Romînia Liberă, februarie 1958 (Anul 16, nr. 4141-4164)

1958-02-19 / nr. 4156

Pag. 4-a Conflictul franco-tunisian in dezbaterea Consiliului de Securitate­ ­ Consulate franceze închise în Tunisia © Mediaţia­­­etonului şi grijile aliaţilor atlantici NEW YORK 18 (Agerpres). — In după-amiaza zilei de 18 februarie a avut loc o şedinţă a Consiliului de Securitate, convocat în urma plînge­­rii guvernului Tunisiei împotriva a­­gresiunii comise de Franţa prin bom­bardarea de către aviaţia franceză a localităţii tunisiene Sakiet-Sidi Yussef. Pe ordinea de zi a Consiliului a mai figurat şi „contraplîngerea“ guvernu­lui Franţei care învinuieşte Tunisia că ar sprijini lupta poporului alge­­rian pentru independenţă. In cursul dezbaterilor, reprezentantul Japoni­ei, Matsudeira, a propus Consiliului să-şi amîne dezbaterile, deoarece atît Franţa cît şi Tunisia au acceptat „bu­nele oficii" oferite de S.U.A. şi Ma­rea Britanie. Delegatul tunisian Mon­­gi Slim a acceptat propunerea de a­­mînare a dezbaterilor Consiliului de Securitate în problema agresiunii franceze împotriva teritoriului Tu­nisiei, rezervîndu-și dreptul să cea­ră convocarea de urgentă a Consiliu­lui in cazul cînd „bunele oficii" an­­glo-americane nu vor da rezultate. Propunerea japoneză de amînare a fost adoptată în unanimitate fără dezbateri. PARIS 18 (Agerpres). — Accepta­rea de către guvernul Franţei a „bu­nelor oficii” ale guvernelor de la Lon­dra şi Washington în problema tuni­siană readuce în comentariile occiden­tale problema relaţiilor dintre aliaţii atlantici. Discutarea agresiunii fran­ceze în Consiliul de Securitate, subli­niază agenţia United Press, ar putea aduce grave prejudicii unităţii „oc­cidentale” deoarece Anglia şi S.U.A. în faţa indignării opiniei publice mondiale ca urmare a acţiunii agre­sive a aviaţiei franceze s-ar afla în­­tr-o mare încurcătură dacă ar fi silite să-şi precizeze poziţia în Consiliul de Securitate. Agenţiile occidentale de presă subliniază că deocamdată nu s-a precizat ce formă vor lua aceste „bune oficii“ anglo-americane care au fost acceptate şi de guvernul tuni­sian. In unele cercuri diplomatice occi­dentale se consideră ca posibilă con­vocarea unei conferinţe în patru — Franţa, Tunisia, S.U.A. şi Anglia. ★ TU­NIS 18 (Agerpres). — Luni sea­ră secretariatul de stat pentru infor­maţii al Tunisiei a publicat un comu­nicat în care anunţă că guvernul tu­nisian a retras autorizaţia de func­ţionare consulatelor franceze din Ba­bes, Gafsa şi Medjez el Bab şi a de­clarat „persona non grata” personalul consulatelor franceze din Babes, Me­djez el Bab, Souk el Arba şi Kef. In comunicat se arată că guvernul tunisian a fost nevoit să ia aceste măsuri faţă de personalul consular francez care a refuzat să se supună hotărîrilor de închidere a consulate­lor, hotărîri luate de guvern din mo­tive de securitate. Washin­ Crucea Roşie sovietică in sprijinul refugiaţilor algerieni 1 TUNIS 18 (Agerpres). — După cum anunţă corespondentul agenţiei FRANCE PRESSE din Tunis, la 17 februarie a sosit în avanportul Tuni­sului —­ La Goulette, motonava so­vietică „Frolovo“, avînd pe bord ali­mente, îmbrăcăminte şi medicamente pentru refugiaţii algerieni. In legătură cu aceasta agenţia TASS arată că în prezent pe Terito­riul Tunisiei se găsesc aproximativ 100.000 de refugiaţi din Algeria- A­ceştia, căutînd să se salveze de oro­rile războiului sîngeros, au părăsit ţara lor fără să aibă vreun mijloc pentru existenţă. Situaţia refugiaţilor, în cea mai mare parte bătrîni, femei şi copii, este grea, îndeosebi în con­diţiile iernii. Crucea Roşie Sovietică, manifestîn­­du-şi adînca compasiune faţă de refu­giaţii algerieni, a hotărit ca alături de societăţile de Cruce Roşie şi Se­milună Roşie din alte ţări să acorde ajutor refugiaţilor algerieni şi a tri­mis pe bordul motonavei „Frolovo“ alimente, îmbrăcăminte şi medicamen­te, pentru a fi distribuite celor ne­voiaşi. LA BUDAPESTA Adunare festivă consacrată prieteniei sovieto-ungare BUDAPESTA 18 (Agerpres). — MTI transmite: La 17 februarie, Co­mitetul orăşenesc Budapesta al Par­tidului Muncitoresc Socialist Ungar, Consiliul pe întreaga Ungarie al Frontului Patriotic Popular şi Aso­ciaţia pentru prietenia ungaro-sovieti­­că au organizat la Teatrul „Petőfi” o adunare festivă consacrată celei de-a 10-a aniversări de la semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Uniunea So­vietică şi R. P. Ungară.