Romînia Liberă, aprilie 1959 (Anul 17, nr. 4500-4525)

1959-04-04 / nr. 4503

mma 4 apricte 1959 — nr. 4503 Năravuri păgubitoare la caracter nu ne împăcăm se numără şi fudulul. Ştim bine apucăturile lui. Are obiceiul de a umbla cu nasul pe sus, „în prăjină" cum se expri­mă plastic poporul, îi place să-şi compună o ţinută ţanţoşă, de curcan întăritat, vrea să pară totdeauna ce mai „cu moţ“, îşi dă aere.­­Dar, deşi cunoaştem aceste atribute ale fudulului, deseori le socotim inofensive şi nu adoptăm faţă de el atitudinea cuvenită. Ne mulţumim doar să-il ridiculizăm, să rîdem. Greşim şi încă în modul cel mai serios. Purtîndu-ne aşa cu oamenii atinşi de boala fudu­liei îi facem să creadă că defi­cienţa lor nu e prea mare, îi facem să persiste în ea. Or, per­­sistînd în atitudinea lor, oame­nii fuduli pot săvîrşi mari gre­şeli. Ceea ce se petrece în mo­mentul de faţă cu unii directori de gospodării de stat din regiu­nea Constanţa este în această privinţă mai mult decît edifica­tor. E vorba de directorii gospo­dăriilor de stat Mircea Vodă, Tîrguşor, Feteşti, Donca Sima, Rîmnic, Săcele şi de încă vreo câţiva. Oamenii aceştia, altfel cu reale calităţi de organizatori ai producţiei agricole, au intrat de cîtva timp în tagma lipsită de glorie a fudulilor. Vor cu tot dinadinsul să aibă în unităţile pe care le conduc, numai trac­toare şi maşini de ultimul tip. Se ştie că uzinele şi fabricile de la noi care au fost profilate în producerea utilajului agricol, datorită condiţiilor create de partid şi guvern, datorită hărni­­ciei şi priceperii muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor noş­tri, înregistrează de la an la an progrese faţă de care încercăm un cald sentiment de mîndrie. Cu fiecare an care trece, fabri­­căm tractoare şi maşini agricole din ce în ce mai perfecţionate, din ce în ce mai corespunzătoare cerinţelor ridicate ale tehnicii moderne. A dori să lucrezi cu asemenea maşini nu e un lucru rău. Dimpotrivă. E locul să ară­tăm aici că statul nostru chiar asta şi urmăreşte: să pună la dispoziţia agriculturii utilaj de calitate tot mai bună, cu o pro­ductivitate tot mai ridicată. Unii conducători de unităţi agricole înţeleg însă greşit sau mai bine zis nu înţeleg deloc problema primenirii parcului de tractoare şi maşini agricole. în­dată ce primesc maşini de o marcă mai nouă ei le abando­nează cu totul pe cele vechi, deşi se află în stare bună şi se mai pot folosi. Aşa au procedat di­rectorii amintitelor gospodării din regiunea Constanţa. In 1957, la sfîrşitul anului, unităţile de care răspund aveau în inventar un mare număr de tractoare I.A.R. Pe atunci se preţuiau. Au pus să se revizu­iască iar pe cele cu defecţiuni mai mari, mecanizatorii le-au încărcat în camioane și le-au trimis la centrul mecanic Ovi­­diu. In 1958 însă, gospodăriilor în cauză li s-a repartizat un mare stoc de tractoare U.T.O.S. Atîta au așteptat directorii lor. Gata, nu le-au mai plăcut I.A.R.­­urile. In loc să le dea S.M.T.­­urilor din partea locului care aveau nevoie de ele, aproape 100 asemenea maşini au fost lăsate la centrul mecanic Ovidiu. Acolo stau şi acum în ploaie, pradă ruginirii şi deteriorărilor. Fudulia ia orbit cu totul pe directorii gospodăriilor de stat amintite şi nimeni nu s-a găsit să-i scuture, să-i facă să-şi vină în fire. In loc să-i critice, să-i oblige să-şi corecteze atitudinea, anu­miţi tovarăşi de la­­Departamen­­tul Gostat din Ministerul Agri­­culturii şi Silviculturii fac haz de acest lucru, se amuză. Amu­zamentul lor însă costă, ba chiar foarte scump. Pentru fiecare tractor s-au plătit de reparat cite 14.000 de lei. Dacă ne gîn­­dim cit s-ar fi putut lucra cu aceste maşini în cursul anului 1958 şi în actuala campanie de primăvară înţelegem lesne cit a pierdut statul. Totodată ne dăm seama cit de mare e greşeala pe care o facem atunci cînd ne mulţumim doar să rîdem pe so­coteala oamenilor fuduli. Să nu ne mai mărginim numai la atît. Să-i supunem pe fuduli blamu­lui public. Și să-i obligăm să plătească pagubele suferite de stat de pe urma atitudinii