Romînia Liberă, iulie 1958 (Anul 16, nr. 4268-4294)
1958-07-06 / nr. 4273
Duminică 6 iulie 1958 — nr. 4273 capitalismii isi scanda parul, dar iiribi aa... Vi I-afi închipuit vreodată pe dl. Churchill ca partizan al socialismului, vorbind despre sensul etic al desfiinţării exploatării omului de către om ? Sau pe d-nii Morgan, Rockefeller și Ford luptînd pentru apărarea intereselor muncitorilor? Mărturisesc că pină astăzi n-ar fi avut asemenea închipuiri năstruşnice. Dar acum, după ce am aflat de elucubraţiile unor teoreticieni capitalişti în legătură cu natura capitalismului contemporan, mi-am îngăduit să dau frîu liber fanteziei. Iată, spre exemplu, afirmaţiile lui E. Weill-Raynal, autorul unei lucrări economice, intitulate : „Declinul şi succesiunea capitalismului“. După ce face numeroase con- I sideraţiuni economico-sociale, pomenitul autor ne asigură pină la J urmă, cu mina pe inimă, că „Sta- I tele Unite sunt un capitalism mult mai înaintat, foarte apropiat de regimul socialist“, lăsînd a se înţelege că diferenţa dintre socia- iism şi orînduirea capitalistă e numai de nuanţa. Iar publicistul american F. L. Allen merge cu concluziile sale mai departe. El susţine, nici mai mult, şi nici mai puţin decit că „Statele Unite au depăşit de acum socialismul"! (sic). Un economist, A. Sauvy, asemuieşte capitalismul — cu ce credeţi ? — cu un organism. După cum un organism în contact cu mediul găseşte resurse de apărare — trage el concluzia — tot astfel şi capitalismul se poate apăra şi nu e în primejdie să piară. Socialistul francez, Jules Moch, încerca să demonstreze mai de mult într-o lucrare a sa — „Confruntarea“ — că regimul capitalist nu mai este un capitalism pur şi că — nu vă miraţi — după părerea sa, Franţa se află chiar in pragul socialismului. Iar un alt autor american, E. Johnson, în cartea sa „America fără graniţe", scrie negru pe alb că „Imaginea noastră obişnuită despre capitalism este legată de financiari, bancheri, patroni... dar capitaliştii nu sunt numai ei. Oricine participă activ sau pasiv la procesul de producţie este un capitalist. Fermieri, meseriaşi, muncitori simpli, toţi sunt capitalişti". După Johnson deci, cei peste 5 milioane de şomeri din S.U.A. nu sunt muncitori care n-au de lucru, ci numai nişte capitalişti leneşi care nu vor să muncească... Toate aceste afirmaţii nu sunt, aşa cum s-ar părea, extravaganţele unor excentrici, sau aberaţiile izolate ale unor pseudo-savanţi, neluaţi de nimeni în seamă. Ele sunt piese dintr-un imens şi complicat arsenal. Părerile relatate mai sus sunt doar cîteva din mulţimea de farduri cu care teoreticienii burghezi încearcă să înfrumusețeze capitalismul. Ele sînt doar cîteva încercări din noianul celora cu care ideologia burgheză vrea zadarnic să pună la pamînt teoria marxistleninistă a prăbușirii inevitabile a capitalismului. Acest efort teoretic de reabilitare a capitalismului, împletit cu practica vinderii cîtorva acţiuni unei infime părţi a populaţiei în vederea creării mitului aşa-numitului „capitalism popular“, urmăreşte in esenţă, un singur scop: să demonstreze că actualul capitalism modern nu mai are nimic comun cu cel analizat de Marx, că deci învăţătura marxistă a pieirii inevitabile a capitalismului nu mai e valabilă. Acceptarea acestei teze ar duce la concluzia că nu mai există luptă de clasă şi că proletariatul nu mai trebuie să se organizeze pentru că nu are împotriva cui lupta, că muncitorii şi capitaliştii sunt parteneri egali în drepturi în procesul de producţie, că orînduirea capitalistă e veşnică. Motivul pentru care aceste teorii sunt în mod special acum la modă e uşor de sezisat. Practica construcţiei socialiste in U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară a confirmat in mod strălucit justeţea teoriilor socialismului ştiinţific, iar succesele uriaşe ale lagărului socialist in ştiinţă şi tehnică (să pomenim numai sateliţii artificiali ai pămîntului) şi in construcţia social-culturală