Romînia Liberă, iunie 1958 (Anul 16, nr. 4244-4267)

1958-06-03 / nr. 4244

Pag. 4-a Evenimentele din Franţa Adunarea Naţională franceză a votat învestitura generalului De Gaulle •Lista noului guvern francez • Cele doua Camere vor lua „va­canţa“ • Un caz fără precedent în istoria Franţei • Mendes France condamna presiunile exercitate asupra parlamentului • Declaraţiile lui Jaques Duclos Le­ PARIS 2 .(Agerpres). — La 1 iunie, ora 15, s-a deschis şedinţa Adunării­­ Naţionale Franceze convocată pentru a-l vota asupra învestiturii generalu­lui De Gaulle ca şef al guvernului. pjjcijDeschizînd şedinţa, preşedintele A­­cqrdqsjirii, Le Troquet, a dat citire ge­­s­iei noului guvern propus de De ?.. .Găulle. Pe lista noului guvern se află .. numeroși oameni politici care au fă­cut parte din guvernele franceze din ultimul deceniu. Guvernul cuprinde patru miniștri de stat : Guy Mollet, secretarul general al partidului so­cialist, Pflimlin, liderul M.R.P. care a prezidat, după cum se ştie guvernul an­terior, Houphouet-Bovigny (R.D.A.) şi Jaquinot (independent). Lista noului guvern mai cuprinde pe senatorul republican-social Mi­to­chel Debré, ca ministru de justiţie, RipesCouve de Murville, fost ambasador * ajjt S.U.A. şi în R. F. Germană, ca ministru de Externe; Pelletier, fost prefect de Sena, ca ministru de­ In­terne ; Antoine Pinay, liderul parti­­dului independent ca ministru de Fi' ' nanţe; Berthouin (radicalistp'm­inistru al Educaţiei Naţionale. Ea' secretari de stat au fost numiţi? Max­­Lefsune, d, Ramonet, Cornut­ Gentille,­­André­ ­Z°U Malraux. După aceea generalul De Gaulle a citit declaraţia cu privire la politica guvernului propus de el. El e decla­rat că noul guvern va cere să i se acorde puteri depline pe termen de şase luni. El a anunţat că guvernul său va prezenta un proiect de refor­mă a Constituţiei. De Gaulle a subliniat că dacă Adu­narea Naţională va aproba noul gu­­vern propus de el, cele două Camere ale parlamentului vor lua vacanţă „pînă la termenul prevăzut pentru desp­ărţierea următoarei lor sesiuni Ordi­ng Totodaă­ el a anunţat că gu- J,V,şrpiii va prezenta un plan de re­forme a relaţiilor Franţei cu impe- Hfil. ei colonial. După expunerea fă- Ftţta,^(generalul De Gaulle a părăsit j&timarea. B d­^pauza care a urmat declara­nt De Gaulle au început dezba- Adunării. O ^ei’ie de deputaţi printre care lyaSăpîi Şi Klosterman (radicali), Injáéi (Uniunea republicanilor de­­ sîîpga), Couran (republican indepen­dent),,,şi alţii au declarat că vor vota pentru generalul De Gaulle. Preşe­dintele grupului parlamentar socia­list Doixonne a declarat că Partidul ..său rămîne scindat în privinţa pozi­­ţiei faţă de De Gaulle. A luat apoi cuvîntul fostul prim ministru Mendes France (radical so­cialist), care a condamnat presiunile exercitate asupra parlamentului cu a­­jutorul şantajului şi ameninţării răz­boiului civil. El a subliniat că în a­­ceste condiţii parlamentul nu-şi poa­te exprima liber părerea. Din guver­nul propus de De Gaulle, a declarat Mendes France, fac parte aceleaşi persoane care au făcut­­inevitabil războiul din Algeria şi care poartă răspunderea pentru represiunile­­din Algeria. Noul guvern nu preconizea­ză nimic pentru încetarea acestui război. Drama algeriană şi evenimen­tele din metropolă sînt strîns legate unele de altele. Rebelii caută să sta­bilească o dictatură fascistă în Franţa. Trebuie să ne întoarcem la demo­craţie, a declarat Mendes France a­­nunţînd că va vota împotriva lui De Gaulle. Preşedintele grupului parlamentar comunist, Jaques Duclos, a atras a­­tenţia asupra faptului că dezbaterile din Adunarea Naţională se desfă­şoară, ,în lipsa candidatului la postul de SidL al guvernului, ceea ce este un caz-Tjjjră precedent In istoria Repu­blicii. Amintind declaraţia lui De