lor. Asta îi va face fără îndoială să se vindece mai repede de nara­­vul urît pe care-l au. ION PAVELESCU Capacitatea de lucru a tractoarelor sa fie folosita din plin! Timpul frumos din ultimele zile a dat mecanizatorilor din S.M.T. con­ţii mai bune pentru executarea lu­ărilor agricole de primăvară (pînă am ei au executat 840.000 hantri,­ea ce reprezintă 44 la sută din an). In multe regiuni aceste eon­ii au fost folosite cu chibzuială, rezultatele nu au întîrziat să se are. Astfel, fruntaşe la însămînţări a S.M T. din regiunile Craiova 4,8 la sută), Bacău (48,9 la sută) şi Ploeşti (40,7 la sută). Nejustificată este rămînerea în urmă la însămin­­ţări a S.M.T. din regiunile Timişoara, Cluj, Suceava, Oradea care au reali­zat abia 8—20 la sută din sarcina de plan. Vremea se poate schimba de la o zi la alta. Este necesar de aceea să se ia măsuri pentru grăbirea rit­mului de însămînţări şi a celorlalte lucrări agricole, mai ales în regiunile rămase în urmă unde capacitatea de lucru a tractoarelor a fost folosită în proporție de abia 50 la sută. S­PORT .Cupa F.R.C.­ G. Schur învingător în etapa a II-a tapa a II-a a competiţiei Inter­naa­nale de ciclism dotată cu „Cupa ,C.“, desfăşurată ieri pe şoseaua cureş­t­i - B­ăico­i-Bucure­şti (158 km.) a denţiat din nou valoarea ridicată a­rgătorilor din R. D. Germană care, şi in etapa precedentă, a­u fost norpalii animatori ai cursei. Ritmus susţinut impus de o parte dintre terii oaspeţi nu i-au putut rezista ă­­n final decât trei dintre cicliştii ştri (C. Dumitrescu, G. Moiceannu şi Mu­n­tea,n.n) care au sosit în primul ton împreună cu cinci alergători umani. Urmărind desfăşurarea etapei de ieri reţinut două momente mai prin­­se. Primul s-a produs după cîţiva pmetri de la plecare cînd din grosul tonului s-a desprins un grup de foximativ 20 de alergători care pînă Băicoi, punctul de întoarcere, au­­ un avans apreciabil. La reîntoar­­e se rulează mult mai puternic şi ipă ieşirea din Ploeşti din plutonul daţilor rămîn o serie de ciclişti între care Zanoni, Eckstein, Coman­­c, Grabo, Cosmiia (ultimii doi au­ut) etc. Pe primul plan al cursei rămas 16 alergători care au rulat inert după-am­iază s-au desfăşurat î întîlniri contînd pentru probele de pin din cadrul campionatelor mon­te de tenis de masă. Cu mare suc, evoluat tînărul jucător din R.P­­ineză, Su­­n-Sen, care a reușit să-l mine cu 3-2 pe Narita, campionul poniei. Lia feminin Ann Haydon a uns-o cu 3-1 pe japoneza Jamazumi, Gizi Lantos, fosta ca­mpioană a ii,­­a întrecut-o cu 3-0 pe Sun J.In (R.P. Chineză). In turul trei al probei de simplu sculin dintre cei trei jucători ro­ni a terminat victorios numai _ Co­ci, învingîndu-1 pe bulgarul Siad-compact pînă la aproximativ 20 km. de București cînd s-a produs al doilea moment principal al cursei. Aici, cinci alergători germani (Schur, Lerke, Schober, Kappel şi Adler) au sprintat lung şi s-au detaşat din pluton. C. Dumitrescu, G. Moiceanu şi D. Mun­­teanu au răspuns prompt acestui atac, desprinzindu-se şi ei din pluton. După o scurtă cursă de urmărire cei cinci alergători germani au fost ajunşi şi în continuare grupul celor opt ciclişti a rulat împreună pînă la sosire unde sprintul final a fost câştigat de cam­pionul mondial G. Schur, urmat de G. Moiceanu, Adler, Kappel, Dumitrescu, Schober Lerke şi D. Munteanu. Toţi au fost cronometraţi cu timpul de 3 h. 56’17” (media orară 40,169 km.). In clasamentul general individual continuă să conducă H. Schober cu 7 h. 08’ 17” El este urmat de Schur, Adler, G. Moiceanu, Kappel, Lerke cu 7 h. 08’59”, fiecare şi C. Dumitrescu cu 7 h. 09’09”. Azi se aleargă etapa a treia, contra­cronometru individual pe şoseaua Bucureşti-Urziceni (30 r­m.). Primul start se va da la orele 14. 1. BOCIOACA Karov cu 3-0 (17, 16, 16). Maiy Van Hoa (Vietnamul de sud) l-a întrecut cu 3-1 pe Negulescu, iar iugoslavul Harangozó a obţinut victoria cu 3 0 în faţa lui Rethy. In turul doi al pro­bei de simplu feminin Marta Biro a reușit să învingă cu 3-0 (16, 10, 19) pe Cristensen (Danemarca).