Romînia Liberă, februarie 1959 (Anul 17, nr. 4450-4473)
1959-02-13 / nr. 4460
Pag. 4-a Dezvoltarea colaborării ştiinţifice româno-sovietice MOSCOVA 12. — Corespondentul Agerpres transmite: In zilele de 11 şi 12 februarie, au avut loc tratative între delegaţiile Academiei R- P. Române şi Academiei de ştiinţe a U.R.S.S cu privire la problema de colaborare ştiinţifică a academiilor. Tratativele s-au desfăşurat în spiritul prieteniei şi înţelegerii care caracterizează relaţiile dintre oamenii de ştiinţă romîni şi sovietici-La 12 februarie a avut loc semnarea unui plan de colaborare ştiinţifică- Planul a fost semnat de acadroriu Iordan, vicepreşedinte al Academiei R. P. Române şi de acad. E. M- Jukov, membru al Prezidiului Academiei de Ştiinţe a U-R-S.S. La festivitate au luat parte acad- Alexandr Nesmeianov, preşedintele Academiei de Ştiinţe a U-R-S.S., acad- Alexandr Topolev, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a URSS, academicienii Anatoli Blagoniavov, Nikolai Semenov şi alţi oameni de ştiinţă. A fost de faţă Mihail Dalea, ambasadorul R. P- Române la Moscova. Planul prevede efectuarea în comun a unor cercetări ştiinţifice, coordonarea cercetărilor ştiinţifice, schimb de specialişti, organizarea de conferinţe şi consfătuiri etc. Cocktail la ambasada R. P. Romíné din Pekin PEKIN 12 Corespondentul Agerpres transmite : In seara zilei de 12 februarie, Ambasada R. P. Romíné din Pekin a oferit un cocktail, urmat de o gală de filme româneşti. Au fost prezentate filmul documentar „Concursul internaţional muzical „George Enescu“ şi filmul artistic „Erupţia“. La spectacol au participat Ciuu, secretar general adjunct al Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari pe întreaga Chină şi vicepreşedintele Comitetului pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Lin Yal-Yiun, adjunct al ministrului Comerţului Exterior, membri ai corpului diplomatic, funcţionari ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Ministerului Comerţului Exterior, personalităţi din viaţa artistică şi culturală, ziarişti etc. Filmele au fost călduros primite, fiind îndelunga, plaudate. Preşedintele Indiei despre sprijinul rominesc In dezvoltarea industriei petrolifere indiene DELHI 12 (Agerpres). — In cuvîntul rostit la 9 februarie cu ocazia sesiunii bugetare a parlamentului indian, preşedintele Indiei, Rajendra Prasad, ocupîndu-se de situaţia internă a Indiei a remarcat succesele obţinute în industrie, agricultură şi ştiinţă. El a subliniat necesitatea grăbirii ritmului de dezvoltare a economiei indiene. Vorbind despre perspectivele promiţătoare ale dezvoltării industriei petrolifere, preşedintele a amintit de lucrările de foraj de la Jawalamu’ihi executate cu sprijinul specialiştilor români, precum şi de încheierea acordului cu guvernul român privind construirea rafinăriei din statul Assam şi acordarea de asistenţă tehnică în domeniul industriei petrolifere. Preşedintele Prasad s-a ocupat de relaţiile Indiei cu ţările îndepărtate şi apropiate arătînd că aceste relaţii continuă să fie prieteneşti. El a amintit printre altele de vizita în India a tov. Chivu Stoica preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne. Manifestări închinate ţării noastre la Atena ATENA 12 (Agerpres). — Liga de prietenie greco-romînă a organizat la 9 februarie a.c. o festivitate cu prilejul căreia Pericle Argyropoulos, fost ministru de Externe, actualmente vicepreşedinte al Comitetului grec pentru destindere internaţională şi pentru pace şi preşedinte al Institutului de studii internaţionale din Atena, a vorbit despre însemnătatea Unirii Ţărilor Române, despre impresiile culese cu ocazia vizitei sale recente in R. P. Romină şi despre