efort poate fi substanţial redus : tinerii nu sunt pretenţioşi; ei pot străbate kilometri întregi pe jos sau cu mijloace rudimentare de transport, dacă ţinta propusă îi entuziasmează. Aşadar, cu mijloace simple, fără cheltuială inutilă, să strîngem mai mult în timpul său liber tineretul în jurul unor preocupări mereu mai frumoase şi folositoare, izgonind plictiseala şi şablonul acolo unde acestea şi-au croit drum. Ar fi o cale pentru ca numărul celor care rămîn de o parte, pradă unor apucături negative, să se împuţineze. Şi fără îndoială că un asemenea rezultat merită efortul nostru al tuturor. AL. CORNESCU Intîlnirea de fotbal R.P.R. (R) — R.P. Polonă (R) Pe stadionul „23 August“ din Capitală în deschidere la partida internaţională de rugbi R.P.R.—Franţa, cu începere de la ora 15.45 se desfăşoară intîlnirea internaţională de fotbal dintre reprezentativele secunde ale R.P.R. şi R. P Polonă. In partida de azi, cele două echipe au următoarea alcătuire: R P.R.: Dungu — Zbîrcea, Brînzei, Macri — Hidișan, Tănase — Gîrleanu, Lereter, Ciosescu, Mesaros, Boros. R. P. POLONA : Wyrobek — Durnyak, Grzybowski, Budka — Janczyk, Olejnik, — Ciupa, Jarek, Uznanski, Soporek, Kowalec. Partida va fi arbitrată de Rumianţev (R. P. Bulgaria), ajutat la tuşe de C. Mitran şi P. Kroner. Partida va fi transmisă în întregime de posturile noastre de radio pe programul I. De asemenea, postul de televiziune va transmite în întregime atit întîlnirea de fotbal, cit şi cea de rugbi. Alergările de galop de la hipodromul Băneasa Reuniunea alergărilor de galop de azi după amiază, de la hipodromul Băneasa, oferă un program bogat şi interesant cuprinzînd opt premii. Intrunul din acesta, anume în Premiul Cîmpulung, îşi va face reintrarea Capra, campioana turnului nostru. Din restul programului se mai impun în mod deosebit atenţiei cele două alergări rezervate „doi anilor“ inediţi în Premiul de încercare. Peste 60 metri la aruncarea ciocanului In cadrul primei etape a campionatului republican de atletism pe echipe care a început ieri pe stadionul Tineretului din Capitală, s-a înregistrat o performanţă valoroasă, care aparţine atletului Nicolae Răşcănescu (C.C.A.) El a aruncat ciocanul la 60,27 m., stabilind un nou şi preţios record republican. Celelalte probe terminate în prima zi a etapei au fost cîștigate de: dischete: Lia Manoliu 45,66 m; 400 m. garduri: Ilie Savel 54”,2; 100 m. plat fete : Claudia Russe 12”7 ; 100 m. plat băieți: I- Wiesenmayer 11“; lungime băieţi: Reicher 6,73 m.; 3000 m. obstacole: Victor Pop 9’13“4’; 800 m. plat băieți: Zoltán Vamos 1’54”5’; suliţă băieţi: A. Demeter 66,90 m ; înălţime fete : Iolanda Balaş 1,70 m. întrecerile continuă azi tot pe Stadionul Tineretului, începînd de la ora 10, şi după amiază de la ora 15. PORT Partida de ru®bi R. P. R. — Franţa Azi după amiază, cu începere de la orele 17,30 se desfăşoară pe stadionul „23 August“ din Capitală întîlnirea internaţională de rugbi R.P. Romina— Franţa, care suscită un deosebit interes, dată fiind valoarea internaţională a rugbi-ului francez. Iată formaţiile celor două echipe: R.P.R. : Buda — Bărăscu, Ilie, Nanu Penciu — Chiriac, Ionescu, — Moraru, Paloşanu, Filorescu — Marinache, Blăgescu, — Teofilovici, Iordăchescu, Cotter ; FRANŢA : Vannier — Mauduy, Vignes, M. Prat, Darrouy — Haget, Dufay, — Monda, Barthe, Crauste — Hoche, Normand — Domenech, Vigier, Manterola. Partida va fi arbitrată de L. M. Boundy (Anglia). o România