Romînia Liberă, februarie 1959 (Anul 17, nr. 4450-4473)

1959-02-13 / nr. 4460

Pag. 4-a Dezvoltarea colaborării ştiinţifice româno-sovietice MOSCOVA 12. — Corespondentul Agerpres transmite: In zilele de 11 şi 12 februarie, au avut loc tratative între delegaţiile Academiei R- P. Ro­mâne şi Academiei de ştiinţe a U.R.S.S­ cu privire la problema de colaborare ştiinţifică a academiilor. Tratativele s-au desfăşurat în spiritul prieteniei şi înţelegerii care caracte­rizează relaţiile dintre oamenii de ştiinţă romîni şi sovietici-La 12 februarie a avut loc semna­­rea unui plan de colaborare ştiinţifi­că- Planul a fost semnat de acad­­roriu Iordan, vicepreşedinte al Aca­demiei R. P. Române şi de acad. E. M- Jukov, membru al Prezidiului Academiei de Ştiinţe a U-R-S.S. La festivitate au luat parte acad- Alexandr Nesmeianov, preşedintele A­­cademiei de Ştiinţe a U-R-S.S., acad- Alexandr Topolev, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a U­R­S­S­, aca­demicienii Anatoli Blagoniavov, Ni­kolai Semenov şi alţi oameni de ştiinţă. A fost de faţă Mihail Dalea, amba­sadorul R. P- Române la Moscova. Planul prevede efectuarea în comun a unor cercetări ştiinţifice, coordona­rea cercetărilor ştiinţifice, schimb de specialişti, organizarea de conferinţe şi consfătuiri etc. Cocktail la ambasada R. P. Romíné din Pekin PEKIN 12 Corespondentul Agerpres transmite : In seara zilei de 12 fe­bruarie, Ambasada R. P. Romíné din Pekin a oferit un cocktail, urmat de o gală de filme româneşti. Au fost prezentate filmul documen­tar „Concursul internaţional muzical „George Enescu“ şi filmul artistic „Erupţia“. La spectacol au participat Ciu­u, secretar general adjunct al Co­mitetului Permanent al Adunării Re­prezentanţilor Populari pe întreaga Chină şi vicepreşedintele Comitetului pentru relaţiile culturale cu străinăta­tea, Lin Yal-Yiun, adjunct al mi­nistrului Comerţului Exterior, mem­bri ai corpului diplomatic, funcţionari ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Ministerului Comerţului Exterior, personalităţi din viaţa artistică şi cul­turală, ziarişti etc. Filmele au fost călduros primite, fiind îndelung­a­, plaudate. Preşedintele Indiei despre sprijinul rominesc In dezvoltarea industriei petrolifere indiene DELHI 12 (Agerpres). — In cu­vîn­­tul rostit la 9 februarie cu ocazia se­siunii bugetare a parlamentului in­dian, preşedintele Indiei, Rajendra Prasad, ocupîndu-se de situaţia inter­nă a Indiei a remarcat succesele ob­ţinute în industrie, agricultură şi ştiinţă. El a subliniat necesitatea grăbirii ritmului de dezvoltare a eco­nomiei indiene. Vorbind despre perspectivele promi­ţătoare ale dezvoltării industriei pe­trolifere, preşedintele a amintit­ de lucrările de foraj de la Jawalamu’ihi executate cu sprijinul specialiştilor români, precum şi de încheierea a­­cordului cu guvernul român privind construirea rafinăriei din statul Assam şi acordarea de asistenţă tehnică în domeniul industriei petrolifere. Preşedintele Prasad s-a ocupat de relaţiile Indiei cu ţările îndepărtate şi apropiate arătînd că aceste relaţii continuă să fie prieteneşti. El a a­­mintit printre altele de vizita în India a tov. Chivu Stoica preşedintele Con­siliului de Miniştri al R. P. Romíne. Manifestări închinate ţării noastre la Atena­ ­ATENA 12 (Agerpres). — Liga de prietenie greco-romînă a organizat la 9 februarie a.c. o festivitate cu prilejul căreia Pericle Argyropoulos, fost ministru de Externe, actualmen­te vicepreşedinte al Comitetului grec pentru destindere internaţională şi pentru pace şi preşedinte al Institu­­tului de studii internaţionale din Atena, a vorbit despre însemnătatea Unirii Ţărilor Române, despre impre­siile culese cu ocazia vizitei sale recente in R. P. Romină şi despre propunerile guvernului român pri­vind colaborarea inter-balcanică. După conferinţă, care­­ a fost ur­­mărită cu un deosebit interes, a ur­mat un program artistic. S-au recitat versuri din M. Eminescu şi T. Ar­­ghezi şi s-a prezentat un program de cîntece populare greceşti. Mare succes obţinut în Anglia de soli ai muzicii româneşti MANCHESTER 12 (Agerpres).