propunerile guvernului român privind colaborarea inter-balcanică. După conferinţă, care a fost urmărită cu un deosebit interes, a urmat un program artistic. S-au recitat versuri din M. Eminescu şi T. Arghezi şi s-a prezentat un program de cîntece populare greceşti. Mare succes obţinut în Anglia de soli ai muzicii româneşti MANCHESTER 12 (Agerpres). La 11 februarie a.c, a avut loc concertul violonistului Ion Voicu cu orchestra Halle din Manchester, dirijat de maestrul C. Silvestri. Violonistul român a interpretat Concertul nr. 2 pentru vioară şi orchestră de Prohonev în primă audiţie la Manchester. Concertul s-a bucurat de un mare succes, atît dirijorul cit şi solistul fiind chemaţi de nenumărate ori la pupitru. La cererea repetată a publicului, Ion Voicu a interpretat în supliment Sonata IlI-a de Ysaie. Concertul a fost repetat si in ziua de 12 februa rie. 1 Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al R. D. Germane BERLIN 12 (Agerpres). TASS transmite : Ziarele din 12 februarie publică declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al R.D. Germane, în care se subliniază că cu prilejul vizitei in Europa a secretarului de stat al S.U.A., Dulles, la Bonn şi Washington s-au făcut declaraţii lipsite de răspundere, s-a recurs la denaturarea punctului de vedere şi a propunerilor guvernelor R.D. Germane şi U.R.S.S. Ministerul Afacerilor Externe al R.D. Germane subliniază că în ameninţările lui Adenauer şi Dulles îşi găsesc expresia doar netemeinicia din punctul de vedere al dreptului internaţional a poziţiei lor, îndreptată împotriva conferinţei de pace cu privire la încheierea Tratatului de pace cu Germania şi încăpăţînarea cu care se cramponează de regimul de ocupaţie din Berlinul Occidental. După cum se subliniază în încheiere în declaraţie, situaţia internaţională şi voinţa de pace a popoarelor garantează că sarcina urgentă a încheierii Tratatului de pace cu Germania şi implicit problema Berlinului Occidental vor fi rezolvate în ciuda obstrucţiei. Republica Democrată Germană nu-şi va precupeţi nici pe viitor eforturile pentru ca toate problemele legate de această sarcină să fie rezolvate prin tratative paşnice cu toate statele interesate. Răscoala din Honduras și Ch H . . La 9 februarie în Honduras a izbucnit o puternică răscoală împotriva dictaturii lui Villeda Morales. Această răscoală, în statele Santa Barbara și Choluteca, s-a extins foarte repede în tot nordul țării. Ea este condusă de colonelul Armando Velasquez Cerrato. Pe toate cele patru fronturi forţele răsculate au ocupat mai multe orăşele şi sate, iar oraşul Olanchito, din de-partamentul Joro, este în mîna răsculaţilor. Republica Honduras face parte din America Centrală, are o suprafaţă de 112.000 km 2 şi o populaţie de aproximativ 1.700.000 locuitori. Capitala ţării este Tegucigalpa cu 73.000 locuitori. Economia acestei mici republici este orientată mai ales spre producerea bananelor, care constituie şi principalul produs pentru export. Republica Honduras este cea mai înapoiată ţară agrară din America Latină. Numai 15 la sută din întreaga populaţie locuieşte la oraşe, iar restul este nevoită, în condiţiile celei mai crunte mizerii, să muncească pe vastele plantaţii de banane şi cafea. De altfel, întreaga economie a acestei ţări este subordonată marilor monopoluri americane reprezentate prin „United Fruit Company“ şi „Standard Fruit and Steanship Company“ în mîinile cărora se află plantaţiile de banane de pe litoralul Mării Caraibelor, toate căile ferate şi liniile aeriene, comerţul exterior şi finanţele statului. Profiturile realizate de aceste monopoluri, în comparaţie cu economia Hondurasului, sunt de-a dreptul fabuloase. Numai