libera Vizita delegaţiei parlamentare din R.P.F. Iugoslavia Momente de la Medgidia Prin telefon de la trimisul nostru special Este un fapt cunoscut de secole că între poporul nostru şi cel iugosilav a existat o trainică prietenie stabilită mai cu seamă prin lupta comună contra cotropitorilor. Cele două popoare ale noastre s-au înţeles şi s-au ajutat. Au suferit şi au singerat pentru cauza sfriită a libertăţii. Fac aceste aprecieri acum, pentru că însoţind delegaţia , am poposit în oraşul Medgidia, unde sunt locuri care dovedesc prin limbajul faptelor temeinicia sentimentului nostru de prietenie. Puţini cunosc poate că la Medgidia semnele luptei noastre comune stat atît de evidente. Pămîntul dobrogean este destul de depărtat de cel iugoslav deşi pe amiadouă le scaldă aceeaşi Dunăre. Aceasta nu a constituit insă niciodată un impediment căci şi cîmpia de la Cosovo nu este chiar atît de aproape de pămtntul nostru. Şi totuşi acolo ca şi aici, fiii celor două popoare au fost alături pentru a înfrunta urgia stăpînitorilor. Pe dealurile de la Medgidia am mers la monumentul ostaşilor şiroi căzuţi în primul război mondial. Fericirea a făcut ca aici să întîlnim pe profesorul Constantin Olteanu din localitate, participant la lupte şi care a relatat oaspeţilor iugoslavi întreaga tragedie, dar totodată şi gloria luptătorilor diviziei a I-a Sîrbe, condusă, de colonelul Ştefan Hagici. Divizia l-a sirbă de voluntari a luptat pe meleagurile Dobrogei între 25 august şi 12 decembrie 1916*. Voluntarii proveneau rfih rindurile tinerilor înrolaţi cu forţa în armata austro-ungară şi care au întors armele contra celor care i-au luat. Printre ei erau mulţi tineri între 16—20 de ani, deslipiţi de lingă familii şi duşi să moară în lupte nedrepte. Divizia a acoperit um front,de 70 km. luptîflid pentru apărarea satelor dobrogene ca : Copargeaua, Amzacea, Topraizarii, altele Alături de luptătorii sîrbi se aflau în cadrul aceleeaşi divizii şi luptători români. Poporul nostru le-a cinstit întotdeauna memoria. Mormintul unde zac osemintele a 2000 voluntari sîrbi, croaţi şi sloveni, este frumos îngrijit, sădit cu flori. Piatra obeliscului a fost adusă din Iugoslavia, iar la lădiţele în care s-au depus osemintele lor, familiile acestora au trimis pămînt din locurile lor natale pentru a-i aşeza la ele. La solemnitatea depunerii unei coroane de către delegaţie, au asistat şi membrii ambasadei R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti la frunte cu ambasadorul N. Vujanovici. Locuitorii oraşului Medgidia au participat în număr mare la solemnitatea depunerii buchetelor de flori pe piatra funerară. La Medgidia delegaţia a vizitat Uzinele metalurgice de utilaje pentru agricultură, luînd cunoştinţă de străduinţa depusă de muncitori şi tehnicieni pentru asigurarea pieselor necesare maşinilor agricole. Oaspeţii au poposit apoi la staţiunea viticolă Murfatlar unde au luat cunoştinţă de metodele de cultivare a viţei de vie. Pentru a păstra pitorescul, conducerea staţiunii a servit apoi o gustare într-una din pivniţe, făcîndu-le oaspeţilor cunoştinţă cu zece feluri de vinuri, fiecare cu buchetul şi gustul său propriu, înainte de a părăsi regiunea comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Constanţa a oferit o recepţie la cinstea delegaţiei la care au participat numeroşi invitaţi. Gazdele şi oaspeţii au toastat pentru prietenia dintre cele două popoare, pentru socialism, pentru pace