­­ La adunarea festivă au luat cuvin­­tul Miklós Somogyi, membru al Bi­roului Politic al P.M.S.U., preşedin­tele Prezidiului Consiliului sindicate­lor libere din Ungaria şi E. I. Gro­mov, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în Unga­ria. Situaţia d­in Indonezia DJAKARTA 18 (Agerpres).­­ Potri­vit agenţiei ASSOCIATED PRESS, lo­­cotenent-colonelul Sukendro, şeful ser­viciului de informaţii al armatei indo­neziene, a anunţat că generalul Nasu­­tion, şeful statului major al armatei indoneziene, a exclus din armată pe locotenent-colonelul Somba, care co­mandă forţele militare din nordul Ce­­lebesului, precum şi pe adjunctul său, deoarece au făcut cauză comună cu clica separatistă care a pus mina pe putere în Sumatra centrală. Locotenent­­colonelul Sukendro a adăugat că auto­rităţile centrale de la Djakarta, au ordonat arestarea conducătorilor acţiu­nii separatiste din Celebesul de nord. Acţiunea antipatriotică a separatiştilor din Sumatra centrală şi Celebesul de nord este aspru condamnată de nume­roşi fruntaşi ai partidelor politice din Indonezia. Preşedintele partidului na­ţional, Suwixjo, a subliniat că întrucît clica lui Husein a creat un aşa-zis „guvern“ în Sumatra centrală, există toate motivele ca guvernul central să adopte acţiuni cît mai hotărite împotri­va acestora­ Orientul Arab în fața unor evenimente cu totul deosebite BEIRUT 18 (Agerpres). — In ulti­mele două săptămîni în Orientul Mij­lociu au avut loc evenimente politice de mare importantă pentru istoria po­poarelor din această zonă. La 2 febru­­arie, după tratative îndelungate duse între guvernele Egiptului şi Siriei, a fost proclamată REPUBLICA ARABA UNITĂ. La 21 februarie popoarele din Egipt şi Siria vor fi consultate în cadrul unui referendum în legătură cu crearea noului stat. Potrivit ex­punerii făcute de oamenii de stat e­­gipteni şi sirieni, Republica Arabă U­­nită va avea un singur preşedinte, un singur parlament, un singur guvern şi o singură­­armată. Acest nou stat­ va avea o populaţie de aproximativ'' 27 de milioane de oameni. La scurt interval după proclama­rea Republicii Arabe Unite, agenţiile de presă au anunţat că între guver­nele Irakului şi Iordaniei s-au în­cheiat tratativele pentru unificarea acestor ţări. Aceste tratative au luat sfîrşit la 14 februarie în capitala Ior­daniei, Amman, unde regele Feisal al Irakului şi regele Husein al Iordaniei, au semnat documentul prin care se proclamă noul stat care va purta nu­mele de „FEDERAŢIA ARABA". Noua federaţie va fi, după cum re­cunoaşte presa occidentală, „mai pu­ţin închegată“ decit Republica Arabă Unită. Intr-adevăr, cei doi monarhi — regele Feisal şi regele Husein — îşi vor păstra tronurile. Noul stat va avea două capitale care vor funcţiona alternativ. Şase luni la Bagdad şi şase luni la Amman. La cîteva zile după proclamarea Republicii Arabe Unite, Yemenul, Un alt stat arab independent din Orientul Mijlociu, cu o populaţie de peste şase milioane de oameni, şi-a anunţat intenţia de a adera la Republica Arabă Unită. Tra­tativele în legătură cu aderarea Ye­menului se află în stadiul final. Ast­fel, în Orientul Arab nu au mai ră­mas în afara celor două grupuri de­cit Libanul şi Arabia Saudită. Aces­te două state, şi în special Arabia Saudită, potrivit relatărilor agenţiilor occidentale, se menţin deocamdată în espectativă. Proclamarea Federa­ţiei Arabe irakiano-iordaniene, spre deosebire de proclamarea Republicii Arabe Unite, este primită cu multă rezervă în lumea arabă. Ziarul „ALEF BA" consideră că Fe­deraţia iordano-irakiană face parte dintr-un plan imperialist „avînd drept scop stăvilirea influenței noii uniuni siriano-egiptene în lumea arabă". Date în legătură cu complotul imperialist descoperit în Siria DAMASC 18 (Agerpres).