Gaulle că­­este gata să-şi asume puteri de­pline în Republică, Duclos a subli­niat­ că De Gaulle nu a condamnat pe rebelii din Algeria şi Corsica. Preşedintele grupului parlamentar comunist a scos în evidenţă opoziţia hotărîtă a maselor populare faţă de instaurarea puterii personale în ţară. Duclos a declarat că toţi deputaţii comunişti vor vota in unanimitate împotriva guvernului De Gaulle şi că partidul comunist împreună cu toţi ceilalţi republicani va continua lupta împotriva instaurării dictaturii personale în ţară. IN CELE DIN URMA, a spus Duclos, ULTIMUL CUVÎNT ÎL ARE POPORUL. Frangois Mitterrand, unul din li­derii partidului U.D.S.R., a condam­nat „complotul pregătit cu minuţio­zitate în Algeria“. Deputatul progresist Pierre Cot, care a luat apoi cuvîntul, a declarat că „Constituţia nu dă dreptul preşe­dintelui să exercite presiuni asupra parlamentului. A transfera drepturile noastre legislative asu­pra unui sin­gur om înseamnă a renunţa la împu­ternicirile deputaţilor. După cuvîntul mai multor deputaţi de dreapta care au anunţat că spri­jină pe De Gaulle Adunarea a votat cu 329 voturi pentru şi 224 contra învestitura generalului De Gaulle. Au votat împotrivă deputaţii comu­nişti, progresişti, o parte din depu­taţii socialişti şi radicalii. Deputaţii Guy Mollet, Ramadier, Jules Moch (S.F.I.O.), Gaillard, Mau­rice Faure (radical), Edgar Faure (R.G.R.) Pleven (U.D.S.R.) s-au pro­nunțat pentru învestitura generalu­lui de Gaulle. Dimpotrivă deputații Gazier, Tan­guy Prigent (S.F.I.O.) Mendes Fran­ce, Daladier, Bourges Maunoury (ra­dicali), Mitterrand (U.D.S.R.) de Men­thon (M.R.P.), au votat împotriva ge­neralului De Gaulle. Comentînd rezultatele votului din Adunarea Naţională Franceză, agen­ţia U.P.I. subliniază că De Gaulle nu a obţinut majoritatea pe care a spe­rat-o", oir Tot duminică seara a avut loc la pa­latul Elysée prima şedinţă a guvernu­lui prezidat de generalul De Gaulle. COMUNICATUL PARIS 2 (Agerpres). — Intr-un co­municat dat publicităţii după investi­rea generalului De Gaulle ca prim mi­nistru, Confederaţia Generală a Mun­cii declară că : „majoritatea din Adu­narea Naţională a hotărit să renunţe la împuternicirile pe care i­­e-a acor­datt manifestaţii similare au avut dar poporul cedîndu-se unui guvern cu caracter personal, dictatorial“. Confederaţia Generală a Muncii cere tuturor activiştilor şi organiza­ţiilor sale să întărească comitetele de apărare a Republicii şi să creeze ale,­tele noi. 4 Consiliul de Securitate \­& } examinează plîngerea Tunisiei NEW YORK 2 (Agerpres). — La 2 iunie Consiliul de Securitate s-a în­trunit pentru a lua în discuţie plîn­gerea Tunisiei în legătură cu :.actele de agresiune armată comise împotri­va ei de către forţele militare fran­ceze staţionate pe teritoriul tunisian şi în­­Algeria- Mongi Slim, delegatul Tunisiei la O.N.U. a făcut un istoric al om­isiunilor franceze împotriva Tu­­nisîei in,cepînd cu atacul împotriva localităţii Sakiet Sidi Yusef din 8 fe­bruarie. In încheiere Slim a spus că întru­­cît Tunisia a epuizat toate mijloacele pentru a ajunge la o reglementare cu Franţa, inclusiv acceptarea bunelor o­­ficii ale S.U.A. şi Marii Britanii, nu ii rămîne altceva de făcut decit să se adreseze Consiliului de Securitate ce­­rîndu-i să ia toate măsurile posibile pentru a determina retragerea trupe­lor franceze din Tunisia. De Gaulle întîmpină primele dificultăţi PARIS 2 (Agerpres). — Adunarea Naţională Franceză s-a întrunit luni pentru a se pronunţa asupra a trei proiecte de legi depuse de guvernul De Gaulle. Este vorba de proiectul de lege privind prelungirea împuter­nicirilor speciale pentru Algeria şi de cel privitor la acordarea de puteri excepţionale guvernului în timpul unei vacanţe parlamentare care ur­mează să dureze pînă în octombrie şi