In lume. CONST. SIRBU Aspect de la vizita făcută zilele trecute de oaspeţii iugoslav, pe şantierul hidrocentralei „V. I. Lenin" de la Bicas Foto : MIHAI POPESCU O lecţie de „balon oval“ Ceea ce izbeşte în deosebi pe observatorul francez venit la Bucureşti ca să descopere aici rugbi-ul romînesc este dorinţa tuturor responsabililor şi a tuturor celor care-l practică să înveţe şi să reţină „lecţia de balon oval". In ceea ce mă priveşte, nu mă îndoiesc că în felul acesta romînii vor putea să recupereze într-un timp mai scurt decit francezii rămînerea lor în urmă faţă de britanici. Francezii nu au aceeaşi dispoziţie de spirit pe care o au romînii, ei sînt mai puţin sîrguitori atunci cînd este vorba de studierea tehnicii vechi şi noi ale acestui joc. Ştiindu-se inspiraţi, încrezîndu-se in natura lor fericită, au întrucîtva ambiţia să adapteze rugbi-ul temperamentului lor şi nu — aşa cum se recomandă — să adapteze temperamentul lor rugbi-ului ! Spiritul de curiozitate al romînilor, dorinţa lor de a se perfecţiona, vor putea fi totuşi satisfăcute de întîlnirea cu „tricolorii", cel puţin dacă desfăşurarea meciului nu va contraria prea în mare măsură intenţiile cît se poate de bune ale celor din urmă. Dacă înaintarea franceză de pildă va reuşi să plaseze suficient balonul atacanţilor săi, românii vor putea observa — pentru a trage foloase — maniera a doi jucători care merită o preţuire deosebită : Maurice Prat şi Michel Vannier. Maurice Prat, „trei sferturi" din echipa Lourdes, este un campion al clasicismului. El este produsul desăvîrşit al unei munci îndîrjite, înainte de a deveni atacantul francez nr. 1 şi-a studiat îndelung adversarii, şi-a ameliorat neîncetat viteza de depăşire şi a căutat să ajungă la o simplitate de evaluare din ce în ce mai mare. Uitaţi-vă bine la Prut şi imitaţi-l: este un model de tehnică individuală şi de spirit colectiv. Cît despre Michel Vannier, fundaş al echipei Rancinng Club reprezintă ceea ce îndrăzneala franceză a adus mai de preţ în jocul de rugbi modern : elementul surpriză al ofensivei. Intervenţia fundaşului într-un atac pe „trei sferturi" poate hotărî adeseori soarta jocului şi poate face să crească interesul unei partide, mai ales atunci cînd este vorba de un specialist atît de rapid ca Vannier. Nu voi fi surprins dacă acesta din urmă, intervenind în atacul echipei franceze, va pune apărătorii români în faţa unei probleme dificile. Cu atît mai bine deci dacă romînii vor şti să tragă foloase de pe urma acestei „misiuni“ franceze în Romînia. Ţin să adaug însă că francezii nu au intenţia să îmbrace Vestmîntul sever al profesorului pentru a intra pe stadionul „23 August". Ei preferă pantalonaşul scurt al copilului Parisului și vestmîntul luminos al toreadorului. DENIS LALANNE redactor de rugbi la ziarul „L’Equipe“ — Paris 1 «3i î* * *=i A* sa=i sa: as: ifc=i «î aw 3« Ais Pe scurt • La ştrandul „Dante Gherman" din Capitală, se dispută azi, de la ora 11, întîlnirea internaţională de polo pe apă Ştiinţa Bucureşti —Burevestnik Kiev. De la ora 10, va avea loc primul concurs al înotătorilor fruntaşi în bazin descoperit. In caz de timp nefavorabil, intinirea va avea loc la bazinul Floreasca. • Pe stadionul Giuleşti, cu începere de la orele 10, lotul de tineret (fotbal) al R.P.R. susţine o partidă amicală cu echipa Locomotiva Gara de Nord (categoria B). • Pe stadionul Tineretului din Capitală se dispută azi de la orele 10.15 finala campionatului