­­ La 11 februarie a.c, a avut loc con­certul violonistului Ion Voicu cu or­chestra Halle din Manchester, dirijat de maestrul C. Silvestri. Violonistul român a interpretat Concertul nr. 2 pentru vioară şi orchestră de Pro­­hon­ev în primă audiţie la Manches­ter. Concertul s-a bucurat de un mare succes, atît dirijorul cit şi so­listul fiind chemaţi de nenumărate ori la pupitru. La cererea repetată a publicului, Ion Voicu a interpretat în supliment Sonata IlI-a de Ysaie. Concertul a fost repetat si in ziua de 12 februa­­ rie. 1 Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al R. D. Germane BERLIN 12 (Agerpres). TASS trans­mite : Ziarele din 12 februarie publică declaraţia Ministerului Afacerilor Ex­terne al R.D. Germane, în care se subliniază că cu prilejul vizitei in Eu­ropa a secretarului de stat al S.U.A., Dulles, la Bonn şi Washington s-au făcut declaraţii lipsite de răspundere, s-a recurs la denaturarea punctului de vedere şi a propunerilor guvernelor R.D. Germane şi U.R.S.S. Ministerul Afacerilor Externe al R.D. Germane subliniază că în ameninţările lui Adenauer şi Dulles îşi găsesc ex­­presia doar netemeinicia din punctul de vedere al dreptului internaţional a poziţiei lor, îndreptată împotriva con­ferinţei de pace cu privire la încheierea Tratatului de pace cu Germania şi în­­căpăţînarea cu care se cramponează de regimul de ocupaţie din Berlinul Oc­cidental. După cum se subliniază în încheiere în declaraţie, situaţia internaţională şi voinţa de pace a popoarelor garantea­ză că sarcina urgentă a încheierii Tra­tatului de pace cu Germania şi implicit problema Berlinului Occidental vor fi rezolvate în ciuda obstrucţiei. Republi­ca Democrată Germană nu-şi va precu­peţi nici pe viitor eforturile pentru ca toate problemele legate de această sar­cină să fie rezolvate prin tratative paşnice cu toate statele interesate. Răscoala din Honduras și C­h H . . La 9 februarie în Honduras a izbucnit o puternică răscoală împotri­va dictaturii lui Villeda Morales. A­­ceastă răscoală, în statele Santa Bar­bara și Choluteca, s-a extins foarte repede în tot nordul țării. Ea este condusă de colonelul Armando Velas­quez Cerrato. Pe toate cele patru fronturi forţele răs­culate au ocupat mai multe orăşele şi sate, iar oraşul Olanchito, din de-­­partamentul Joro, este în mîna răs­­culaţilor. Republica Hon­­duras face parte din America Cent­­rală, are o supra­­faţă de 112.000 km­ 2 şi o populaţie de aproximativ 1.700.000 locuitori. Capitala ţării este Tegucigalpa cu 73.000 locuitori. Economia acestei mici republici este orientată mai ales spre producerea ba­nanelor, care constituie şi principalul produs pentru export. Republica Hon­duras este cea mai înapoiată ţară a­­grară din America Latină. Numai 15 la sută din întreaga populaţie locuieşte la oraşe, iar restul este nevoită, în condiţiile celei mai crunte mizerii, să muncească pe vastele plantaţii de ba­nane şi cafea. De altfel, întreaga eco­nomie a acestei ţări este subordonată marilor monopoluri americane repre­zentate prin „United Fruit Company“ şi „Standard Fruit and Steanship Com­pany“ în mîinile cărora se află plan­taţiile de banane de pe litoralul Mării Caraibelor, toate căile ferate şi liniile aeriene, comerţul exterior şi finanţele statului. Profiturile realizate de aceste monopoluri, în comparaţie cu econo­mia Hondurasului,­ sunt de-a dreptul fabuloase. Numai într-un