(Agerpres) |~ Campionatele mondiale de tenis de masă Ş­tiri ! Vineri dimineaţa a părăsit Gapiţa­­piecînd la Paris,, delegaţia atleţilor mini, care va participa duminică la diţionalul oras internaţional organi­­t de ziarul „L’Hum­anité“. Din dele­­ţie fac parte Dinu Gristea, Zamfira Inea, Ana Czuli şi alţii. Astăzi, începin­d de la ora 15 pe za hipică dim parcul ,,Gh. Gheor­­iu-Dej" din Capitală începe un con­­ns hipic cu participarea călăreților lotul .republican. • In penultima zi a campionatului fotbal al Americii de Sud, echipa Jaguarului a învins cu scorul de 1 (1—1) echipa Perului, iar Chile întrecut cu 1-0 (1—0) pe Uruguai. ­­ir A apărut : LUPTA DE CLASA organ teoretic și politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman Nr. 3 martie­ 1959 cu următorul cuprins : [ EDITORIAL : Conducerea de către­­ partid a economiei — lege generală a­­ construirii socialismului ; ILIE RADU­­­­LESCU : Sub steagul victorios al comu­­­­nismului ; VASILE VILCU : Noi perspec­­t­­ive în construcţia socialistă la sate ;­­ AL. TANASE : Cu privire la esenţa de­­ clasă a statului ; N. PETROVICI, G. HA­­f­LĂŞAN, I. IUGA : Despre predarea so­­f­cialismului ştiinţific în institutele de In­­f­­ăţămînt superior. I LECŢII ŞI CONSULTAŢII ! V. ENACHE­­ Despre întrecerea eco­­­­nomică dintre »latentul socialist »i slste­­­­mul capitalist. DIN MIŞCAREA MUNCITOREASCA INTERNAŢIONALA LUIZ CARLOS PRESTES : Situaţia po­litică din Brazilia şi poziţiile comunişti-­­ lor . — Partidul Comunist din S.U.A. şi­­ rezolvarea marxistă a problemei negri-­­ lor . — Conferinţele statale ale Partidu- J lui Comunist Indian. J RECENZII ŞI NOTE E. DOBRESCU : „Marx împotriva lui J Keynes“ ; GH. TUDOR : D-l Touraine şi J proletariatul i — Pentru o poezie strins­­ legată de actualitate, bogată In idei. J Ie urmele meterielelor publicate. fr Român­ia liberă La Casa de cultură a tineretuui La Casa de culturi a tineretului din raionul Nicolae Bălcescu se află pe lingă cercurile de artă plastică şi artă dramatică, o mică galerie cu reproduceri ale unor tablouri de seamă. Ele înfăţişează munca tine­retului patriei noastre în diferitele sectoare de activitate. In clișeu, un grup de tinere vizitînd această galerie. Foto ! VICTOR TEODORU Consfătuirea organizată de Ministerul Invăţămintului şi Culturii Vineri dimineaţa a început în Ca­pitală consfătuirea organizată de Mi­nisterul Invăţămintului şi Culturii pentru dezbaterea problemelor legate de aplicarea Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P. Române privind îmbunătăţirea învă­­ţămîntului seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior, precum şi de buna desfăşurare a învăţămîn­­tului de toate gradele. La consfătuire participă rectorii in­stituţiilor de învăţămînt superior, vi­cepreşedinţi ai comitetelor executive şi şefii secţiilor de învăţămînt şi cul­tură ale sfaturilor populare regionale. De asemenea iau parte activişti ai C.C. al P.M.R., C.C. al U.T.M şi Uni­unii Asociaţiilor Studenţilor din R.P. Romina, reprezentanţi ai unor minis­tere, organizaţii obşteşti, directori de întreprinderi. Rostind cuvîntul de deschidere, a­­cad. Atanase Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Invăţămintului şi Culturii, a scos în evidenţă grija permanentă a partidului şi guvernului pentru a asigura oamenilor muncii largi posibilităţi de însuşire a unei te­meinice calificări. Recenta Hotărî­­re a C.C. al P.M.R. şi a Consiliu­lui de Miniştri — a arătat vorbitorul — are o excepţională importanţă prin faptul că aduce o contribuţie de sea­mă la formarea noii intelectualităţi din rândurile muncitorilor şi ţărani­lor muncitori, deschizînd noi perspec­tive înaintării şcolii noastre pe calea rodnică a legăturii strînse între mun­ca In producţie şi Însuşirea ştiinţei şi culturii. Invăţămîntul seral şi fără frecvenţă va pregăti pe scară tot mai largă, din rîndul oamenilor muncii care lucrează direct în producţie, ca­dre de muncitori, tehnicieni şi ingi­neri cu o înaltă calificare şi cu un nivel de cultură general ridicat, co­respunzător necesităţilor dezvoltării continue a economiei