republican de handbal masculin între echipele C.C.A. şi Dinamo Oraşul Stalin. • Intîlnirea internaţională de baschet R.P.R. — Italia, care urma să se desfăşoare ieri, a fost amînată, din cauza timpului nefavorabil, pentru luni ora 17,30, fie pe stadionul Republicii, fie — în caz de timp nefavorabil — in sala Floreasca, de la orele 19,30. Noutăţi de la Biblioteca Centrală de Stat Biblioteca Centrală de Stat a primit în ultimele zile următoarele lucrări : „Legal Medicine Patholog and Toxiarlogy“ apărută la Crafton New York; ,,The conservation of Antiquities and Works of Art“ (V. Plenderleith New York). Biblioteca de Stat a achiziţionat 96 stampe japoneze, o suită de Joshy Foşi lucrată în 1886. O enciclopedie de bibliografie: „American Men of Science“ a venit la trei volume: II ştiinţele psihice, II ştiinţele biologice, 111 ştiinţele sociale (Ediţia Science Press Lancaster P. A.) Din cele patru volume ale lui „Progres in Nuclear Phisics", editor O. R. Frisch, a sosit volumul I. De asemenea volumul VI din enciclopedia „Chemical Reactions" (Scientic Books — London). Un manuscris ucrainean preţios a fost achiziţionat de Biblioteca Centrală de Stat , un scris medio-bulgar cu circulație în Moldova de Nord în secolul XVI. Cercetări ştiinţifice privind igiena muncii şi bolile profesionale Institutul de Cercetări Medicale, de pe lingă Filiala Cluj a Academiei R.P.R., a întreprins o serie de studii în direcţia igienii muncii şi a bolilor profesionale. Printre altele, s-au studiat problemele: ionizarea aerului şi rezistenţa organismului la infecţii, aprovizionarea cu apă potabilă in mediul rural şi industrial, silicoza experimentală cu revoluţie rapidă sau cu apariţie intirziată, studiul dermatozelor profesionale la o gospodărie agricolă colectivă şi la o gospodărie de stat viticolă. Pe baza rezultatelor obținute au fost redactate şi date publicității o serie de lucrări științifice. O noua baia comunală la Tg. Mureș Tri n/Tincc? u- i_ -------------j — 4-1-1 x v-i. i*iui\iiy mes ia «-vi* cis^miixucixtui nostru). Constructorii și instalatorii T.R.C.L. din Tg. Mureş au terminat de curînd localul noii băi comunale din oraş. Baia modernă dispune de 30 de cabine cu vane, zeci de duşuri, bazine cu apă caldă şi rece, secţii de aburi, de masaje, pedicure. Emisiune de timbre sportive Luni 20 Prai apare o nouă emisiune de timbre dedicate Cupei Europei (gimnastică) cuprinzind patru valori (20, 35, 55 bani și 1,70 lei). MARZAROTTO, oraşul martir, pronunţă... se (Urmare din pag. 1 a) apoi pradă flăcărilor. Copiii Încă în viaţă strigau cu disperare. Soţia mea ardea ca o torţă. Doream din toata puterile să se isprăvească şi am luat hotărîrea să mă arunc asupra mitralierei. Mi-am văzut pentru ultima oară copilaşul de 14 zile, care ţipa lingă mama lui în flăcări. M-aui aruncat asupra mitralierei. Un proiectil m-a lovit în piciorul drept. M-am trezit apoi în pădure unde am reuşit să mă pun la adăpost". Astfel îşi termină povestirea Carlo Cardi care a avut zece membri din familia lui asasinaţi, printre care soţia, cei doi băieţi : Alberto, de 16 luni şi Valter de 14 zile, tatăl şi mama. După îngrozitoarea încercare, localnicii din Marzabotto nu s-au predat. După ce Italia a depus armele, eroicii partizani şi supravieţuitorii, sub conducerea comuniştilor şi a socialiştilor, uniţi frăţeşte, au ştiut să regăsească drumul vieţii şi al speranţei şi au făcut din lupta pentru pace sarcina lor