­­ După cum anunţă presa la Damasc continuă an­chetarea cazului participanţilor la com­plotul imperialist descoperit recent in Siria, care se află in stare de arest. Or­ganele siriene de securitate au arestat peste 100 de complotişti şi au confiscat o mare cantitate de arme, printre care mitraliere, arme automate, grenade de mină şi materiale explozive. Ancheta a stabilit că la 21 februarie ziua desfăşurării plebiscitului in Siria şi Egipt in problema constituirii Repu­blicii Arabe Unite, complotiştii intenţio­nau să organizeze acţiuni armate în ţară şi să asasineze o serie de fruntaşi de seamă politici şi militari ai Siriei. Succesul Ansamblului C.F.R. Giuleşti la Edinburg EDINBURG 18 (Agerpres). Cores­pondenţă specială: Marţi, 18 februa­rie, Ansamblul C.F.R. Giuleşti înso­ţit de I. Ganea, prim-secretar al legaţiei R. P. Române din Londra, au făcut o vizită la primăria din Edin­burg unde au fost primiţi de lordul primar al capitalei Scoţiei, Ian Gil­­bert-Johnstone şi soţia sa. Cu această ocazie din partea an­samblului s-a înmînat lordului primar ca dar o frumoasă eşarfă în culori cu motive romîneşti, precum şi discuri de muzică populară romî­­nească. Mulţumind pentru darul primit, lor­dul primar a arătat că este foarte mişcat de acest gest, exprimîndu-şi totodată speranţa că şi publicul ro­mînesc va avea ocazia să aprecieze arta populară scoţiană, frumoasele cîntece şi dansuri din Scoţia. El şi-a exprimat dorinţa ca în acest scop o formaţie artistică din Scoţia să vizi­teze ţara noastră. In continuarea turneului pe care îl întreprinde în Marea Britanie, luni 17 februarie, a avut loc primul spectacol dat de Ansamblul C.F.R. Giuleşti la Edinburg, capitala Scoţiei. Spectacolul a avut loc în cunoscuta sală de teatru „Lyceum“ din Edin­burg. Întreaga presă din capitala Scoţiei publică în numerele din 18 februarie cronici pline de elogii în care subli­niază succesul obţinut de Ansamblul C.F.R. Giuleşti după primul spectacol. 4 D­espre primăvara timpurie şi speranţe îndeplinite M­eteorologii susţin că de aproape un secol şi jumătate n-a mai fost la noi în februarie o vreme atît de dulce ca anul acesta. S-au gă­sit unii care, examinînd statisticile vechi au ajuns la concluzia că primăvara lui 1958 va fi foarte timpurie. De altfel poate a şi sosit. Jurnaliştii se adresea­ză adeseori oamenilor cu experienţă în de-ale vremii, pun întrebări ţăranilor bătrîni. Şi experienţa deceniilor petre­cute pe cîmp, ca şi datele complexe ale meteorologiei prezic deopotrivă a­­propierea primăverii. In aceste zile, în orele amiezii, parcurile din Budapesta cunosc o mare afluenţă de vizitatori : coloane lungi de cărucioare de copii se îndreaptă spre grădinile publice , în Parcul Orăşenesc, pe malul Dunării, în pieţele publice cei mai tineri cetăţeni ai Capitalei sorb cu nesaţ razele tim­purii ale soarelui. Întreg poporul ţării aşteaptă cu în­credere şi speranţă sosirea primăverii. Acum, după un an bogat în succese, ne propunem planuri mai îndrăzneţe, mai vaste decât acelea din anul trecut. Aş dori să vorbesc cititorilor rom­âni de­spre aceste planuri. Aş dori ca ei să cu­noască — măcar în mor­ sumar — cum trăieşte, ce creează, la ce rezultate vrea să ajungă poporul Ungariei pină la sfîrşitul anului. Anul ce a trecut a fost un an plin de greutăţi. Abia 16 luni au trecut de la contrarevoluţie. Planurile şi sco­purile noastre au trebuit să fie oricum mai modeste, ele urmărind în primul rînd vindecarea rănilor pricinuite de contrarevoluţie. Pagubele totale pricinuite de contrarevoluţionari prin distrugeri şi jafuri, precum şi prin grevele provocate în mod artificial se cifrează la uriaşa sumă de 22 miliarde forinţi. Pînă astăzi — adică într-un răstimp mai scurt de un an şi jumă­tate — o mare parte a pierderilor a fost recuperată. In opera de refacere a vie- fii politice şi economice ne-am bucu- Prin telefon de la corespondentul nostru rat de ajutorul nepreţuit el celorlalte ţări socialiste. Fără sprijinul lor nepre­cupeţit nu am fi putut parcurge nici jumătatea drumului pe care l-am stră­bătut în 1957.