într-un singur an, societatea „United Fruit Company“ obţine un profit de 17 milioane dolari. Pe bună dreptate, în cercurile progresiste din ţară se spune că Hondurasul „este un stat înăuntrul unei companii“. In afara exploatării la care sunt supuse de monopolurile americane, masele populare sunt jefuite de capitalismul birocratic din Honduras care lucrează mină în mină cu miliardarii nord-americani. Indiferent de firma pe care o poartă, acordurile încheiate de Republica Honduras cu monopolurile americane, fie că e vorba de un tratat bilateral de „asistenţă militară reciprocă“, fie că e vorba de acordarea de „ajutor“ sau altele, penetraţia acestor monopoluri în economia statului Honduras urmăreşte un singur scop : subordonarea tot mai mare a economiei naţionale intereselor lor hrăpăreţe. In lupta împotriva dominaţiei monopolurilor americane şi a uneltirilor acestora, care se desfăşoară în numeroase regiuni din America Latină, se adaugă acum acţiunile patrioţilor din Honduras. După cum se ştie, într-o serie din aceste ţări lupta a fost încununată de succes (de exemplu Cuba). In această luptă de eliberare naţională, dusă de poporul din Honduras, un rol important revine clasei muncitoare şi partidului său care, trebuie aşa după cum se spune în chemarea Partidului Comunist din 8 iunie 1958 , „să lupte pentru unitatea şi organizarea unei largi mişcări democratice de eliberare naţională, mişcare la care să participe clasa muncitoare, ţărănimea, meşteşugarii, micii comercianţi, industriaşii, intelectualii şi funcţionarii“, precum şi acea parte a burgheziei naţionale care doreşte ca ţara să-şi cucerească independenţa politică şi economică. Pînă la urmă această mişcare va fi şi ea încununată de succes şi va duce la eliberarea Republicii Honduras de sub dominaţia marilor monopoluri nord-americane, latifundiarilor şi reacţionarilor autohtoni. Aşa cum toate popoarele au dreptul la o viaţă mai bună şi fericită tot aşa şi „clasa muncitoare şi poporul din Honduras — se spune în aceeaşi chemare a Partidului Comunist — au dreptul la bunăstare socială şi progres naţional. Honduras are dreptul de a fi o republică liberă, suverană şi independentă“. VASILE OLTEAN BELO /PUERTO C0RT£i . / at)«v TEGUCIGALPA •iß, 1 s i SlORENZOf qTRUXILLORAs România liberă Proiect pentru legarea 1j 1 Mării Negre de Marea Caspica 8■8 8 MOSCOVA, 12 (Agerpres). — TASS transmite: Inginerul Bernard Kajinski din Moscova, care a elaborat un proiect de combatere a scăderii nivelului Mării Caspice și de protejare a unei vaste regiuni a bazinului Volgăi inferioare împotriva vinturilor care provoacă segreta A PROPUS SA FIE DIRIJATE APELE MARII NEGRE SPRE MAREA CASPICA. Potrivit unor prognoze pe termen lung scăderea nivelului Mării Caspice va continua şi, peste 10—1I ani, nivelul Mării Caspice va scădea cu incă 10—2 m. Navigaţia şi pescuitul vor fi periclitate. Inginerul Kajinski propune ca în vederea restabilirii nivelului Mării Caspice să se sape un canal în lungime de 900 km care să unească Marea Neagră (la strîmtoarea Kerci) cu Marea Caspică în regiunea oraşului Mahacikala (capitala Daghestanului). Potrivit calculelor făcute de Kajinski, cu ajutorul mașinilor moderne de săpat un astfel de canal se poate construi in decurs de doi ani. Traseul canalului urmează să treacă prin depresiunea Kuma—Maniei. Prin canal vor trece anual din Marea Neagră in Marea Caspică § 62,5 kilometri cubi de apă. Dife grenţa de 28 m dintre nivelul Mării Negre şi cel al Mării Caspice va permite ca pe canal să se constru- gească o hidrocentrală electrică cu o putere de 450.000 kw. Bernard Kajinski propune ca pe istmul dintre Marea Caspică şi Ma- rea Aral să se creeze totodată un glan de canale puţin