principală. O ŞEDINŢA EXTRAORDINARA A CONSILIULUI COMUNAL De curînd, Consiliul comunal s-a întrunit într-o şedinţă extraordinară pentru a-şi exprima punctul de vedere în legătură cu apelul Comitetului Executiv al Consiliului Mondial al Păcii şi cu luarea de atitudine a oamenilor de ştiinţă faţă de cursa deşănţată a înarmărilor atomice şi nucleare Tribunele rezervate publicului erau înţesate de bărbaţi şi femei , muncitori şi ţărani, care mai purtau încă veşmintele de lucru. Unii dintre ei îşi aduseseră şi copiii. In clipa cînd primarul s-a ridicat şi într-o tăcere adîncă se pregătea să-şi rostească cuvintarea, se citeau pe chipurile celor de faţă emoţia şi o hotărîre fermă. „Noi — a început Mario Cheli — care am fost greu loviţi de război, atît moral cît şi material, nu putem rămîne spectatori indiferenţi faţă de grava primejdie ce apasă asupra vieţilor de milioane de fiinţe omeneşti, prin continuarea experienţelor termonucleare şi ameninţarea războiului însoţită de folosirea infernalelor unelte de distrugere în masă. Noi — a urmat primarul din Marzabotto — protestăm cu energie împotriva amenajării de către Statele Unite, cu aprobarea lipsită de răspundere a guvernului, a unor baze atomice pe teritoriul italian. Cînd am văzut trecînd prin faţa locului care aminteşte sacrificiul celor 1830 cetăţeni ai noştri, coloanele militare străine care transportau proiectile atomice pentru tunurile instalate în districtul Veneţia, ne-am dat seama cît de urgentă este acţiunea noastră“. Consiliul comunal a aprobat apoi în unanimitate ordinea de zi în care, printre altele, după ce se însuşesc apelurile oamenilor de ştiinţă germani, apelul profesorului Jolliot Curie şi al lui, Schweitzer, se adresează localităţilor martire surori * Oradour sur Glane, Lidice, Coventry, Varşovia, Stalingrad, Dresda şi Hiroşima, cerîndu-le „să se ia o iniţiativă comună care să unească pe oamenii din lumea întreagă în această sînită bătălie pentru viaţa şi viitorul neamului omenesc“. O DECLARAŢIE PENTRU CITITORII ZIARULUI „ROMÂNIA LIBERĂ“ Primarul, un tînăr muncitor comunist, care m-a primit cu multă prietenie, mi-a acordat apoi o scurtă declaraţie pentru cititorii ziarului „Romînia liberă": „In faţa pericolului care ameninţă omenirea, aprob lansarea de către Comitetul Executiv al Consiliului Mondial al Păcii a unui apel adresat tuturor popoarelor pentru a cere interzicerea experienţelor în curs şi încetarea lor imediată. Sunt sigur că apelul acesta va fi primit şi sprijinit de popoarele lumii. Primejdia nu se datoreşte numai experienţelor termonucleare, ci şi cursei deşănţate a înarmărilor atomice, în această situaţie popoarelor nu Ie rămîne decît să lupte pentru a face să triumfe voinţa lor de pace. Nu există neînţelegeri, oricît ar fi de grave, care să nu poată fi soluţionate pe cale paşnică şi care să justifice folosirea armelor atomice. Sunt de părere că lupta popoarelor nu trebuie să se limiteze la a cere numai interzicerea şi încetarea experienţelor, ea trebuie să continue pentru a obţine desfiinţarea armelor de distrugere în masă, cerînd dezarmarea generală şi progresivă. Popoarele, dacă vor fi unite, vor avea forţa să cîştige şi această luptă sfîntă. Marzabotto, oamenii săi, poporul Italiei, vor fi în primele rînduri. Noi nu ne resemnăm, ci alegem calea luptei. Suntem siguri că apelul nostru nu va rămîne neauzit. Doresc poporului frate şi prieten din Romînia multă fericire şi succes în construcţia