Romînia Liberă, martie 1959 (Anul 17, nr. 4474-4499)

1959-03-20 / nr. 4490

Vineri 20 martie 1989 — nr- 4490 NOTE!8 . 8 Insă militări sau... tergiversări ? In anul 1959 se prevede ca su- 8 prafata arabilă a gospodăriilor de 8 stat să fie sporită. Pentru ca noile jj terenuri să poată produce din acest g­e an, ele trebuie predate si comasate 8 I la timp. Or, in această privinţă 8 o lucrurde se prezintă cu totul nesa- jj g tisfăcător. Pînă la 14 martie se 2 8 predase doar 20 la sută din supra, g 8 fata arabilă planificată. Unele 8 jj regiuni ca : Bacău, Cluj, Piteşti, 8 s Ploeşti, Timişoara şi Regiunea 8 g Autonomă Maghiară nu au pre- 8 dat nici 10 la sută din plan. Din­­ această cauză gospodăriilor de stat g jj le lipsesc in prezent peste 20.000 8 I ha. care trebuie însămînțate acum. 8 * Este cazul ca factorii răspunzători 8 1 in această importantă acfiurie — 8 g Ministerul Agriculturii și Silvicului- 8 2 rii și sfaturile populare — să ia jj 8 măsurile cuvenite pentru urgentarea g I predării terenurilor către gospodă- g a riile de stat, astfel ca suprafețele 8 g respective să nu rămină piiloagă. jj Sistematizare ? g In regiunea Străin se execută în jj 8 prezent importante lucrări de siste- g­­­matizare a orașelor. In acest scop 8­­ construcfii cu o arhitectură atrăgă- 8 g toare sunt amplasate pe cele mai 11 g principale artere ale oraşelor. 8 Totuşi, din lipsa de interes a sfa­ g 8 turilor popuore orăşeneşti respecţi- 8 a­ve, la intrarea în oraşele Sibiu, Vie- 8 I­tolia, Rîşnov şi Codlea, au apărut l I d mai multe clădiri care n-au 2 i nimnic comun cu arhitectura noilor jj I construcţii Şi a lucrărilor ce se exe- g I cută în aceste locaiităţi. 8 I Comitetul executiv al sfatului g g popular regional ar trebui să ia mă- g 8 .vuri pentru interzicerea constructi- g I­lor la intimplare­a acestor cădiri 8 I neaspectuoase, care au la bază 8 I „proiecte" întocmite după bunul« I plac al fiecărui locatar. jj Despre calitatea unor fire I 8 1 In ultima vreme, o serie de în- g I treprinderi textile se pling de fap- 8 I tul că unele fire capătă la vop- 1­0 sire nuanțe diferite. Astfel, la 8 1 întreprinderea „Pavel Tcacenco" jj 8 putefi găsi cantităţi de ciorapi j­ I zebrafi, adică cu nuanţe dife- 8 I rite de culoare de la ciorap la 8 I ciorap sau chiar in cadrul aceluiaşi jj g ciorap. La fabrica „Donca Simo", jj 8 muncitorii si inginerii se pling că g 8 au mari greutăţi cu materialul „Si- 8 I meria" intrucît iese şi el zebral, 8 8 adică cu nuanţe diferite in cadrul g 8 aceleiaşi bucăţi. 8 8 Din această cauză, materialele" uneori­­ I trebuie date la revopsit,­­ chiar şi de mai mule ori, trebuie g 8 schimbat procesul tehnologic la re- g 8 vopsire ş.a.m.d. Asta înseamnă 8 I pierdere de timp şi noi cheltuieli 8 g pe lingă faptul că rezultă material jj g de calitate inferioară. jj 8 Cauza constă in faptul că la une­­g 8 le filaturi se mai realizează din % neatenţie amestecuri de fibre neo- o mogene (puf mai crud amestecat jj cu altul mai copt) fără uniformi- 8 tate nici la grosime și nici la tor­­g siune. Nu cred oare filaturile ..N­ 8 Iunie* Cisnadie, F. R. B. și altele 8 că ar trebui să acorde mai multă 8 atenfie acestei probleme ? E atît de greu ? 2 Un produs căutat de gospodine % 8 pentru calitatea sa de a curăfi foarte g I bine podeaua sau parchetul, este pe. 8 I trosinul. Nu e insă de loc uşor sd 8 g găseşti petrosin in centrul Capitalei § 8 In zadar colinzi staţiile de produse \ I petrolifere, începind cu cele din Pia- » jj fa Romană şi terminind cu cea din # I Piaţa 28 Martie, căci răspunsul va „ g fi acelaşi: noi nu ţinem petrosin. q 8 Singurul centru care desfăcea acest 8 8 produs, cel din Piaţa Amzei, a fost 8 5 închis din cauza unor lucrări de jj 1 construcţie ce se efectuează in acel jj 2 loc. De aceea, cetățenii trebuie să jj. 8 caute petrosin tocmai la magazinul 8, I Ministerului Industriei Petrolului şi jj 8 Chimiei din str. Scaune, magazin 8 I adesea aglomerat. jj 8 E oare atît de greu ca una din 8 g staţiile centrale de produse petroli- jj 8 fere­ cea de la Lido bunăoară, care 8 g este mai încăpătoare, să desfacă şi g 8 petrosin ? 