au demonstrat negru pe alb maselor largi din ţările capitaliste inferioritatea capitalismului pe plan istoric. De aici toate încercările reacţiunii internaţionale de poleire a capitalismului. Se mai urmăreşte cu ajutorul acestor elucubraţii deformarea ideologică a proletariatului pentru o mai lesnicioasă exploatare a lui. Viaţa dovedeşte insă în modul cel mai convingător cu putinţă că toate aceste teorii care înfrumuseţează capitalismul sînt doar simple flori ce nu dau roade. E suficient să priveşti pe hartă evolu- ţ (ia socialismului pentru a înţelege cît de mari lovituri a primit capitalismul în aproximativ un deceniu şi jumătate. Care este astăzi, în câteva cuvinte, situaţia din ţările capitaliste ? Milioane de şomeri în însăşi citadela lumii capitaliste, S.U.A., luptele greviste care au adus în ultimii ani zeci de milioane de zile-om muncă pierdute, situaţia de cruntă înapoiere a maselor largi populare din America Latină, din unele ţări din Africa şi din Asia. Toate acestea infirmă orice încercări ale apologeţilor şi „teoreticienilor“ capitalismului de a acoperi adevărata faţă a capitalismului. Oamenii şi au dat seama că, indiferent sub ce firmă şi nume s-ar ascunde, capitalismul rămîne tot capitalism, tot oprimant şi aducător de mizerie pentru imensa majoritate a populaţiei globului. U. VALUREANU O nouă valoroasă acţiune pentru ieftinirea costului locuinţelor (Urmare din pag. 1-aţional transporturile şi a folosi cu grijă utilajele şi materialele. Avînd materiale de construcţie mai bune, la distanţe mai mici şi create printr-un proces tehnologic modern, construcţiile îşi vor reduce considerabil preţul de cost. In toate aceste operaţii oamenii muncii vor avea un cuvint de spus, dar nu numai ca realizatori ai materialelor şi construcţiilor, dar şi in ceea ce priveşte proiectul. Paralel cu începerea lucrărilor noului bloc, T.R.C.L. Piteşti a efectuat o machetă în mărime naturală a celor două variante de apartamente, care va fi expusă în centrul oraşului, pe str. Victoriei. Timp de două-trei săptămini viitorii locatari, ca şi specialiştii îşi vor spune cuvîntul. Atunci, se va afla care este soluţia cea mai apreciată ce va urma a se traduce în viaţă. Trebuie să mai amintim că proiectul noului bloc realizat de Institutul regional de proiectări Piteşti (director arhitect Cezar Niculiu) a fost apreciat ca valoros de Direcţia Arhitectură şi Urbanistică din Ministerul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii, urmînd a fi tipizat, precum şi faptul că specialiştii Institutului lucrează în prezent la elaborarea unor noi proiecte de apartamente cu 2—3 camere, în care să fie de asemenea îmbunătăţit coeficientul spaţiului util. DAN BIŢICA Corespondentul „Rorpiniei libere" In regiunea Pitești Noi produse ale industriei textile La întreprinderea „7 Noiembrie“ din Capitală a început fabricarea noilor produse contractul cerent cu organele comerţului, PrifiînBPPotea, ţesăturile Lotus, Licurici şi Beatrice, realizate din fire vopsite cu efect în contextură şi avînd aspect atrăgător, au intrat în producţia de serie. Din acestea se vor realiza pînă la sfîrşitul anului peste 100.000 m.p. Fabrica de bumbac ,,Răscoala din 1907" a introdus de asemenea în producţia de serie noi articole ca Marcelina şi Iluzia, ţesături din fire vopsite fabricate în dungi şi cu efect în relief. In curînd noile produse se vor găsi în magazine. In sectorul inului şi cînepei au fost realizate, de asemenea, o serie de articole noi ca olandă imprimată în şapte poziţii coloristice, două modele noi de pînză pentru scaune, etc. Paralel cu aceasta, în momentul de faţă în acest sector se produc experimental primele cantităţi de cearceafuri semialbite în diferite contexturi, perdele şi storuri pentru interioare, ţesături pentru îmbrăcăminte, prosoape de baie etc. Lucrînd într-o galerie de profil simplu din sectorul şapte al minei Lupeni, brigada minerului Nicolae Guţă alcătuită din 12 oameni a realizat în luna