Romînia Liberă, iulie 1958 (Anul 16, nr. 4268-4294)

1958-07-06 / nr. 4273

Duminică 6 iulie 1958 — nr. 4273 capitalism­ii isi scanda parul, dar iiribi aa... V­i I-afi închipuit vreodată pe dl. Churchill ca partizan al socialismului, vorbind despre sensul etic al desfiinţării exploa­tării omului de către om ? Sau pe d-nii Morgan, Rockefeller și Ford luptînd pentru apărarea intereselor muncitorilor? Mărturisesc că pină astăzi n-ar fi avut asemenea închi­puiri năstruşnice. Dar acum, după ce am aflat de elucubraţiile unor teoreticieni capitalişti în legătură cu natura capitalismului contem­poran, mi-am îngăduit să dau frîu liber fanteziei. Iată, spre exemplu, afirmaţiile lui E. Weill-Raynal, autorul unei lucrări economice, intitulate : „De­clinul şi succesiunea capitalismu­lui“. După ce face numeroase con- I sideraţiuni economico-sociale, po­­­­menitul autor ne asigură pină la J urmă, cu mina pe inimă, că „Sta- I tele Unite sunt un capitalism mult­­ mai înaintat, foarte apropiat de regimul socialist“, lăsînd a se în­­­­ţelege că diferenţa dintre socia-­­ iism şi orînduirea capitalistă e nu­mai de nuanţa. Iar publicistul a­­merican F. L. Allen merge cu con­cluziile sale mai departe. El sus­ţine, nici mai mult, şi nici mai pu­ţin decit că „Statele Unite au de­păşit de acum socialismul"! (sic). Un economist, A. Sauvy, asemu­ieşte capitalismul — cu ce cre­deţi ? — cu un organism. După cum un organism în contact cu­ me­diul găseşte resurse de apărare — trage el concluzia — tot astfel şi capitalismul se poate apăra şi nu e în primejdie să piară. Socia­listul francez, Jules Moch, încerca să demonstreze mai de mult în­­tr-o lucrare a sa — „Confrunta­rea“ — că regimul capitalist nu mai este un capitalism pur şi că — nu vă miraţi — după părerea sa, Franţa se află chiar in pragul socialismului. Iar un alt autor a­­merican, E. Johnson, în cartea sa „America fără graniţe", scrie ne­gru pe alb că „Imaginea noastră obişnuită despre capitalism este legată de financiari, bancheri, pa­troni... dar capitaliştii nu sunt nu­mai ei. Oricine participă activ sau pasiv la procesul de producţie este­­ un capitalist. Fermieri, meseriaşi, muncitori simpli, toţi sunt capita­lişti". După Johnson deci, cei peste 5 milioane de şomeri din S.U.A. nu sunt muncitori care n-au de lucru, ci numai nişte capitalişti leneşi care nu vor să muncească... Toate aceste afirmaţii nu sunt, aşa cum s-ar părea, extravaganţele unor excentrici, sau aberaţiile izo­late ale unor pseudo-savanţi, ne­luaţi de nimeni în seamă. Ele sunt piese dintr-un imens şi complicat arsenal. Părerile relatate mai sus sunt doar cîteva din mulţimea de farduri cu care teoreticienii bur­ghezi încearcă să înfrumusețeze ca­­pitalismul. Ele sînt doar cîteva în­cercări din noianul celora cu care ideologia burgheză vrea zadarnic să pună la pamînt teoria marxist­­leninistă a prăbușirii inevitabile a capitalismului. Acest efort teoretic de reabilita­re a capitalismului, împletit cu practica vinderii cîtorva acţiuni unei infime părţi a populaţiei în vederea creării mitului aşa-numitu­­lui „capitalism popular“, urmăreş­te in esenţă, un singur scop: să demonstreze că actualul capitalism modern nu mai are nimic comun cu cel analizat de Marx, că deci învăţătura marxistă a pieirii inevi­tabile a capitalismului nu mai e valabilă. Acceptarea acestei teze ar duce la concluzia că nu mai există luptă de clasă şi că proletariatul nu mai trebuie să se organizeze pentru că nu are împotriva cui lup­ta, că muncitorii şi capitaliştii sunt parteneri egali în drepturi în pro­cesul de producţie, că orînduirea capitalistă e veşnică. Motivul pentru care aceste teorii sunt în mod special acum la modă e uşor de sezisat. Practica con­strucţiei socialiste in U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară a confirmat in mod strălucit juste­ţea teoriilor socialismului ştiinţific, iar succesele uriaşe ale lagărului socialist in ştiinţă şi teh­nică (să pomenim numai sateliţii artificiali ai pămîntului) şi in construcţia social-culturală