singur an, societatea „United Fruit Company“ ob­ţine un profit de 17 milioane dolari. Pe bună dreptate, în cercurile pro­gresiste din ţară se spune că Hondu­rasul „este un stat înăuntrul unei com­panii“. In afara exploatării la care sunt supuse de monopolurile america­ne, masele populare sunt jefuite de ca­pitalismul birocratic din Honduras care lucrează mină în mină cu miliardarii nord-americani. Indiferent de firma pe care o poar­tă, acordurile încheiate de Republica Honduras cu monopolurile americane, fie că e vorba de un tratat bilateral de „asistenţă militară reciprocă“, fie că e vorba de acordarea de „ajutor“ sau altele, penetraţia acestor monopo­luri în economia statului Honduras ur­măreşte un singur scop : subordonarea tot mai mare a economiei naţionale in­tereselor lor hrăpăreţe. In lupta­ împotriva dominaţiei mo­nopolurilor americane şi a uneltirilor acestora, care se desfăşoară în nume­roase regiuni din America Latină, se adaugă acum acţiunile patrioţilor din Honduras. După cum se ştie, într-o serie din aceste ţări lupta a fost în­cununată de succes (de exemplu Cuba). In această luptă de eliberare naţio­nală, dusă de poporul din Honduras, un rol important revine clasei munci­toare şi partidului său care, trebuie aşa după cum se spune în chemarea Partidului Comunist din 8 iunie 1958 , „să lupte pentru unitatea şi organiza­rea unei largi mişcări democratice de eliberare naţională, mişcare la care să participe clasa muncitoare, ţărănimea, meşteşugarii, micii comercianţi, indus­triaşii, intelectualii şi funcţionarii“, precum şi acea parte a burgheziei na­ţionale care doreşte ca ţara să-şi cu­cerească independenţa politică şi eco­nomică. Pînă la urmă această mişcare va fi şi ea încununată de succes şi va duce la eliberarea Republicii Hondu­ras de sub dominaţia marilor mono­poluri nord-americane, latifundiarilor şi reacţionarilor autohtoni. Aşa cum toate popoarele au dreptul la o viaţă mai bună şi fericită tot aşa şi „clasa muncitoare şi poporul din Honduras — se spune în aceeaşi chemare a Parti­dului Comunist — au dreptul la bună­stare socială şi progres naţional. Hon­­duras are dreptul de a fi o republică liberă, suverană şi independentă“. VASILE OLTEAN B­E­LO /PUERTO C0RT£i . / at)«­­v TEGUCIGALPA •iß, 1 s i SlORENZOf qTRUXILLO­R­As Româ­ni­a liberă ­ Proiect pentru legarea 1j 1 Mării Negre de Marea Caspica 8­■8 8 MOSCOVA, 12 (Agerpres). — TASS transmite: Inginerul Bernard Kajinski din Moscova, care a elabo­­­­rat un proiect de combatere a scă­derii nivelului Mării Caspice și de protejare a unei vaste regiuni a bazinului Volgăi inferioare împo­triva vinturilor care provoacă se­­g­reta A PROPUS­ SA FIE DIRI­­­­J­AT­E APELE MARII NEGRE­­ SPRE MAREA CASPICA. Potrivit unor prognoze pe ter­men lung scăderea nivelului Mă­rii Caspice va continua şi, peste 10—1I ani, nivelul Mării Caspice va scădea cu incă 10—2 m. Navi­gaţia şi pescuitul vor fi periclitate. Inginerul Kajinski propune ca în vederea restabilirii nivelului Mării Caspice să se sape un canal în lun­gime de 900 km care să unească Marea Neagră (la strîmtoarea Kerci) cu Marea Caspică în regiu­nea oraşului Mahacikala (capitala Daghestanului). Potrivit calculelor făcute de Kajinski, cu ajutorul ma­șinilor moderne de săpat un astfel de canal se poate construi in decurs de doi ani. Traseul canalu­lui urmează să treacă prin depre­­­­siunea Kuma—Maniei. Prin canal vor trece anual din­­ Marea Neagră in Marea Caspică § 62,5 kilometri cubi de apă. Dife­ g­renţa de 28 m dintre nivelul Mării­­ Negre şi cel al Mării Caspice va­­ permite ca pe canal să se constru- g­ească o hidrocentrală electrică cu o­­ putere de 450.000 kw. Bernard Kajinski propune ca pe­­ istmul dintre Marea Caspică şi Ma-­­ rea Aral să se creeze