iutile o înaintare recordă de 102 m. liniari. Aceasta constituie cea mai bună avansare la lucrările de pregătit în steril înregistrată în exploatările din Valea Jiului în condiţii obişnuite de lucru. La Invitaţia Prezidiului Academiei R.P.R., în ziua de 4 iulie a sosit în Capitală acad. A. R. Luria, membru activ al Academiei de ştiinţe pedagogice din Moscova. In perioada cît va sta la noi în ţară, acad. A. R. Luria va fi oaspete al Institutului de neurologie „I. P. Pavlov“ şi al Institutului de Endocrinologie ale Academiei R.P.R. unde va lua legătură cu oameni de ştiinţă din R.P.R. şi va ţine cîteva conferinţe. Duminică, la orele 9, are loc la Casa de cultură „Nicolae Bălcescu“ din Capitală deschiderea cenaclului literar „George Bacovia“. Pe lîngă acest cenaclu va funcţiona şi un cerc de studii unde se vor prezenta diferite referate şi lecţii privind istoria şi teoria literaturii. ★ In ţara noastră se află o delegaţie economică indiană condusă de Krishna Kimar Sahni, secretar general la Ministerul Minelor din India. Delegaţia economică indiană duce tratative în legătură cu achiziţionarea din R. P. Romînă a unor echipamente pentru industria petroliferă. In cursul săptămînii care s-a încheiat delegaţia economică indiană a vizitat nafinării de petrol şi uzine constructoare de utilaj petrolifer din ţara noastră. Din întreaga ţară sosesc veşti despre succesele obţinute de tinerii muncitori în întîmpinarea Conferinţei sindicale mondiale a tineretului muncitor de la Praga, în regiunea Galaţi, tinerii de la întreprinderile Metalurgice Dunărea şi Industria sîrmei din Brăila şi cei de la uzina „Nicolae Cristea“ din Galaţi au produs în ultima lună peste plan 450 de tone de laminate, în acţiunea de colectare a fierului vechi, în întreaga regiune tinerii au strîns 200 de tone fier vechi pe care l-au expediat către marile furnale. IN EDITURA POLITICA a apărut: V. A. LENINA Opere vol. 36 776 pag. 7,50 lei La Invitaţia colectivului Centrului şcolar profesional şi tehnic de maiştri „Industria lînei“ din Timişoara, vineri a sosit în acest oraş o delegaţie de cadre didactice de la Şcoala tehnică textilă din Seghedin (R. P. Ungară). Oaspeţii maghiari vor avea un schimb de experienţă cu cadrele didactice şi vor vizita numeroase instituţii de artă şi cultură din Timişoara, precum şi din alte localităţi ale ţării. Topitoria Dorneşti a iniţiat recent o întrecere a tuturor topitoriilor din ţară avînd ca obiectiv îndeplinirea planului fizic şi pe sortimente, depăşirea cu 3 la sută a planului de fuior şi cîlţi superiori, reducerea consumului specific de tulpini topite, reducerea preţului de cost, etc. Toate topitoriile din ţară au primit cu multă însufleţire chemarea la întrecere, angajîndu-se chiar să depăşească procentele cuprinse în chemare. La Suceava s-a deschis sîmbătă după amiază expoziţia de pictură şi artă plastică a studenţilor institutelor de artă plastică „Nicolae Grigorescu“ din Bucureşti şi „Ion Andreescu“ din Cluj. Expoziţia cuprinde peste 100 de lucrări executate de studenţi în timpul perioadei practicii de vară în regiunea Suceava. O telegramă sosită la redacţie ne înştiinţează că colectivul de muncă de la fabrica de geamuri Scăeni lucrează din data de 4 iulie 1958 în contul zilei de 23 August. Prin această telegramă muncitorii de aci îşi iau noi angajamente pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan pe luna în curs. * Recent s-a deschis la Tg. Mure? o expoziţie Industrială a ucenicilor, absolvenţi ai şcolilor profesionale din oraş. Sunt expuse numeroase strunguri, motoare electrice, diferite scule, mobile frumos furniruite, pantofi, confecţii etc., creaţii ale tinerilor muncitori. Expoziţia se bucură de aprecierea unanimă a vizitatorilor. Un colectiv de ingineri de la Inspectoratul piscicol Constanţa a întreprins o serie de studii în vederea exploatării mixte (agro-piscicole) a zonelor inundabile ale Dunării. Sistemul exploatării mixte prevede folosirea terenurilor îndiguite