au demonstrat ne­gru pe alb maselor largi din ţările capitaliste inferioritatea capitalis­mului pe plan istoric. De aici toate încercările reacţiunii internaţionale de poleire a capitalismului. Se mai urmăreşte cu ajutorul a­­cestor elucubraţii deformarea ideo­logică a proletariatului pentru o mai lesnicioasă exploatare a lui. Viaţa dovedeşte insă în modul cel mai convingător cu putinţă că toate aceste teorii care înfrumu­seţează capitalismul sînt doar sim­ple flori ce nu dau roade. E su­ficient să priveşti pe hartă evolu- ţ (ia socialismului pentru a înţelege cît de mari lovituri a primit capi­talismul în aproximativ un dece­niu şi jumătate. Care este astăzi, în câteva cuvinte, situaţia din ţă­rile capitaliste ? Milioane de şo­meri în însăşi citadela lumii ca­pitaliste, S.U.A., luptele greviste care au adus în ultimii ani zeci de milioane de zile-om muncă pier­dute, situaţia de cruntă înapoiere a maselor largi populare din Ame­rica Latină, din unele ţări din Africa şi din Asia. Toate acestea infirmă orice încercări ale apolo­geţilor şi „teoreticienilor“ capita­lismului de a acoperi adevărata faţă a capitalismului. Oamenii şi au dat seama că, indiferent sub ce firmă şi nume s-ar ascunde, ca­pitalismul rămîne tot capitalism, tot oprimant şi aducător de mizerie pentru imensa majoritate a popu­laţiei globului. U. VALUREANU O nouă valoroasă acţiune pentru ieftinirea costului locuinţelor (Urmare din­ pag. 1-a­­ţional transporturile şi a folosi cu grijă utilajele şi materialele. Avînd materiale de construcţie mai bune, la distanţe mai mici şi create prin­­tr-un proces tehnologic modern, con­strucţiile îşi vor reduce considerabil preţul de cost. In toate aceste operaţii oamenii muncii vor avea un cuvint de spus, dar nu numai ca realizatori ai mate­­rialelor şi construcţiilor, dar şi in ceea ce priveşte proiectul. Paralel cu începerea lucrărilor nou­lui bloc, T.R.C.L. Piteşti a efectuat o machetă în mărime naturală a celor două variante de apartamente, care va fi expusă în centrul oraşului, pe str. Victoriei. Timp de două-trei săp­­tămini viitorii locatari, ca şi specia­liştii îşi vor spune cuvîntul. Atunci, se va afla care este soluţia cea mai apreciată ce va urma a se traduce în viaţă. Trebuie să mai amintim că proiec­tul noului bloc realizat de Institutul regional de proiectări Piteşti (direc­tor arhitect Cezar Niculiu) a fost a­­preciat ca valoros de Direcţia Arhi­tectură şi Urbanistică din Ministerul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii, urmînd a fi tipizat, pre­­cum şi faptul că specialiştii Institu­tului lucrează în prezent la elabora­­rea unor noi proiecte de aparta­mente cu 2—3 camere, în care să fie de asemenea îmbunătăţit coeficientul spaţiului util. DAN BIŢICA Corespondentul „Rorpiniei libere" In regiunea Pitești Noi produse ale industriei textile La întreprinderea „7 Noiembrie“ din Capitală a început fabricarea noilor pro­duse contractul cerent cu organele co­merţului, PrifiînBPPotea, ţesăturile Lo­­tus, Licurici şi Beatrice, realizate din fire vopsite cu efect în contextură şi avînd aspect atrăgător, au intrat în pro­ducţia de serie. Din acestea se vor rea­liza pînă la sfîrşitul anului peste 100.000 m.p. Fabrica de bumbac ,,Răscoala din 1907" a introdus de asemenea în pro­ducţia de serie noi articole ca Marcelina şi Iluzia, ţesături din fire vopsite fabri­cate în dungi şi cu efect în relief. In curînd noile produse se vor găsi în ma­gazine. In sectorul inului şi cînepei au fost realizate, de asemenea, o serie de ar­­ti­cole noi ca olandă imprimată în şapte poziţii coloristice, două modele noi de pînză pentru scaune, etc. Paralel cu a­­ceasta, în momentul de faţă în acest sector se produc experimental primele cantităţi de cearceafuri semialbite în diferite contexturi, perdele şi storuri pentru interioare, ţesături pentru îm­brăcăminte, prosoape de baie etc. Lucrînd într-o galerie de profil sim­plu din sectorul şapte al minei Lu­­peni, brigada minerului Nicolae Guţă alcătuită din 12 oameni a realizat