totodată un g­lan­ de canale puţin adinei, de l­- 8 manuri şi lacuri artificiale. Se con­ g sideră că pe acest istm iau naştere g vînturile uscate care provoacă se- 8 cete in regiunea Volgăi. După pă-­ã­rerea inginerului Kajinski, lacurile ţ, artificiale cu o suprafaţă totală de g aproximativ 60.000 de km pătraţi , vor transforma vînturile uscate din­­ răsărit în vînturi calde umede, îna- g inte ca acestea să ajungă în regiu- 8 nea Volgăi și în sudul Ucrainei. A- | ceastă idee i-a fost sugerată lui g Kajinski de fenomenele care se ob- s­­ervă in natură. Vintul Sirocco,­­ care bate din pustiurile africane,­­ după ce se încarcă cu vapori de 8 apă deasupra Mării Mediterane se­­ transformă pe litoralul Siciliei in­­g­­r-un vint umed și cald, 8­ ­‘oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooof-ooooooooooooeoecoooooooeooocoooooooooooooe 8 Redacţia Plaja Scînteii Tel. 17.60.10. Administraţia 17.60.10—17.60.20, Interior 1.400. Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii din Întreprinderi şi instituţii. Tiparul Combinatului Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“, A GUVERNUL IRANIAN PROMOVEAZĂ FAŢĂ DE U.R.S.S. O POLITICĂ NESINCERĂ, DE DAPUCITATE TEHERAN 12 (Agerpres). — TASS transmite textul prescurtat al declara­ţiei delegaţiei sovietice care a dus tratative cu guvernul Iranului. Delegaţia guvernamentală sovietică, care a dus la Teheran tratative cu şahul Iranului şi guvernul iranian cu privire la încheierea unui tratat de prietenie şi neagresiune între U­­niunea Sovietică şi Iran, a declarat guvernului iranian că consideră lipsi­tă de sens continuarea tratativelor, întrucît guvernul sahinşahului re­fuză să încheie un tratat al cărui proiect a fost propus de el însuşi şi a hotărît să semneze cu S.U.A. un a­­cord militar îndreptat împotriva U­­niunii Sovietice. Tratativele au fost începute la 29 ia­nuarie a.c. din iniţiativa părţii ira­niene. Din delegaţia sovietică au fă­cut parte Vasili Semionov, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., Nikolai Pegov, ambasadorul U.R.SS. în Iran, şi Aleksei Pavlov, şeful serviciului pentru ţările Orientu­lui Mijlociu din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. După cum se arată în declaraţia de­legaţiei sovietice, în cadrul tratativelor ea a arătat că guvernul sovietic ac­ceptă în întregime proiectul de tratat propus de guvernul Iranului. Curînd după aceea, guvernul iranian a re­nunţat la propriul său proiect iniţial, formulând condiţii noi, şi a început să tărăgăneze în fel şi chip tratativele. Guvernul iranian a stăruit, printre altele, ca tratatul să cuprindă o clauză care să stipuleze că Uniunea Sovietică aprobă atît acţiunile deja întreprinse, cit şi cele ce ar putea fi întreprinse în legătură cu participarea Iranului la pactul de la Bagdad. Partea iraniană nu a acceptat să-şi asume obligaţia de a nu încheia a­corduri bilaterale cu terţe ţări, în­dreptate împotriva Uniunii Sovietice. Din însărcinarea guvernului sovie­tic şi a lui N. S. Hruşciov, preşedin Declaraţia delegaţiei sovietice care a dus tratative cu guvernul Iranului tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., personal, delegaţia sovietică a declarat şahinşahului că guvernul sovietic se pronunţă pentru semnarea unui nou tratat sovieto-iranian care să întă­rească prietenia şi colaborarea dintre cele două state vecine şi să contribuie la înlăturarea neîncrederii şi a neîn­ţelegerilor în relaţiile sovieto-ira­­niene. Delegaţia sovietică a remis şahului proiectul sovietic al unui tratat de prietenie, neagresiune şi colaborare între Uniunea Sovietică şi Iran, care a ţinut seama de mai multe clauze ale proiectului iranian. Totodată, proiec­tul sovietic a cuprins o serie de clauze îndreptate spre o