8 g Noi credem că nu. Trebuie doar jj 8 gn dram mai mult de solicitudine 8 8 pentru nevoile cetățenilor. g I 8 f e» oe oo os pe oc oo cc oo oeoo os0000009000000000000000? ?. 8 ceooooeoeeeoeoeoeaeeeoeoeoeocaeooaeeooeooaeotf^ Azi vă informam despre: Lucrările din portul Tomis După cum s-a mai anunţat, la­­ Con­stanţa, în prelungirea fafezei din drep­tul Turnului Genovezilor, se află în comstrucţie portul Tomis, destinat am­barcaţiunilor sportive şi vaselor-tram­i­­vai ce vor face legătura între staţiunile de pe litoral. Timpul nu a fost însă totdeauna prielnic lucrărilor; vîntul puternic şi valurile sttimite au împiedicat de multe ori munca lucrătorilor de la întreprin­derea de construcţii hidrotehnice Con­­stanţa-port. Cu toate acestea, digul ce va apăra incinta noului port se execută cu repeziciune. Pînă acum el a înaintat în mare cu 75 m, urrjiînd ca pînă la începerea sezonului să ajungă la 120 m. lungime. Au început și lucrările de turnare a blocurilor de beton, care vor apăra ■digul de valurile mari. S-au turnat pînă acum 36 de asemenea blocuri. Lungimea totală a cheiului pentru va­sele-tramvai va fi de 300 m. Alţi 500 m. de chei vor deservi ambarcaţiunile sportive. Tot în vederea asigurării staţiilor de acostare pentru vasele de legătură în­tre localităţile de pe litoral, zilele a­­cestea începe la Vasile Roaită constru­irea unui chei de acostare la capătul digului de la Crapul Turcului. Se vor folosi în acest scop blocuri de beton de către 40 de tone. O altă lucrare importantă, a cărei execuţie va începe în curând, este aceea a unui nou dig la Eforie, dig care va avea o lungime de 60 de m, şi va fi construit între cele două diguri exis­tente acum, şi care va înlesni depozi­tarea nisipului adus de valuri şi deci lărgirea plajei. Ing. S. MARCARIAN corespondentul „Romîniei libere" în regiunea Constanta Prezentarea scrisorilor de acreditare de către noul ministru al Marii Britanii la Bucureşti Preşedintele Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale a R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, a primit la 19 mar­tie a.c. pe domnul Robert D. J. Scott Fox, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Marii Britanii in Republica Populara Romina, care si-a prezentat scrisorile de acreditare. La solemnitate au participat Gheor­­ghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Nationale, Alexandru Lăz­ăreanu, adjunct­ al ministrului A­­facerilor Externe, Nicolae Qonda, di­rector în Ministerul Afacerilor Exter­ne, N. Şerban, director ad-interim al Protocolului Ministerului Afacerilor Externe şi Ion Vrabie, directorul can­celariei Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Ministrul Marii Britanii a fost în­soţit de d-nii : A. J. Wilton, prim secretar de legaţie, col. L. Curtis, M C., ataşat militar, grp. cpt. J. W. Appleton, ataşat al aerului, Ph. Mc­­Kearney, secretar II, H. M. Paterson secretar II, C. R. Saunders, H. J White şi W. M. Harvey, ataşaţi adjuncţi. In cadrul discursului rostit cu a­­ceastă ocazie, domnul R. D. J. Scott Fox a transmis preşedintelui Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale bunele urări exprimate de regina Marii Bri­tanii pentru prosperitatea şi bună­starea Republicii Populare Române. Ministrul şi-a exprimat speranţa că în îndeplinirea misiunii ce i-a fost încredinţată va putea conta pe spri­jinul şi colaborarea Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi Guvernului Re­publicii Populare Române. In răspunsul său, tov. Ion Gheor­­ghe Maurer a mulţumit pentru urări­le transmise şi l-a rugat pe dl­ R. D. J. Scott Fox să transmită reginei Marii Britanii bunele urări ale Prezi­diului Marii Adunări Naţionale pentru prosperitatea Marii Britanii şi ferici­rea poporului său. Preşedintele Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale l-a asigurat pe noul ministru că în activitatea sa îndrep­tată in scopul dezvoltării relaţiilor dintre cele două ţări, d-sa se va bu­cura de sprijinul deplin al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al Gu­vernului Republicii