proiectul de revizuire a articolului 90 al actualei constituţii, astfel incit să fie posibilă reforma constituţiei printr-un referendum, fără ca modifi­cările constituţiei să mai fie prezen­tate Adunării Naţionale. Proiectul guvernamental cu privire la prelungirea împuternicirilor spe­ciale în Algeria, a fost adoptat cu 337 de voturi pentru şi 199 contra. Apoi, Consiliul Republicii a adoptat cu 269 voturi pentru și 28 contra pro­iectul de lege guvernamental cu pri­vire la prelungirea împuternicirilor speciale ale guvernului în Algeria, întrunită din nou după-amiază. Adunarea a adoptat cu 322 voturi pentru şi 232 voturi contra proiectul de lege guvernamental, care prevede acordarea de „puteri excepţionale“ guvernului, înainte ca Adunarea Naţională să se întrunească în cursul serii de luni pentru a lua în discuţie cel de-al trei­lea proiect. Comisia sufragiului uni­versal a Adunării Naţionale a respins fără a mai pune la vot cererea gu­vernului De Gaulle de a i se acorda dreptul de a prezenta fără consultări cu Adunarea Naţională, o reformă a Constituţiei, care ar urma să fie su­pusă direct unui referendum. Cu 21 voturi pentru, 11 contra şi 9 abţineri, a fost adoptată o moţiune care pre­vede ca modificările ce urmea­ză să fie aduse Constituţiei republi­cane din 1946, să fie elaborate de guvern, cu consultarea unui comitet special, în a cărui componenţă ar urma să intre în proporţia de două treimi, parlamentari desemnaţi de A­­dunarea Naţională şi Consiliul Repu­blicii. La ora 22, cind s-a întrunit Aduna­rea Naţională Franceză, din pricina dificultăţilor la care nu se aştepta, pe banca ministerială a fost prezent întregul guvern, în frunte cu De Gaulle. PARIS 2 (Agerpres). — FRANCE PRESSE transmite : Luni dimineaţa a avut loc la Londra o şedinţă a birou­lui Internaţionalei socialiste convocată pentru a discuta situaţia din Franţa. In comunicatul publicat după şedinţă se spune că „situaţia din Franţa este atît de gravă Incit ea va fi din nou discutată săptămîna viitoare la şedinţa Consiliului Internaţionalei socialiste, care va avea loc la Bruxelles la 11 și 12 iunie“. maniSferra$3S Ba Savîs PARIS 1 (Agerpres). — încă din di­mineaţa de 1 iunie, înainte ca Aduna­rea Naţională Franceză să se întru­nească pentru a vota învestitura gene­­ralului De Gaulle, în diferite puncte ale Parisului au început să se strîngă grupuri importante de manifestanţi so­siţi din diferite părţi ale oraşului şi chiar din provincie spre a-şi exprima hotărîrea de a lupta pentru apărarea Republicii şi a libertăţilor democra­­tice. Spre prînz, mai multe coloane im­­portante de manifestanţi s-au­­ strîns în pieţele Republicii şi Bastiliei. In cursul marşului, spre aceste pieţe coloanele de demonstranţi au fost a­­tacate de poliţişti. Au avut loc inci­dente pe bulevardul Omano, în partea de nord a Parisului, în Cartierul Latin, în jurul Luxemburgului, în cartierul Temple. Mai mulţi demonstranţi au fost răniţi. In ciuda atacurilor poliţiei, manifestanţii s-au regrupat şi au con­tinuat să aflueze spre pieţele princi­pal­e ale Parisului, deşi poliţia a închis mai multe staţii de metrou, în Piaţa Republicii, a avut loc o manifestaţia impresionantă, loc în provincie în tot cursul zilei de duminică. •­ PARIS 2 Corespondentul Agerpres transmite: In tot cursul zilei de 2 iunie au continuat la Paris şi în alte localităţi din Franţa, greve demons­trative de scurtă durată şi manifes­taţii ale oamenilor muncii care şi-au exprimat hotărîrea de a lupta pentru apărarea libertăţilor democratice şi sindicale. La Saint Denis, în imediata veci­nătate a Parisului, muncitorii şi func­ţionarii uzinei de gaz şi electricitate au încetat lucrul pentru a protesta împotriva prezenţei în uzină a forţe­lor de poliţie aduse aici de zilele tre­cute în cadrul