Romînia Liberă, aprilie 1958 (Anul 16, nr. 4191-4217)

1958-04-16 / nr. 4205

Pag. 4-a Să se pună capăt primejdiei nucleare! TO30000000000000000000000000000000OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOC'l I fi Cultura, civilizaţia şi pericolul atomic Lupta împotriva pericolului atomic a luat asemenea 8 proporţii incit fără jj îndoială că odată g cu trecerea anilor, 8 istoria o va consemna m pa- r ginite ei, ca pe una dintre g cele mai caracteristice trăsă- 8 turi ale epocii pe care o trăim. § Milioanele de oameni care-şi ri­­­­dică glasul împotriva experienţe- 8 lor cu arma atomică, numeroasele jj acţiuni de protest întreprinse cu 8 scopul de a apropia şi mai mult 8 ziua interzicerii totale a celei mai j1 ucigătoare dintre arme sunt do­ 8 vezi grăitoare ale unei mişcări 8 unică prin amploarea ei şi prin 8 diversitatea forţelor pe care le 8 mobilizează. 8 Cauzele acestei lupte uriaşe 8 sunt cunoscute. Omenirea îşi dă­­ seama că experienţele otrăvesc­­ atmosfera şi ameninţă existenţa­­ generaţiei viitoare. Ea este de a- a semenea perfect conştientă de ur- 8 mările şi mai groaznice ale unui e- 8­ventual război atomic. Cunoscută 8 fiind puterea de distrugere a bom- 8 belor atomică şi cu hidrogen, este 8 limpede că un astfel de măcel ar p provoca pierderi incalculabil mai­­ mari decit oricare dintre războaiele 8 pe care le cunoaşte istoria. Milioa­­8­ne de victime omeneşti ar cădea 8 jertfă exploziilor atomice, iar re­ 8­giuni întregi ar fi transformate 8 în pustiuri. 8 Acestor pierderi li s-ar adăuga 8 desigur nenumărate altele. Fără a 8 insista asupra lor, am dori să ne 8 oprim totuşi asupra uneia dintre 8 ele şi anume asupra urmărilor ne- 8 faste pe care un război purtat cu 8 cele mai nimicitoare arme le-ar fi putea avea pentru cultura şi civi- 8 lizaţia umană.­­ Cine s-ar putea îndoi oare asu­­g­pra faptului că in condiţiile în­­ care localităţi sau regiuni întregi­­ ar cădea pradă bombardamentelor 8 atomice, cele mai reprezentative 8 monumente ale culturii umane si­tt­­uate în raza lor ar scăpa nevătă­­- mate. Desigur că nimeni. Ar fi o 8 copilărie să-ţi închipui că bomba 8 face vreo alegere. Obiective stra- 8 tegice ca şi monumente de artă, 8 in care uneori este concretizat 8 efortul creator al unui şir întreg 8 de generaţii, ar fi supuse deono- 8 trivă focului nimicitor. Mintea re- 8 fuză să conceapă că ceea ce geniul 8 uman a creat în scurgerea atîtor 8 veacuri ar putea să dispară intr-o Sooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooeo singură clipă dato- jj rită stihiilor dez­ g­lănţuite de o mină 8 omenească. De la­­ vestigiile renumitei­­ civilizaţii antice şi 8 pină la marile construcţii ale epocii­­ noastre, de la picturile lui Leo­­g­uardo da Vinci la Luvrul „oraşu-­­ lui lumină", toate au intrat la tj timpul lor în patrimoniul universal , constituind un tezaur de nepreţuit. Şi totuşi cîndva acestea ar putea deveni o simplă amintire dacă ome­nirea nu va găsi în rindul ei des­tule forţe pentru a bara calea înar­mării atomice şi a zădărnici pla­nurile maniacilor atomici. De ceea, in întreaga lume oameni de diferite profesii, împărtăşind di­verse concepţii îşi dau tot mai mult seama de răspunderea ce, le ii revine. Ridicîndu-şi cu hotărîre g glasul împotriva experienţelor cu 8 arma nucleară ei se ridică nu j numai în apărarea propriei ■. lor­­ vieţi, ci şi a tot ceea ce civiliza- jj ţia umană a realizat cu atîta