Populare Romine. După prezentarea scrisorilor­ de a­­creditare preşedintele Prezidiului Ma­rii­­Adunări Naţionale, Ion Gheorghe Maurer, a avut o convorbire cordială cu ministrul Marii Britanii, R. D. J. Scott Fox, la care au asistat tovară­şii Gheorghe Stoica şi Alexandru Lă­­zăreanu. (Agerpres) Utilaj petrolifer la un înalt nivel tehnic (Urmare din pag. 1-a­­ducerea preţului de cost este sar­cina economică centrală şi aceasta In bună parte se realizează prin creşterea productivităţii muncii, ce măsuri vă propuneţi să luaţi pentru anul 1959 în această direcţie? RĂSPUNS : La nerealizarea sarci­­ni de reducere a preţului de cost şi o creştere a productivităţii muncii ( arm­ 1958 au contribuit mai mulţi ictori. In primul rînd, insuficienta rganizare a producţiei, a proceselor ihnologice, consumul mare de marc­­ale şi manoperă la o serie de pro­­use, rebuturile care s-au mai menţi­­ut încă în procent ridicat la unele reduse. Toate aceste deficienţe noi ■ cunoaştem şi, aşa după cum s-a rătat mai sus, ne-am propus măsuri entru a le înlătura în cea mai mare arte. In plus de aceasta au mai fost alte cauze care au grevat asupr­a reţului de cost, cum ar fi folosirea nor materiale supradimensionate t­oate acestea au cerut cheltuieli de tanoperă mai mari. O deficienţă de aprovizionare, ale trei consecinţe se reflectă în preţul e cost, o constituie şi faptul că pen­ii unele materiale se primesc repar­­ţii de la distanţe mari. Uzina noa­­gră poate fi aprovizionată cu chere­­sea răşinoasă chiar de la fabricile in regiune, sau de la altele mai apro­­iate. Insă Direcţia aprovizionării şi Refacerii din M.I.G. emite repartiţii e cherestea la fabricile din Sighet­egiunea Baia Mare. Este lesne de iţeles că transporturile de la mari­istenţi necesite timp şi cheltuieli în plus care se reflectă în nivelul preţu­lui de cost. Fără îndoială că înlăturarea acestor deficienţe în repartizarea şi aprovizio­narea cu materiale va avea o influ­enţă pozitivă asupra reducerii preţu­lui de cost. De asemenea, pentru creş­terea productivităţii muncii, se va moderniza şi completa standul de probe la vane ceea ce va aduce o economie de 35.000 lei anual. Se va construi totodată un dispozitiv pentru danturare interioară şi exterioară pe baza căruia se va obţine o economie de peste 10.000 lei anual, încărcarea cuptoarelor electrice şi evacuarea zgurei se va mecaniza. La curăţăto­rie se va confecţiona şi m­onta o insta­laţie de sablaj pentru curăţirea pie­selor, mărindu-se astfel productivita­tea muncii cu peste 30 la sută. Pentru reducerea consumului de metal s­au întocmit planuri de croire a tablei la diferite produse. In vederea uşu­rării muncii­­fizice se vor mecaniza o serie de operaţii care cer un volum mare de muncă şi în special transpor­turile interne de materiale şi mane­vrările de piese şi semifabricate in­tre secţiile din uzină. In încheiere aș vrea să arăt că toate sarcinile propuse sînt posibil de rea­lizat numai prin antrenarea întregului colectiv de muncitori, ingineri și teh­nicieni din cadrul uzinei. Prin efortu­rile depuse de către­­întregul colectiv, sub îndrumarea comitetului de partid al uzinei, cu sprijinul comitetului sin­dical şi al organizaţiei de U.T.M., prin antrenarea tuturor muncitorilor în întrecerea socialistă, suntem­ con­vinşi că sarcinile trasate de plenară vor fi duse la îndeplinire în bune con­­diţiuni. Astăzi la ora 18 va avea loc în aula Academiei R. P. Române şedinţa de sărbătorire a academicianului prof. dr. N. Gh. Lupu, cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani. Departamentul Comerţului Interior a luat recent noi măsuri privitoare la etichetarea, ştanţarea sau imprimarea mărfurilor de către întreprinderile pro­ducătoare, atunci cînd aceste mărfuri sunt livrate unităților comerciale de stat sau cooperatiste. Recent colectivul IPROFIL-ului ,,Pla­cajul" București a realizat un nou pro­dus superior. Este vorba de un placaj special destinat paletelor de tenis de masă, care asigură o planeitate desă­­vîrşită şi o elasticitate corespunzătoare necesităţilor jocului. * In oraşul Iaşi au început