în luna iutile o înaintare record­ă de 102 m. liniari. Aceasta constituie cea mai bună a­­vansare la lucrările de pregătit în steril înregistrată în exploatările din Valea Jiului în condiţii obişnuite de lucru. La Invitaţia Prezidiului Academiei R.P.R., în ziua de 4 iulie a sosit în Capitală acad. A. R. Luria, membru activ al Academiei de ştiinţe pedago­gice din Moscova. In perioada cît va sta la noi în ţară, acad. A. R. Luria va fi oaspete al Institutului de neu­rologie „I. P. Pavlov“ şi al Institutu­lui de Endocrinologie ale Academiei R.P.R. unde va lua legătură­­ cu oa­meni de ştiinţă din R.P.R. şi­ va ţine cîteva conferinţe. Duminică, la orele 9, are loc la Casa de cultură „Nicolae Bălcescu“ din Ca­pitală deschiderea cenaclului literar „George Bacovia“. Pe lîngă acest ce­naclu va funcţiona şi un cerc de studii unde se vor prezenta diferite referate şi lecţii privind istoria şi teoria lite­raturii. ★ In ţara noastră se află o delegaţie economică indiană condusă de Krishna Kimar Sahni, secretar general la Mi­nisterul Minelor din India. Delegaţia economică indiană duce tratative în legătură cu achiziţionarea din R. P. Romînă a unor echipamente pentru industria petroliferă. In cursul săptămînii care s-a încheiat delegaţia economică indiană a vizitat nafinării de petrol şi uzine constructoare de uti­laj petrolifer din ţara noastră. Din întreaga ţară sosesc veşti des­pre succesele obţinute de tinerii mun­citori în întîmpinarea Conferinţei sin­dicale mondiale a tineretului muncitor de la Praga, în regiunea Galaţi, tinerii de la în­treprinderile Metalurgice Dunărea şi Industria sîrmei din Brăila şi cei de la uzina „Nicolae Cristea“ din Galaţi au produs în ultima lună peste plan 450 de tone de laminate, în acţiunea de colectare a fierului vechi, în în­treaga regiune tinerii au strîns 200 de tone fier vechi pe care l-au expediat către marile furnale. IN EDITURA POLITICA a apărut: V. A. LENIN­A Opere vol. 36 776 pag. 7,50 lei La Invitaţia colectivului Centrului şcolar profesional şi tehnic de maiştri „Industria lînei“ din Timişoara, vi­neri a sosit în acest oraş o delegaţie de cadre didactice de la Şcoala tehnică textilă din Seghedin (R. P. Ungară). Oaspeţii maghiari vor avea un schimb de experienţă cu cadrele didactice şi vor vizita numeroase instituţii de artă şi cultură din Timişoara, precum şi din alte localităţi ale ţării.­­ Topitoria Dorneşti a iniţiat recent o întrecere a tuturor topitoriilor din ţară avînd ca obiectiv îndeplinirea pla­nului fizic şi pe sortimente, depăşirea cu 3 la sută a planului de fuior şi cîlţi superiori, reducerea consumului specific de tulpini topite, reducerea preţului de cost, etc. Toate topitoriile din ţară au primit cu multă însufleţire chemarea la în­trecere, angajîndu-se chiar să depă­şească procentele cuprinse în chemare.­­ La Suceava s-a deschis sîmbătă după amiază ex­poziţia de pictură şi artă plastică a studenţilor institutelor de artă plastică „Nicolae Grigorescu“ din Bucureşti şi „Ion Andreescu“ din Cluj. Expoziţia cuprinde peste 100 de lu­crări executate de studenţi în timpul perioadei practicii de vară în regiunea Suceava. O telegramă sosită la redacţie ne înştiinţează că colectivul de muncă de la fabrica de geamuri Scăeni lucrează din data de 4 iulie 1958 în contul zilei de 23 August. Prin această telegramă muncitorii de aci îşi iau noi angajamente pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan pe luna în curs. * Recent s-a deschis la Tg. Mu­re? o expoziţie Industrială a ucenicilor, ab­solvenţi ai şcolilor profesionale­­ din oraş. Sunt expuse numeroase strun­guri, motoare electrice, diferite scule, mobile frumos furniruite, pantofi, con­fecţii etc., creaţii ale tinerilor munci­tori. Expoziţia se bucură de aprecierea unanimă a vizitatorilor.