dezvoltare mai lar­gă a colaborării prieteneşti dintre cele două ţări. Din partea guvernului şahinşahului, subliniază declaraţia delegaţiei sovie­tice, tratativele nu au reprezentat mai mult decit un joc cu intenţia răuvoi­toare de a induce în eroare opinia pu­blică, în primul rînd cea din Iran. Guvernul sovietic, se spune în de­claraţie, este în posesia unor date, confirmate de fapte, din care reiese că încă din primele zile ale şederii de­legaţiei sovietice la Teheran, şahul şi-a asumat în faţa unui stat străin obligaţia de a nu încheia un acord cu Uniunea Sovietică şi a declarat că intenţionează să semneze un acord cu Statele Unite ale America. Toate acestea dovedesc, se arată în declaraţie, că guvernul iranian şi şa­hul promovează faţă de Uniunea So­vietică o politică nesinceră, de dupli­citate, ceea ce nu poate să nu ducă la consecinţe grave, in primul rînd pen­tru Iran­ PRIN ACTUALELE SALE ACŢIUNI, GUVERNUL ŞAHINŞA­HULUI LICHIDEAZĂ LINIA CARE SE CONTURASE SPRE DEZVOLTA­REA RELAŢIILOR DE BUNA VECI­NĂTATE INTRE IRAN ŞI UNIUNEA SOVIETICA. Fireşte, se spune în declaraţie, toate acestea înseamnă totodată că acţiunile întreprinse de guvernul şahinşahului vor constitui un punct de cotitură şi în relaţiile dintre U.R.S.S. şi Iran, întrucît este limpede pentru oricine că Uniunea Sovietică nu poate să treacă cu vederea asemenea acţiuni ale Ira­nului, care nu sunt dictate nici de in­teresele îmbunătăţirii relaţiilor noas­tre, nici de interesele menţinerii păcii. Se înţelege de la sine, subliniază declaraţia, că măsurile ostile faţă de Uniunea Sovietică ale guvernului ira­nian nu pot fi altfel apreciate decit ca o dovadă a faptului că guvernul sa­hinşahului urmează acum în mod fă­ţiş şi cu docilitate politica americană agresivă dusă in Orientul Apropiat şi Mijlociu, porneşte în mod făţiş pe ca­lea colaborării cu forţele agresive străine interesate în înrăutăţirea re­laţiilor dintre U.R.S.S. şi Iran, cit şi a situaţiei din întregul Orient Mijlo­ciu şi Apropiat. Fasciştii italieni ridică iar capul... ROMA 12 (Agerpres). Cu ocazia unei premiere teatrale care a avut loc zilele acestea la Roma un grup de membri ai partidului fascist, aşazisa „mişcare socială italia­nă“ a produs grave in­cidente. In timp ce pe scena teatrului se desfăşura acţiunea piesei, care de­masca acţiunile între­prinse de fasciştii din I­­talia în perioada lui Mussolini, bandele de huligani fascişti au în­ceput să arunce un ac­tori cu ouă stricate. Alte bande de fascişti care se aflau in afara incin­tei teatrului au rupt afi­şele care anunţau aceas­tă piesă. Acţiunile huliganilor fascişti au primit ripos­ta cuvenită din partea numeroşilor spectatori a­­flaţi în sală care au reu­şit să-l Îndepărteze din sală. Descoperirea unei reţele de spionaj francez în Tunisia TUNIS 12 (Agerpres).­­ După cum anunţă agenţia ASSOCIATED PRESS, secretarul de stat al Tunisiei Taieb Mehiri, a declarat în cadrul unei conferinţe speciale de presă că a FOST DESCOPERITA O AFACERE DE SPIONAJ IN CARE SUNT IMPLICATI TEHNICIENI FRANCEZI CARE LU­CRAU LA SERVICIUL P.T.T. DIN TUNISIA ŞI CARE AU FURNIZAT IN­FORMAŢII UNEI REŢELE DE SPIONAJ ALE CĂREI FIRE DUC LA AM­BASADA FRANCEZA DIN TUNIS. Mehiri a calificat această chestiune ca fiind foarte gravă şi a declarat că ea va afecta în mod serios relaţiile franco-tunisiene. Mehiri a acuzat pe francezi că au trimis în mod deliberat in Tunisia spioni sub masca ofertei de ajutor teh­nic. El a arătat că autorităţile tuni­siene au arestat mai mulţi funcţionari francezi de la serviciul p.t.t. din Tu­nisia. La 11 februarie, secretarul de stat pentru Afacerile Externe al Tunisiei, Mokaddem, a adresat un protest ener­gic guvernului francez prin intermediul ambasadorului francez din Tunis în le­gătură cu activitatea de spionaj desfă­şurată de tehnicienii francezi de la ser­viciul p.t.