lucrările unei interesante consfătuiri privind electrificarea rurală şi agricolă orga­nizată de sfatul popular regional Iaşi, Facultatea de Electricitate din cadrul Institutului Politehnic şi Secţia Einer­­getică-Electrotehnică a Filialei locale A.S.I.T. La aceste lucrări participă specialişti din regiunile Bacău, Galaţi şi Iaşi, precum şi reprezen­tanți ai Comitetului de Stat al Planificării şi ai Ministeru­lui Agriculturii şi Silviculturii. La fabrica ,,Melatoglobus" din Capi­tală, a început producţia unor tăvi dreptunghiulare litografiate. De aseme­nea, fabrica a realizat noi prototipuri de termose de 3­4 kg., care după omo­logare şi contractare urmează să intre în producţie Tot aici au fost executa­te 24 de matriţe pentru fabricarea su­­fertaşelor de buzunar şi se lucrează la matriţele tăvilor nichelate. In ziua de 23 martie orele 20 va avea­ loc în sala Matei Mi­­­lo a Teatrului Municipal din Capitală o seară închi­nată memoriei artistului Tony Bulan­­dra, cu prilejul a 78 ani de la naşterea lui. Vor lua cuvintul scriitorul Ion Marin Sadoveanu, Lucia Sturdza Bu­­landra artistă a poporului, Gh. Storin, artist al poporului, George Vraca, ar­tist al poporului, Al. Fi­riţr, maestru emerit al artei, Fory Etierle, artist e­­me­rit, şi V. Mîndra, cronicar dramatic. ■* în vederea asigurării necesităţilor de încălţăminte cu feţe de prnză. In Ca­pitală se vor deschide in fiecare raion magazine speciale pentru desfacerea acestor produse. întreprinderea comer­cială cu ridicata textile-încălţăminte a luat măsuri pentru trecerea la aprovi­zionarea directă a tuturor unităţilor de desfacere din Bucureşti. Mecanici şi fochişti de locomotivă de la depourile direcţiei regionale C.F.R. Cluj, care aplică cu succes metodele de muncă Korotkov, Lunin, Papavin şi Blinov au economisit de la începu­tul anului şi pînă acum o cantitate de combustibil convenţional cu care se pot remorca mai mult de 1.000 trenuri de marfă cu un tonaj de 1.000 tone fiecare pe distanţa Cluj-­Oradea. ★ Filiala regională A.S.I.T. Ploeşti în colaborare cu comisia de automatizare de pe lingă Academia R.P.R., a des­chis cursurile de perfecţionare a ingi­nerilor tm automatizarea industrială. La aceste cursuri vor participa nume­roşi ingineri din regiunea Ploeşti.­ ­ Astă seară, premieră...­­ [ Teatrul de Operă şi Balet al J I R. P. R., prezintă astă seară in pre-m I mieră, la orele 19,30 capodopera Iul J I Verdi Othello“, in regia artistului I. I emerit Jean Runzescu. Conducerea­­ j muzicală aparţine lui Egizio Mas- |­f si un maestru emerit, laureat al I­I Premiului de Stat, scenografia lui I­­ Roland Laub, costumele — Ofelia I Tutoveanu. In rolurile principale \ - apar Garbis Zobian, artist emerit j \ (Othello), Arta Florescu, artistă j ( emerita, laureată a Premiului de I ( Stut (Desdemona), Șerban Tass­ian, j ( artist emerit, laureat al Premiului­­ de Stat Duminică 22 martie, va avea loc la Galeriile Fondului Plastic din str. Bre­­zoianu. (sala „Nicolae Cristea"), des­chiderea expoziţiei de pictură Rodica Bondi şi Corina Lecca ★ In cursul zilei de astăzi, se va des­chide la Librăria Academiei din Capi­tală expoziţia cârţii medicale. Vor fi expuse cu acest prilej lucrări de me­dicină generală, chirurgie, pediatrie, farmacologie, medicină Veterinară, neu­rologie, etc Expoziţia va rămine des­chisă pină in ziua de 28 martie a.c. * In curaua acestor zile conducerea Ministerului Industriei Bunurilor de Consum a analizat rezultatele econo­mice obţinute de întreprinderi in peri­oada semestrului II al anului 1958 în urma acestei analize au fost desem­nate întreprinderile care urmează să primească „drapelul de întreprindere fruntaşă pe ramură" Printre aceste întreprinderi se nu­mără „Industria Lînii“-Timişoara, fa­brica de mătase „Ilie Pintilie" şi fa­brica de încălţăminte „ Kirov“ ambele din Capitală, fabrica de zahăr „Ber­nath Andrei"-Tg. Mureş, fabrica de ulei „Argus“-Constanţa, fabrica de ţi­garete din Iaşi, I.C.I.L Sibiu şi altele. 