­ C­u un an, sau poate ceva mai mult în urmă am fost martorul unei convorbiri telefonice. Mă aflam la centrul de distribuire a energiei elec­trice pentru uzine, pentru gospodării,p­­entru transporturi. Pe masa ingineru­­ui de serviciu au sunat fără întrerupere 4—5 aparate de telefon. Convorbirile decurgeau cam în felul următor: — Daţi-ne măcar 50 kilowaţi, altfel se întrerupe producţia — cereau tova­răşii de la o mare fabrică a ţării. — Nu pot să vă dau nici un kw — răspunse inginerul. — Nu mai am. N-avem cărbuni. In acea vreme, industria cimentului, industria aluminiului, uzinele siderur­gice și majoritatea uzinelor metalurgice stăteau încremenite. — Cărbuni, cărbuni — cereau cen­tralele energetice, uzinele și gospodi­nele. Toată ţara cerea cărbuni... Acum cîteva zile am citit o dare de seamă din ultimul timp. In luna ianua­rie­ 1958, producţia de cărbune a atins nivelul anului 1956. Ţăranul ungar are o vorbă din bă­trîni : Dacă ai pîine, ai de toate. Cărbunele este pîinea industriei. Dacă avem cărbuni, avem de toate. Şi avînd această pîine, industria produce, creea­ză. Planul industriei pe anul trecut a fost depăşit. O mare parte a producţiei noastre este destinată exportului, fapt foarte important pentru noi, căci ţara noastră fiind săracă în materii prime, multe lucruri trebuie procurate în schimbul produselor muncii noastre. Numai Industria noastră producătoare de maşini a dat peste plan mărfuri în valoare de 600 milioane forinţi. Iar muncitorii noştri au şi ei partea lor de glorie în faptul că fabrica de sodă de la Ocna Mureşului, precum şi termo­centrala ei au fost puse în funcţiune. Anul trecut nu prea am avut posibi­lităţi pentru a face investiţii mai mari. Din fondurile noastre modeste abia am putut acoperi cele mai arză­toare necesităţi. Totuşi, la sfîrşitul a­­nului 1957, a intrat în funcţiune pri­mul agregat al centralei energetice de la Tiszapalkonya. Curentul produs de acest gigant de fabricaţie cehoslovacă ar putea acoperi nevoile a 500 mii fa­milii. Fratele lui, cel de al doilea a­­gregat va fi şi el gata în curînd. Sume importante au fost alocate de guvern pentru construcţii de locuinţe. Numai în 1957 au fost construite 10.000 de locuinţe noi pentru mineri şi in total 49.000 de locatari fericiţi s-au putut muta în apartamente noi, moderne. Ce-i drept, problema locuin­ţelor este mereu la ordinea zilei. Dar construcţiile din anul trecut au con­tribuit la uşurarea situaţiei. Venitul celor ce muncesc a crescut. Salariul lor real depăşeşte cu mult media ani­lor trecuţi. In anul 1957, 76.000 cetăţeni străini au vizitat Republica Populară Ungară şi 135.000 de cetăţeni ai ţării noastre au făcut cunoştinţă cu diferitele ţări ale lumii. 1.200.000 de copii au fost vaccinaţi contra poliomielitei, 2900 noi paturi de spital au fost puse la dispo­ziţia celor ce muncesc. In curma anu­lui trecut numărul spectatorilor cine­matografelor s-a cifrat la 133 milioa­ne ; au fost prezentate 12 filme noi produse de studiourile noastre şi 103 străine; editurile au publicat 12.300 volume în 43 milioane exemplare. Şi în încheiere încă un fapt grăitor: popu­laţia satelor a dovedit că mişcarea coo­peratistă are rădăcini adinei pe melea­gurile noastre. Astăzi funcţionează în ţara noastră aproximativ 2.700 de coo­perative agricole de tip superior şi a­­proape 300 de cooperative simple şi întovărăşiri. In sinul acestora şi-au unit forţele 2.650.000 de ţărani muncitori, privind cu încredere spre viitor, care este fără îndoială al gospodăririi în comun. Noul sistem de achiziţii a dat rezultate bune, avem cereale suficiente pînă la recolta nouă. Cărbuni, energie, pîine,­­ tot ceea­­ce este necesar vieţii omului, ne stă acum la dispoziţie. Situaţia politică a ţării s-a consolidat. Poporul nostru este plin de încredere si munceşte cu hăr­nicie. P­e unde treci in uzine, la sate, in S.M.T.