prevederilor legii stării excepţionale. România liberă Oamenii muncii din noua Albanie au votat pentru socialism şi pace — Corespondenţă telefonică din Tirana — C­alendarul nu indică in ziua de 1 iunie vreo­dată istorică pentru R. P. Albania, cu toate acestea, 1 iunie 1958 s-a transformat intr-o zi de mare sărbătoare populară, intr-o zi de mare entuziasm patriotic. La 1 iu­nie, în Albania, au avut loc alegerile de deputaţi pentru Adunarea Populară a R.P. Albania. ...Abia a răsărit soarele. Spre deo­sebire de celelalte duminici cind oa­menii ies mai tîrziu din case, străzile Tiranei s-au umplut de vocile miilor de cetăţeni ai capitalei, care merg în grupuri pentru a-şi îndeplini o impor­tantă datorie faţă de patrie, pentru a vota. Oamenii sînt îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu copii în braţe, cu buchete de flori proaspete ; se aud cîn­­tece. In faţa centrelor de vot s-au în­grămădit o mulţime de alegători. Iată că se formează o coadă. Nu coada care se forma cu mulţi ani în urmă în faţa magazinelor de alimente pe cartele. Nu. Această perioadă a rămas acum în memoria oamenilor ca ceva din trecut, moştenit în urma consecinţelor războiu­lui. Este un şir de oameni veseli care discută cu vioiciune, cu feţele vesele, zîmbindu-şi unul altuia. Şi de ce nu ar fi ei oare veseli ? Ce a fost Albania înainte de 29 no­iembrie 1944 ? O ţară din cele mai înapoiate, cu aproape nici o ramură industrială, cu o agricultură înapoiată, cu majoritatea covîrşitoare a popu­laţiei analfabetă. Este greu însă astăzi să poţi înşira toate succesele obţinute în această mică ţară, dar cu un po­por eroic şi muncitor într-o perioadă relativ foarte scurtă. Atunci ctndi se anunţă că s-a creat o ramură a indus­triei sau alta trebuie ca înaintea fie­căreia să pui cuvîntul „prima“. Acum locul plugului de lemn l-a o­­cupat tractorul şi maşinile agricole dintre cele mai moderne. Ţărănimea albaneză urmînd învăţăturile Partidului Muncii din Albania păşeşte în masă pe calea colectivizării agriculturii, pe calea belşugului şi bunei stări. De toate aceste opere şi de străluci­tele perspective ale viitorului apropiat şi-au amintit azi alegătorii în faţa ur­nei de vot şi conştiinţa lor i-a îndem­nat ca să-şi dea votul lor candidaţi­lor Frontului Democrat. Centrele de votare din toate zonele electorale au avut de lucru numai cîte­­va ore în primele ceasuri ale dimine­ţii, căci alegătorii au pornit, cu toţii, împreună la vot. Astfel, pînă la orele 8 în întreaga Tirană au votat 89 la sută din alegători. Tot pînă la aceeaşi oră, dintre cele 163 de centre de vot care existau în capitală, la 93 dintre ele au votat toţi alegătorii înregistraţi. La centrul de votare nr. 12 al circum­scripţiei 158 unde a fost depusă can­didatura primului secretar al C.C. al Partidului Muncii din Albania, Enver Hodja, votarea s-a terminat într-o oră. In circumscripţia electorală nr. 164 unde era depusă candidatura preşedin­telui Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Populare Albania, Mehmet Shehu, pînă la orele 9 au votat 99 la sută dintre alegători. Printre alegători erau şi unii care votau pentru prima dată. Ei nu ştiau cum să-şi manifeste bucuria la acest mare eveniment din viaţa lor. Tînărul Shaban Malaj din raionul Tropoja, care studiază la Institutul de Medicină din Tirana, ne spunea : „Sînt foarte emo­ţionat deoarece votez pentru prima da­tă şi pentru că primul meu voi fi dau pentru tov. Enver Hodja. Această zi va rămîne de neuitat in memoria mea“. Dar nu numai în capitală ci în toată ţara, alegătorii s-au dus la centrele de vot pătrunşi de un înalt sentiment de patriotism. Pînă la orele 12 m­ ra­ioanele Erseka, Puka, Permet şi Mir­­dita, au participat la vot toţi alegăto­rii. Iar în celelalte districte şi raioane ale republicii procentul