41 La magazinul universal „Victoria“ din Calea Victoriei s-a deschis o ex­poziţie (cu vînzare) de mătăsuri. Sunt expuse ultimele noutăţi create pentru sezonul de primăvară şi vară de fabri­cile „Mătasea populară“ „Ţesătoriile Reunite“, „Ilie Pintilie“ şi „Ana Ipă­­tesc­u“. In Oraşul Stalin s-a dat de curînd în folosinţă Casa copilului. De aseme­nea, pentru lărgirea spaţiului de spi­talizare, s-a terminat construcţia unui nou pavilion la spitalul de copil şi a unui pavilion la secţia de neurologie. ★ Printre noile lucrări de restaurare care vor începe anul acesta este şi a­­ceea a Casei domneşti din cadrul Mî­­năstirii Slatina, ctitorie a lui Alex. Lă­­puşneanu. Casa domnească întruchi­pează calităţi esenţiale ale arhitecturii moldoveneşti din veacul al XVI-lea, integrindu-se organic în ansamblul im­punător de cetate al­ mînăstirii Slatina. Se vor executa lucrări de consolidare a turnului din partea de sud-vest și de refacere a aripei din răsărit. *■ Sîmbătă 21 martie, ora 17, va avea loc la Casa prieteniei româno-sovietice , din str. B­iti­ste un concurs literar-mu­­zic­al cu premii pe tema „M. P. Mus­­sorgski și N. A. Rimski Korsakov în scrierile lui V. V. Stasov". Va urma un film. * ★ ★ ­ România liberă Un real sprijin primesc ţăranii muncitori din partea băncilor coo­peratiste. O astfel de bancă func­ţionează şi în comuna Sălişte din raionul Sibiu. Numai în cursul a­­nului trecut, ţăranilor muncitori cooperatori din această comună li s-au acordat împrumuturi în va­loare de peste 300.000 lei. In clişeu, cooperatorul Con­stantin Duca primind un împrumut pentru nevoi gospodăreşti, acordat în condiţiuni deosebit de avanta­joase. Foto : AGERPRES Constituirea Comitetului de organizare a celui de al H-lea Concurs şi Festival „G. Enescu“ Ieri după amiază a avut loc la Mi­nisterul Invăţămîntului şi Culturii şedinţa de constituire a comitetului de organizare a celui d­e-al II-lea Concurs şi Festival internaţional „George Enescu”. Comitetul a fost alcătuit din urmă­toarele persoane: Ion Pas — preşe­dinte, acad. Mihail Jora şi Octav Li­­vezeanu — vicepreşedinţi, Garabet Avachian, Dagobert Bucholz, Con­stantin Bugeanu, Antonin Ciolan, Paul Constantinescu, Iosif Conta, Di­­mitrie Dinicu, Romeo Drăghici, Ion Dumitrescu, Virgil Florea, Arta Flo­­rescu, George Georgescu, István La­­katos, Alfred Mendelsohn, Florica Musicescu, Laurenţiu Profeta, Cons­tantin Silvestri, Achim Stoia, Alexan­dru Teodorescu, Sigismund Toduţă, Constantin Stroescu, Zeno Vancea, Ovidiu Varga — membri, şi Virgil Ioanid — secretar. (Agerpres) Pentru producţii agricole record Cea mai mare parte a gospodăriilor colective din raionul Arad şi-au luat angajamentul să amenajeze loturi spe­ciale pe care să realizeze producţii record. Colectiviştii din Curtici s-au angajat să scoată 10.000 kg. grîu la ha­, cei din Vladimirescu ţintesc la o recoltă de 60.000 kg. cartofi la ha., iar colectiviştii din Covăsinţi s-au apucat să pregătească lotul destinat culturii viţei de vie de pe care vor să dobîndească 36.000 kg. struguri la ha. Alte gospodării şi-au propus să realizeze 100—120 mii kg. sfeclă de zahăr la ha., 30.000 kg. porumb la ha., 100.000 kg. roșii la ha., ete. GH ROȘCA corespondent voluntar S­PORT lllllllllll!!ll!lllllll!lllllillllllllllllllllllllll!llllllllllll!llllllllll!lllllllll!l!llllllll!llllllllllllil!llllll!lllll!l!lll Muncitorii hunedoreni îndrăgesc sportul In afara orelor de muncă un mare număr de siderurgişti şi constructori din Hunedoara desfăşoară o bogată activitate sportivă. În acest mare cen­tru industrial au luat fiinţă pînă acum 18 asociaţii sportive care cuprind peste 9.000 de membri. La competiţiile Spar­­tachiadei de iarnă a tineretului au luat parte 16.688 de concurenţi. Zilele trecute la Hunedoara a fost întemeiat clubul sportivilor care numără 1500 de membri. In secţiile construcţii metalice şi construcţii electrice din cadrul com­binatului s-a introdus gimnastica în producţie. Un mare interes stîrneşte printre­­ Repriza a II-a ,a meciului de fotbal Rapid — Steagul Roşu, care se dispută duminică pe stadionul Giuleşti va fi transmisă de posturile noastre de radio, începind din jurul orei 17,46 pe programul 1. Meciul va fi transmis în întregime și de postul nostru de televiziune, începind de la ora 16,15. • Sâmbătă seara cu începere de la ora 19 Sala sporturilor de la Floreasca va găzdui o interesantă reuniune de box organizată de clubul sportiv Voinţa. Duminică dimineaţa de la ora 10 în in­cinta circului de stat amatorii de box din Capitală vor avea prilejul să a­­siste la o altă gală organizată de clubul Spartak.