jj trudă. g Omenirea condamnă mai ales 8 acţiunile necugetate ale 'S.U.A. şi g Angliei, care continuă cursa înar- g mărilor atomice şi intenţionează să 8 creeze în centrul Europei un focar g al războiului atomic, punind in 8 mina militar­ist­lor germani necru- n­ţătoarea armă de distrugere in g masă. Această acţiune constituie o 8 serioasă primejdie nu numai pen- 8 tru continentul nostru, ci şi pentru g întreaga lume. Căci este de la sine 8 înţeles că un război nuclear pur- 8 tat într-o regiune a lumii ar pri- ji cinui o grea lovitură întregii ci- 8 vilizafii. De aceasta îşi dă seama şi g poporul german pe al cărui pămînt 8 se instalează armament atomic. In­­ întreaga Germanie occidentală mi- jj lioane de oameni sunt angajaţi în 8 lupta împotriva ,,morţii atomice". 8 Ei ştiu că dacă cel de al doilea jj război mondial a semănat atitea 8 distrugeri în Germania, un război 8 atomic ar transforma-o pur şi sim- jj piu Intr-o ruină. 8 Iată de ce în întreaga Gen­a- 8 nie occidentală, ca şi in diferite jj colţuri ale lumii, popoarele se pro- 8 nunţă împotriva înarmării atomi- 8 ce, însufleţite de exemplul nobil jj al Uniunii Sovietice, care a hotă- 8 rit să înceteze în mod unilateral 8 experienţele cu arma nucleară, ele jj îşi intensifică lupta cerînd ca­­ S.U.A. şi Anglia să întreprindă 8 acţiuni asemănătoare. OOOCOOOCOOOOOOOO0000000000000000000000000000000,/' O Sabin Drâgoi Maestru Emerit al Artei, Laureat al Premiului de Stat Demonstraţia studenţilor japonezi Un grup de studenţi japonezi au organizat o manifestaţie de pro­test în faţa porţilor bine închise ale ambasadei Statelor Unite din Tokio, cerînd ca S.U.A. să urmeze exemplul Uniunii Sovietice şi să înceteze ex­perienţele cu armele nucleare. Pe pancartele din clişeu scrie : „TRAIAS­­CA U.R.S.S., CARE A ÎNCETAT EXPERIENȚELE CU ARMELE ATOMICE ȘI CU HIDROGEN I". " Lui Adenauer ii e teamă să consulte poporul german BONN 15 (Agerpres). — Conduce­rea fracţiunii Uniunii creştin-democra­­te — Uniunii creştin-sociale (partidul lui Adenauer) din Bundestag a adop­tat la 14 aprilie hotărîrea de a res­pinge organizarea unui referendum popular cu privire la înarmarea atomi­că a R. F. Germane, propusă de parti­dul social-democrat. , Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. a adoptat o hotărîre specială care preve­de mărirea producţiei de mobilă desti­nată vinzării către populaţie în anii 1958—1960 intrucit traducerea în viaţă a vastului program de construcţii de lo­cuinţe trasat prin hotărîrea guverna­mentală din 31 iulie 1957, determină creşterea considerabilă a cererii de mo­bilă. (TASS). • Oamenii muncii din Vietnam au repurtat o nouă şi mare victorie în producţie : a intrat în funcţiune uzina mecanică de la Hanoi, prima uzină constructoare de maşini din R.D. Viet­nam (Agerpres). • N. S. Hruşciov, a primit ieri pe V David, ministrul Afacerilor Exter­­ne a­­R Cehoslovace, şi a avut cu el o convorbire prietenească. (TASS) „ La Berlin au început tratative între deegaţia guvernamentală şi de partid a Bulgariei şi reprezentanţii Biroului Politic al C.C. ai P.S.U.G. şi guvernu­­lui R. D. Germane. (Agerpres). • Un puternic cutremur a fost resim­ţit luni după-amiază timp de 40 de se­cunde pe teritoriul statului Ecuador. (Agerpres) • La 15 aprilie N. S. Hruşciov, a primit la cererea acestuia pe V. Mi­­c­unovici, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. F. Iugoslavia Redacţia Piaţa Scinteii TeL 7.60.10, Administraţia 7.60.10—7.60.20, interior 1400. Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale, fac­tor­ii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii, tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „I. V. Stalin“, m­ersi în U.R.S.S., şi a avut cu el o convor­bire. (TASS) • Alegerile pentru consiliile distric­tuale, care s-au desfăşurat la 15 apri­­lie în comitatul industrial Lancashire — Anglia — s-au terminat cu victoria candidaţilor partidului laburist. (Ager­pres) • La Berlin s-a deschis prima ex­poziţie Internaţională de fotografii din R. D. Germană. Participă 40 de ţări, printre care şi R. P. Romînă, cu 1.500 de fotografii. (Agerpres). • Teatrul leton „Ian Rainis", care se află în prezent în turneu la Mos­cova, a prezentat pentru prima oară în Uniunea Sovietică o operă dramati­că despre Karl Marx, piesa „Cetăţeanul lumii“, scrisă de dramaturgul sovietic Dmitri Şeglov. (TASS) • In orăşelul turc Ak-Dengis s-a produs o violentă încăierare între 50 de persoane aparţinînd unor secte rel­igioase diferite. Au fost rănite 14 per­soane. (Agerpres) • 200.000 de oameni ai muncii din industria chimică şi farmaceutică din Italia care revendică majorarea sala­riilor, duc o Indîrjită luptă grevistă. Incepînd de la 14 aprilie ei au început greve în diferite regiuni ale ţării. (A­­gerpres) S.U.A. VOR PIERDE DIN PRESTIGIU CU FIECARE NOUĂ EXPLOZIE EXPERIMENTALĂ« declară fostul guvernator general al Indiei NEW YORK 15 (Agerpres). — Ra­­jagopalachari a fost guvernator gene­ral al Indiei, a adresat din Madras ziarului „Nw York Times“ o scrisoare în legătură cu problema armelor ato­mice. Autorul scrisorii subliniază că ho­tărîrea Uniunii Sovietice de a renunţa la experienţele cu arme nucleare „con­­stituie un pas pe calea cea justă“ şi că dacă celelalte ţări care posedă aces­te arme ar ignora hotărîrea sovietică şi ar continua să efectueze experienţe ar săvîrşi o mare greşeală. Continuarea experienţelor cu arme­ atomice, arată Rajagopalacharia, ar produce cele mai potrivnice reacţii şi sentimente în rîndul acelora care nu sînt puteri nucleare, „dar care reprezin­tă marea majoritate a locuitorilor glo­­bului şi cărora nu le este pe plac o­­trăvirea lumii cu o cantitate din ce în ce mai mare de particule redioactive“. Rajagopalacharia scrie că S.U.A. vor pierde „automat din prestigiul lor cu fiecare nouă explozie atomică experi­mentală“. Manifestaţii împotriva înarmării atomice a Bundeswehrului BERLIN 15 (Agerpres). — ADN transmite: In Germania occidentală continuă manifestările de masă împo­­triva înzestrării Bundeswehrului cu arma atomică. Delegaţii la conferinţa sindicatelor salariaţilor din învăţă­­mînt şi educaţie din landul Renania de nord — Westfalia au declarat în numele a 12.000 de învăţători şi edu­catori din acest land că sînt solidari cu apelul celor 44 de oameni de ştiin­ţă vestgermani, care s-au pronunţat împotriva ameninţării unui război ato­mic. La 14 aprilie a început la Ham­­burg săptămîna de luptă împotriva înarmării atomice. Primarul Brauer a semnat un apel în care populaţia din Hamburg este chemată să participe la demonstraţia împotriva înarmării ato­mice şi se subliniază necesitatea im­­perioasă a creării unei zone denuclea­­rizate în Europa. u mmm u mm. tura» mm OOpimoiuc iu*. &&PJMMUUU CUIT.va CCCP to n«vun«nin au *cmiu» c­rpoHu m» ck» Răspunsul lui Adenauer la propunerile Uniunii Sovietice