noii societăţi socialiste, care este cea mai bună garanţie pentru o pace durabilă“. DANIE POLI „Minuni“ uşor explicabile. (Urmare din pag la) kilograme de carne şi un kilogram de caşcaval lipsă . Mai trebuie spus însă că la acest local mari greutăţi fac şi consumatorii care sunt recalcitranţi şi devastează mobilierul. Este deci o obligaţie comună şi a personalului localului şi a clienţilor, ca restaurantul „Calul Bălan“ să-şi recapete culoarea înscrisă pe frontispiciu... ★ O raită prin câteva restaurante din Capitală te duce deîndată la concluzia că in sectorul alimentaţiei publice există în momentul de faţă grave deficienţe ce se cer grabnic curmate. Brigăzile de control, (acolo unde au constatat asemenea cazuri) au şi luat măsurile administrative cuvenite încheind totodată actele necesare pentru a fi înaintate procuraturii. Delapidatorii bunului public trebuie pedepsiţi de lege aşa cum se cuvine. Ei trebuie scoşi din mijlocul colectivelor de muncă ca nişte buruieni care opresc bunul mers al lucrurilor. In reportajele viitoare vom înfăţişa opiniei publice şi organelor în drept, alte asemenea situaţii ce se cer de urgenţă curmate... D. TABACU O INFORMAŢII Stmbătă dimineaţă E. I. Afanasenko, ministrul Invăţămîntului al R.S.F.S.R., conducătorul delegaţiei de oameni de cultură din R.S.F.S. Rusă care participă la manifestările din cadrul Decadei culturii R.S.F.S.R., şi prof R. V. Merţlin, rectorul Universităţii „Cernîşevski“ din Saratov, doctor în ştiinţele chirpice, membru al delegaţiei, au vizitat Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. Sîmbătă la amiază delegaţia de oameni de cultură din R.S.F.S.R. a făcut o vizită la Consiliul general Arlus. ★ In timpul decadei culturii din R.S.F.S.R. o seamă de scriitori şi critici literari din Capitală vor pleca în diferite regiuni ale ţării pentru a ţine conferinţe. - Sîmbătă după amiază a sosit în Capitală Luigi Grassi, secretar al Federaţiei Sindicale Mondiale, pentru a participă la lucrările celei de a doua conferinţe internaţionale a muncitorilor din transporturi, porturi şi pescuit, care va avea loc la Bucureşti între 21 şi 25 mai. ★ Sîmbătă la amiază a sosit în Capitală Robert Smith, secretar general ad-interim al Federaţiei Mondiale a Asociaţiei pentru Naţiunile Unite, pentru a participa la seminarul internaţional „Educaţia adulţilor în Europa“ organizat de Federaţia Mondială a Asociaţiilor pentru Naţiunile Unite în colaborare cu U.N.E.S.C.O. . Muncitorii întreprinderii „Electromontaj“ nr. 1 au terminat lucrările de construcţie şi montaj a unei noi linii electrice pe stîlpi de beton armat centrifugat de 35 kv care pleacă de la staţia de transformare Jilava la Budeşti. Prin construirea acestei linii şi a unei staţii la Budeşti de 35/15 kv care face legătura cu reţeaua electrică existentă se va îmbunătăţi mult alimentarea cu energie electrică a oraşului Olteniţa, creîndu-se totodată posibilităţi de electrificare a noi sate şi comune din apropierea liniei. In baza acordului încheiat între R.P.R. şi Suedia, „Tarom“ va deservi cursa aeriană regulată de pasager, Bucureşti—Stockholm. In vederea deschiderii acestei linii, un avion românesc a plecat sîmbătă dimineaţa în prima cursă tehnică, pe acest traseu, Teatrul Armatei a prezentat sîmbătă seara în sala C.C.A. din b-dul 6 Martie, premierele „O repetiţie moldovenească“, falsă într-un act de Costache Caragiale, în regia lui Val Săndulescu şi piesa „Trei Crai de la Răsărit“ comedie în două acte de B. P. Haşdeu în regia lui George Rafael. ★ In zilele de 17—18 mai în oraşul Ploeşti s-au desfăşurat lucrările consfătuirii pe ţară organizată de Consiliul central A.S.I.T. cu tema : îmbunătăţirea calităţii utilajului petrolifer fabricat în R.P.R.