­­ Campionatele republicane de schi se vor disputa sîmbătă și duminică pe piftiile din jurul hotelului de la Cota 1400. • Miercuri s-­au desfăşurat două în­­trlniri retur contînd pentru sferturile sportivii din Hunedoara cea de a treia ediţie a cupei „Uzina noastră“ orga­nizaţii de ziarul local. La competiţiile de şah, tenis de masă, volei, fotbal şi alte sporturi şi-au anunţat participa­rea 13 asociaţii sportive. Numeroşi muncitori, tehnicieni şi in­gineri, fruntaşi în producţie, sunt evi­denţiaţi şi în activitatea sportivă. Fur­­nalistul A. Reşiţeanu, siderurgistul Ion Prejban, constructorul Aurel Stoian­ov şi inginerul Viorel Ardelean sunt un exemplu de îmbinare a muncii in pro­ducţie cu activitatea sportivă. (Agerpres) de finală ale competiţiei de fotbal „Cupa campionilor europeni“. La Ma­drid echipa Real Madrid a învins cu scorul de 7—1 (2—1) formația austriacă Wiener Sport Klub (in tur rezultatul a fost 0—0), iar la Gelsenkirchen e­­chipa Schalke 04 (R. F. Germană) a terminat la egalitate: 1—1 (1—0) cu echipa Atletico Madrid (primul meci fusese cîștigat de Atletico cu 3—0). • După terminarea campionatului unional ele­v sah marele maestru­ Tigran Petrosian a dat la Erevan şi alte oraşe din Armenia 11 simultane. Din 439 de partide el a cîştigat 389, a pierdut 11 şi a remizat 39. Printre învingătorii lui Petrosian se află şi elevul Karen Gregorian în vârstă de 11 ani. Cam­pionul unional Tigran Petrosian şi-a exprimat părerea că acest tînăr are de pe acum o înaltă măiestrie­ şi va pu­tea ca peste un an sau doi să obţină titlul de maestru. Ştiri Pag. 3-0 DELEGAŢIA DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALĂ A R. P. ROMÍNE A SOSIT LA BUDAPESTA BUDAPESTA 19 Corespondentul Agerpres transmite: In dimineaţa zi­lei de 19 martie a sosit la gara de vest din Budapesta delegaţia de partid şi guvernamentală a R.P. Ro­mine în frunte cu tovarăşul Emil Bed­năraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care participa la festivităţile ce au loc cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a proclamă­rii Republicii Sovietice Ungare. La frontiera ungară s-a alăturat delegaţiei şi Vas­ile Pogăceanu, am­basador extraordinar şi plenipoten­ţiar al R­ P. Romine la Budapesta. In gara Szolnok delegaţia română a fost întîmpinată de către István Szirmai, membru al C.C. al P.M.S.U., şeful secţiei de propagandă şi agitaţie a C.C. a­l P.M.S.U., precum şi de condu­cerea locală de partid şi de stat. La Budapesta, pe peronul gării pa­voazată cu drapele ale R.P. Romíne şi R.P. Ungare, delegaţia de partid şi guvernamentală română a fost în­­tîimpinată de György Marosan, Jenő Fock, membri ai Biroului Poli­tic al C.C. al P.M.S.U., general co­lonel Géz­a Revesz, ministrul Apără­rii Naţionale al R.P. Ungare, membri ai C.C. al Partidului, miniştri pre­cum şi numeroşi oameni ai muncii. După intonarea Imnurilor de Stat ale R.P. Române şi R.P. Ungare, to­varăşul Emil Bodnăraş, însoţit de to­varăşul György Marosán, a trecut în revistă compania de onoare. Adresîndu-se oaspeţilor tov. György Marosán a spus printre altele : „In aceste zile poporul muncitor ungar sărbătoreşte aniversarea uneia din cele mai mari fapte din istoria sa — proclamarea acum 40 de ani a Re­publicii Sovietice Ungare. Urmînd în­drumarea lui Lenin, ideile lui Lenin, oamenii muncii unguri au creat dic­tatura proletariatului. Acest eveni­ment istoric este sărbătorit nu numai de către muncitorii, ţăranii şi intelec­tualii unguri, ci şi de oamenii mun­cii sovietici, precum şi de oamenii muncii romîni, cehoslovaci şi de cele­lalte popoare frăţeşti constructoare ale socialismului, de toţi cei care luptă pentru progresul omenirii in întreaga lume". In numele