pentru în­­cetarea experiențelor cu arma nucleară. Desen de D. DANCEV (Din ziarul Otecestven Front) NEW YORK 15 (Agerpres). — TASS transmite : Consiliul administratorilor Comite­­tului federal de rezerve al S.U.A. a dat publicităţii darea de seamă lu­­nară cu privire la situaţia economiei americane în luna martie. Din darea de seamă reese scăderea continuă a producţiei industriale a S.U.A şi în­răutăţirea altor indici ai situaţiei e­­conomice americane. Producţia industrială din S.U.A., în decurs de şapte luni de scădere con­tinuă, s-a redus cu 11,7 la sută, iar în comparaţie cu cel mai înalt nivel de după război — aproape cu 13 la sută. In decursul lunii martie au conti­­nuat să se reducă veniturile şi sala­riile populaţiei. S-a micşorat volu­mul comerţului cu amănuntul în ţară, s-a redus producţia, a crescut şomajul. In luna martie şi la înce­putul lui aprilie producţia de oţel s-a redus aproape de două ori în comparaţie cu începutul anului tre­cut. La începutul lui aprilie a conti­nuat să se reducă producţia de au­tomobile, care încă în martie scă­­zuse aproximativ pînă la 40 la sută faţă de nivelul producţiei de acum un an. Producţia de petrol s-a redus în martie cu încă 10 la sută. S-a re­dus de asemenea producţia indus­­triei constructoare de maşini, a me­­talurgiei neferoaselor, a industriei chimice şi a hîrtiei. DETROIT 15 (Agerpres) — Agenţia de afaceri „Dew Jones“ anunţă că vînzările de automobile ale marii firme „Chrysler“ au scăzut în primul trimes­tru al anului curent cu 45 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului­ trecut. In aceeaşi perioadă vînzările altor mari firme de automobile din S.U.A., „General Motors“ şi „Ford“, au scă­zut cu respectiv 18 l­a sută şi 36 la­ sută. Pe de altă parte se anunţă că fir­mele „Chrysler“ şi „De Seto“ nu vor construi săptămîna aceasta nici un an­LONDRA 15 (Agerpres). — La 15 aprilie Heat­tcoat Amory, ministrul bri­tanic al finanţelor, a prezentat în Camera Comunelor proiectul de bu­get al Marei Britanii pe noul an fis­cal. In discursul său la buget, Amory a avertizat că MAREA BRITANIE TRE­BUIE SA ŢINĂ SEAMA „IN MOD SERIOS“ DE DECLINUL ECONO­MIEI AMERICANE „CARE PROVOA­CĂ UN SENTIMENT DE NESIGU­RANTA IN RINDURILE OAMENI­LOR DE AFACERI DE PRETUTIN­DENI“. In legătură cu sistarea progresului exporturilor britanice el a spus că aceasta este unul din „rezultatele nefa­vorabile ale conjuncturii economice internaţionale care se caracterizează în prezent prin oprirea expansiunii lomobil de turism. încetarea activităţii în două ateliere de asamblare din De­troit duce la concedierea a 6.100 de muncitori de la aceste două firme. A­­telierul de asamblare din Los Ange­les va fi de asemenea închis toată săp­tămîna aceasta. economice in Statele Unite şi în alte părţi". ★ LONDRA 15 (Agerpres). — TASS transmite: In Anglia continuă să crească preţurile la produsele alimen­­tare. După cum anunţă ministerul Muncii, indicele preţurilor cu amă­nuntul a crescut intre 18 februarie si 18 martie de la 107,6 la 108,4 (luînd indicele prețurilor cu amănuntul din 17 ianuarie 1956 drept 100). * LONDRA 15 (Agerpres). — TASS transmite: In Anglia continuă să crească numărul șomerilor. Potrivit datelor oficiale publicate la 14 apri­lie de ministerul Muncii, în luna mar­tie numărul şomerilor s-a cifrat la 483.822, ceea ce reprezintă o creştere cu 11.751 persoane faţă de numărul şomerilor în luna februarie. După ultimele