­ ­ Un colectiv de ingineri de la Inspec­toratul piscicol Constanţa a întreprins o serie de studii în vederea exploată­rii mixte (agro-piscicole) a zonelor i­­nundabile ale Dunării. Sistemul exploa­tării mixte prevede folosirea terenurilor îndiguite în mod alternativ — atît pen­tru agricultură cît şi pentru pescuit. Prin introducerea noului sistem, secto­­rului piscicol din Deltă îi vor fi redate 94.000 ha. care sînt îndiguite sau în curs de îndiguire, prevăzute pînă acum a fi folosite­­numai pentru agricultură. La întreprinderile pentru contracta­rea și industrializarea laptelui din Si­biu, Cluj şi Sighişoara, au fost mon­tate şi date în funcţiune trei maşini automate pentru portionirea şi amba­larea untului. Aceste maşini porţionea­­ză şi ambalează automat pachete de unt de 100 şi 200 grame.­­ In oraşul Hunedoara se construieşte un cvartal de locuinţe care va totali­za peste 1.500 de apartamente. Primele 14 blocuri cu cîte 22 de apartamente sunt în curs de construcţie. Ele vor fi terminate anul acesta. Alături de locuinţele muncitoreşti au început lucrările pentru amenajarea unui frumos parc.­ ­ La Piteşti a avut loc prima prezen­tare de mode cu public, organizată de cooperaţia meşteşugărească. Modelele de confecţii pentru femei, bărbaţi şi copii confecţionate în exclusivi­tate de către cooperativele meşteşugă­­reşti de confecţii din Piteşti au fost bine apreciate de public.­­ Constructorii de vase de la Şantie­rele Navale Galaţi au început să tra­ducă în viaţă angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August. Pînă la sfîrşitul lunii iunie ei au lansat înainte de termen 4 şlepuri de 1.000 tone şi un remorcher. In aceste zile se pregăteşte lansarea la apă, cu 10 zile înainte de termen, a unui nou re­morcher maritim de 1.200 C.P. * k ★ ! A apărut! SUM­AR Nr. 6 — Pentru continua întărire poli­tică și organizatorică a partidului. VASILE VILCU : Consolidarea şi dezvoltarea economică a gospodă­riilor agricole colective — problemă centrală în munca de partid la sate. BUCUR­­GHIOPU: Despre pro­ductivitatea muncii în gospodăriile agricole de stat. CEN BO­DA: Revizionismul iugo­­slav — produs al politicii imperia­­lîsmului.----------------------------------— DAMA VOINEA , împotriva revi­zionismului în teoria despre capita­lismul monopolist de stat. DIN MIŞCAREA MUNCITOREASCA INTERNATIONALA MAURICE THOREZ : Discursul de închidere la plenara C.C. al Parti­dului Comunist Francez. MAX REIMANN: Continuarea lup­tei poporului împotriva înarmării ato­mice a Germaniei occidentale și sat. Iunie 1938 em­ite Partidului Comunist din Ger­mania. — Chemarea Partidului Comunist din Paraguay. RECENZII ŞI NOTE I. ADAM : Faptele istorice nu pot fi ignorate. Corespondenţa preşe­­dintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. cu preşedinţii S.U.A. şi cu primii miniştri ai Marii Britanii din timpul Marelui Război pentru Apă­rarea Patriei 1941 — 1945“). ILEANA VRANCEA: „Fantastic fără mesaj“ şi concesii cu mesaj. — Din presa străină. PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE — în legătură cu articolul „Obser- ] vaţii de cititor cu privire la înfăţi- j şarea în literatură a comuniştilor".­­ LUPTA DE Rommin liberă Succesul expoziţiei român­eşti de la Paris După cum s-a mai anunţat, la 20 iunie 1958 a fost deschisă în marele magazin „Louvre“ din Paris, o expo­ziţie comercială romînească cu vîn­­zare, denumită „La Roumanie dite bonjour ă la France" (Romînia spune Franţei „bună ziua“). După magazi­nul deschis la Bruxelles, în perioada expoziţiei mondiale, expoziţia cu vîn­­zare de la Paris este a doua de acest gen pe care organele româneşti de comerţ exterior le-au organizat în străinătate în anul curent. Conform ştirilor sosite din Paris, expoziţia romînească din magazinul „Louvre“ se bucură de un strălucit succes. Ea este amenajată la primul etaj al magazinului într-un cadru spe­cific romînesc. Fiecare raion are for­ma caselor proprii uneia sau alteia din regiunile istorice ale ţării noa­stre, iar vînzătoarele sînt îmbrăcate în costume populare romîneşti. In a­­cest fel s-a asigurat expoziţiei un ca­dru de prezentare absolut autentic. Succesul comercial al expoziţiei este deosebit. Presa franceză, în deosebi ziarele „Combat“, „Paris-Presse — l’intransigeant“ şi „Le Figaro“ se ocu­pă de asemenea, în coloanele lor des­pre prima expoziţie comercială romî­nească cu vînzare, organizată la Pa­ris şi scoate în evidenţă originalita­tea neîntrecută, frumuseţea şi bogăţia de motive a obiectelor artizanale pre­zentate. Dintr-un reportaj semnat în „Le Figaro" de HELENE DE TURCK­­HEIM, desprindem: „...Imaginaţi-vă o piaţă în mijlocul unui sat, cu pu­ţurile sale, cu minunatele case de lemn, cu pridvor, tradiţional împodo­bite cu mănunchiuri de ştiuleţi de porumbi, şei şi macaturi, cu tinere fete îmbrăcate în ii şi multicolore fuste plisate, servind pe cumpărători intr-o atmosferă tipic românească... Ca fundal sonor, un duios sunet de fluier dă viaţă unei doine cîntată de o voce nostalgică..." Iar ziarul „Paris- Presse — I­ntransigeant“ scrie: „...Atracţia artistică şi folclorică a acestei manifestaţii ar fi suficientă ea însăşi pentru a-i asigura succesul Dar ceea ce atrage fără îndoială pe vizitatori este descoperirea unei pa­lete complete a producţiei artizanale romîneşti — de o rară frumuseţe — şi a unei părţi a producţiei industriei bunurilor de consum din Romînia — producţie de o remarcabilă calitate...“ Expoziţia comercială romînească cu vînzare de la Paris, care­ constituie o nouă contribuţie pe linia unei tot mai bune cunoaşteri între poporul român şi francez­, va rămîne deschisă în ma­rele magazin „Louvre“ pînă la 15 au­gust 1958. iilfl­iwixrni . In gospodăriile de stat S-au recoltat păioaseie da pe 100.000 hectare Au fost livrate statului aproa­pe 30.000 tone de grîu In gospodăriile de stat din întrea­ga țară s-au strîns pînă acum pă­ioaseie de pe circa 100.000 ha, din care peste 75 la sută — grîu. Din cantitatea totală secerată, peste 90 la sută a fost deja treierată. Fruntaşe sunt gospodăriile de stat din regiu­­nea Bucureşti care au recoltat şi tre­ierat peste 30 la sută din suprafaţa cultivată cu păioase. In această re­giune, secerişul şi treierişul orzului s-au terminat, obţînîndu-se o pro­ducţie medie de 1.800 kg. la hectar. Recolte bune au obţinut de pe su­prafeţele recoltate şi—gospodăriile de stat din regiunea Constanţa — peste 2.000 kg. grîu la hectar, Suceava — 2.260 kg. orz la hectar şi Pi­teşti — aproape 1800 kg. grîu la hectar. In multe regiuni, printre care Ploeşti, Cluj, Stalin, Galaţi, Craiova producţia la orz a depăşit 1.800 kg. la hectar. Gospodăriile de stat au început să transporte la bazele de recepţionăre primele cantităţi de grîu din noua re­coltă. Pînă acum au fost livrate a­­proape 30.000 de tone de grîu din care unităţile din regiunea București au livrat peste 11.000 tone. ----------- 3600 kg. grîu la hectar! CONSTANŢA (de la trimisul nos­tru). D­in toamna anului trecut la gospodăria de stat „Costache Burcă“ din regiunea Constanţa s-a semănat o suprafaţă însemnată cu soiul de grîu bulgăresc nr. 301. La secţia Pelinul — ca de altfel în întreaga gospodărie — s-a început de curînd recoltatul griu­lui. In lanul de 130 ha. de care răs­­punde brigadierul Alexandru Mari­­nescu au intrat să recolteze combi­nele. Pina, în seara zilei de ieri s-a re­coltat jumătate din această suprafaţă, obţinîndu-se o recoltă la ha. — ne­­maiintîlnită pe meleagurile dobrogene — de 3.600 kg. Pe celelalte parcele recoltate producția medie s-a ridicat la 2700 kg. la ha. (Urmare din■ pag. l­a­­cuinţă. Lumină electrică au mai toţi şi prin odăi şi prin grajduri şi la fie­care gospodărie găseşti difuzor sau aparat de radio. Mulţi colectivişti şi ţărani individuali din comună şi-au cumpărat aragazuri-Iată chiar acum cînd Sonia Butoi a ajuns la gospodărie şi priveşte lao­laltă cu ceilalţi dreptunghiul luminos al­­ televizorului, aude în dreapta ei: — Măi nevastă, să nu fi uitat ara­gazul deschis... Te grăbişi şi tu la cinema... . Toma Constantin, alt om din Romîneşti. — Ce vorbeşti, bărbate ? Cum să-l uit ? — îl linişteşte femeia. — Ssst ! Linişte măi, că nu mai au­zim nimic, îi tistuiesc cîţiva din întu­neric. După atîtea realizări, cumpărarea unui televizor n-a mai surprins pe ni­meni. Doar