-uri, abia începi să stai de vorbă şi oamenii spun peste tot: „La noi, 1958 este un an jubiliar "... Avem multe de sărbătorit şi sărbăto­rile se fin lant pînă la sfîrşitul anului. La 15 martie vom avea chiar două aniver­sări deodată. Se vor împlini 110 ani de cînd Kossuth Lajos a pornit lupta împotriva asupririi Habsburgilor şi a orînduirii feudale, şi cam tot atunci a început şi lupta poporului român sub conducerea lui Nicolae Bălcescu. Tot, la 15 martie se vor împlini 10 ani de la instituirea premiului Kossuth. De a­­tunci sute şi sute de muncitori, ingi­neri, mulţi reprezentanţi eminenţi ai ştiinţelor sociale şi naturale, mulţi ar­tişti creatori şi interpreţi au devenit laureaţi ai acestei înalte distincţii. Au trecut zece ani, de cînd o întrea­gă serie de uzine importante au tre­cut în proprietatea poporului. Au tre­cut zece ani de la înfiinţarea primelor cooperative de producţie agricolă, de la înfiinţarea primelor staţiuni de ma­şini. Despre cooperative am vorbit mai sus, iar despre staţiunile de maşini voi arăta numai că astăzi ele sunt capabile să execute 60 feluri de munci şi s-a ajuns la completa mecanizare a pro­ducţiei cerealiere. Incepînd cu aratul şi semănatul, pînă la transportarea ce­realelor la centrele de predare totul este mecanizat. Cu zece ani in urmă au început să lucreze primele cinci sta­ţiuni de maşini, iar astăzi numărul lor se ridică la 250, numărul tractoarelor fiind de aproximativ 16.000. Satul s-a îmbogăţit cu o serie de noi meserii: mulţi fii de ţărani au devenit combi­neri, tractorişti, iar unii au atins trepte şi mai înalte : au ajuns ingineri, agro­­nomi-şefi, contabili-şefi... N-am amintit, fireşte, decit unele a­­niversări din cele multe, care vor face ca anul 1958 să fie un an al sărbăto­rilor pentru poporul nostru. L­a fel, nu voi menţiona de data aceasta decit două din planurile noastre măreţe, care vor schiţa drumul dezvoltării noastre viitoare. Despre primul se spune la noi: „U­­riaşului i se va naşte un fiu“. Acest „fiu" va fi laminorul cald şi rece al combinatului siderurgic de la Sztalin­­varos — cea mai mare construcţie in­dustrială a ţării. In imensele sale hale ar încăpea de două ori clădirea cea mai mare din ţară — Parlamentul. Ma­şinile laminorului — în greutate totală de 8—9000 tone — vor fi livrate de Uniunea Sovietică. După intrarea în funcţiune a laminorului vom produce atîtea laminate, incii vor ajunge şi pen­tru export. Celălalt nu va fi un fiu de uriaş, ci va fi un uriaş, un uriaş al apei, fără pereche la noi în ţară. Este vorba des­pre construcţia unei hidrocentrale gi­gantice care va începe în 1960—61 şi va necesita aproximativ 6 ani de mun­că. Personalul vaselor dunărene româ­neşti cunoaşte bine regiunea din apro­pierea oraşului Vişegrad, unde va fi amplasată hidrocentrala. Proiectanţii s-au şi apucat de muncă. Cu ajutorul unor sonde uriaşe, constructorii au în­ceput să exploreze albia Dunării pe porţiunea aleasă pentru construcţie. După terminarea lucrărilor, ecluzele barajului vor permite trecerea simulta­nă a 6 şlepuri de câte 1000 tone, îm­preună cu remorcherele respective. Hi­drocentrala va fi complet automatizată şi va fi clădită pe o stîncă uriaşă, sub­acvatică, turnată din 400.000 m. cubi beton. Cînd va intra în funcţiune, ea va economisi ţării un milion şi jumăta­te de tone de cărbune anual. A­nul 1958 este pentru Republica Populară Ungară un an de pla­nuri noi, de aniversări memora­bile. Cu fiecare zi ce trece, succesele se înmulţesc şi grijile se împuţinează. Iar această înmulţire şi împuţinare — se spune la noi — este mai promiţă­toare chiar, decît această primăvară timpurie. LÁSZLÓ LANTOS Budapesta, 18 februarie 1958 Redacţia Piaţa Scînteii Tel. 7.60.10. Administraţia 7.60.10—7.60.20, interior 1400. Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „I. V. Stalin“, Statuia lui Kossuth Lajos din Budapesta România liberă ÎN CÎTEVA RÎNDURI D­­n dimineaţa zilei de 18 februarie in Palatul Mare al Kremlinului s-a deschis Consfătuirea Unională a culti­vatorilor de bumbac. Consfătuirea a fost deschisă de N. S. Hrușciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. (TASS).