date oficiale continuă Declinul economic din Statele Unite Efectele în economia Angliei... România liberă TORINO. O reuniune a 2000 de reprezentanţi ===== ai popoarelor francez şi italian ROMA 15 (Agerpres). — In zilele de 12 şi 13 aprilie a avut loc la Torino o reuniune a 2000 de reprezentanţi ai popoarelor francez şi italian la care s-a adoptat o rezoluţie de protest îm­potriva stabilirii de baze americane de rachete în Alpi. Rezoluţia cere suspen­darea imediată a tuturor experienţelor cu arma nucleară după exemplul dat de Uniunea Sovietică. La reuniune s-a hotărît formarea unui grup franco-ita­­lian pentru coordonarea acţiunii împo­triva amplasării de baze pentru rachete în Alpi. j Ministrul R. P. Romíné în Islanda și-a prezentat scrisorile de acreditare REYKJAVIK 15 (Agerpres).­­ După cum s-a mai anunțat, ministrul R.P.R. la Londra, Petre Bălăceanu a fost numit şi ministru al R.P.R. în Is­landa. La 14 aprilie, noul ministru al R.P. Romíné în Islanda, a fost primit în audienţă la reşedinţa prezidenţială din Bessastadir de către Preşedintele Re­publicii Islandei Asgeir Asgeirsson, căruia i-a prezentat scrisorile de acre­ditare. La prezentarea scrisorilor de acredi­tare a asistat ministrul Afacerilor Ex­terne al Islandei, Gudmundsson Gud­­mundur. După solemnitatea înmînării scrisorilor de acreditare, Preşedintele Republicii Islandei, Asgeir Asgeirsson şi soţia sa, au oferit o masă în cins­tea ministrului român, şi a soţiei sale. Al 13-lea Congres al Comsomolului MOSCOVA 15 (Agerpres). — TASS transmite: La 15 aprilie în Palatul Mare al Kremlinului s-a deschis cel de-al 13-lea Congres al Uniunii Tine­retului Comunist-Leninist din U.R.S.S. (U.T.C.L. din U.R.S.S.). La Congres participă 1.236 de delegaţi—reprezen­tanţi ai tinerilor muncitori colhoznici, studenţi, ostaşi ai forţelor armate ale U.R.S.S., oameni de ştiinţă şi cultură. La deschiderea congresului au parti­cipat conducători ai, partidului comu­nist şi ai guvernului sovietic. Luînd cuvîntul la primul punct de pe ordinea de zi Alexandr Șelepin, se­cretar al C.C. al U.T.C.L., a prezentat raportul de activitate. • In cadrul congresului a luat cuvîn­tul Aleksei Kiricenko, secretar al C.C. al P.C.U.S., care a dat citire textului salutului adresat Congresu­lui de către C C. al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice. închiderea concursului internaţional „Ceaikovski“ MOSCOVA 15 (Agerpres). — TASS transmite : La 14 aprilie s-a încheiat la Moscova concursul internaţional de pian şi de vioară „Ceaikovski". La festivitatea închiderii concursului şi a înmînării premiilor laureaţilor au asistat E. A. Furţeva, N. S. Hruş­ciov, A. I. Mikoian, K. E. Voroşilov. La sfîrşitul festivităţii a avut loc un mare concert la care şi-au dat concursul laureaţii concursului ,,Ceaikovski“ Klimov (U.R.S.S.), Cli­­burn (S.U.A.), Liu Sikun (R. P. Chi­neză), Vlasenko (U.R.S.S.), Starkman (U.R.S.S.). STEFAN RUHA (R. P. RO­MINA). Pikaizen (U.R.S.S.). Marele succes obţinut la New York de ansamblul Igor Moiseev NEW YORK 15 (Agerpres).