adinei, de l- 8 manuri şi lacuri artificiale. Se con g sideră că pe acest istm iau naştere g vînturile uscate care provoacă se- 8 cete in regiunea Volgăi. După pă-ãrerea inginerului Kajinski, lacurile ţ, artificiale cu o suprafaţă totală de g aproximativ 60.000 de km pătraţi , vor transforma vînturile uscate din răsărit în vînturi calde umede, îna- g inte ca acestea să ajungă în regiu- 8 nea Volgăi și în sudul Ucrainei. A- | ceastă idee i-a fost sugerată lui g Kajinski de fenomenele care se ob- servă in natură. Vintul Sirocco, care bate din pustiurile africane, după ce se încarcă cu vapori de 8 apă deasupra Mării Mediterane se transformă pe litoralul Siciliei ingr-un vint umed și cald, 8 ‘oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooof-ooooooooooooeoecoooooooeooocoooooooooooooe 8 Redacţia Plaja Scînteii Tel. 17.60.10. Administraţia 17.60.10—17.60.20, Interior 1.400. Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii din Întreprinderi şi instituţii. Tiparul Combinatului Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“, A GUVERNUL IRANIAN PROMOVEAZĂ FAŢĂ DE U.R.S.S. O POLITICĂ NESINCERĂ, DE DAPUCITATE TEHERAN 12 (Agerpres). — TASS transmite textul prescurtat al declaraţiei delegaţiei sovietice care a dus tratative cu guvernul Iranului. Delegaţia guvernamentală sovietică, care a dus la Teheran tratative cu şahul Iranului şi guvernul iranian cu privire la încheierea unui tratat de prietenie şi neagresiune între Uniunea Sovietică şi Iran, a declarat guvernului iranian că consideră lipsită de sens continuarea tratativelor, întrucît guvernul sahinşahului refuză să încheie un tratat al cărui proiect a fost propus de el însuşi şi a hotărît să semneze cu S.U.A. un acord militar îndreptat împotriva Uniunii Sovietice. Tratativele au fost începute la 29 ianuarie a.c. din iniţiativa părţii iraniene. Din delegaţia sovietică au făcut parte Vasili Semionov, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., Nikolai Pegov, ambasadorul U.R.SS. în Iran, şi Aleksei Pavlov, şeful serviciului pentru ţările Orientului Mijlociu din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. După cum se arată în declaraţia delegaţiei sovietice, în cadrul tratativelor ea a arătat că guvernul sovietic acceptă în întregime proiectul de tratat propus de guvernul Iranului. Curînd după aceea, guvernul iranian a renunţat la propriul său proiect iniţial, formulând condiţii noi, şi a început să tărăgăneze în fel şi chip tratativele. Guvernul iranian a stăruit, printre altele, ca tratatul să cuprindă o clauză care să stipuleze că Uniunea Sovietică aprobă atît acţiunile deja întreprinse, cit şi cele ce ar putea fi întreprinse în legătură cu participarea Iranului la pactul de la Bagdad. Partea iraniană nu a acceptat să-şi asume obligaţia de a nu încheia acorduri bilaterale cu terţe ţări, îndreptate împotriva Uniunii Sovietice. Din însărcinarea guvernului sovietic şi a lui N. S. Hruşciov, preşedin Declaraţia delegaţiei sovietice care a dus tratative cu guvernul Iranului tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., personal, delegaţia sovietică a declarat şahinşahului că guvernul sovietic se pronunţă pentru semnarea unui nou tratat sovieto-iranian care să întărească prietenia şi colaborarea dintre cele două state vecine şi să contribuie la înlăturarea neîncrederii şi a neînţelegerilor în relaţiile sovieto-iraniene. Delegaţia sovietică a remis şahului proiectul sovietic al unui tratat de prietenie, neagresiune şi colaborare între Uniunea Sovietică şi Iran, care a ţinut seama de mai multe clauze ale proiectului iranian. Totodată, proiectul sovietic a cuprins o serie de clauze îndreptate spre o dezvoltare mai largă a colaborării