“ . Sîmbătă a început la Satu Mare sărbătorirea a 400 de ani de la înfiin-CENTRUL ŞCOLAR DE CONSTRUCŢII din şos. Mihai Bravu 428 raion T. Vladimirescu, tatalon 9.30.01 caută: 5 educatori şi 6 educatoare, absolvenţi de şcoală medie şi cu vechime în învăţămînt , 3 laboranţi, absolvenţi ai şcolii medii cu specialităţile : radiofonie, fotografie şi lucrări fizică ; 1 paznic ; 1 mecanic lăcătuş cunoscînd sudura , 8 îngrijitori (îngrijitoare) curăţenie la portari. Solicitanţii se vor prezenta la serviciul administrativ al școlii între orele 16—17 starea școlii nr. 3 cu limba de predare maghiară, una din cele mai vechi școli din Ardeal. Sărbătorirea acestui important eveniment va dura pînă la 22 septembrie cînd se va dezveli o placă comemorativă, iar școala va primi numele scriitorului maghiar Kölesey Ferenc. Spectacolele Circului de Stat al Uniunii Sovietice reîncep luni 20 mai în arena Circului de Stat. Spectacolele încep la ore fixe (16 și 20.30), după care accesul publicului în sală este interzis. În cadrul schimburilor reciproce stabilite între Uniunea Tineretului Muncitor şi Uniunea Tineretului Popular Iugoslav, sîmbătă a părăsit capitala o delegaţie de tineri muncitori din Bucureşti care va vizita oraşul Belgrad. Delegaţia este condusă de tov. Vasile Neagoe, secretar al Comitetului Orăşenesc U.T.M. Bucureşti. Zilele acestea a apărut cea de a patra ediţie a Catalogului de timbre emise in R. P. Romînă începînd din anul 1948. In sala Palatului Culturii din Tg. Mureş a avut loc sîmbătă recitalul violoncelistului Daniel Şafran artist emerit al R.S.F.S.R., laureat al Premiului Lenin. Recitalul s-a bucurat de un mare succes. ★ Sîmbătă s-a înapoiat în Capitală, venind cu avionul de la Geneva dr. Octavian Belea, preşedintele Crucii Roşii a R. P. Române, prof. dr. I. Jurai, preşedinte al sfatului medical ştiinţific din Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale,, dr. D. Mureşan, asistent la I.M.F. Bucureşti şi dr. V. Arcan, care au asistat la lucrările sesiunii generale anuale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Pag.1-a Im avmim TEATRE : Teatrul de Operi si Balet al R-P.ft 11 : Cio Ciosan 19,30: Fintîna dia Baccisarai ; National. Caragiaie" (sala Comedia) 10,30 : Conferinţa experimentau 15 : Blestematele fantome ly.30 : Apus de soare ; National ,1. l. Caragiale (sala Studio) 10.: Doamna neagră din sonete, Omul destinului (spectacol cedat); 15: Reţeta fericirii; 19,30: Ziariştii ; Municipal (sala Matei Millo) 10 : Răzvan Şi Vidra ; 15 : Nebuna din Chaillot; 19,30 : Arcul de triumf ; Municipal (sala Filimon Sîrbu) 10 : Omul care aduce ploaie ; 15 : C făclie, Ianche şi Cadir ? 