­­ La 17 februarie s-a deschis cea de-a doua sesiune a Adunării Popu­lare Supreme a R.P.D. Coreene a celei de-a doua legislaturi. Li Ciu En, mi­nistrul Finanţelor al R.P.D. Coreene, a prezentat raportul cu privire la exe­cutarea bugetului de stat al R.P.D. Coreene pe anul 1957 şi la bugetul de stat pe exerciţiul financiar 1958. (Ager­pres). • La 18 februarie in curtea închi­sorii franceze din oraşul Algeria au fost executaţi prin ghilotinare trei par­ticipanţi la mişcarea de eliberare al­geriană. (Tanjug) • La 17 februarie a încetat din viaţă la Olomouc cunoscutul poet şi scriitor ceh Petr Bezruc, în vîrstă de 91 ani. • Deschizînd şedinţa din 18 februa­rie a Adunării Naţionale a Franţei, preşedintele Adunării Naţionale, Le Tro­quer a rostit un discurs consacrat me­moriei lui Marcel Cachin. Robert Lecourt (M.R.P.), ministrul Justiţiei, care a luat cuvîntul după Le Troquer, a exprimat în numele guvernului, con­doleanţe familiei defunctului. (TASS). O La Budapesta a fost semnat acor­dul pentru producerea primului film bulgaro-ungar „Cîrmaciul de pe Du­năre". (Agerpres). O Uniunea redactorilor ziarelor din Atena a adresat O.N.U. şi presei mon­diale un protest împotriva hotă­rîrii guvernului turc de a expulza din Istanbul pe corespondenţii greci ai ziarelor din Grecia. (Agerpres). • Ho Si Min, preşedintele R. D. Vietnam şi U Nu, primul ministru al Uniunii Birmane, au semnat la 17 fe­bruarie la Rangoon o declaraţie co­mună (Agerpres) • La 16 februarie în jurul orei 14, un avion al companiei de aviaţie civilă a clicii h­sinmaniste a aterizat pe un aerodrom din Coreea de nord. Pasa­gerii au declarat că ei au trecut in R. P. D. Coreeană deoarece erau îm­potriva ocupării Coreei de către tru­pele S.U.A. şi împotriva regimului fas­cist din sud. (China Nouă) • In cadrul unei conferinţe de presă Bruno Bernini, preşedintele F.M.T.D., a arătat că printre oraşele propuse pentru cel de al Vll-lea Festival Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor figu­rează Parisul, Viena, Praga, Pekinul şi Stockolmul. (Agerpres) • Presa engleză relatează despre intensificarea activităţii ,,Armatei re­publicane irlandeze" (,,IRA" organizaţie secretă care luptă pentru realipirea Irlandei de nord la Eiie). La 16 fe­bruarie, membri ai acestei armate au atacat in trei rinduri circumscripţiile poliţieneşti situate in apropierea fron­tierei cu Erie. (Agerpres) • In ultimele zile s-a înregistrat în S.U.A. o scădere bruscă de tempera­tură, însoţită de viscole şi vînturi pu­ternice. In regiunile din nord-estul ţării, zăpada a ajuns în unele locuri la înălţimea de cîţiva metri. La Washing­ton, unele instituţii guvernamentale nu funcţionează. (TASS) Miercuri 19 februarie 1958 — nr. 415) Pentru crearea unei zone denuclearizate in Europa Memorandumul guvernului R. P. Polone VARŞOVIA 18 (Agerpres). — P­ A.P. transmite textul memorandumu­lui guvernului R.P. Polone. : La 2 octombrie 1957 guvernul Republicii Populare Polone a prezentat la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiu­nilor Unite propunerea cu privire la crearea în Europa centrală a unei zone denuclearizate. Guvernele Republicii Cehoslovace şi Republicii Demo­crate Germane s-au declarat gata să adere la această zonă. Guvernul Republicii Populare Polone porneşte de la premiza că crearea propusei zone denuclearizate poate duce la îmbunătăţirea atmosferei internaţionale, poate contribui la tratative mai largi în problema dezar­mării şi la rezolvarea altor probleme internaţionale litigioase, în timp ce continuarea şi extinderea asupra altor ţări a înarmărilor nucleare ar duce fără îndoială la permanentizarea scindării Europei în blocuri opuse şi la complicarea situaţiei, îndeosebi in Europa centrală. In decembrie 1957 guvernul Republicii Populare Polone a reînoit propunerea sa pe cale diplomatică. Avînd în vedere ecouil larg trezit la iniţiativa poloneză, precum şi concluziile rezultate din discuţia care s-a desfăşurat pe marginea acestei propuneri, guvernul R. P. Polone face prin prezenta o expunere mai detai­lată a propunerilor sale, care poate uşura tratativele şi realizarea unei înţe­legeri în această problemă: întinderea zonei denuclearizate I. ZONA PROPUSA URMEAZA SA CUPRINDĂ teritoriile Poloniei, Cehoslovaciei, Republicii Democrate Germane și Republicii Federale Ger­mane. Pe acest teritoriu nu s-ar pro­duce și nici nu s-ar stoca arme nu­cleare, nu s-ar amplasa materiale şi instalaţii destinate deservirii acestora; folosirea armei nucleare împotriva te­ritoriului acestei zone ar fi interzisă. Obligaţii decurgind din crearea acestei zone H. OBLIGAŢIILE CARE DECURG DIN CREAREA UNEI ZONE DENU­CLEARIZATE S-AR BAZA PE UR­MĂTOARELE PRINCIPII: I. Statele participante la această zonă s-ar obliga să nu producă, să nu stocheze, să nu introducă în sco­puri proprii şi să nu permită ampla­sarea pe teritoriile lor a nici unui tip de armă nucleară, precum şi să nu instaleze şi să nu admită pe terito­riul lor materiale şi instalaţii care deservesc arma nucleară, inclusiv rampele pentru lansarea rachetelor. 