prieteneşti dintre cele două ţări. Din partea guvernului şahinşahului, subliniază declaraţia delegaţiei sovietice, tratativele nu au reprezentat mai mult decit un joc cu intenţia răuvoitoare de a induce în eroare opinia publică, în primul rînd cea din Iran. Guvernul sovietic, se spune în declaraţie, este în posesia unor date, confirmate de fapte, din care reiese că încă din primele zile ale şederii delegaţiei sovietice la Teheran, şahul şi-a asumat în faţa unui stat străin obligaţia de a nu încheia un acord cu Uniunea Sovietică şi a declarat că intenţionează să semneze un acord cu Statele Unite ale America. Toate acestea dovedesc, se arată în declaraţie, că guvernul iranian şi şahul promovează faţă de Uniunea Sovietică o politică nesinceră, de duplicitate, ceea ce nu poate să nu ducă la consecinţe grave, in primul rînd pentru Iran PRIN ACTUALELE SALE ACŢIUNI, GUVERNUL ŞAHINŞAHULUI LICHIDEAZĂ LINIA CARE SE CONTURASE SPRE DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DE BUNA VECINĂTATE INTRE IRAN ŞI UNIUNEA SOVIETICA. Fireşte, se spune în declaraţie, toate acestea înseamnă totodată că acţiunile întreprinse de guvernul şahinşahului vor constitui un punct de cotitură şi în relaţiile dintre U.R.S.S. şi Iran, întrucît este limpede pentru oricine că Uniunea Sovietică nu poate să treacă cu vederea asemenea acţiuni ale Iranului, care nu sunt dictate nici de interesele îmbunătăţirii relaţiilor noastre, nici de interesele menţinerii păcii. Se înţelege de la sine, subliniază declaraţia, că măsurile ostile faţă de Uniunea Sovietică ale guvernului iranian nu pot fi altfel apreciate decit ca o dovadă a faptului că guvernul sahinşahului urmează acum în mod făţiş şi cu docilitate politica americană agresivă dusă in Orientul Apropiat şi Mijlociu, porneşte în mod făţiş pe calea colaborării cu forţele agresive străine interesate în înrăutăţirea relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Iran, cit şi a situaţiei din întregul Orient Mijlociu şi Apropiat. Fasciştii italieni ridică iar capul... ROMA 12 (Agerpres). Cu ocazia unei premiere teatrale care a avut loc zilele acestea la Roma un grup de membri ai partidului fascist, aşazisa „mişcare socială italiană“ a produs grave incidente. In timp ce pe scena teatrului se desfăşura acţiunea piesei, care demasca acţiunile întreprinse de fasciştii din Italia în perioada lui Mussolini, bandele de huligani fascişti au început să arunce un actori cu ouă stricate. Alte bande de fascişti care se aflau in afara incintei teatrului au rupt afişele care anunţau această piesă. Acţiunile huliganilor fascişti au primit riposta cuvenită din partea numeroşilor spectatori aflaţi în sală care au reuşit să-l Îndepărteze din sală. Descoperirea unei reţele de spionaj francez în Tunisia TUNIS 12 (Agerpres). După cum anunţă agenţia ASSOCIATED PRESS, secretarul de stat al Tunisiei Taieb Mehiri, a declarat în cadrul unei conferinţe speciale de presă că a FOST DESCOPERITA O AFACERE DE SPIONAJ IN CARE SUNT IMPLICATI TEHNICIENI FRANCEZI CARE LUCRAU LA SERVICIUL P.T.T. DIN TUNISIA ŞI CARE AU FURNIZAT INFORMAŢII UNEI REŢELE DE SPIONAJ ALE CĂREI FIRE DUC LA AMBASADA FRANCEZA DIN TUNIS. Mehiri a calificat această chestiune ca fiind foarte gravă şi a declarat că ea va afecta în mod serios relaţiile franco-tunisiene. Mehiri a acuzat pe francezi că au trimis în mod deliberat in Tunisia spioni sub masca ofertei de ajutor tehnic. El a arătat că autorităţile tunisiene au arestat mai mulţi funcţionari francezi de la serviciul p.t.t. din Tunisia. La 11 februarie, secretarul de stat pentru Afacerile Externe al Tunisiei, Mokaddem, a adresat un protest energic guvernului francez prin intermediul ambasadorului francez