­ din Tunisia. Intr-o știre transmisă din Tunis, a­­genţia FRANCE PRESSE anunţă că guvernul tunisian a hotărît să angajeze pe viitor numai salariaţi tunisieni la administraţia p.t.t. Pină acum admi­nistraţia p.t.t. folosea un anumit nu­măr de funcţionari francezi. Ziarele de limbă arabă care au apă­rut miercuri la Tunis îşi consacră edi­torialele lor descoperirii acestei reţele de spionaj. Ziarul „AS SABAH“ cere cu acest prilej evacuarea Bizertei. „Bă­tălia economică pe care am început-o acum o lună, scrie ziarul, precum şi descoperirea acestei afaceri de spionaj, scot în evidenţă gravitatea situaţiei în care se află Bizerta în urma menţinerii forţelor franceze la această bază, şi ne­cesitatea de a reglementa această ches­tiune cît mai curînd. Menţinerea forţelor franceze la Bi­zerta, subliniază ziarul, face din a­­ceasta un cuib şi un azil pentru orice spion, pentru orice contrabandist, pen­tru orice complotist împotriva secu­rităţii statului şi independenţei Tuni­siei. Importante succese als economiei R. D. Germano BERLIN 12 (Agerpres).­­ La 11 februarie ziarele au publicat comuni­catul Direcţiei centrale a statisticii de stat în care se arată că în luna ianua­rie ramurile principale ale economiei naţionale a R. D. Germane au obţinut noi succese importante. Astfel în ia­nuarie, faţă de perioada corespunzătoa­re a anului trecut, producţia de ener­gie electrică a crescut cu 7,8 la sută, de cărbune brun cu 5,3 la sută, de mi­nereu de cupru cu 10,7 la sută, de fontă cu 11,4 la sută, de oţel cu 12,9 la sută. IN ANSAMBLU PRO­DUCŢIA INDUSTRIALA A R.D. GER­MANE A SPORIT IN IANUARIE 1959 cu 11,6 la sută față de ia­nuarie 1958. 8­0­ 8-ÄJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOO COOOOOOOOOOOOOPOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOct Guvernul Etiopiei respinge amestecul Statelor Unite și Angliei în treburile sale interne ADDIS ABEBA 12 (Agerpres). — După cum relatează presa, am­basadorii Angliei și S.U.A. din Etiopia au remis Ministerului Afacerilor Externe al Etiopiei note în care propun guvernului să adopte planul en­glez de unire a tuturor teritoriilor Somaliei, inclusiv al Ogadenului etio­pian, intr un singur stat. Potrivit acestui plan, noul stat ar trebui să facă parte din Commonwealthul britanic. Ziarul „ETHYOPIAN HERALD" scrie că GUVERNUL A RESPINS PLANUL ANGLO AMERICAN ŞI CĂ IL CONSIDERA DREPT O AC­ŢIUNE OSTILA LA ADRESA ETIOPIEI. Acest demers al Angliei şi S.U.A. scrie ziarul, constituie un amestec în treburile interne ale ţării noastre. Etiopia promovează o poli­tică independentă şi nu va permite să fie transformată într un instru­ment al colonialiştilor. Intr-un articol redacţional consacrat aceleiaşi probleme, intitulat „Colonialismul modern", ziarul „ADDIS ZEMEN“ condamnă cu asprime acţiunile imperialiștilor anglo americani Împotriva Etiopiei. Vineri 13 februarie 1989 — nr. 4460 CONVORBIRE ÎNTRE REPREZENTANŢ! P.C.U.S. ŞI Al P. C. FRANCEZ MOSCOVA 12 (Agerpres). — TASS transmite: La 11 februarie N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., A. I. Kiricenko şi M. A. Suslov, membri ai Prezidiului şi secre­tari ai C.C. al P.C.U.S., precum şi B. N. Ponomarev, membru al C.C. al P.C.U.S., au primit delegaţia Partidu­lui Comunist Francez formată din Jacques Duclos, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.C. Fran­cez, Raymond Guyot, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C. Francez, Gustave Ansart, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Fran­cez şi Roland Leroy şi Georges Mar­­chais, membii supleanţi ai C.C. al P.C. Francez. In cadrul convorbirii tovărăşeşti, care a decurs într-o atmosferă de prie­tenie şi de deosebită cordialitate, re­prezentanţii celor două partide au avut un schimb de păreri într-o serie de pro­bleme care interesează cele două par­tide și au constatat unitatea deplină de păreri în legătură cu problemele discu­tate. Bătălia pentru oţel continui A In R. P. Chineză a fost construit utilaj pentru o prodi­cţie de 20.000.000 tone oţel­ PEKIN 12 (Agerpres).