şi culturii noas­tre socialiste. Acad. Atanase Joja a subliniat apoi principalele sarcini care revin Minis­terului Invăţă­mîntului şi Culturii, sfa­turilor populare, organizaţiilor de ti­neret şi obşteşti, întreprinderilor, pen­tru aplicarea în practică a prevede­rilor Hotărîrii partidului şi guvernu­lui. Vorbitorul a arătat că sînt nece­sare o largă popularizare a acestei hotărîri în rîndul tinerilor de la oraşe şi sate, recrutarea cu grijă a celor mai capabili dintre ei, îndrumarea lor spre specialităţile de care economia şi cultura noastră au nevoie în perioada actuală, asigurarea celor mai bune condiţii pentru pregătirea tinerilor în vederea concursului de admitere, sprijinirea lor în timpul desfăşurării studiilor. Prof. univ. Ştefan Bălan, adjunct al ministrului Invăţămintului şi Cul­turii, a prezentat apoi un referat des­pre sarcinile organelor de învăţămînt pentru aplicarea Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P. Romîne privind îmbunătăţirea învăţă­mîntului seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior. Au avut loc apoi discuţii. Lucrările consfătuirii continuă. (Agerpres) A 14-a aniversare a eliberării Ungariei TELEGRAME Tovarăşului SIK ENDRE Ministrul Afacerilor Externe al R.P.U. Budapesta Cu prilejul marii sărbători naţiona­le a poporului frate ungar, cea de-a 14-a aniversare a eliberării sale de sub jugul fascist, primiţi vă rog cele mai cordiale felicitări. Permiteţi-mi să-mi exprim cu a­­ceastă ocazie convingerea că relaţiile de sinceră prietenie şi colaborare fră­ţească, statornicite între ţările noastre, se vor dezvolta necontenit, spre bine­le popoarelor român şi ungar, şi vor contribui şi pe mai departe la întări­rea unităţii puternicului lagăr socia­list în frunte cu marea Uniune Sovie­­tică. AVRAM BUNACIU Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romîne ★ Cu ocazia celei de-a 14-a aniversări a eliberării Ungariei de sub jugul fas­cist, Consiliul Central al Sindicatelor din R.P. Romînă, în numele tuturor oamenilor muncii din ţara noastră a transmis o telegramă către Consiliul Central al Sindicatelor din R. P. Un­­gară prin care aduce un salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări sindica­telor ,­ tuturor, oamenilor muncii din R.P. Ungară. (Agerpres) Premiera filmului „Ani de zbucium“ Producţie a studiourilor ungare Cu prilejul celei de-a 14-a aniver­sări a eliberării Ungariei, vineri seara la Casa Universitarilor din Ca­pita­lă a avut loc sub auspiciile Di­recţiei generale a cinematografiei pre­miera filmului „Ani de zbucium" re­centă producţie a studiourilor ungare Au participat reprezentanţi ai In­stitutului român pentru relaţiile cultu­rale cu străinătatea, Ministerului In­văţămîntului şi Culturii, Ministerului Afacerilor Externe, Uniunii Scriitori­lor din R.P. Romînă, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă reprezentanţi ai ambasadei R.P. Ungare la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Regizorul Marius Teodorescu, a pre­zentat spectatorilor această nouă rea­lizare a studiourilor ungare. Filmul „Ani de zbucium“ în regia lui F. Mariassy, după un scenariu de I. Mariassy, evocă momente din lupta eroică dusă de muncitorii de la uzi­nele „Csepel“ din Budapesta, în pe­rioada dintre cele două războaie mon­diale, sub conducerea Partidului Co­munist din Ungaria, pentru libertate şi o viaţă mai bună. Filmul a fost primit cu căldură de public. (Agerpres) Informaţii Potrivit aprobării forurilor superioare, anul acesta va începe construirea Cir­cului de Stat din Bucureşti. Construcţia urmează să cuprindă o sală de spectacole cu 2.382 de locuri. Ea va fi amplasată în parcul Tondla şi accesul se va face prin două artere mari de circulaţie : şoseaua Ştefan cel Mare şi strada Barbu Văcărescu— B-dul Lacul Tei. Cu prilejul comemorării a 200 de ani de la moartea compozitorului G. F. Haendel, la biserica Neagră din Oraşul Stalin a avut loc ieri seară un recital extraordinar dat de M. Constantinescu­­vioaică şi H. Plattner, laureat al con­cursului internaţionali de orgă de la