de participare la vot a fost de peste 99 la sută. Conform datelor incomplete, pe care le posedă comisia centrală electorală din întreaga ţară — la ora cinci tele­fonez — au participat la vot peste 99 la sută din alegători. Imensa lor ma­joritate, şi-a dat votul candidaţilor Frontului Democrat. Aceasta este o nouă victorie strălucită care arată încă odată unitatea de oțel a poporului al­banez în jurul Partidului Muncii, ho­tărîrea sa de neclintit de a merge mai departe, mereu mai departe pe calea luminoasă a socialismului și a păcii. JORGU GUMENI Tirana, 2 iunie 1958. Demonstraţii în faţa Casei Albe W­ASHINGTON 2 (Agerpres).­­ La 1 iunie peste 700 de persoane, printre care se aflau numeroase fe­mei, au demonstrat timp de 90 de minute in faţa Casei Albe, cerind în­cetarea experienţelor cu arme atomi­ce. După cum transmite agenţia ASSOCIATED PRESS, numeroşi de­monstranţi au sosit la Washington din oraşele Wilmington şi Delaware, — situate la o distanţă de 125 mile şi alţii din Winchester (Virginia) oraş aflat la 75 mile de capitala Sta­telor Unite. Demonstranţii purtau pancarte pe care se putea citi „Pace in lume". ..încetaţi experienţele". Grupul mani­festanţilor au cerut guvernului S.U.A. să pună capăt tuturor experienţelor nucleare, printre care şi a celor din Pacific, precum şi încetarea de către toate ţările a producţiei de armament atomic. UN CIT EV Al . La 1 iunie s-a deschis la Viena cel de-al IV-lea Congres al Federaţiei De­mocrate Internaţionale a Femeilor. La lucrările congresului participă aproxi­mativ 500 de delegate din 60 de ţări precum şi reprezentanţi ai diferitelor organizaţii internaţionale. Eugenie Cot­ton, preşedinta F.D.I.F., a prezentat ra­portul cu tema „Rolul şi răspunderea femeii în lumea contemporană şi sar­cinile Federaţiei Democrate Internaţio­nale a Femeilor“. • La 31 mai s-a deschis la B­engazi sesiunea extraordinară a Consiliului Ligii ţărilor arabe, convocată pentru examinarea plîngerii Libanului în le­gătură cu pretinsul amestec al Repu­blicii Arabe Unite în evenimentele care au loc în Liban. (TASS). • Ziarul Al-Alian relatează că la 1 iunie la Beirut a sosit generalul en­glez Glubb, fostul comandant al Le­giunii arabe din Iordania, care a fost primit de preşedintele Samun al Liba­nului. Generalul Glubb a sosit la Beirut cu o sarcină oficială din partea guvernului englez în legătură cu pla­nul de înăbuşire a răscoalei din Liban. (Agerpres). • Săptămînalul de cultură „Les Lettres Franţaises“ îşi consacră un ultimul său număr o pagină întreagă unei prezentări a poeziei romîneşti. „Les Lettres Franqaises“ anunţă de asemenea că zilele acestea vor apare în editura pariziană „Caractères", sub îngrijirea lui Hubert Join, un volum de versuri romîneşti, precum şi antor logii din opera lui Eminescu şi Ar­­ghezi. (Agerpres). • La 3 iunie o delegaţie economică indiană condusă de ministrul adjunct al Comerţului şi Industriei, Satiah Chandra, va pleca într-o călătorie in tarile socialiste din Europa. Delegaţia va vizita U.R.S.S., R.P. Romînă şi alte ţări. (Indinfo). • La 2 iunie Achille van Acker, primul ministru al Belgiei, a prezentat regelui Baudouin demisia cabinetului său de coaliţie format de partidele so­cialist şi liberal, în urma rezultatului alegerilor generale în care partidul social creştin a obţinut majoritatea. (Agerpres). • In seara zilei de 1 iunie în piaţa 9 Septembrie din Sofia a avut loc un mking­ consacrat Zilei memoriei lui Hristo Botev şi eroilor căzuţi în lupta împotriva jugului turcesc, capitalismu­lui şi fascismului şi în războiul pentru apărarea patriei. (Agerpres). • La 1 iunie ziarul „NEUES DEUT­SCHLAND“ a publicat articolul lui O. Grotewohl „Pentru destinderea încor­dării internaţionale şi asigurarea păcii“ consacrat rezultatelor