­­ După cum anunţă agenţia CHINA NOUA, ziarul „JENMINJIBAO“ a publicat un articol de fond în care cheamă întregul po­por chinez să participe la lupta pen­tru o producţie de oţel de 18.000.000 tone în 1959. »A cîştiga bătălia pentru 18.000.000 de tone de oţel — scrie :JENMIN­JIBAO­, este sarcina primordială a poporului chinez in acest an. Aceas­ta înseamnă că producţia de oţel a Chinei va spori intr-un an cu 7.000.000 de tone ceea ce constituie garanţia cea mai sigură a dezvol­tării întregii economii naţionale. Fiecare ramură a economiei naţio­nale este strîns legată de producţia de fier şi de oţel. Nici industria, nici agricultura nu se pot dezvolta dacă nu au un sprijin suficient de fier şi de oţel. Baza viitoarelor sarcini ale agriculturii o constituie mecaniza­rea, electrificarea şi sporirea pro­ductivităţii muncii în agricultură", scrie ziarul, încă la sfirşitul anului trecut, con­tinuă „JENMINJIBAO“. China şi-a sporit considerabil capacitatea sa de a produce oţel. A FOST CON­STRUIT UTILAJ PENTRU O PRODUC­ŢIE DE 20.000.000 DE TONE, IAR PRODUCŢIA PROPRIUZISA A FOST DEJA DE 11.000.000 TONE. Ziarul anunţă că vor lua fiinţă noi oţelării. Vor apare noi centre ale industriei siderurgice in China. Pe lingă centrele moderne de la An­­san, Uhan etc. vor intra in func­ţiune peste 100 de oţelării mici. Amănunte despre acordul greco-turc în problema Ciprului ATENA 12 (Agerpres) TASS trans­mite : Ziarul „ELEFTHERIA“ publică amănunte în legătură cu tratativele secrete de la Zurich, dintre primul mi­nistru al Turciei Menderes și primul ministru al Greciei Karamanlis. In urma acestor tratative s-a ajuns la un acord în problema cipriotă. Acor­­dul prevede în mod formal crearea unui stat federativ independent sub de­numirea „Republica Cipru", dar cu clauze extrem de limitative in ce pri­veşte independenţa sa. Preşedintele Republicii, care este şe­ful statului şi al puterii executive, tre­buie potrivit acordului, să fie grec, ales de populaţia greacă. Drepturile lui însă sunt limitate. Vicepreşedintele, care trebuie să fie turc, ales de populaţia turcă, are dreptul de veto în proble­mele politicii externe, securităţii şi apă­rării statului şi legislaţiei. In Cipru se prevede să se creeze trei parlamente: grec şi turc care se vor ocupa de problemele autoconduce­­rii locale a acestor grupuri naţionale de pe insulă şi un parlament general care v­a rezolva problemele generale de stat. Populaţia greacă va fi reprezen-­ tata in el prin 70 la sută din deputaţi cea turcă prin­ 30 la sută (ciprioţii de origină turcă constituie aproximativ 18 la sută din populaţia Ciprului). După cum relatează ziarul, se pre­vede ca Angliei să i se pună la dispo­ziţie baze militare pe termen de 99 de ani. • Ziarele „Leader“ (Allahabad), „Hi­­tavada“ (Nagpur) şi alte ziare indie­ne, continuă să publice ştiri despre de­claraţia guvernului R. A. Române în legătură cu încheierea unui acord m­i­­litar între Turcia şi S.U.A. (Ag.), şi Amiralul Brown, comandantul­ su­prem al forţelor armate ale N.A.T.O. in zona de sud a Europei, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că foarte curînd Turcia va primi rache­­tele balistice ce i-au fost promise. Re­­ferindu-se la importanţa pactelor bal­canic şi de la Bagdad, amiralul Brown a subliniat că ele constituie flancul drept al N.A.T.O. (TASS) « Ziarul „Unita“ din 11 februarie publică un amplu articol semnat de profesorul universitar Ernesto Ragio­­nieri, despre Unirea Ţărilor Române şi sprijinul dat de patrioţii italieni Unirii. (Ag.). • După şase ani de exil, cunoscutul poet cuban, Nicolas Guillen, dîrz luptă­tor pentru pace, s-a întors în patrie. RiNDTIRII In ultima vreme el a trăit în Areen,­tina. (TASS).