Praga,orgă. In program a figurat ci­­clul sonatelor pentru vioară şi orgă de Haendel. La Institutul de cercetări ştiinţifice C.F.R. din Bucureşti, a avut loc ieri după amiază o consfătuire ştiinţifică în legătură cu unele probleme legate de introducerea locomotivelor electri­ce Diesel la noi în ţară. Au participat cercetători ai Institutului C.F.R., re­prezentanţi ai Departamentului Căilor Ferate precum şi ai al­tor instituţii in­teresate. La Casa regională a creaţiei populare din Constanţa s-a deschis o expoziţie de grafică cuprinzînd peste 160 de lu­crări aparţinînd unora dintre cei mai buni graficieni din ţară. Aceste lucrări care au figurat în Expoziţia de stat de grafică pe anul 1958 urmează să fie expuse şi la Oraşul Stalin şi Craiova. In cinstea zilei de 1 Mai, sectorul produselor zaharoase pregăteşte noi prezentări cu produse de ciocolată de vanilie, vişine trase în ciocolată şi al­tele. De asemenea, în sector se fa­brică o serie de produse zaharoase în format — iepuraşi, mieluşei, etc. ★ Casa Universitarilor din Bucureşti organizează astăzi după amiază, la orele 19, o expunere întitulată „Ce este astăzi electronica", pe care o va ţine prof. Edmond Nicolau. Apoi vor fi pre­zentate proiecţii la epidiascop. Confe­rinţa va avea loc în sala din str. Dio­­n­isie Lupu nr. 46. ★ La sfîrşitul lunii martie în satul Doaga, raionul Tecuci, a început roda­jul fabricii de ţiglă construită într-un timp record de cca. 9 luni de zile. Noua fabrică echipată cu utilaj construit în ţară, are o capacitate de cca. 4.500.000 ţigle anual, asigurînd nevoile şantie­relor de construcţie, atît din regiunea Galaţi cît şi din alte localităţi. In cursul zilei de ieri, în timpul ro­dajului, s-au produs peste 1000 bucăţi ţigle. ★ Casa Centrală a creaţiei populare a Iniţial un „Curs de armonie prin co­respondenţă". Cursul se compune din lecţii teoretice şi teme practice şi se adresează compozitorilor şi dirijorilor amatori din fără, pe care-i ajută ast­fel să-şi ridice capacitatea tehnică şi măiestria artistică. ★ Cimentiştii din Bicaz au obţinut in primul trimestru al acestui an succese importante. In primele 3 luni ale anu­lui, ei au produs peste plan mai bine de 9.000 tone ciment şi peste 8.600 tone de clincher. In comparaţie cu pe­rioada corespunzătoare a anului tre­cut, cimentiştii din Bicaz au produs în plus peste 16.000 tone ciment şi 14.350 tone clincher. în cadrul gospodăriei agricole de stat Stupini, raionul Codlea, a luat fiinţă o fabrică de preparate de carne. Noua unitate cu o capacitate de 40 de vagoane anual livrează produsele ei magazinului Gostat din Orașul Stalin. În cadrul deplasărilor pe care ie efectuează colectivul Filarmonicii de Stat din Oradea, aseară a avut loc in comuna Alejd un concert dirijat de Miron Ratiu. Concertul, care s-a bu­curat de mult succes, a cuprins arii din opere și operete. •n întreprinderea comercială raională Kiev, a organizat timp de două zile în această localitate un tîrg de primăva­ră cooperatist, cu peste 40 de gherete. Acest tîrg a atras un mare număr de cumpărători, realizîndu-se o vînzare de peste 280­ 000 lei. * Astăzi, la orele 18:30, va avea loc în sala lectoratului central al S.R.S.C., din str. Biserica Amzei 5—7, conferin­ţa : „Organizarea timpului liber al ele­vului în familie". Vorbeşte Luminiţa Ghivirigă, cercetător principal la Insti­tutul de Ştiinţe Pedagogice. Urmează vizionarea unui film artistic. ★ Ţăranii muncitori din regiunea Ga­laţi au contractat vinzarea către stat a unor importante cantităţi de produ­se agricole din recolta acestui an. In raioanele Filimon Sîrbu, Bereşti, Lieşti şi Tecuci au fost depăşite prevederile la contractările de griu, porumb şi floarea-so­arelui. Pînă în prezent colec­tiviştii ţăranii muncitori întovărăşiţi şi cei cu gospodărie individuală, din în­treaga regiune au încheiat contracte cu I.C.S „Recolta" pentru livrarea a peste 63.000 tone de grîu și porumb. ★ ★ ★ Oi Magazine specializate pentru desfacerea încălţămintei de vară în scopul asigurării desfacerii în bune condiţiuni a încălţămintei pen­tru