­­ La 14 aprilie la „Metropolitan Opera" din New York a avut loc primul spectacol al Ansamblului de stat de dansuri popu­­lare al U.R.S.S. sub conducerea lui I. Moiseev. Publicul newyorkez a aşteptat cu un uriaş interes acest spectacol. Deşi toate biletele fuseseră de mult vindute, încă de dimineaţă lingă clădirea tea­trului de operă s-a strîns şi mulţime u­­riaşă care spera să obţină măcar locuri in picioare. Încă înaintea spectacolului prezentat de acest ansamblu presa­ a­­mericană a apreciat turneul său în Sta­­tele Unite ca un eveniment de mare im­portanţă în viaţa culturală a S.U.A. Sala în care a avut loc spectacolul era împodobită cu steaguri sovietice şi americane. In lojile centrale se aflau M. A. Menşikov, ambasadorul Uniunii Sovietice, A. A. Sobolev, reprezentantul permanent al U.R.S.S. la O.N.U., F. Merrill, reprezentant al Departamentu­lui de stat al S.U.A., membri ai corpu­lui diplomatic. La spectacol au asistat A. Bliss, preşedintele lui „Metropolitan Opera Association“, cunoscuta dansa­toare Martha Graham, renumitul pia­nist Arthur Rubinstein, dirijorul şi com­pozitorul Leonard Bernstein şi mulţi alţi reprezentanţi de vază ai vieţii mu­zicale şi teatrale din New York. înain­tea începerii spectacolului au răsunat solemn imnurile Statelor Unite şi U­­niunii Sovietice. Apariţia dansatorilor sovietici a fost intimpinată cu aplauze furtunoase şi nu tot timpul programului care a durat două ore spectatorii au a­­plaudat şi au ovaţionat pe interpreţi. -O­ ...şi a Greciei ATENA 15 (Agerpres). — După cum relatează Agenţia TAMJUG, conturile economice din Grecia îşi exprimă in ultimul timp îngrijorarea din cauza influentei negative a crizei americane asupra economiei ţării. Deocamdată a­­ceste consecinţe nu s-au manifestat in­­tr-o măsură mare insă unele sectoare ale economiei grecești se resimt în mod special, și anume acelea tributare S.U.A. Astfel, s-a redus activitatea ma­rinei comerciale, deoarece flota greacă a fost intr-o bună parte angajată la transporturile­­ produselor unor firme americane din Europa sau lucrau în contul acestora in teritoriile cu izvoa­re petrolifere din Orientul Mijlociu. A­­CUM INSA MAI MULTE ZECI DE VASE ALE FLOTEI COMERCIALE STAU FARA LUCRU IN­ PORTURILE GRECESTI. Miercuri 16 aprilie 1958 — nr. 4205 Deschizînd conferinţa care îşi ţine lucrările în clădirea parlamentului ghanez, premierul Ghanei, Nkrumah, a cerut marilor puteri să facă un efort suprem pentru a-şi rezolva divergen­ţele pe cale paşnică. Nkrumah s-a pro­­nunţat pentru coexistenţa paşnică şi împotriva oricăror forme de colonia­lism şi rasism. Referindu-se la politica externă a statelor africane, premierul Ghanei a spus că acestea trebuie să-şi cîştige prietenia tuturor ţărilor şi să nu se a­­lăture nici unui bloc de puteri. Referindu-se la teritoriile africane care mai au încă statutul de colonii. Nkrumah şi-a exprimat speranţa că colonialismul va dispare de pe faţa continentului african. Ieri a început la Accra Conferinţa ţărilor independente din Africa ACCRA 15 (Agerpres).­­ La 15 aprilie s-a deschis în capitala Gha­­nei — Accra — conferinţa ţărilor independente din Africa. La conferinţă participă reprezentanţii Tunisiei, Liberiei, Marocului, Ghanei, Libiei, Suda­nului, Etiopiei şi Republicii Arabe U­nite. Ca delegaţi neoficiali la confe­rinţă participă şi reprezentanţii Al­geriei. In şase luni mai mult decît în cîteva milenii î Un ritm de activitate fără precedent In economia Chinei populare PEKItf 15 (Agerpres). — China Nouă transmite : Direcţia de stat a statisticii R. P. Chineze a dat publicităţii darea de seamă cu privire la rezultatele îndeplinirii planului de dezvoltare a economiei naţio­nale a R. P. Chineze pe primul trimestru al anului 1958. In primul trimestru al acestui an, planu­­rile de stat în