din Tunis în legătură cu activitatea de spionaj desfăşurată de tehnicienii francezi de la serviciul p.t. din Tunisia. Intr-o știre transmisă din Tunis, agenţia FRANCE PRESSE anunţă că guvernul tunisian a hotărît să angajeze pe viitor numai salariaţi tunisieni la administraţia p.t.t. Pină acum administraţia p.t.t. folosea un anumit număr de funcţionari francezi. Ziarele de limbă arabă care au apărut miercuri la Tunis îşi consacră editorialele lor descoperirii acestei reţele de spionaj. Ziarul „AS SABAH“ cere cu acest prilej evacuarea Bizertei. „Bătălia economică pe care am început-o acum o lună, scrie ziarul, precum şi descoperirea acestei afaceri de spionaj, scot în evidenţă gravitatea situaţiei în care se află Bizerta în urma menţinerii forţelor franceze la această bază, şi necesitatea de a reglementa această chestiune cît mai curînd. Menţinerea forţelor franceze la Bizerta, subliniază ziarul, face din aceasta un cuib şi un azil pentru orice spion, pentru orice contrabandist, pentru orice complotist împotriva securităţii statului şi independenţei Tunisiei. Importante succese als economiei R. D. Germano BERLIN 12 (Agerpres). La 11 februarie ziarele au publicat comunicatul Direcţiei centrale a statisticii de stat în care se arată că în luna ianuarie ramurile principale ale economiei naţionale a R. D. Germane au obţinut noi succese importante. Astfel în ianuarie, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, producţia de energie electrică a crescut cu 7,8 la sută, de cărbune brun cu 5,3 la sută, de minereu de cupru cu 10,7 la sută, de fontă cu 11,4 la sută, de oţel cu 12,9 la sută. IN ANSAMBLU PRODUCŢIA INDUSTRIALA A R.D. GERMANE A SPORIT IN IANUARIE 1959 cu 11,6 la sută față de ianuarie 1958. 80 8-ÄJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOO COOOOOOOOOOOOOPOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOct Guvernul Etiopiei respinge amestecul Statelor Unite și Angliei în treburile sale interne ADDIS ABEBA 12 (Agerpres). — După cum relatează presa, ambasadorii Angliei și S.U.A. din Etiopia au remis Ministerului Afacerilor Externe al Etiopiei note în care propun guvernului să adopte planul englez de unire a tuturor teritoriilor Somaliei, inclusiv al Ogadenului etiopian, intr un singur stat. Potrivit acestui plan, noul stat ar trebui să facă parte din Commonwealthul britanic. Ziarul „ETHYOPIAN HERALD" scrie că GUVERNUL A RESPINS PLANUL ANGLO AMERICAN ŞI CĂ IL CONSIDERA DREPT O ACŢIUNE OSTILA LA ADRESA ETIOPIEI. Acest demers al Angliei şi S.U.A. scrie ziarul, constituie un amestec în treburile interne ale ţării noastre. Etiopia promovează o politică independentă şi nu va permite să fie transformată într un instrument al colonialiştilor. Intr-un articol redacţional consacrat aceleiaşi probleme, intitulat „Colonialismul modern", ziarul „ADDIS ZEMEN“ condamnă cu asprime acţiunile imperialiștilor anglo americani Împotriva Etiopiei. Vineri 13 februarie 1989 — nr. 4460 CONVORBIRE ÎNTRE REPREZENTANŢ! P.C.U.S. ŞI Al P. C. FRANCEZ MOSCOVA 12 (Agerpres). — TASS transmite: La 11 februarie N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., A. I. Kiricenko şi M. A. Suslov, membri ai Prezidiului şi secretari ai C.C. al P.C.U.S., precum şi B. N. Ponomarev, membru al C.C. al P.C.U.S., au primit delegaţia Partidului Comunist Francez formată din Jacques Duclos, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.C. Francez, Raymond Guyot, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, Gustave Ansart, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez şi Roland Leroy şi Georges Marchais, membii supleanţi ai C.C. al P.C. Francez. In cadrul convorbirii tovărăşeşti, care a decurs într-o atmosferă