19.30 : învăţătoarea ; Armatei (sala Magheru) 10 : Matineu literar Despot—Vilejui—Vlaicu ; 15 : Femeia îndărătnică ; 19,30 : Aşa va fi * Armatei (sala teatrului C.C-S.) 19,30 : Vlaicu Vodă ; Armatei (sala Modern) 10 : Suflete de hîrtie ; 16 : Dragoste tîrzie ; 20: Suflete de hîrtie , Armatei (str. Uranus) 19.30 : Mama Angheluşa doftoroaie Cîrlanii şi Hartă Răzăşul ; Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti) 15 : Intr-un ceas bun ; 211 : Miles gloriosus (Soldatul fanfaron); Tinerelului 10 : Mult zgomot pentru nimic ; 15.30 : împărăţia oglinzilor strîmbe (spectacol cedat)» 19.30 : Cadavrul viu ; ,,C. Nottara" 10 : Nota zero la purtare ; 16 : Mătrăguna ; 20 : Uliţa fericirii ; Opereta 10,30 : Plutaşul d® pe Bistriţa ; 19,30 : Lăsaţi-mă să cînt ; „C. Tănase'' (Sala Savoy) 16 şi 20 : Bujor al XIMea !C. Tănase" (sala Victoria) 20 : Concert ,,Vine, vine primăvara", Q.S.T.A. (sala Dalles) 17,30 şi 21 : Muzica a viaţa mea ; Ţăndărică (sala Orfeu) 11 : Lanţul minciunilor şi Casota iepuraşului *, 16 : Mariuca şi merele de nur, Găinuşa harnică ; 20 : 20 pentru noi , Ţăndărică (sala din Academiei) 11 : Galoşul fermecat ; 20 : Milioanele lui Arlechin. Finala celui de al ///ca concurs republican al tinerilor artişti din teatrele dramatice : Teatrul Evreiesc de Stat din Iaşi (sala Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti) 15 . Peste 20 de ani. CINEMATOGRAFE : Patria : Dragoste de mamă , Republica, I. C. Frimu, Mioriţa, G. Coşbuc : Căsnicia dr. Danwitz ; Magheru, Central : Ora H ; V. Alecsandri Vasile Roabtă, Al. Sahia, 1 Mai : Oameni fără importanţă ; Bucureşti, Libertăţii : Citadela sfărîmată. Completare: Farmecul adîncurilor; Elena Pavel : Fiica mea trăieşte la Viena ; Lumina, înfrăţirea între popoare; N. Bălcescu : Dispărut fără urmă ; Victoria : Chitarele dragostei ; Doina: Arta : Don Juan ; Maxim Gorki : Primele bucurii Tineretului : Tu şi camarazii tăi ; Timpuri Noi : Măgăruşul Magdanei. Completare : Album sportiv ; Gh. Doja, Donca Simo : Inima cîntă ; Al. Popov : Omul din umbră; Griviţa : Rîpa dracului , Cultural Thérèse Raquin : Unirea, Munca, Ilie Pintilie : Frumoasele nopţii •, C- David: Coasta lui Adams T. Vladimirescu : Balada Siberiei, Moşilor : Aida » 23 August : In toiul luptei; Popular : Ultima întîlnire ; M. Eminescu : Dansează, mică doamnă Volga: Cu faţa spre Public; Yves Montand ; Olga Baticio : Garnizoana nemuritoare ; Aurel Vlaicu : Prea tîrziu ; Alianţa: Trandafirii lui Allah ; Piacura : Feroviarul. TELEVIZIUNE : ora 15.45 . Transmisie de la Stadionul 23 August a întîlnirii internaţionale de fotbal R.P.R.—R.P. Polonă ; ora 17.30 : Transmisie de la Stadionul 23 August a întîlnirii internaţionale de rugbi R.P.R.—Franţa; ora 20: Actualitatea în imagini (film); Rio Escondido (film mexicanii Buletin de ştiri. EXPOZIŢII : Expoziţia R. D. Vietnam (sala Dalles) ora 10—22: Industria R. Cehoslovace (Parcul I. V. Stalin) ora 8,30— 20; Expoziţia de desene a copiilor din Uruguay (Bd. 6 Martie nr. 32) ora 9—21 ; Expoziția gazetelor de perete satirice (strada Batiştei nr. 14) ora 9—13 ; MUZEE : Muzeul de Artă al R.P.R. (Palatul Republicii) ora 11—20 ; Muzeul de artă populară al RPR. (Calea Victoriei nr. 107) ora 16—22 ; Muzeul Militar Central (Bd N. Bălcescu) ora 11—20 ; Muzeul satului (Șos. Kiseleff nr. 20) ora 9—17 ; Muzeul Sirau (Bd. Magheru nr. 9) ora 10— 13 și 16—19. IIIilUIMM Institutul Meteorologic Central anunţă pentru zilele de 19, 20 şi 21 mai, următorul timp probabil : In Bucureşti ! Vremea rămîne relativ caldă, cu cer schimbător. Temporar averse de ploaie. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în general staţionară. In ţară . Vremea rămîne relativ caldă, cu cer schimbător, mai mult acoperit în vestul tării unde vor cădea ploi intermitente. In restul țării averse locale. Vînt slab cu intensificări în vest. Temperatura în general staționară. Minimele vor oscila între 8—16 grade, iar maximele între 15—25 grade.