Consfă­­tuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc recent la Moscova. (Agerpres). • Alegerile extraordinare pentru cea de-a doua cameră a Rickstagului (par­lamentului) suedez care au avut loc la 1 iunie s-au soldat cu victoria Par­tidului social-democrat, care îm­preună­­ cu Partidul Comunist dispune in pre­zent de majoritatea voturilor atît în prima cit si in cea de-a doua cameră. (TASS). • La Observatoru­l Bub­acan din Ar­menia s-a terminat montarea unuia dintre cele mai mari telescoape din lume. Suprafața reflectoare a antene­lor sale trece de 4.000 m.p. In curînd ea se va mări la 10.000 m.p. (Ager­­pres). © Revista ,,Nauka i Jizn" publică sub semnătura lui Nikolai Nikolaev, director adjunct in Direcția centrală pentru folosirea energiei atomice, un articol in care autorul arată că in Iu­­rnuirea Sovietică se creează centrale atomo-electrice experimentale, unde combustibilul va fi regenerat din ura­niu 238 si tgriu , ,necombustibil" chiar in interiorul reactoarelor. Se pot crea condiţii in care cantitatea de com­bustibil regenerat va fi chiar mai mare decit cea a combustibilului consumat (Agerpres). • Duminică seara artiștii Teatrului comsomolului leninist din Moscova au prezentat cel de-al 100-lea spectacol cu piesa „In casa d-lui Dragomirescu" ( Citadela sfărîmată) de Horia Lovi­­nescu. La spectacol a participat Mihail Dalea, ambasadorul R.P.R. la Moscova. (Agerpres). • Arhiepiscopul Makarios al Cipru­lui a sosit la 1 iunie la Cairo la in­vitaţia preşedintelui R.A.U., Nasser. (Agerpres). • La 2 iunie A. A. Gromîko, mini­strul Afacerilor Externe al U.R.S.S. a primit pe ambasadorul Franţei Maurice Dejean. In cursul convorbirii care a avut loc au fost discutate probleme legate­ de convocarea conferinţei la nivel inait. (TASS). O scenă des întâlnită în Statele Unite O scenă care poate fi văzută in diferitele colţuri ale S.U.A.: Şomeri americani (pe ca­re o puteţi vedea In clişeul alăturat) fac coadă în faţa unui centru de dis­tribuire a ajutoare­lor de şomaj. SOFIA 2 (Agerpres). N­ATB transmite: In dimineaţa­­ zilei de 2 iunie la Casa Partidului Comunist Bulgar din Sofia s-a deschis cel de-al Vll-lea Congres al P.C. Bulgar. Congresul a fost deschis de Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, care, în numele Congresului a salutat cordial delegaţiile din străi­nătate. Congresul a aprobat următoarea ordine de zi: 1. — Raportul de activitate al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Bulgar, raportor — Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central. 2. — Raportul de activitate al co­misiei centrale de revizie a Partidului Comunist Bulgar, raportor —Iordan Katrandijiev, președintele comisiei centrale de revizie. 3. — Directivele celui de-al Vll-lea Congres al Partidului Comunist Bul­gar cu privire la cel de-al treilea plan cincinal de dezvoltare a Republicii Populare Bulgaria, pe anii 1958— 1962, raportor — Anton Iugov, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria. 4. — Alegerea organelor centrale ale Partidului Comunist Bulgar. Apoi Anton Iugov, care a prezidat prima şedinţă a Congresului, a dat cuvîntul lui Todor Jivkov, prim-secre­tar al C.C. al P.C.R., care a prezentat raportul de activitate al C.C. al P.C. Bulgar. După ce a relevat succesele uriașe ale socialismului în întreaga lume Todor Jivkov s-a oprit asupra lupt­ei Partidului Comunist Bulgar pentru construirea socialismului în Bulgaria. Todor Jivkov a arătat că în anii pri­mului şi celui de-al doilea plan cin­cinal Bulgaria s-a transformat dintr-o ■ ţară agrară înapoiată, într-un stat in­­dustrial-agrar socialist, cu o indu­strie dezvoltată şi cu o agricultură cooperativizată şi mecunizata. In anul 1957 producţia industrială a crescut de aproximativ 8 ori în comparaţie cu anul 1939. In anii primului