în mod alternativ — atît pentru agricultură cît şi pentru pescuit. Prin introducerea noului sistem, sectorului piscicol din Deltă îi vor fi redate 94.000 ha. care sînt îndiguite sau în curs de îndiguire, prevăzute pînă acum a fi folositenumai pentru agricultură. La întreprinderile pentru contractarea și industrializarea laptelui din Sibiu, Cluj şi Sighişoara, au fost montate şi date în funcţiune trei maşini automate pentru portionirea şi ambalarea untului. Aceste maşini porţionează şi ambalează automat pachete de unt de 100 şi 200 grame. In oraşul Hunedoara se construieşte un cvartal de locuinţe care va totaliza peste 1.500 de apartamente. Primele 14 blocuri cu cîte 22 de apartamente sunt în curs de construcţie. Ele vor fi terminate anul acesta. Alături de locuinţele muncitoreşti au început lucrările pentru amenajarea unui frumos parc. La Piteşti a avut loc prima prezentare de mode cu public, organizată de cooperaţia meşteşugărească. Modelele de confecţii pentru femei, bărbaţi şi copii confecţionate în exclusivitate de către cooperativele meşteşugăreşti de confecţii din Piteşti au fost bine apreciate de public. Constructorii de vase de la Şantierele Navale Galaţi au început să traducă în viaţă angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August. Pînă la sfîrşitul lunii iunie ei au lansat înainte de termen 4 şlepuri de 1.000 tone şi un remorcher. In aceste zile se pregăteşte lansarea la apă, cu 10 zile înainte de termen, a unui nou remorcher maritim de 1.200 C.P. * k ★ ! A apărut! SUMAR Nr. 6 — Pentru continua întărire politică și organizatorică a partidului. VASILE VILCU : Consolidarea şi dezvoltarea economică a gospodăriilor agricole colective — problemă centrală în munca de partid la sate. BUCURGHIOPU: Despre productivitatea muncii în gospodăriile agricole de stat. CEN BODA: Revizionismul iugoslav — produs al politicii imperialîsmului.----------------------------------— DAMA VOINEA , împotriva revizionismului în teoria despre capitalismul monopolist de stat. DIN MIŞCAREA MUNCITOREASCA INTERNATIONALA MAURICE THOREZ : Discursul de închidere la plenara C.C. al Partidului Comunist Francez. MAX REIMANN: Continuarea luptei poporului împotriva înarmării atomice a Germaniei occidentale și sat. Iunie 1938 emite Partidului Comunist din Germania. — Chemarea Partidului Comunist din Paraguay. RECENZII ŞI NOTE I. ADAM : Faptele istorice nu pot fi ignorate. Corespondenţa preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. cu preşedinţii S.U.A. şi cu primii miniştri ai Marii Britanii din timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei 1941 — 1945“). ILEANA VRANCEA: „Fantastic fără mesaj“ şi concesii cu mesaj. — Din presa străină. PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE — în legătură cu articolul „Obser- ] vaţii de cititor cu privire la înfăţi- j şarea în literatură a comuniştilor". LUPTA DE Rommin liberă Succesul expoziţiei româneşti de la Paris După cum s-a mai anunţat, la 20 iunie 1958 a fost deschisă în marele magazin „Louvre“ din Paris, o expoziţie comercială romînească cu vînzare, denumită „La Roumanie dite bonjour ă la France" (Romînia spune Franţei „bună ziua“). După magazinul deschis la Bruxelles, în perioada expoziţiei mondiale, expoziţia cu vînzare de la Paris este a doua de acest gen pe care organele româneşti de comerţ exterior le-au organizat în străinătate în anul curent. Conform ştirilor sosite din Paris, expoziţia romînească din magazinul „Louvre“ se bucură de un strălucit succes. Ea este amenajată la primul etaj al magazinului într-un cadru specific romînesc. Fiecare raion are forma caselor proprii uneia sau alteia din regiunile istorice ale ţării noastre, iar vînzătoarele sînt îmbrăcate în costume populare romîneşti. In acest fel s-a asigurat expoziţiei un cadru de prezentare absolut autentic. Succesul comercial al expoziţiei este deosebit. Presa franceză, în deosebi ziarele „Combat“, „Paris-Presse — l’intransigeant“ şi „Le