unul, Stoian, dintr-un sat vecin (Bărcăneşti) a păţit altfel. Era în drum spre casă şi oprise căruţa în dreptul cooperativei, să bea o ţuică A băut-o şi a dat să-şi vadă de drum. Era către seară şi pe uliţă forfotă. — Haideţi mă, că-ncepe ! — Venim, venim acuşi. — O să scăpaţi filmul. — Fii pe pace, nu-l scăpăm noi. — Ce începe ? Ce scăpaţi, mă ? a întrebat Stoian pe cei care se bulu­ceau la intrarea gospodăriei. A aflat de televizor şi a intrat şi el. — Cum vine asta, mă ? Voi semă­naţi boabe şi cresc televizoare pe ogoarele voastre ? a glumit Stoian — Creşte şi pîine, nu numai televi­zoare, i-a răspuns tot în glumă bri­gadierul Ştefan Constantin. A stat pînă la sfîrşit Stoian. A ajuns acasă, în satul lui, tîrziu de tot. Gro­zav s-a mirat nevastă-sa că nu-i nici beat, nici altfel la ora aceea. — Măi femeie, trebuie să aibă ăia din Romîneşti o gospodărie pe cins­te. Auzi, dacă au ajuns ei să-şi ia te­levizor­­.„ A­vea dreptate Stoian. Televizorul e un lucru de preţ, dar mai de preţ este ceea ce exprimă el: realizările colectiviştilor din Romî­neşti. Dar să-i dăm cuvîntul... televi­zorului către care grăbea să ajungă şi Sonia Butoi. — Dragi telespectatori — anunţă crainica (în vreme ce privirile nume­roşilor telespectatori abia sosiţi de la seceriş o urmăresc cu atenţie), am in­vitat în studioul nostru pe tovarăşul Ioniţă Pricopie, preşedintele colectivei din Romîneşti... Restul cuvintelor s-au pierdut într-un tumult de exclamaţii: •— Ia uite-i, mă, pe preşedintele nostru ! — El e, mă ! Uite-i şi mustaţa... — Halal ţie, Ioniţă ! Te văzuşi şi pe pînză­— Care pînză ? Ce cap ai tu, nu vezi că-i geam... — Tăceţi, să auzim ce spune. A vorbit loniţă Pricopie în seara aceea — 19 iunie — despre succesele colectivei lor. Nu-i mare gospodăria, are numai 210 ha., dar muncesc cu sîrg colectiviştii şi obţin recolte mari. Anul trecut au avut venituri de 317.000 lei, anul acesta se anunţă şi mai bine. Numai în cinci luni au realizat aproape 200.000 lei. Gospodă­ria e dezvoltată multilateral, are 14 scroafe fătătoare, 10 vaci de lapte, 64 de stupi, 140 de oi, aproape 1000­ ­ de păsări­­Producţia de orz din anul acesta a atins în medie, la hectarele recoltate, 3.000 de kg., iar la grîu — 2.000 kg. Oamenii de la brigada de grădină au făcut paturi calde Şi au scos pe piaţă castraveţi cînd în alte păr­ţi nici nu le dăduse floarea. S a terminat emisiunea la televi­zor. Stelian Butoi şi-a luat ne­vasta şi fetele și-au pornit spre casă- Era o noapte calmă, răcoroasă. Secera lunii atîrna într-un vîrf de plop. RUL — Știi ceva, nevastă ? La iarnă o să fie cam greu să batem drumnul pînă la gospodărie. Ce-ai zice dacă ne-am cumpăra un televizor al nos­tru ? Au intrat în casă făcîndu-și planuri de viitor. Din fotografia spălăcită de deasupra patului, doi tineri în pragul vieţii priveau lumea de-acum 15 ani cu ochii uimiţi şi dezorientaţi. ANA CRISTEA Pag. 3-a Deschiderea festivă a celui de al 14-lea campionat mondial de gimnastică MOSCOVA 5 (Agerpres).­­ La 5 iulie, pe stadionul central „V. I. Le­nin“ din Moscova, în cadrul unei mari serbări sportive la care au asistat 100.000 de spectatori, a avut loc des­chiderea festivă a celui de-al 14-lea campionat mondial de gimnastică. Pe stadion au fost prezenţi membri ai corpului diplomatic, oaspeţi de pes­te hotare, reprezentanţi ai presei din diferite ţări. In aplauzele entuziastei ale publicului, gimnaşti şi gimnaste din 24 de ţări ale Europei, Africii, A­­mericii şi Asiei au defilat prin faţa tribunelor. Participanţii la întreceri au fost salutaţi de preşedintele Secţiei unionale de gimnastică, Serghei Puş­­nov. Primele probe ale campionatelor­ mondiale de gimnastică se vor desfă­şura la 6 iulie. Azi în finala „Cupei R. P. R.” la fotbal Progresul Bucure­şti—Ştiinţa Timişoara —Astăzi după-amiază,—pe­ stadionul „23 August“ din Capitală, echipele Progresul Bucureşti şi Ştiinţa Timi­şoara îşi dispută, de la orele 17.30, ultimul act al competiţiei fotbalistice „Cupa R.P.R.