de prietenie şi de deosebită cordialitate, reprezentanţii celor două partide au avut un schimb de păreri într-o serie de probleme care interesează cele două partide și au constatat unitatea deplină de păreri în legătură cu problemele discutate. Bătălia pentru oţel continui A In R. P. Chineză a fost construit utilaj pentru o prodicţie de 20.000.000 tone oţel PEKIN 12 (Agerpres). După cum anunţă agenţia CHINA NOUA, ziarul „JENMINJIBAO“ a publicat un articol de fond în care cheamă întregul popor chinez să participe la lupta pentru o producţie de oţel de 18.000.000 tone în 1959. »A cîştiga bătălia pentru 18.000.000 de tone de oţel — scrie :JENMINJIBAO, este sarcina primordială a poporului chinez in acest an. Aceasta înseamnă că producţia de oţel a Chinei va spori intr-un an cu 7.000.000 de tone ceea ce constituie garanţia cea mai sigură a dezvoltării întregii economii naţionale. Fiecare ramură a economiei naţionale este strîns legată de producţia de fier şi de oţel. Nici industria, nici agricultura nu se pot dezvolta dacă nu au un sprijin suficient de fier şi de oţel. Baza viitoarelor sarcini ale agriculturii o constituie mecanizarea, electrificarea şi sporirea productivităţii muncii în agricultură", scrie ziarul, încă la sfirşitul anului trecut, continuă „JENMINJIBAO“. China şi-a sporit considerabil capacitatea sa de a produce oţel. A FOST CONSTRUIT UTILAJ PENTRU O PRODUCŢIE DE 20.000.000 DE TONE, IAR PRODUCŢIA PROPRIUZISA A FOST DEJA DE 11.000.000 TONE. Ziarul anunţă că vor lua fiinţă noi oţelării. Vor apare noi centre ale industriei siderurgice in China. Pe lingă centrele moderne de la Ansan, Uhan etc. vor intra in funcţiune peste 100 de oţelării mici. Amănunte despre acordul greco-turc în problema Ciprului ATENA 12 (Agerpres) TASS transmite : Ziarul „ELEFTHERIA“ publică amănunte în legătură cu tratativele secrete de la Zurich, dintre primul ministru al Turciei Menderes și primul ministru al Greciei Karamanlis. In urma acestor tratative s-a ajuns la un acord în problema cipriotă. Acordul prevede în mod formal crearea unui stat federativ independent sub denumirea „Republica Cipru", dar cu clauze extrem de limitative in ce priveşte independenţa sa. Preşedintele Republicii, care este şeful statului şi al puterii executive, trebuie potrivit acordului, să fie grec, ales de populaţia greacă. Drepturile lui însă sunt limitate. Vicepreşedintele, care trebuie să fie turc, ales de populaţia turcă, are dreptul de veto în problemele politicii externe, securităţii şi apărării statului şi legislaţiei. In Cipru se prevede să se creeze trei parlamente: grec şi turc care se vor ocupa de problemele autoconducerii locale a acestor grupuri naţionale de pe insulă şi un parlament general care va rezolva problemele generale de stat. Populaţia greacă va fi reprezen- tata in el prin 70 la sută din deputaţi cea turcă prin 30 la sută (ciprioţii de origină turcă constituie aproximativ 18 la sută din populaţia Ciprului). După cum relatează ziarul, se prevede ca Angliei să i se pună la dispoziţie baze militare pe termen de 99 de ani. • Ziarele „Leader“ (Allahabad), „Hitavada“ (Nagpur) şi alte ziare indiene, continuă să publice ştiri despre declaraţia guvernului R. A. Române în legătură cu încheierea unui acord militar între Turcia şi S.U.A. (Ag.), şi Amiralul Brown, comandantul suprem al forţelor armate ale N.A.T.O. in zona de sud a Europei, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că foarte curînd Turcia va primi rachetele balistice ce i-au fost promise. Referindu-se la importanţa pactelor balcanic şi de la Bagdad, amiralul Brown a subliniat că ele constituie flancul drept al N.A.T.O. (TASS) « Ziarul „Unita“ din 11 februarie publică