domeniile industriei, transpor­turilor şi construcţiilor capitale au fost depăşite, cererea şi oferta pe piaţă au fost echilibrate, iar preturile mărfurilor au fost stabile. In toate sectoarele activitatea a în­registrat un ritm fără precedent. PLANUL PE PRIMUL TRIMESTRU A FOST DEPĂŞIT LA EXTRACŢIA ŞI PRO­DUCŢIA DE ENERGIE ELECTRICA, CAR­­BUNE, PETROL, OŢEL, ÎNGRĂŞĂMINTE AZOTOASE, CIMENT, MAŞINI,UNELTE AŞCHIETOARE, MATERIAL LEMNOS ŞI LA PRODUCŢIA DE FIRE TOARSE, ŢESA­­TURI etc. In primul trimestru al acestui an indus­­tria a continuat să pună la punct în pro­porţii nemaiîntîlnite producţia de noi tipuri de produse. Astfel, la Pekin, in această perioadă a fost pusă la punct producţia a 500 de noi tipuri de produse industriale. In perioada între octombrie 1957 pînă la sfîrşitul lunii martie a acestui an la con­­strucţiile de irigaţie au fost efectuate lucrări de zidărie şi terasament cu un volum de 18 miliarde metri cubi, suprafaţa terenu­­rilor irigate a crescut cu 18 milioane hec­­tare. ACEASTA SUPRAFATA ESTE MAI MARE DECIT CEA IRIGATA IN DECURSUL MAI MULTOR MILENII PINA LA ELIBE­­RARE SI REPREZINTĂ 92 LA SUTA DIN LUCRĂRILE EFECTUATE IN ACEST DOMENIU IN CEI OPT ANI DE LA ELI­­BERARE. Magazin romînesc la Bruxelles După cum am anunţat în ziarul de ieri, la Bruxelles s-a deschis luni magazinul „Bucureşti", care prezintă şi desface diferite produse pe care Ie exportă întreprinderile „Cartimex", „R­omino-Export“ şi „Prodexport". Imagi­nea de mai sus, primită ieri prin tele­foto Agerpres, ne înfăţişează faţada noului magazin românesc din capitala Belgiei. Li închiderea ediţiei Aseară in Adunarea Naţională franceză Guvernul Gaillard nu a obţinut­­ vot de încredere cheiat; stabilirea unor măsuri în pri­vinţa cetăţenilor francezi, din Tunisia; instituirea unui control, neutru asu­­pra celor cinci aeroporturi unde sta­­ţionează trupe franceze în Tanisia e­­vacuarea trupelor franceze din tuni­­si’a conform proiectelor iniţiale ale guvernului francez cu excepţia bazei de la Bizerta. La tribună a urcat apoi premierul Gaillard. In numele guvernului, el a făcut o declaraţie în care a arătat că Franţa nu are altă alternativă decit să accepte concluziile trase de misiu­­nea „bunelor oficii“ în urma tratati­­velor duse cu guvernul tunisian. Declaraţia primului ministru fran­cez a fost primită cu vii critici. PARIS (Agerpres). — După cum transmite agenţia France Press aseară Adunarea Naţională franceză a refuzat să acorde vot de incre­dere guvernului Felix Gaillard. Pentru acordarea votului de încreder au votat 260 deputaţi, iar împotriva acordării votului de încredere a votat 329. Refuzul Adunării Naţionale franceze de a acorda vot de încreder lui Gaillard implică căderea guvernului. , PARIS 15 (Agexpres). — La 15 a. prilie Adunarea Naţională franceză, convocată în sesiune extraordinară, a început dezbaterile asupra rezultate­­lor activităţii depuse, de misiunea „bunelor oficii" in privinţa relaţiilor franco-tunisiene. Dezbaterile — considerate de FRANCE PRESSE ca extrem de peri­culoase pentru guvern — au început cu intervenţiile­ ministrului de Externe Pineau şi premierului Gaillard. Pineau a precizat că potrivit con­­cluziilor trase de misiunea „bunelor oficii", raporturile franco-tunisiene ar putea fi reluate pe următoarea bază: păstrarea de către Franţa a bazei franceze de la Bizerta în baza unui acord special care ar urma să fie în­ PECTACOL3PI TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. 