sezonul de vară, Departamentul Comerţului Interior a luat o serie de măsuri, prin direcţia generală a comerţului cu ridicata textile-încălţă­­minte. S-a stabilit astfel ca atît în Bucu­reşti, cît şi în diferite oraşe din ţară să se deschidă o serie de magazine­ ­ specializate pentru desfacerea aces­tor articole. Astfel de magazine vor lua fiinţă la Cluj, Timişoara, Oraşul Stalin, Iaşi, Constanţa, Bacău, Plo­eşti, Piteşti şi Sibiu. In­­aceste loca­lităţi, ca şi în oraşele mai mici, se vor crea în acelaşi scop în magazi­nele existente raioane specializate. In Bucureşti, încălţămintea de vară se va vinde prin unităţile speciali­zate de pe str. Lipscani, prin raionul specializat de la întregul parter al magazinului „Bucureşti“, ca şi prin raioanele asemănătoare ce se vor deschide la unităţile de desfacere de pe Calea Griviţei, Calea Rahovei, şos. Pantelimon, Calea Dudeşti, şos. Şte­fan cel Mare etc. Prin aceste magazine se vor des­face noi modele de încălţăminte cu feţe de pînză. Printre modelele pen­tru bărbaţi, sînt pantofii şi sandalele cu talpă de microporos tip „Astr­a“, la preţul de­­66 lei perechea, livrate de fabrica de încălţăminte „Nikos Be­­loiannis“ din Timişoara. Pentru fe­mei s-au creat circa 30 modele noi de sandale şi pantofi, de diferite cu­lori, cu talpă subţire, de către fa­bricile „Ştefan Gheorghiu“ Bucureşti şi „Ianos Herbak“-Cluj, care vor fi desfăcute la preţul de 39,60 lei pe­­rechaţi . LOTO CENTRAL La tragerea Loto Central din seara zilei de 3 aprilie au fost extrase din urnă următoarele 9 numere: 88 49 15 76 36 23 60 89 55 Fondul general de premii este de 1.098.647 lei. Marea sărbătoare a poporului ungar A­stăzi, pe întreg cuprinsul Repu­blicii Populare Ungare, în ora­şe şi sate, poporul muncitor va cunoaşte din nou entuziasmul şi veselia marilor sărbători. La 4 aprilie 1959 se împlinesc 14 ani de cînd glorioasele Armate So­vietice, în ofensiva lor vijelioasă, au eliberat Ungaria de sub jugul fas­cist, oferind poporului ei posibilitatea să-şi ia soarta în propriile-i mîini şi să păşească pe un nou drum. Po­porul român, prieten sincer şi de nă­dejde al poporului ungar, este mîndru că în acele momente şi-a adus şi el partea sa de contribuţie la eliberarea Ungariei. După secole de asuprire habsburgi­­că, după un sfert de veac de oprima­re fascisto-hortystă, poporul ungar a reuşit pentru prima oară în istoria lui să şi dobîndească libertatea şi a­­devărata independenţă naţională. De aceea ziua de 4 aprilie, zi care re­prezintă un punct de cotitură în isto­ria poporului ungar, este cea mai mare sărbătoare naţională a Ungariei. Cei 14 ani care au trecut de la eli­berarea ţării vecine şi prietene, au constituit o perioadă de mari prefa­ceri şi realizări pe drumul construirii socialismului. Sub conducerea înţe­leaptă a comuniştilor, poporul ungar a desfăşurat o muncă însufleţită, ale cărei rezultate rodnice pot fi consta­tate astăzi in toate domeniile vieţii economice, politice, sociale etc. Pro­ducţia industrială a luat un puternic avînt. Volumul ei total depăşeşte în prezent de peste patru ori nivelul an­tebelic. In fiecare an au intrat în funcţiune noi şi noi obiective indus­triale. Numai în perioada 1950—1957, în R. P. Ungară au fost date în ex­ploatare 4 noi centrale electrice, 16 fabrici şi uzine constructoare de maşini, 9 uzine chimice, 12 unităţi ale industriei uşoare, 33 fabrici ale indus­triei alimentare etc. Succese importan­te au fost obţinute de asemenea şi în dezvoltarea agriculturii. Satul ungar păşeşte cu hotărîre pe calea con­strucţiei socialiste. Zeci de mii de fa­milii de ţărani care s-au convins de superioritatea muncii în colectiv au intrat şi continuă să intre în coope­rativele agricole de producţie. Luna trecută s-a terminat cooperativizarea judeţului Györ-Sopron, primul judeţ din R. P. Ungară cu agricultura com­plet cooperativizată. Paralel cu succesele obţinute in eco­nomie, au avut loc importante schim­bări în felul de trai al oamenilor muncii. Ca rezultat al revoluţiei cul­turale, analfabetismul a fost lichidat, cărţile