2. Cele patru puteri (Franţa, Sta­tele Unite ale Americii, Marea Brita­nie şi U.R.S.S.) s-ar obliga: a. să nu menţină arma nucleară în armamentul trupelor lor care sta­ţionează pe teritoriile statelor din a­­ceastă zonă; să nu menţină şi să nu instaleze pe teritoriile statelor din această zonă materiale şi instalaţii pentru utilizarea armei nucleare, in­clusiv rampe pentru lansarea rache­telor ; b. să nu pună în nici un fel şi sub nici o formă la dispoziţia guver­nelor sau altor organe de pe acest teritoriu arma nucleară, materiale şi instalaţii pentru utilizarea acesteia. 3. Puterile care dispun de arma nucleară trebuie să-şi asume obligaţia că nu vor folosi această armă împo­triva teritoriilor zonei sau a oricăror obiective care se află pe acest teri­toriu. In felul acesta puterile s-ar obliga să respecte statutul zonei ca teritoriu denuclearizat şi împotriva căruia să nu fie folosită arma nucleară. 4. Celelalte state, ale căror trupe staţionează pe teritoriul oricărui stat din această zonă, s-ar obliga de ase­menea să nu menţină arma nucleară în armamentul trupelor lor şi să nu pună această armă la dispoziţia gu­vernelor sau altor organe de pe acest teritoriu. Ele nu vor amplasa pe te­ritoriul statelor din această zonă nici un fel de materiale şi instalaţii pen­tru utilizarea armei nucleare, nici rampe pentru lansarea rachetelor şi nu le vor pune la dispoziţia guver­nelor sau altor organe de pe acest teritoriu. Modul de înfăptuire a acestor obli­gaţii ar putea fi stabilit în amănunt de comun acord. Un sistem de control larg şi eficace III. Pentru a asigura eficacitatea şi Îndeplinirea obligaţiilor cuprinse in paragraful II, punctele 1, 2 şi 4, sta­tele interesate s-ar obliga să stabi­lească pe teritoriul zonei propuse UN SISTEM DE CONTROL LARG ŞI EFICACE şi să se supună acţiunii acestuia. 1. Acest sistem ar putea cuprinde atît controlul terestru cît şi cel aerian. S-ar putea de asemenea stabili puncte corespunzătoare de control cu drep­turi şi posibilităţi de acţiune care ar asigura eficacitatea inspecţiei. Asupra amănuntelor şi modalităţii de înfăptuire a acestui control s-ar putea cădea de acord pe baza expe­rienţei dobîndite pînă în prezent şi a proiectelor prezentate de diferite state în cursul tratativelor de pînă acum cu privire la dezarmare, în forma şi măsura în care acestea ar putea fi aplicate la teritoriul acestei zone. Sistemul de control creat pentru zona denuclearizată ar putea fi o experienţă folositoare pentru reali­zarea unor acorduri mai largi în pro­blemele dezarmării. 2. Pentru supravegherea înfăptui­rii obligaţiilor propuse ar urma să se înfiinţeze un aparat de control cores­punzător. Din acesta ar putea face parte, de exemplu, reprezentanţi nu­miţi (eventual ad personan) de către organele organizaţiilor pactului nord- Atlantic şi Tratatului de la Varşovia. Din acesta ar putea face parte de asemenea cetăţeni sau reprezentanţi ai statelor care nu fac parte din nici una din grupările militare din Eu­ropa. Procedura de instituire, formele de activitate şi dare de seamă a organe­lor de control pot constitui obiectul unor înţelegeri ulterioare. încheierea unui acord internaţional IV. MIJLOCUL CEL MAI SIMPLU DE STABILIRE A OBLIGAŢIILOR STATELOR CARE INTRA IN COM­PONENTA ZONEI, AR FI ÎNCHE­IEREA UNUI ACORD INTERNA­ŢIONAL CORESPUNZĂTOR. Pentru a evita însă complicaţiile care după părerea unora ar putea interveni in cursul rezolvării în acest mod a pro­blemei, s-ar putea : 1. stabili aceste obligaţii sub forma a patru declaraţii