şi celui de-al doilea plan cincinal, so­cialismul a învins şi în agricultură. Peste 91,6 la sută din pămînt este cooperativizat. In oraşul şi satul no­stru, a spus Todor Jivkov, proprie­tatea capitalistă a fost definitiv li­chidată. Socialismul predomină pretu­tindeni şi constituie unica forţă con­ducătoare în întreaga economie na­ţională. Todor Jivkov a subliniat că colabo­rarea, frăţească şi ajutorul reciproc dintre ţările socialiste şi, în primul rînd, ajutorul acordat de Uniunea So­vietică au uşurat în mod considerabil procesul de industrializare a Bulga-­­riei. Vorbind despre sarcinile celui de-al treilea plan cincinal Todor Jivkov a declarat că sarcina fundamentală­­ a partidului în domeniul­ dezvoltării e­­conomiei naţionale va consta şi pe viitor în industrializarea continuă a ţării, dezvoltindu-se cu precădere in­dustria grea. Totodată se va acorda o mare atenţie producţiei de bunuri de consum, dezvoltării industriei uşoare şi alimentare, avîntului consi­derabil al bunăstării oameni­lor muncii. Todor Jivkov a arătat că intensi­ficarea luptei împotriva revizionis­mu­­lui constituie una dintre cele mai în­semnate sarcini ale Partidului Co­munist Bulgar. Ieri s-a deschis la Sofia Al VH-lea Congres al P. C. Bulgar Mărfi — 3 iunie 1958 — n­, rim’ U.R.S.S. insistă pentru încetarea experienţelor cu arma nucleară Răspunsul lui N. S. Hruşciov la mesajul lui D. Eisenhower MOSCOVA 2 (Agerpres).­­ Ziarul „PRAVDA“ a publicat mesajul adresat la 24 mai de preşedintele S.U.A., Dwi­ght D. Eisenhower preşedintelui Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi mesajul de răspuns din 30 mai al lui N. S. Hruşciov. In mesajul adresat preşedintelui S.U.A., preşedintele Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S. declară că este de a­­cord cu propunerea acestuia ca experţii să înceapă lucrările în cursul viitoare­lor trei săptămîni. Exprimindu-şi îngrijorarea In legă­tură cu tergiversarea rezolvării proble­mei încetării experienţelor nucleare, N. S. Hruşciov consideră că este indi­cat să se cadă de acord ca toate lucră­rile experţilor să fie terminate in de­curs de 3—4 săptămîni de la începerea lucrărilor consfătuirii şi ca in cadrul acestui termen să fie prezentat guver­nelor statelor ai căror experţi participă la consfătuire raportul definitiv al ex­perţilor cu concluziile lor, N. S. Hruşciov nu se opune propu­nerii preşedintelui S.U.A. ca la consfă­tuire să ia parte nu numai experţi ai U.R.S.S. şi S.U.A. ci şi ai Marii Brita­nii, Franţei şi eventual ai altor ţări dispunînd de specialişti care au cunoş­tinţe temeinice în domeniul înregistra­­rii experienţelor nucleare. Totodată N. S. Hruşciov propune ca la lucrările consfătuirii să participe şi experţi din partea Cehoslovaciei, Poloniei şi Indiei şi eventual din partea cîtorva alte state. N. S Hruşciov împărtăşeşte părerea preşedintelui Eisenhower că Geneva este un loc potrivit pentru ţinerea con­sfătuirii. El preferă însă ca Moscova să fie aleasă drept loc pentru ţinerea consfătuirii. In această ordine de idei N. S. Hruşciov îl asigură pe Dwight D. Eisenhower că în capitala Uniunii Sovietice vor fi create toate condiţiile necesare pentru desfăşurarea lucrărilor experţilor. N. S. Hruşciov este de acord ca asupra lucrărilor con­­sfătuirii să fie informate Consiliul de Securitate şi Adunarea Generală a O. N.U., prin secretarul său general, MOSCOVA 2 (Agerpres). La 30 mai N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. a trimis un mesaj de răspuns lui John Diefenba­­ker, primul ministru al Canadei. Intre altele conducătorul guvernului sovie­tic se ocupă de problema încetării ex­­periențelor cu arma nucleară. /\ Luni a început pe aerodromul Clin­­ceni din apropierea Capitalei, con­cursul internaţional de paraşutism organizat de Aeroclubul