apar in milioane de exemplare. Radio-ul, cinematograful, teatrul, tele­viziunea au devenit un bun al mase­lor largi. Nivelul de trai al oamenilor muncii înregistrează o continuă creş­tere. Toate aceste realizări constituie un bilanţ elocvent al drumului victorios parcurs de poporul ungar în cursul celor 14 ani. Trecerea lor în revistă cu prilejul marii sărbători, constituie pentru masele populare din ţara prie­tenă un izvor de justificată mîndrie şi un imbold pentru continuarea cu şi mai mare avînt a construcţiei socia­liste. La realizările istorice, obţinute într-o perioadă relativ scurtă, de către poporul ungar, un aport deosebit l-a adus ajutorul larg primit din partea Uniunii Sovietice, colaborarea strînsă cu celelalte ţări frăţeşti. Călăuzite de principiile internaţionalismului prole­tar, acestea au fost în permanenţă a­­lături de poporul ungar. Prietenia lor sinceră şi dezinteresată a fost verifi­cată cu prisosinţă atunci cînd contra­revoluţia a încercat să sugrume pu­terea populară din Ungaria, să ră­pească poporului ungar cuceririle sale revoluţionare. Zdrobind complotul reacţiunii, poporul ungar a pornit şi mai hotărît, sub conducerea Partidu­­lui Muncitoresc Socialist Ungar, la lupta pentru construirea socialismului. El a înţeles şi mai limpede că cheză­­şia independenţei sale naţionale, a succeselor viitoare, o constituie prie­tenia cu U.R.S.S. şi celelalte ţări fră-ţ­­eşti şi de aceea luptă pentru continua întărire a unităţii şi coeziunii lagăru­lui socialist. -1­5“)" Vi Poporul român este legat de poporul ungar printr-o prietenie trainică a cărui forţă rezidă în faptul că am­bele popoare au acelaşi ţel, construi­­rea socialismului, că fac parte din a­­ceeaşi mare şi puternică familie: la­­gărul socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică. In cadrul acestei familii succesele obţinute de fiecare dintre membrii ei sînt considerate ca fiind succese ale întregului lagăr socialist iată de ce poporul nostru a urmărit cu multă atenţie lupta desfăşurată de poporul ungar de-a lungul celor 14 ani pentru continua înflorire a ţării sale, pentru consolidarea per­­manentă a puterii populare. Bucu­­­rindu-se în mod sincer de fie­­care nou succes al prietenilor săi, poporul nostru a fost întotdeauna animat de dorinţa de a dezvolta ne­­contenit relaţiile romîno-ungare. Ace­­leaşi simţăminte au fost împărtăşite şi de poporul ungar, fapt care a avut ca rezultat lărgirea continuă a rela­­ţiilor politice, economice, culturale între R. P. Romînă şi R. P. Ungară. Schimburile de mărfuri romîno-un­­gare au creat pentru ambele ţări noi posibilităţi de dezvoltare a industrii­lor lor. R.P. Romînă a importat, de pildă, din ţara vecină şi prietenă, di­verse instalaţii şi utilaje industriale, laminate, aluminiu, piese de schimb, precum şi bunuri de larg consum. La rîndul său R.P. Ungară a importat din ţara noastră instalaţii de foraj, vagoane de marfă, material lemnos, produse petrolifere şi chimicale, ma­terial de construcţii, bunuri industria­le, de consum şi altele. Pentru acest an s-a convenit de pe acum asupra unor importante livrări reciproce de mărfuri. Schimburile de valori culturale şi ştiinţifice contribuie de asemenea la adîncirea continuă a prieteniei dintre popoarele român şi ungar. Planurile pentru aplicarea convenţiei culturale între R.P. Romînă şi R.P. Ungară şi a înţelegerii directe între academiile celor două ţări au fost reînnoite şi îmbogăţite an de an. Un rol important în stringerea rela­ţiilor romîno-ungare l-a jucat vizita pe care delegaţia guvernamentală şi de partid a R.P. Ungare a făcut-o în cursul anului 1958 în ţara noastră, ea a prilejuit o puternică manifestare a sentimentelor de dragoste, care unesc cele două popoare şi a adus o contribuţie însemnată la cimentarea şi dezvoltarea prieteniei lor. La rîndul ei, primirea făcută în cursul lunii tre­cute în R. P. Ungară cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a proclamării Re­publicii Sovietice Ungare, delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P. Romîne a oferit o nouă dovadă a pre­ţuirii calde de care se bucură în ţara vecină — prietenia dintre popoarele noastre. Cu prilejul marii sărbători naţionale a poporului frate ungar, poporul ro­mân, ai cărui fii au participat alături de armatele sovietice la eliberarea Ungariei, îi transmite un prietenesc și călduros salut, urindu-i noi succe­se în munca și lupta sa pentru înflo­­rirea patriei, pentru întărirea lagăru­lui socialist. TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. 