par­tidului, guvernului şi al po­porului muncitor ungar tov. György Marosán a adresat un fierbinte salut tovărăşesc trimişilor poporului frate român, a căror vizită contribuie la continua întărire a prieteniei de nez­druncinat dintre popoarele romin şi ungar. Mulţumind pentru primirea caldă şi frăţească făcută delegaţiei guver­namentale şi de partid a R.P. Romîne­­tovarăşu,­ Emil Bodnăraş a transmis un salut tovărăşesc populaţiei capi­talei R.P. Ungare şi întregului popor muncitor ungar. „Aniversarea aceasta măreaţă a Comunei ungare, rod ne­mijlocit al Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, a spus vorbitorul, pri­lejuieşte afirmarea cu toată tăria a credinţei noastre neclintite în marea cauză a socialismului, în unitatea de nezdruncinat a lagărului socialist, in frunte cu Uniunea Sovietică, în trăi­nicia nedezminţită a principiilor in­ternaţionalismului proletar. Pe aceste baze pe care nici o forţă nu le poate clinti din loc, popoarele noastre, eli­berate de asuprirea naţională şi so­cială, clădesc marea lor prietenie. Poporul român se bucură sincer de succesele talentatului şi harnicului po­por ungar, unit în jurul Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, conti­nuator al glorioaselor tradiţii revo­luţionare ale comunarzilor unguri de acum 40 de ani. Odată cu manifesta­rea sentimentelor noastre de frăţească solidaritate urăm din toată inima poporului ungar noi succese în con­struirea socialismului în patria sa, în ridicarea continuă a bunăstării mate­riale a poporului“. In cursul dimineţii delegaţia română a fost primită de tovarăşul Istvan Dobi, preşedintele Consiliului Prezi­denţial al Adunării de Stat a R. P. Ungare. La primire au fost de faţă tovarăşii Janos Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., dr. Ferenc Mün­­nich, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., preşedintele guver­nului R.P. Ungare, Jenö Fock, mem­bru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U., István Szirmai, membru al C.C. al P.M.S.U., dr. En­dre Sik, ministrul Afacerilor Externe al R.P. Ungare. ★ BUDAPESTA 19 — Corespondentul Agerpres transmite: In cadrul sesiu­nii ştiinţifice organizate la Budapesta de către Institutul de Istorie a parti­dului de pe lingă C.C. al P.M.S.U., In­­stitutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a R.P. Ungare, Muzeul de isto­rie militar şi Asociaţia, istoricilor un­gari, consacrată celei de-a 40-a ani, vărsări a proclamării Republicii So­vietice Ungare, a prezentat în dimi­­neaţa zilei de 19 martie o comunicare ştiinţifică prof. dr. Victor Cheresteşiu, director adjunct al Institutului de Isto­­rie al filialei din Cluj a Academiei R.P.R. Comunicarea intitulată „Clasa mun­citoare din România şi revoluţia prole­tară din Ungaria (1919)“ a fost ascul­tată cu mult interes şi subliniată in mai multe rinduri de aplauzele audito­riului. In Letonia se va organiza o decadă a artei şi literaturii româneşti RIGA 19 (Agerpres). — TASS transmite: Asociaţia letonă pentru le­găturile culturale cu străinătatea a hotărit să organizeze în luna mai o decadă a artei şi literaturii române. Se prevede ca pînă la deschiderea decadei să se editeze în Letonia cîteva cărţi de autori romîni în traducere le­tonă. Printre acestea vor fi o culegere de opere ale lui Mihail Eminescu, „Mi­­trea Cocor“ de Mihail Sadoveanu, ver­suri de Maria Banuş, Aurel Rău, Ci­cerone Theodorescu, piese de I- £i Caragiale şi H. Lovinescu. Pentru co­lectivele de artişti amatori se va edi­ta o culegere de cîntece, poezii şi po­­veşti romîneşti. Regizorul G. D. Loghin a fost invitat la Riga pentru a pune în scenă piesa „Tache, Janke şi Kadîr“. In cadrul decadei va avea loc un festival al filmelor romîneşti. Posturile de radio şi televiziune din Letonia pre­gătesc programe speciale. Vizita in Anglia a grupului de deputaţi ai Sovietului Suprem al U. R. S. S. LONDRA 19 (Agerpres).