“ Partida suscită un in­teres deosebit, fiind totodată şi o re­vanşă la recenta întîlnire (din cadrul campionatului) cîştigată de bucureş­­teni cu surprinzătorul scor de 7—0. __Repriza a doua a acestei _întîlniri va fi transmisă de posturile noastre de radio pe programul L, în jurul orei 18.30, iar desfăşurarea întregii partide va fi televizată. In deschidere, de la orele 16, se va desfăşura finala campionatului orăşe­nesc de fotbal rezervat copiilor între echipele C.C­ A. şi Rapid. Campionatul republican de zbor fără motor PITEŞTI (de la corespondentul no­stru). — Astăzi începe la Piteşti cea de a V-a ediţie a campionatului repu­blican de zbor fără motor, competiţie organizată de aero-clubul central A.V.S.A.P. din R.P.R. La acest cam­pionat participă piloţi sportivi selec­ţionaţi în concursurile interregionale, primii clasaţi ai campionatului din 1957 şi invitaţi străini. La probe, care vor dura pînă la 20 iulie, concurenţii vor folosi pentru prima dată numai planoare de con­strucţie românească. Mecanica fina (Urmare din. pag. l­ a) Şi totuşi, cînd priveşti multitudinea­ articolelor realizate, în special in domeniul bunurilor de consum îţi dai seama ce paşi uriaşi s-au fă­cut. De la microscoapele de labo­rator care măresc de 1350 de ori la binoclurile pentru, spectacole şi la epidiascopuri, de la brichete şi len­tile pentru ochelari, la vitezemelre sau la mulinete pentru pescari, (mo­soare pe rolă care se importau din Franţa, Suedia şi Elveţia) o multitu­dine de bunuri de înaltă precizie sunt realizate de către sectorul me­canicii fine al industriei grele. Şi în perspectivă ne apare o îmbunătăţire neîncetată a calităţii, o lărgire a sortimentelor şi o îmbogăţire a arti­colelor. Astfel, p­este citva timp prin­ comerţul de stat se vor vinde noi sortimente de biciclete romîneşti — pentru copii, femei, trei sferturi, tro­tineta, motorete romîneşti uşoare şi care consumă foarte puţină ben­zină, motoraşe ce se vor putea a­­dapta la roţile din spate ale bici­­cletelor, SCUTERE ROMÂNEŞTI. Pentru S.M.T.-uri, sectorul de me­canică fină va realiza contoare ce indică orele de funcţionare ale trac­toarelor, nem­ai fiind necesar pon­taj­ul normatorilor, iar pentru ama­torii de stilouri, a realizat un model perfecţionat de stilou romînesc cu peniţă de aur (în acest an se vor fabrica 5000 de bucăţi iar în anul viitor 100.000) cu rezervor care se înlocuieşte cînd se termină cer­neala. Unul din cele mai tinere sectoare ale industriei noastre ţine pasul, cum am arătat, cu dezvoltarea im­petuoasă a tuturor ramurilor eco­nomiei noastre naţionale. SANDU­ MANEA Armatei (grădina de vară „9 Mai) 20 : O zi de odihnă ; „,C. Nottara“ (grădina de vară a Teatrului E­­vreiesc de Stat) 20,00: Patriotica Romînă ; Opereta (Teatrul de vară „I. V. Stalin“) 19,30 : Plutaşul de pe Bistriţa ; ,,C. Tănase" (gradina Boema) 20 : Revista 58 ; Teatrul Muzical Galaţi (Arenele Libertăţii) 20 : Choufleui­ şi Zîna păpuşilor ; Teatrul Muzical Calaţi (sala Teatrului de O­­peretă) 11 : Ana Lugojana, Patria, I C. Frim­u (sală şi grădină), Al. Popov, Olga Bancic : Femeia zilei : Repu­blica, Gh. Doja : Că­lătorie peste trei mări ; Magheru, Lu­mina : Facerea lumii; completare : Rodos, insula trandafirilor ; V. Alecsandri, Elena Pavel : Cazul Dr. Lau­rent ; Bucureşti, Grădina Progresul, înfră­ţirea între popoare, 1 Mai (sală şi grădină) : Un minut de adevăr ; Central : Spiona­j - Contraspionaj ; Victoria : Flacăra stinsă Doina : Micul acrobat ; Timpuri Noi : Program de filme documentare şi desene animate ; Maxim Gorki, Vasile Roaîtă (sală şi grădină), Drumul Serii : Minciuna ; Ti­neretului ; Urme în noapte : Griviţa : Pră­pastia tigrului ; Cultural; Aurel Vlaicu : Rîndunica ; AL Sahia (sală şi grădină), Li­bertăţii (sală şi grădină) : Simfonia drago­stei ; T. Vladimirescu (grădină): Flacăra : Serenada mexicană ; Arta (sală şi grădină) ; Lissy , Mioriţa, Moşilor (grădină) : Gloria Balticii ; 23 August (sală şi grădină) : Bu­nicul automobil ; Donca Simo (sală şi gră­dină) : Luna de miere ; Popular : Romeo şi Julietta ; Ilie