Figaro“ se ocupă de asemenea, în coloanele lor despre prima expoziţie comercială romînească cu vînzare, organizată la Paris şi scoate în evidenţă originalitatea neîntrecută, frumuseţea şi bogăţia de motive a obiectelor artizanale prezentate. Dintr-un reportaj semnat în „Le Figaro" de HELENE DE TURCKHEIM, desprindem: „...Imaginaţi-vă o piaţă în mijlocul unui sat, cu puţurile sale, cu minunatele case de lemn, cu pridvor, tradiţional împodobite cu mănunchiuri de ştiuleţi de porumbi, şei şi macaturi, cu tinere fete îmbrăcate în ii şi multicolore fuste plisate, servind pe cumpărători intr-o atmosferă tipic românească... Ca fundal sonor, un duios sunet de fluier dă viaţă unei doine cîntată de o voce nostalgică..." Iar ziarul „Paris- Presse — Intransigeant“ scrie: „...Atracţia artistică şi folclorică a acestei manifestaţii ar fi suficientă ea însăşi pentru a-i asigura succesul Dar ceea ce atrage fără îndoială pe vizitatori este descoperirea unei palete complete a producţiei artizanale romîneşti — de o rară frumuseţe — şi a unei părţi a producţiei industriei bunurilor de consum din Romînia — producţie de o remarcabilă calitate...“ Expoziţia comercială romînească cu vînzare de la Paris, care constituie o nouă contribuţie pe linia unei tot mai bune cunoaşteri între poporul român şi francez, va rămîne deschisă în marele magazin „Louvre“ pînă la 15 august 1958. iilfliwixrni . In gospodăriile de stat S-au recoltat păioaseie da pe 100.000 hectare Au fost livrate statului aproape 30.000 tone de grîu In gospodăriile de stat din întreaga țară s-au strîns pînă acum păioaseie de pe circa 100.000 ha, din care peste 75 la sută — grîu. Din cantitatea totală secerată, peste 90 la sută a fost deja treierată. Fruntaşe sunt gospodăriile de stat din regiunea Bucureşti care au recoltat şi treierat peste 30 la sută din suprafaţa cultivată cu păioase. In această regiune, secerişul şi treierişul orzului s-au terminat, obţînîndu-se o producţie medie de 1.800 kg. la hectar. Recolte bune au obţinut de pe suprafeţele recoltate şi—gospodăriile de stat din regiunea Constanţa — peste 2.000 kg. grîu la hectar, Suceava — 2.260 kg. orz la hectar şi Piteşti — aproape 1800 kg. grîu la hectar. In multe regiuni, printre care Ploeşti, Cluj, Stalin, Galaţi, Craiova producţia la orz a depăşit 1.800 kg. la hectar. Gospodăriile de stat au început să transporte la bazele de recepţionăre primele cantităţi de grîu din noua recoltă. Pînă acum au fost livrate aproape 30.000 de tone de grîu din care unităţile din regiunea București au livrat peste 11.000 tone. ----------- 3600 kg. grîu la hectar! CONSTANŢA (de la trimisul nostru). Din toamna anului trecut la gospodăria de stat „Costache Burcă“ din regiunea Constanţa s-a semănat o suprafaţă însemnată cu soiul de grîu bulgăresc nr. 301. La secţia Pelinul — ca de altfel în întreaga gospodărie — s-a început de curînd recoltatul griului. In lanul de 130 ha. de care răspunde brigadierul Alexandru Marinescu au intrat să recolteze combinele. Pina, în seara zilei de ieri s-a recoltat jumătate din această suprafaţă, obţinîndu-se o recoltă la ha. — nemaiintîlnită pe meleagurile dobrogene — de 3.600 kg. Pe celelalte parcele recoltate producția medie s-a ridicat la 2700 kg. la ha. (Urmare din■ pag. lacuinţă. Lumină electrică au mai toţi şi prin odăi şi prin grajduri şi la fiecare gospodărie găseşti difuzor sau aparat de radio. Mulţi colectivişti şi ţărani individuali din comună şi-au cumpărat aragazuri-Iată chiar acum cînd Sonia Butoi a ajuns la gospodărie şi priveşte laolaltă cu ceilalţi dreptunghiul luminos al televizorului, aude în dreapta ei: — Măi nevastă, să nu fi uitat aragazul deschis... Te grăbişi şi tu la cinema... . Toma Constantin, alt om din Romîneşti. — Ce vorbeşti, bărbate ? Cum să-l uit ? — îl linişteşte femeia. — Ssst ! Linişte măi, că nu mai auzim nimic, îi tistuiesc cîţiva din întuneric. După atîtea realizări, cumpărarea unui televizor n-a mai surprins pe nimeni. Doar