19,30 : Răpirea din Serai ; Naţional „I. L. Caragiale" (sala Comedia) 15 : Regele Lear . 19,30 : O scrisoare pierdută ; Naţio­nal „I. L. Caragiale" (sala Studio) 15 : Mo­ralitatea d-nei Dulska ; 19,30 : Minunata pantofăreasă şi Puştile Terezei Carrar­­ Ar­matei (sala Magheru) 20 : Opriţi-l pe Dick Warings I ; Municipal (sala Matei Mille) 20 : Esop ; Municipal (sala Filimon Sîrbu) 16 : Soţul ideal ; 20 : Moartea unui comis vo­iajor ; Tineretului 16 : Inşir-te mărgărite ; 20 : Viforul ; „C. Nottara" (sala din C. Mille) 20 : Hagi Tudose ; „C. Nottara" (sala Libertatea) 20 : Zboară cocorii ; Mun­citoresc C.F.R. 19,30 : Răzeşii lui Bogdan ; Opereta 19,30 : Plutaşul de pe Bistriţa ; Evreiesc de Stat 20 : Tevie Lăptarul ; An­samblul C.C.S. 20 : Te cîntăm, te slăvim liber­tate şi baletul Sărbătoarea primăverii ; Ţăndărică (sala Orfeu) 16 : Artiştii pădurii ; 20.30 : Mina cu 5 degete ; Ţăndărică (sala Academiei) 16 : O călătorie prin ţări minu­nate ; ffC. Tănase" (sala Savoy) 20 : Revista 58 ; O.S.T.A. (sala Dalles) 20.30 : Bucu­­reştiul rîde, cîntă şi dansează ; O.S.T.A. (sala Casei prieteniei romîno-sovietice) 20.30 : Dansul notelor ? Circul de Stat 20.30: Primăvara la Praga. CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti, Gh. Doja, 1 Mai ; filmul Născuţi în furtună ; Republica, Elena Pavel, Alex. Sahia : filmul între noi părinţii ; Magheru, Central, 8 Mar­­lie : Nauris , V. Alecsandri, I. C. Frimu, Flacăra : Comicos ; Lumina, M. Eminescu : filmul Comunistul ; Victoria, înfrăţirea între popoare, Libertăţii : Voluntarii ; 13 Septem­brie, Griviţa, Volga : Alo ?... aţi greşit nu­mărul !­­ Maxim Gorki : Academia de artă a U.R.S.S., Tedi Mormăilă, Povestea despre constructorii Moldovei noi , Timpuri Noi : Sîngele tău salvează vieţi, Alfabetul, Dimi­neaţa Mihaelei, Avionul TU-114, Pionier 11/1958 ; Tineretului, Gh. Coşbuc : Patru paşi în nori , Vasile Roaită, Mioriţa : O cursă obişnuită , Alex. Popov : Ne întîlnim la ora 2, Scurta istorie, Şapte arte, Oameni şi munţi, Ştiinţă şi tehnică 15/58 ; Cultural, 30 Decembrie, B. Delavrancea : Moralitatea d-nei Dulska ; Unirea: Popular: filmul Visul spulberat ; Const. David : Ani de neuitat ; Arta : Dezertorul ; Munca : La ordinele Dvs.­ 23 August, Drumul Serii : D-ale carnavalu­lui ; Donca Simo : Melba­­ Ilie Pintilie : filmul Căi greşite ; 8 Mai : Legenda dragos­tei ; N. Bălcescu : Paginile trecutului ; G. Bacovia: Clubul „Griviţa Roşie" : Răsfăţatul; Aurel Vlaicu : Prima zi ; 16 Februarie : Fata cu chitara ; T. Vladimirescu : Un cîntec din caval. TELEVIZIUNE­­ 19.00 : Informaţiile după amiezii ; 19,05 : Prezentarea filmului clasic sovietic „Căpitan la 15 ani*; 20,35: Jurna­lul televiziunii ; 20,55 : Filmul documentar : „Continentul îngheţat" — realizat de stu­dioul de televiziune din Moscova ; 21 ,25 : Octav Băncilă, un strălucit reprezentant al artei noastre plastice ; 21,45 : Emisiune închi­nată aniversării eliberării Ungariei de sub jugul fascist ; 22,05: Teatru în studio: „Ce­rere în căsătorie" de A. Cehov. Interpretează un colectiv al Teatrului C.F.R. Giuleşti ! 22,45 : Ultimele ştiri. Institutul Meteorologic Central anunţă pentru zilele de 5, 6 şi 7 aprilie, următorul timp probabil , în Bucureşti : Vremea se menţine fru­moasă cu cer schimbător, mai mult senin. Vint slab pina la potrivit. Temperatura în creştere. In­ ţară : Vreme în general frumoasă. Cer schimbător, mai mult senin. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în creștere. Mini­mele vor oscila între minus 2 și plus 10, grade, iar maximele între 10 și 20 grade. Pag. 3-a

Next