­­ In sea­ra zilei de 18 martie grupul de de­putaţi ai Sovietului Suprem al U.R.S.S., condus de M. A. Suslov, s-a întâlnit cu grupul de politică ex­ternă al fracţiunii parlamentare a partidului laburist. In cadrul întîl­­nirii, M. A. Suslov, preşedintele Co­misiei pentru Afaceri Externe a So­vietului Uniunii al Sovietului Su­prem al U.R.S.S., a rostit o cuvîn­­tare. El a expus poziţia deputaţilor so­vietici asupra celor mai importante aspecte ale situaţiei internaţionale şi anume necesitatea unei de­stinderi a încordării prin promo­varea unei politici de coexistenţă paşnică, problema dezarmării, pro­blema securităţii europene, proble­ma încheierii unui Tratat de pace cu Germania, problema Berlinului şi problema recunoaşterii drepturi­lor R. P. Chineze. El a arătat că o condiţie impor­tantă pentru întărirea păcii şi a slă-* birii actualei încordări internaţio­­nale ar fi îmbunătăţirea relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Anglia. O acţiune extrem de importantă pentru dezvoltarea unor relaţii cu a­­devărat prieteneşti între Anglia şi U.R.S.S. ar fi încheierea unui Tratat de neagresiune. Lărgirea colaborării în domeniul ştiinţei şi tehnicii ar face să crească în mare măsură în­ţelegerea şi încrederea reciprocă in­tre ţările noastre. Ne dăm seama, a spus în înche­iere M. A. Suslov, că intre noi şi dv. există deosebiri în modul de a aborda problemele ideologice şi u­­nele probleme internaţionale. Acest lucru nu trebuie însă să ne împie­dice să acţionăm şi să mergem în aceeaşi direcţie, năzuind spre asigu­rarea păcii şi securităţii popoarelor şi spre îmbunătăţirea radicală a re­laţiilor anglo-sovietice. TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. 19,30 : Premieră — Othello ; Naţional „I. L. Caragiale" (sala Comedia) 19,30 : Hangiţa ; Naţional „I. L. Caragiale" (sala Studio) 19,30 : Diplomaţii­­ Armatei (sala Magheru) 20 : Despot Vodă ; Municipal (sala Matei Millo) 20 : Sfînta Ioana ■, Mu­nicipal (sala Filimon Sîrbu) 20 : Tache, Ianke şi Cadir­­ Muncitoresc C.F.R. 19,30 : Răzeşii lui Bogdan ; Tineretului 20 : Insir­te mărgărite ; ,,C. Nottara" 20 : Nota zero la purtare ; „C. Nottara" (sala Libertatea) 20 : Gilcevile din Chioggia ; Opereta 19,30 : Li­liacul ; Evreiesc de Stat 20 : Serbarea lampioanelor ; Ţăndărică (sala Orfeu) 16 : Fraţii Liu­s Ţăndărică (gala Academiei) 16 : Povestea porcului­­ ,,C. Tănase" (sala Savei) 20 : Revista 58. CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti, în­frăţirea între popoare, Libertăţii : D-ale carnavalului ; Republica, Elena Pavel, 1 Mai : Voluntarii ; Magheru, J. C. Frimu : Un cîntec din caval ; V. Alecsandri: Lumina, Gh. Doja, Flacăra : Moralitatea doamnei Dulska­­ Central, Arta : Visul spulberat ; Victoria, 8 Martie, N. Bălcescu : Răsfăţatul; 13 Septembrie, 16 Februarie : Patru paşi în nori ; Maxim Gorki : Lumea tăcerii ; Tim­puri Noi : Ramela, Vulpea şi lupul, Parla, mentarii, Pionier 1/59, O căsuţă ciupercuţă ; Tineretului : Isprăvile cîrlionţatului ! Alex. Popov : Ciocîrla, Pionier 1/58, Dans ţigă­nesc ! Griviţa : Comunistul­­ Vasile Boaită, Munca : Prima zi ? Cultural, Ilie Pintilie ; filmul Marinarul îndrăgostit ; Unirea : Ce­rul infernului ; Volga : Alo ?... aţi greşit numărul !; 8 Mai : Călătorie peste trei mări ; Const. David : Verstele de foc ; Alex. Sahia, Mioriţa : Tatăl meu actorul ; 23 August, Olga Bancic : filmul Dezertorul? Donca Simo: Drumul Serii : Razia ; Popular : filmul Procesul se amină ; M. Eminescu : Legenda dragostei Tudor Vladimirescu : Vraja dragostei ; G. Coşbuc : Romanţa pe­riferiei G. Bacovia, Aurel Vlaicu : Viaţa nu iartă ; 30 Decembrie, B. Delavrancea : Omul meu drag. TIMPUL PROBABIL Institutul Meteorologic Central anunţă pentru zilele de 21, 22 şi 23 martie, urmă­torul timp probabil : In Bucureşti : Vremea continuă să se în­călzească treptat, cerul va fi schimbător mai mult senin. Vînt slab pînă la potrivit, temperatura în creştere. In­­ ţară : Vremea continuă să se încăl­zească treptat. Cerul va fi mai mult senin, exceptînd restul ţării unde va fi schimbă­tor şi vor cădea precipitaţii locale la înce­putul intervalului. Vint slab pînă la potri­­vit. Temperatura în creştere, minimele vor oscila între minus , 5 şi plus 5 grade, iar maximele între 5 şi 18 grade, fiind local mai ridicata.

Next