unul, Stoian, dintr-un sat vecin (Bărcăneşti) a păţit altfel. Era în drum spre casă şi oprise căruţa în dreptul cooperativei, să bea o ţuică A băut-o şi a dat să-şi vadă de drum. Era către seară şi pe uliţă forfotă. — Haideţi mă, că-ncepe ! — Venim, venim acuşi. — O să scăpaţi filmul. — Fii pe pace, nu-l scăpăm noi. — Ce începe ? Ce scăpaţi, mă ? a întrebat Stoian pe cei care se buluceau la intrarea gospodăriei. A aflat de televizor şi a intrat şi el. — Cum vine asta, mă ? Voi semănaţi boabe şi cresc televizoare pe ogoarele voastre ? a glumit Stoian — Creşte şi pîine, nu numai televizoare, i-a răspuns tot în glumă brigadierul Ştefan Constantin. A stat pînă la sfîrşit Stoian. A ajuns acasă, în satul lui, tîrziu de tot. Grozav s-a mirat nevastă-sa că nu-i nici beat, nici altfel la ora aceea. — Măi femeie, trebuie să aibă ăia din Romîneşti o gospodărie pe cinste. Auzi, dacă au ajuns ei să-şi ia televizor.„ Avea dreptate Stoian. Televizorul e un lucru de preţ, dar mai de preţ este ceea ce exprimă el: realizările colectiviştilor din Romîneşti. Dar să-i dăm cuvîntul... televizorului către care grăbea să ajungă şi Sonia Butoi. — Dragi telespectatori — anunţă crainica (în vreme ce privirile numeroşilor telespectatori abia sosiţi de la seceriş o urmăresc cu atenţie), am invitat în studioul nostru pe tovarăşul Ioniţă Pricopie, preşedintele colectivei din Romîneşti... Restul cuvintelor s-au pierdut într-un tumult de exclamaţii: •— Ia uite-i, mă, pe preşedintele nostru ! — El e, mă ! Uite-i şi mustaţa... — Halal ţie, Ioniţă ! Te văzuşi şi pe pînză— Care pînză ? Ce cap ai tu, nu vezi că-i geam... — Tăceţi, să auzim ce spune. A vorbit loniţă Pricopie în seara aceea — 19 iunie — despre succesele colectivei lor. Nu-i mare gospodăria, are numai 210 ha., dar muncesc cu sîrg colectiviştii şi obţin recolte mari. Anul trecut au avut venituri de 317.000 lei, anul acesta se anunţă şi mai bine. Numai în cinci luni au realizat aproape 200.000 lei. Gospodăria e dezvoltată multilateral, are 14 scroafe fătătoare, 10 vaci de lapte, 64 de stupi, 140 de oi, aproape 1000 de păsăriProducţia de orz din anul acesta a atins în medie, la hectarele recoltate, 3.000 de kg., iar la grîu — 2.000 kg. Oamenii de la brigada de grădină au făcut paturi calde Şi au scos pe piaţă castraveţi cînd în alte părţi nici nu le dăduse floarea. S a terminat emisiunea la televizor. Stelian Butoi şi-a luat nevasta şi fetele și-au pornit spre casă- Era o noapte calmă, răcoroasă. Secera lunii atîrna într-un vîrf de plop. RUL — Știi ceva, nevastă ? La iarnă o să fie cam greu să batem drumnul pînă la gospodărie. Ce-ai zice dacă ne-am cumpăra un televizor al nostru ? Au intrat în casă făcîndu-și planuri de viitor. Din fotografia spălăcită de deasupra patului, doi tineri în pragul vieţii priveau lumea de-acum 15 ani cu ochii uimiţi şi dezorientaţi. ANA CRISTEA Pag. 3-a Deschiderea festivă a celui de al 14-lea campionat mondial de gimnastică MOSCOVA 5 (Agerpres). La 5 iulie, pe stadionul central „V. I. Lenin“ din Moscova, în cadrul unei mari serbări sportive la care au asistat 100.000 de spectatori, a avut loc deschiderea festivă a celui de-al 14-lea campionat mondial de gimnastică. Pe stadion au fost prezenţi membri ai corpului diplomatic, oaspeţi de peste hotare, reprezentanţi ai presei din diferite ţări. In aplauzele entuziastei ale publicului, gimnaşti şi gimnaste din 24 de ţări ale Europei, Africii, Americii şi Asiei au defilat prin faţa tribunelor. Participanţii la întreceri au fost salutaţi de preşedintele Secţiei unionale de gimnastică, Serghei Puşnov. Primele probe ale campionatelor mondiale de gimnastică se vor desfăşura la 6 iulie. Azi în finala „Cupei R. P. R.” la fotbal Progresul Bucureşti—Ştiinţa Timişoara —Astăzi după-amiază,—pe stadionul „23 August“ din Capitală, echipele Progresul Bucureşti şi Ştiinţa Timişoara îşi dispută, de la orele 17.30, ultimul act al competiţiei fotbalistice „Cupa R.P.R.