­­ “ • Vincent Auriol, fostul preşedinte al Franţei, membru al S.F.I.O. din anul 1905, şi-a înaintat demisia sa din acest partid. Auriol a publicat o scri­soare în care se desolidarizează de ac­ţiunile întreprinse de către Guy Mollet de cînd acesta se află în fruntea par­­tidului so­cial­ist francez. fi La 12 februarie, Mao Tze­ din preşedintele C.C. al Partidului Com­ul­nist Chinez, a primit pe Adjoi Ghos secretarul general al Partidului Comu­nist din India, care se află în prezent în China. (Ch. N.). • După cum anunţă ziarele, la data de 1 ianuarie 1959 numărul locuitorilor din Olanda se ridica la 1­.278.700. • Potrivit datelor publicate la 12 fe­bruarie de Ministerul Muncii, în Marea Britanie şi în Irlanda de Nord la 12 ia­nuarie existau 666.708 şomeri — cu 95.000 mai mulți decit în luna trecută. (TASS). TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. 19.30: Lacul lebedelor; Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) 19.30: Hangiţa ; Naţional „I. L. Caragiale" (sala Studio) 19.30: Omul cu mir­oaga; Armatei 20: Despot Vodă; Armatei (sala Modern) 20: Că­sătoria; Municipal (sala Matei Milie) 20: Soţul ideal; Municipal (sala Filimon Sîrbu) 20: Tache, Ianke şi Cadir; „C. Nottara“ 20: In căutarea bucunei; Tineretului 16: Împă­răţia oglinzilor strimbe; 20: Antigona; Ope­reta 19.30: Casa cu trei fete; „C. Tănase" (sála Savoy) 20: Revista 58; „C. Tănase" (sala Victoria) 20: Intre noi femeile; Evreiesc de Stat 20: Revista revistelor; „Ţăndărică“ (sala Orfeu) 16: Albă ca zăpada; „Ţăndă­rică" (sala Academiei) 16: O călătorie prin ţări minunate. CINEMATOGRAFE: Patria, Bucureşti. Gh. Doja, I Mal: Marinarul îndrăgostit; Repu­blica, I. C. Frivoir, Aiax. Sahia, N. Băl­­cescu: Căi greşite; Magheru, 13 Septembrie: Viata nu iartă ; V. Alecsandri, C. David. Munca: Fala cu chitara. Elena Pavel: În­frăţirea intre popoare, Drumul Serii: Lupta nu s.a. stiişrt ir.că; Lumina, Aurel Vlaicu: Cerul Inter­nului; Central: Misterul castelu­lui părăsit; Victoria: Facerea­ lumii; Maxim Gorki, 8 Martie 30 Decembrie, Barbu Dela­­vrancea: Alo ?... Aţi greşit numărul I. Tim­puri Noi­ . Biroul se mută Nuntă ciobă­nească. O poveste de necrezut. Ştiinţă şi tehnică 11/958 Bâţoiul şi purcelul la pa­­tinaj, Actualitatea in imagini nr. 6; Tinere­tului: Cei trei din pădure; Al. Popov: Africa Iseria­­); Griviţa: Comoara căpitanului Martens; Vasile Roaita, 23 August: Melba; Cultural: Danyl Unirea: Inimă de otel; Flacăra, Mioriţa: Procesul se amină; Aria, Libertăţii: Putin puşi in nori; Donca Slum: Pasagerul clandestin; the Pintilie: Trapez; Popular: Pe Donul liniştit (seria Ill­ar; M. Eminescu, Olga Bancic, George Bacovia : Omul meu drag; 8 Mai: Romanţa perilenei; O. Coşbuc: Vraja dragostei; 16 Februarie: Zile de dragoste. TIMPUL PROBABIL­­; Institutul Meteorologic Central anunţă pentru zilele de 14, 15 şi 16 februarie ur­­matorul timp probabil: In Bucureşti: Vreme friguroasă şi închisă. Temporar ninsoare. Vînt potrivit cu intensi­ficări pînă la tare din sectorul nordic, tem­peratur­a staţionat d­­in ţară. Vreme friguroasă, cu cerul mai mult acoperit în Moldova şi cîmpia Dunării unde temporar va ninge sunt un venerat slab, cu excepţia păr­ţii de răsărit a ţării, unde va sufla potrivit pinâ la tare. Tempe­ratura uşor variabilă, minimele vor fi cu­­prinse­ între minus 3 şi minus 13 grade, lo­cal pînă la minus 18 grade, iar maximele vor fi cuprinse între minus 8 și plus 2 grade.

Next