unilaterale, avînd caracter de obligaţii internaţionale şi date spre păstrare unui stat depozitar ales de comun acord ; 2. stabili obligaţiile marilor puteri în forma unui document comun sau a unor declaraţii unilaterale (după cum s-a arătat la punctul 1); 3. stabili obligaţiile celorlalte state ale căror forţe armate staţionează pe teritoriul zonei, în forma unor decla­raţii unilaterale (după cum s-a ară­tat la punctul 1). Pe baza propunerilor de mai sus guvernul Republicii Populare Polone propune să se înceapă tratative in ve­derea elaborării amănunţite pe viitor a planului de creare a unei zone de­nuclearizate, a documentelor şi ga­ranţiilor legate de acesta, precum şi a modalităţii de traducere in viaţă a obligaţiilor asumate. Guvernul Republicii Populare Po­lone este convins că adoptarea propu­nerilor în problema creării unei zone denuclearizate în Europa centrală va uşura realizarea unui acord cu pri­vire la limitarea corespunzătoare a armamentelor de tip clasic şi la redu­cerea efectivului trupelor străine sta­ţionate pe teritoriile statelor din a­­ceastă zonă. (Sublinierile şi subtitlurile aparţin redacției) PECTACOLE.­ TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. (Teatrul Academic de Stat de operă şi balet ,,S. M. Kirov" din Leningrad) 19.30 : Lacul lebedelor ; Naţional ,,I. L. Caragiale“ (sala Comedia) 19,30: Regele Lear ; Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Stu­dio) 19,30 : Arborele genealogic ; Municipal (sala Matei Milic) 20 : Nu se ştie nicio­dată ; Municipal (sala Filimon Sîrbu) 20 : învăţătoarea ; Armatei (sala Magheru) 19.30 : Fîntîna Blanduziei ; Armatei (sala Uranus) 19.30 : Avarul ; Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti) 19 : Mizerabilii ; Tineretului 20 : Mult zgomot pentru nimic ; „C. Nottara" 19,30 : Nora ; Opereta 19,30 : Liliacul ; E­­vreesc de Stat 20: Almanahul melodiilor; Ţăndărică (sala Orfeu) 16: Micul Muck; Ţăndărică (sala Academiei) 16: Galoşul fer­mecat ; ,,C. Tănase" (sala Savoy) 20 : „Re­vista 58" ; O.S.T.A. (Circul de Stat) 20,30 : Parisul pe gheaţă ; O.S.T.A. (sala Dalles) 20: N-aveţi un bilet in plus ? CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti, Gh. Doja : Coordonate necunoscute; Republica, Elena Pavel, Al. Popov , Lizzie Mac Kay; Magheru, Lumina: Umbre în plină zi ; V. Alecsandri, I. C. Frimu, înfrăţirea între popoare : Copilărie in Donbas ; Central, Mio­riţă : O scrisoare pierdută ; Victoria, Alex, Sahia: Soldaţii ; Doina: Taifun la Naga­saki ; Maxim Gorki : Startul tinereţii ; com­pletare : Fotbal reportaj 1957 ; Timpuri Noi: O zină ca-n poveşti ; completare : Baronul roşu ; Tineretului : Călătorie în tinereţe ; Griviţa: Arena celor curajoşi ; Cultural : Erupţia ; Vasile Roaită, N. Bălcescu : O lecţie a istoriei ; Unirea: Vrăjitoarea ; C. David : Noapte de carnaval ; Flacăra : Ispi­ta ; completare : Parada dansurilor ; Arta, 23 August; Libertăţii : Articolul 420 ; Munca: Intîlnire la bal ; Donca Simo, G. Coşbuc : Luptătorul şi clovnul ; Popular : Două lo­zuri ; Ule Pintile: Don Quijote ; M. E­­minescu : Ştrengărită ; 1 Mai : Dracul pă­călit ; Volga : Trandafirii lui Allah ; Aurel Vlaicu : Richard al IlI-lea ; Drumul Serii x Cinematograful de altădată. Institutul Meteorologic Central trans­mite pentru zilele de 20, 21 şi 22 februári® următorul timp probabil : In Bucureşti . Vremea continuă să se ră­cească. Cerul mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie ce se vor transforma în lapoviţă şi ninsoare. Vînt cu intensificări. Temperatura în scădere. ] In ţară . Vremea continuă să se răcească, mai accentuat în jumătatea de nord a ţă­rii. Cerul va fi schimbător în Ardeal şi mai mult acoperit îin vest. Vor cădea pre­cipitaţii sub formă de ninsoare în Ardeal, Moldova şi regiunea de munte, iar sub for­mă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare în res­tul ţării. Vînt cu intensificări temporare. Temperatura în scădere. Minimele vor osci­la între minus 8 grade şi 0 grade în nor­dul ţării şi între minus 2 grade şi plus 5 grade în sud. Maximele vor varia între minus 3 grade şi plus 8 grade._______

Next