19,30: Nunta lui Figaro; Naţional I. L. Caragiale (sala Comedia) 19,30: Furtuna; Naţional I. L. Caragiale (sala Studio) 19.30: Omul cu mîrţoaga; • Munici­pal (sala Matei Millo) 20: A 12_a noapte; Municipal (sala Filim­on Sîrbu) 20: Profe­­siunea doamnei Warren; Armatei (sala Magheru) 20: Femeia îndărătnică; Armatei (sala Uranus)’ 20: Impărâtiţa lui Machidon; Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti) 19,30: Rapsodia ţiganilor; Tineretului .20: Antigona; ,,C. Nottara“ 19 30: Nota zero la purtare; Opereta 19,30: Văduva veselă; Ţăndărică (sala Academiei) 16: Galoşul fermecat; „C. Tănase" (sala Savoy) 20: Revista 58; ,,, Tănase“ (sala Victoria) 20: Intre noi femeile; O.S.T.A. (Circul de Stat) 20,30: Parisul pe gheaţă. CINEMATOGRAFE : Patria, 1 Mai: Simfo­­nia dragostei; completare: Mesagerii păcii; Republica­ Central, înfrăţirea între popoare: Ofiţer pentru o zi; Magheru, Elena Pavel, Olga Bancic: Micul acrobat; V. Alecsandri, Mioriţa, Don Giovanni; Bucureşti, Gh. Doja, Alex. Sahia, Libertăţii: Casa în care locuiesc; 1. C. Frimu, C. David: Dreptul la dragoste; Lumina, 8 Martie: Comoara căpi­tanului Martens; Victoria: Serenada mexi­cană; Doina: Scara în spirală; Maxim Gorki, Donca Simo. Cultural: Strada Mare; Timpuri Noi: Anii de școală. Prietenia între animale; Tineretului: Ultima vrăjitoare; Al. Popov: Căpitanul bătrînei carapace; Griviţa: Unirea: Urme în noapte; Vasile Roaită: Verstele de foc; Flacăra: Taifun la Nagasaki; Arta: Luna de miere; Munca: Ştrengărită; 23 August. N. Bălcescu: Pră­­pastia tigrului; Popular: Erupţia; Ile Pintilie : Contele de Monte Cristo ; M. Eminescu: Flacăra stinsă; Volga: Lizzie Arac Kay; Aurel Vlaicu: O zînă ca.n poveşti şi Balonul­­roşu; Drumul Serii: Intîlnire la hal; Alianţa: Tigr­ii zburători; 16 Februarie: Noapte de­­cai naval. DIN PROGRAMUL TELEVIZIUNII Telespectatorii vor putea viziona săptă­mîna aceasta, printre altele, următoarele emisiuni : Joi 17 : Emisiune pentru cei mici : Cocoşe­­lul cu creasta de aur şi Motănel cel viteaz ; Transmisiune de la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. a operei „Rigoletto“ de Verdi (rolul Gîldei fiind interpretat de Maria Tauberova din R. Cehoslovacă). Sîmbătă 19: Emisiune pentru pionieri şi şcolari „Album muzical“ ; ,,Poveste din pădure“ de C. Bobescu ; recitalul sopranei Puica Alexandrescu ; filmul artistic „Casa în care locuiesc“ ; Recital de muzică uşoară dat de pianistul Iancsy Körössy. Duminică 20: In jurul orei 16: transmi­siune de pe stadionul „23 August“ a meciu­lui de fotbal C.C.A.—Dinamo Cluj , seara : Teatru din studio : „D’ale carnavalului“ de I. L. Caragiale în interpretarea artiştilor amatori din colectivul Casei de Cultură a Sindicatelor. Institutul Meteorologic Central anunţă pentru zilele de 17, 18 şi 19 aprilie, urma­­torul timp probabil : In Bucureşti : Vreme în general umedă, cu cer schimbător, mai mult acoperit. Ploaie temporară,­ cu deosebire la începutul inter­­valului. Vînt potrivit cu intensificări. Tem­peratura staţionară. In ţară : Vreme în general umedă, cu cer schimbător mai mult acoperit şi­ cu precipi­taţii temporale mai ales la începutul inter­­valului, cînd şi vintul va prezenta intensi­ficări. Temperatura staţionară. Minimele vor oscila între 2 şi 12 grade, iar maximale în­­tre 8 şi 18 grade. La sfîrşitul intervalului vremea se va răci uşor în nord,vestul ţării.

Next