“ Partida suscită un interes deosebit, fiind totodată şi o revanşă la recenta întîlnire (din cadrul campionatului) cîştigată de bucureşteni cu surprinzătorul scor de 7—0. __Repriza a doua a acestei _întîlniri va fi transmisă de posturile noastre de radio pe programul L, în jurul orei 18.30, iar desfăşurarea întregii partide va fi televizată. In deschidere, de la orele 16, se va desfăşura finala campionatului orăşenesc de fotbal rezervat copiilor între echipele C.C A. şi Rapid. Campionatul republican de zbor fără motor PITEŞTI (de la corespondentul nostru). — Astăzi începe la Piteşti cea de a V-a ediţie a campionatului republican de zbor fără motor, competiţie organizată de aero-clubul central A.V.S.A.P. din R.P.R. La acest campionat participă piloţi sportivi selecţionaţi în concursurile interregionale, primii clasaţi ai campionatului din 1957 şi invitaţi străini. La probe, care vor dura pînă la 20 iulie, concurenţii vor folosi pentru prima dată numai planoare de construcţie românească. Mecanica fina (Urmare din. pag. l a) Şi totuşi, cînd priveşti multitudinea articolelor realizate, în special in domeniul bunurilor de consum îţi dai seama ce paşi uriaşi s-au făcut. De la microscoapele de laborator care măresc de 1350 de ori la binoclurile pentru, spectacole şi la epidiascopuri, de la brichete şi lentile pentru ochelari, la vitezemelre sau la mulinete pentru pescari, (mosoare pe rolă care se importau din Franţa, Suedia şi Elveţia) o multitudine de bunuri de înaltă precizie sunt realizate de către sectorul mecanicii fine al industriei grele. Şi în perspectivă ne apare o îmbunătăţire neîncetată a calităţii, o lărgire a sortimentelor şi o îmbogăţire a articolelor. Astfel, peste citva timp prin comerţul de stat se vor vinde noi sortimente de biciclete romîneşti — pentru copii, femei, trei sferturi, trotineta, motorete romîneşti uşoare şi care consumă foarte puţină benzină, motoraşe ce se vor putea adapta la roţile din spate ale bicicletelor, SCUTERE ROMÂNEŞTI. Pentru S.M.T.-uri, sectorul de mecanică fină va realiza contoare ce indică orele de funcţionare ale tractoarelor, nemai fiind necesar pontajul normatorilor, iar pentru amatorii de stilouri, a realizat un model perfecţionat de stilou romînesc cu peniţă de aur (în acest an se vor fabrica 5000 de bucăţi iar în anul viitor 100.000) cu rezervor care se înlocuieşte cînd se termină cerneala. Unul din cele mai tinere sectoare ale industriei noastre ţine pasul, cum am arătat, cu dezvoltarea impetuoasă a tuturor ramurilor economiei noastre naţionale. SANDU MANEA Armatei (grădina de vară „9 Mai) 20 : O zi de odihnă ; „,C. Nottara“ (grădina de vară a Teatrului Evreiesc de Stat) 20,00: Patriotica Romînă ; Opereta (Teatrul de vară „I. V. Stalin“) 19,30 : Plutaşul de pe Bistriţa ; ,,C. Tănase" (gradina Boema) 20 : Revista 58 ; Teatrul Muzical Galaţi (Arenele Libertăţii) 20 : Choufleui şi Zîna păpuşilor ; Teatrul Muzical Calaţi (sala Teatrului de Operetă) 11 : Ana Lugojana, Patria, I C. Frimu (sală şi grădină), Al. Popov, Olga Bancic : Femeia zilei : Republica, Gh. Doja : Călătorie peste trei mări ; Magheru, Lumina : Facerea lumii; completare : Rodos, insula trandafirilor ; V. Alecsandri, Elena Pavel : Cazul Dr. Laurent ; Bucureşti, Grădina Progresul, înfrăţirea între popoare, 1 Mai (sală şi grădină) : Un minut de adevăr ; Central : Spionaj - Contraspionaj ; Victoria : Flacăra stinsă Doina : Micul acrobat ; Timpuri Noi : Program de filme documentare şi desene animate ; Maxim Gorki, Vasile Roaîtă (sală şi grădină), Drumul Serii : Minciuna ; Tineretului ; Urme în noapte : Griviţa : Prăpastia tigrului ; Cultural; Aurel Vlaicu : Rîndunica ; AL Sahia (sală şi grădină), Libertăţii (sală şi grădină) : Simfonia dragostei ; T. Vladimirescu (grădină): Flacăra : Serenada mexicană ; Arta (sală şi grădină) ; Lissy , Mioriţa, Moşilor (grădină) : Gloria Balticii ; 23 August (sală şi grădină) : Bunicul automobil ; Donca Simo (sală şi grădină) : Luna de miere ; Popular : Romeo şi Julietta ; Ilie Pîntilîe (sală şi grădină) : Pomişorul fermecat ; M. Eminescu : Dani ; Volga, N. Bălcescu (sală şi grădină) : Chemarea văzduhului ; George Bacovia, 30 Decembrie : întîlnire la bal ; 16 Februarie : Duelul ; G. Coşbuc (grădină), 8 Mai : Verstele de foc ; C. David : Mîndrie ; 8 Martie; Locul acţiunii: Berlin ; Unirea (sală şi grădină) ; Moulin Rouge. — Duminică 8.45: Gim-03 SSPSSfl nastîca săptămînii ; 9.10 : Emisiune pentru şcolari : „Cu- 0^® ® A vîntul de onoare“ -scenariu după o schi- a aajSAţă de Panteleev; 9.30: Filmul de desen animat „Termometrul are febră“ ; 9,40 : Emisiune pentru pionieri , , Jurnal de vacanţă“; 17,30 : Transmisie de la stadionul „23 August“ — finala Cupei R.P.R. la fotbal ; Progresul Bucureşti — Ştiinţa Timişoara ; 19,15 : Informaţiile după amiezii : 19,20: „Grădina florilor“ de poetul persan Saadi • 19,40 : Jurnalul televiziunii ; 21 30 : Varietăţi muzical-coregrafice ; 22,30 : Ultimele ştiri şi rezultatele sportive. Luni 19 : Spicuiri din programul săptămînii ; 19,03 : Informaţiile după-amiezii ; 19,08 : Emisiune pentru pionieri şi şcolari „Seară de tabără“ 20,10 : Recital de poezii închinate patriei ; 20,25 : Actualitatea în imagini ; 20,40 ; Jurnalul televiziunii ; 21 : Teatru în studio ; „împricinaţii“ de Racine — interpretează un colectiv de actori de la Teatrul Armatei ; Ultimele ştiri Muzeul de Artă al R.P.R. (Calea Victoriei 53) 11—18 ; Muzeul de Artă populară al R.P.R. (Calea Victoriei 107) 12—20 ; Muzeul Simu (Bd. Magheru 9) 10—13 și 16—19 * Muzeul de Artă Bracoveneascâ (Palatul Mogoşoaia) 11—18 ; Muzeul Zambaccian (str. Muzeul Zambaccian 21) 10—13 Și 1s—19 ; Muzeul Satului (Sos. Kiseleff 20) 10—ÎS ; Muzeul „Bucureştii în arta Plastică“ (Bd. Magheru 9) 10-13 şi 16-19 ; Muzeul „Theodor Aman" (str. C. A. Rosetti 8) 10—13 şi 16—19 ; Muzeul de arta populară „Dr. Mina Minovici“ (str. Dr. Mina Minovici nr. 1) 10—13 şi 16—19; Muzeul ,IV. I. Lenin şi I. V. Stalin“ (Şos. Kiseleff nr. 3) 9,80—13 şi 15,30—20 ; Muzeul Militar Central (Bd. Bălcescu 25) 10—20,30 ; Muzeul Naţional de Antichităţi (str. I. C. Frimu 11) 9—17 ; Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa" (Şos. Kiseleff nr. 1) 10— 18 ; Muzeul Ştiinţelor Experimentale (Bd. Ana Ipătescu 21) 18—22 ; Muzeul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale" (Pasajul Comedia) 10—12 şi 19—20 ; Muzeul Româno-Rus (str. Fundaţiei 4) 8—21 ; Muzeul de Artă Feudală „Inginer Minovici“ (str. Dr. Minovici) 10—12 şi 16—19 ; Muzeul Memorial „Gh. Tattarescu" (str. Domniţa Anastasia 7) 10—13 şi 16—19 ; Colecţia Severeanu (str. I. C. Frimu 26) 11-18 ;Colecţia ,,Elena şî dr. I. Dona,y (str. G-ral Dona 12) 10—13 ; Casa Memorială „Nottara“ (Bd. Dacia 51) 10—13 şi 16—19; Muzeul C. Medrea (str. General Budişteanu 16) 10—14 şi 16—19 ; Muzeul Cecilia şî Frederic Storck (str. V. Alecsandri 16) 10—12 şi 16—19 ; Muzeul„Profesor Dr. Babeş“ (str. Andrei Mureşanu 14 A) 10—13 şi 16—19 ; Colecţia „Barbu Slătineanui“ (str. Obedenaru 3) 9— 13 şi 16—19 ; Colecţia „Maria şi Dr. Gh. Severeanu“ (str. L C. Frimu 26) 11—18 ; Expoziţia permanentă de numismatică a Muzeului de istorie al oraşului Bucureşti (Bd. Ana Ipătescu 21) 11—18. Institutul Meteorologic Central anunţă pentru zilele de 7, 8 şi 9 iulie a.c., următorul timp probabil : In Bucureşti . Vremea în curs de răci. 3. Cerul rămîne variabil, temporar noros în cursul după amiezelor cînd devine favorabil averselor de ploaie însoţite de descărcări electrice. Temperatura în scădere, vîntul Cu intensificări de scurtă durată din sectorul nordic. In ţară . Vreme relativ răcoroasă în toate regiunile ţării. Cerul se va menţine schimbător, mai mult noros în cursul dupăamiezelor cînd vor continua să cadă ploi sub formă de averse, însoţite de manifestări electrice, iar local — în Moldova şi Dobrogea — cu grindină. Vînt cu intensificări temporare din sectorul nordic. Temperatura în scădere uşoară, noaptea va fi cuprinsă intre 6—18 grade, iar ziua între 18—28 grade. ă