un amplu articol semnat de profesorul universitar Ernesto Ragionieri, despre Unirea Ţărilor Române şi sprijinul dat de patrioţii italieni Unirii. (Ag.). • După şase ani de exil, cunoscutul poet cuban, Nicolas Guillen, dîrz luptător pentru pace, s-a întors în patrie. RiNDTIRII In ultima vreme el a trăit în Areen,tina. (TASS). “ • Vincent Auriol, fostul preşedinte al Franţei, membru al S.F.I.O. din anul 1905, şi-a înaintat demisia sa din acest partid. Auriol a publicat o scrisoare în care se desolidarizează de acţiunile întreprinse de către Guy Mollet de cînd acesta se află în fruntea partidului socialist francez. fi La 12 februarie, Mao Tze din preşedintele C.C. al Partidului Comulnist Chinez, a primit pe Adjoi Ghos secretarul general al Partidului Comunist din India, care se află în prezent în China. (Ch. N.). • După cum anunţă ziarele, la data de 1 ianuarie 1959 numărul locuitorilor din Olanda se ridica la 1.278.700. • Potrivit datelor publicate la 12 februarie de Ministerul Muncii, în Marea Britanie şi în Irlanda de Nord la 12 ianuarie existau 666.708 şomeri — cu 95.000 mai mulți decit în luna trecută. (TASS). TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. 19.30: Lacul lebedelor; Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) 19.30: Hangiţa ; Naţional „I. L. Caragiale" (sala Studio) 19.30: Omul cu miroaga; Armatei 20: Despot Vodă; Armatei (sala Modern) 20: Căsătoria; Municipal (sala Matei Milie) 20: Soţul ideal; Municipal (sala Filimon Sîrbu) 20: Tache, Ianke şi Cadir; „C. Nottara“ 20: In căutarea bucunei; Tineretului 16: Împărăţia oglinzilor strimbe; 20: Antigona; Opereta 19.30: Casa cu trei fete; „C. Tănase" (sála Savoy) 20: Revista 58; „C. Tănase" (sala Victoria) 20: Intre noi femeile; Evreiesc de Stat 20: Revista revistelor; „Ţăndărică“ (sala Orfeu) 16: Albă ca zăpada; „Ţăndărică" (sala Academiei) 16: O călătorie prin ţări minunate. CINEMATOGRAFE: Patria, Bucureşti. Gh. Doja, I Mal: Marinarul îndrăgostit; Republica, I. C. Frivoir, Aiax. Sahia, N. Bălcescu: Căi greşite; Magheru, 13 Septembrie: Viata nu iartă ; V. Alecsandri, C. David. Munca: Fala cu chitara. Elena Pavel: Înfrăţirea intre popoare, Drumul Serii: Lupta nu s.a. stiişrt ir.că; Lumina, Aurel Vlaicu: Cerul Internului; Central: Misterul castelului părăsit; Victoria: Facerea lumii; Maxim Gorki, 8 Martie 30 Decembrie, Barbu Delavrancea: Alo ?... Aţi greşit numărul I. Timpuri Noi . Biroul se mută Nuntă ciobănească. O poveste de necrezut. Ştiinţă şi tehnică 11/958 Bâţoiul şi purcelul la patinaj, Actualitatea in imagini nr. 6; Tineretului: Cei trei din pădure; Al. Popov: Africa Iseria); Griviţa: Comoara căpitanului Martens; Vasile Roaita, 23 August: Melba; Cultural: Danyl Unirea: Inimă de otel; Flacăra, Mioriţa: Procesul se amină; Aria, Libertăţii: Putin puşi in nori; Donca Slum: Pasagerul clandestin; the Pintilie: Trapez; Popular: Pe Donul liniştit (seria Illar; M. Eminescu, Olga Bancic, George Bacovia : Omul meu drag; 8 Mai: Romanţa perilenei; O. Coşbuc: Vraja dragostei; 16 Februarie: Zile de dragoste. TIMPUL PROBABIL; Institutul Meteorologic Central anunţă pentru zilele de 14, 15 şi 16 februarie urmatorul timp probabil: In Bucureşti: Vreme friguroasă şi închisă. Temporar ninsoare. Vînt potrivit cu intensificări pînă la tare din sectorul nordic, temperatura staţionat din ţară. Vreme friguroasă, cu cerul mai mult acoperit în Moldova şi cîmpia Dunării unde temporar va ninge sunt un venerat slab, cu excepţia părţii de răsărit a ţării, unde va sufla potrivit pinâ la tare. Temperatura uşor variabilă, minimele vor fi cuprinse între minus 3 şi minus 13 grade, local pînă la minus 18 grade, iar maximele vor fi cuprinse între minus 8 și plus 2 grade.