central al A.V.S.A.P. la care participă echipe din R P. Bulgaria, R.P.F. Iugoslavia şi R.P.R. In prima probă a progra­mului : salt individual cu aterizare la punct fix de la 1.000 m, victoria a revenit, lui D. Vrabcev (R.P. Bulga­ria) cu 296,44 puncte (1,7 m) urmat de Gh. Iancu (R.P.R.) cu 29,73 puncte (5,13 m). Aceeași probă, rezervată femeilor, a fost cîştigată de Iulia Anghelova (R.P. Bulgaria) cu 276,42 puncte (11,79 m). Pe locul doi s-a clasat Angela Năstase (R.P.R.) cu 275,75 puncte (12,12 m ,de centrul cercului-record R.P.R. stabilit). Pe echipe, primul loc a revenit reprezentativei R.P. Bulgaria urmată de echipele R.P.R. şi R.P.F. Iugo­­slavia­. Concursul continuă astăzi. ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE Concursul internaţional de paraşutism TEATRE : National I. L. Caragiale (sala Comedia) 19,30: Bădăranii ; Naţional I. L. Caragiale (sala Studio) 19,30: Reţeta fericirii; Municipal (sala Matei Milic) 20: Trei gene­raţii ; Municipal (sala Filimon Sîrbu) 20 : învăţătoarea (spectacol cedat) Armatei (sala Magheru) 20: Femeia îndărătnică ; Muncito­resc C.F.R. (grădina Boema) 20: Napoli, oraşul milionarilor ; Tineretului 20: Viforul ; Opereta 19,30: Studentul cerşetor ; Ţăndă­rică (sala Academiei) 17: Povestea porcului; Ţăndărică (sala Orfeu) 17: Micul Muck; „C. Tănase" (sala Victoria) 20: Intre noi femeile CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti, Grădina Progresul, Al. Sahia (sală şi gră­dină), 23 August (sală şi grădină): Zboară cocorii ; Republica : Drumul spre stele şi Vînătorii din mările sudului : Magheru, Gh. Doja , Gloria Balticei , V. Alecsandri, Elena Pavel, N. Bălcescu (sală şi grădină) : Un condamnat la moarte a evadat ; 1. C­orimu (sală şi grădină), înfrăţirea între popoare, Al Popov : Spionaj-contraspionaj ; Lumina : Spre ţărmuri noi ; Central, Libertăţii (sală şi grădină); Dani ; Victoria : Drumul spre stele, Reportaj televizat — Bimbo ; Doina, Mioriţa. Moşilor: Marty,; Maxim Gorki: Lacul lebedelor ; Tineretului, George Ba­­covia, 30 Decembrie : Bijuterii de familie ; Griviţa : Tigrii zburători ; Cultural : Arti­colul 420 ; Vasile Roaită (sală şi grădină); Duelul : T. Vladimirescu (grădină); Flacăra: Vînătoarea tragică ; Arta (sală şi grădină): Vrăjitoarea; Munca: Moulin Rouge; Donca: Simo (sală şi grădină); Surprize pe stradă; Popular : Mîndrie ; Ilie Pintilie (sală şi grădină)):­ Serenada mexicană; M. Eminescu; Ultima vrăjitoare; 1 Mai (sală şi grădină): Simfonia dragostei; Volga: Şcoala părinţilor; Aurel Vlaicu : Scara în spirală ; Drumul Serii s,­­Comoara căpitanului Martens ; Olga Bande : Rîndunica ; 16 Februarie : Flacăra stinsă ; G. Coşbuc (grădină). S-a întîmplat la Belgrad ; 8 Mai : Strada Mare ; Const. David : Verstele de foc. TELEVIZIUNEA : Centrul de televiziune ne comunică următorul program : orele 19: Informaţiile după amiezii ; 19,05 : Emisiune pentru cei mici ; 19,25: Transmisie de la Teatrul Municipal „învăţătoarea“ de Brody Sandor. In pauze — Jurnalul televiziunii şi ultimele ştiri. Institutul Meteorologic Central anunţă pentru zilele de­­4, 5 şi 6 iunie, următorul timp probabil : In Bucureşti ! Vreme uşor instabilă şi favorabilă averselor de ploaie, mai ales la începutul intervalului. Vint potrivit Tem­peratura staţionară. In ţară . Vreme nestabilă la început în estul ţării, apoi şi în vest. Vor cădea pr» temporare sub formă de averse în cea mai matrpă Parte a ţării. Vint potrivit cu inten­­sificari temporare. Temperatura staţionară. Minimele vor oscila între 8 şi 18 grade, iar maximele între 20 şi 30 de grade. Redacţia Piaţa Scînteii Tel. 7.60.10. Administraţia 7.60.10-7.60.20, interior 1100. Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi instit­uţii. Tiparul"Combinatul­ Poligrafic Casa Scinteii I­V Stalina"

Next