Pîntilîe (sală şi grădină) : Po­­mişorul fermecat ; M. Eminescu : Dani ; Volga, N. Bălcescu (sală şi grădină) : Che­marea văzduhului ; George Bacovia, 30 Decembrie : întîlnire la bal ; 16 Februarie : Duelul ; G. Coşbuc (grădină), 8 Mai : Ver­stele de foc ; C. David : Mîndrie ; 8 Martie; Locul acţiunii: Berlin ; Unirea (sală şi gră­dină) ; Moulin Rouge. — Duminică 8.45: Gim-03 SSPSSfl nastîca săptămînii ; 9.10 : Emisiune pen­tru şcolari : „Cu- 0^® ® A vîntul de onoare“ -­scenariu după o schi- a aajSA­ţă de Panteleev; 9.30: Filmul de desen a­­nimat „Termometrul are febră“ ; 9,40 : E­­misiune pentru pionieri , , Jurnal de va­canţă“; 17,30 : Transmisie de la stadionul „23 August“ — finala Cupei R.P.R. la fot­bal ; Progresul Bucureşti — Ştiinţa Timişoa­ra ; 19,15 : Informaţiile după amiezii : 19,20: „Grădina florilor“ de poetul persan Saadi • 19,40 : Jurnalul televiziunii ; 21 30 : Varietăţi muzical-coregrafice ; 22,30 : Ulti­mele ştiri şi rezultatele sportive. Luni 19 : Spicuiri din programul săptă­­mînii ; 19,03 : Informaţiile după-amie­zii ; 19,08 : Emisiune pentru pionieri şi şcolari „Seară de tabără“­­ 20,10 : Recital de poe­zii închinate patriei ; 20,25 : Actualitatea în imagini ; 20,40 ; Jurnalul televiziunii ; 21 : Teatru în studio ; „împricinaţii“ de Raci­ne — interpretează un colectiv de actori de la Teatrul Armatei ; Ultimele ştiri Muzeul de Artă al R.P.R. (Calea Victo­riei 53) 11—18 ; Mu­zeul de Artă popu­lară al R.P.R. (Calea Victoriei 107) 12—20 ; Muzeul Simu (Bd. Magheru 9) 10—13 și 16—19 * Muzeul de Artă Bracoveneascâ (Palatul Mogoşoaia) 11—18 ; Muzeul Zam­­baccian (str. Muzeul Zambaccian 21) 10—13 Și 1s—19 ; Muzeul Satului (Sos. Kiseleff 20) 10—ÎS ; Muzeul „Bucureştii în arta Plasti­că“ (Bd. Magheru 9) 10-13 şi 16-19 ; Muzeul „Theodor Aman" (str. C. A. Ro­­setti 8) 10—13 şi 16—19 ; Muzeul de arta populară „Dr. Mina Minovici“ (str. Dr. Mina Minovici nr. 1) 10—13 şi 16—19; Muzeul ,IV. I. Lenin şi I. V. Stalin“ (Şos. Kiseleff nr. 3) 9,80—13 şi 15,30—20 ; Muzeul Militar Central (Bd. Bălcescu 25) 10—20,30 ; Mu­zeul Naţional de Antichităţi (str. I. C. Fri­­mu 11) 9—17 ; Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa" (Şos. Kiseleff nr. 1) 10— 18 ; Muzeul Ştiinţelor Experimentale (Bd. Ana Ipătescu 21) 18—22 ; Muzeul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale" (Pasajul Come­dia) 10—12 şi 19—20 ; Muzeul Româno-Rus (str. Fundaţiei 4) 8—21 ; Muzeul de Artă Feudală „Inginer Minovici“ (str. Dr. Mino­vici­­) 10—12 şi 16—19 ; Muzeul Memorial „Gh. Tattarescu" (str. Domniţa Anastasia 7) 10—13 şi 16—19 ; Colecţia Severeanu (str. I. C. Frimu 26) 11-18 ;­­Colecţia ,,E­­lena şî dr. I. Dona,y (str. G-ral Dona 12) 10—13 ; Casa Memorială „Nottara“ (Bd. Dacia 51) 10—13 şi 16—19; Muzeul C. Me­­drea (str. General Budişteanu 16) 10—14 şi 16—19 ; Muzeul Cecilia şî Frederic Storck (str. V. Alecsandri 16) 10—12 şi 16—19 ; Muzeul­­„Profesor Dr. Babeş“ (str. Andrei Mureşanu 14 A) 10—13 şi 16—19 ; Colecţia „Barbu Slătineanui“ (str. Obedenaru 3) 9— 13 şi 16—19 ; Colecţia „Maria şi Dr. Gh. Severeanu“ (str. L C. Frimu 26) 11—18 ; Expoziţia permanentă de numismatică a Muzeului de istorie al oraşului Bucureşti (Bd. Ana Ipătescu 21) 11—18. Institutul Meteoro­logic Central anunţă pentru zilele de 7, 8 şi 9 iulie a.c., urmă­torul timp probabil : In Bucureşti . Vre­mea în curs de răci. 3. Cerul rămîne varia­bil, temporar noros în cursul după amieze­lor cînd devine favorabil averselor de ploaie însoţite de descărcări electrice. Temperatura în scădere, vîntul Cu inten­sificări de scurtă durată din sectorul nor­dic. In ţară . Vreme relativ răcoroasă în toa­te regiunile ţării. Cerul se va menţine schimbător, mai mult noros în cursul după­­amiezelor cînd vor continua să cadă ploi sub formă de averse, însoţite de mani­festări electrice, iar local — în Moldova şi Dobrogea — cu grindină. Vînt cu inten­sificări temporare din sectorul nordic. Temperatura în scădere uşoară, noaptea va fi cuprinsă intre 6—18 grade, iar ziua în­­tre 18—28 grade. ă

Next