Romînia Liberă, iunie 1959 (Anul 17, nr. 4551-4575)

1959-06-09 / nr. 4557

Nr. 4667 Deschiderea festivă a „Zilelor culturii şi artei R. S.S. Bieloruse“ luni dupâ-amiază la Teatrul de Operă şi Balet al R.P. Romiac a avut loc festivitatea inaugurării ..Zilelor culturii şi artei bieloruse". In prezidiu au luat loc tovarăşii : Constanţa Crăciun,acad. Petre Con­­stantinescu-Iaşi, Pavel Ţugui, acad. Iorgu Iordan, Octav Livezeanu, acad. Mihai Beniuc, I. Jalea, Maria Rosetti, Nicolae Pascu, Letiţia Ionescu, N. Melinescu, Costache Antoniu, Eugen Rodan, D. Praporgescu, Eugen Frunză. In prezidiu au luat loc de aseme­nea tovarăşii: A. A. Episev, amba­sadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti, M. A. Minkovici, prim-adjunct al ministrului Culturii al R.S.S. Bie­loruse, I. P. Şamiakin, scriitor, vice­preşedinte al conducerii Uniunii Scrii­torilor din R.S.S. Bielorusă, V. A. Ce­r­­neavskaia, vicepreşedintă a Prezidiu­lui Asociaţiei bieloruse de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine, P. N. Gavrilenko, preşedintele Uniu­­n­i Artiştilor Plastici din R.S.S. Bie­lorusă, E. Porvatov, director general al Artelor, din Ministerul Culturii a R.S.S. Bieloruse, şi A. O. Bembel, sculptor din R.S.S. Bielorusă. La festivitate au luat parte mem­bri ai C. C. al P.­M.R., oameni ai muncii, oameni de cultură şi artă, activişti ai A.R.L.U.S.-ului, reprezen­tanţi ai organizaţiilor de masă, zia­rişti români şi corespondenţi ai pre­sei străine Deschizind adunarea, acad. petre Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., a sa­lutat călduros pe membrii delegaţiei culturale din R.S.S. Bielorusă, pe membrii Ansamblului de stat de cîn­­tece şi dansuri şi pe ceilalţi oameni de cultură din R.S.S. Bielorusă sosiţi în ţara noastră pentru a participa la manifestările prilejuite de „Zilele cul­turii şi artei bieloruse“. A luat apoi cuvîntul Octav Live­zeanu, vicepreşedinte al Consiliului general A.R.L.U.S. Arătînd că „Zilele culturii şi artei bieloruse“ sînt o sărbătoare a priete­niei romîno-sovietice, vorbitorul a spus printre altele: Această prietenie de veacuri nu a cunoscut nicicând o asemenea tărie, măreţie şi trăinicie ca în zilele noa­stre. Comunitatea de idealuri, acelaşi drum, ducînd spre acelaşi ţel, expe­rienţa şi sprijinul Uniunii Sovietice, oferite cu generozitate poporului no­stru în anii muncii sale pentru con­struirea socialismului, au călit vechea prietenie, au sporit-o şi au întărit-o. Cu prilejul Zilelor culturii,şi artei bieloruse, vom cunoaşte mai îndea­proape una din înfloritoarele republici sovietice care, alături de celelalte re­publici surori ce alcătuiesc statul so­vietic, participă la înfăptuirea măre­ţului program al construcţiei desfă­şurate a comunismului, adoptat de Congresul al XXIea al P.C.U.S. Totodată delegaţia bielorusă va avea prilejul să vadă realizările noastre obţinute în construcţia socialistă , dezvoltarea industriei, progresele mari obţinute în transformarea socialistă a agriculturii şi înflorirea ştiinţei, ar­tei şi culturii în R. P. Română. Partidul Muncitoresc Român, con­ducătorul şi organizatorul acestei munci uriaşe, prin care poporul ro­mân şi-a deschis drumul spre un vii­tor luminos şi fericit, educă poporul nostru in spiritul prieteniei frăţeşti, de nezdruncinat, dintre poporul ro­mín şi popoarele Uniunii Sovietice. A vorbit apoi M. A. Minkovici, prim-adjunct al ministrului Culturii al R.S.S. Bieloruse, conducătorul de­legaţiei de oameni de cultură din R.S.S. Bielorusă. Vorbitorul a arătat că strânsele le­gături culturale statornicite între poporul român şi popoarele sovietice întăresc prietenia popoarelor noastre frăţeşti şi le ajută în lupta pentru construirea viitorului luminos al co­munismului, unesc forţele lor în lupta pentru pace în lumea întreagă. După ce a subliniat însemnătatea Zilelor culturii şi artei bieloruse, care au început acum în R.P. Romina şi a Zilelor culturii şi artei romîneşti care vor avea loc în luna august in R.S.S. Bielorusă, pentru întărirea prieteniei dintre poporul român şi popoarele sovietice, M. A. Minkovici a arătat că în anii puterii sovietice R.S.S. Bielorusă a obţinut mari suc­cese în dezvoltarea economiei, ştiinţei, culturii şi tehnicii, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Perspective şi posibilităţi uriaşe au deschis în faţa poporului bielorus ca şi în faţa tuturor popoarelor din Uniunea Sovietică, hotărîrile istorice ale celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. şi planul septenal de dez­voltare a economiei naţionale. Poporu bielorus, ca şi toate popoarele mari noastre patrii, va face totul pentru fericirea oamenilor muncii, pentru construirea comu­n­i­smulu­i. Permiteţi-mi, a spus în încheiere vorbitorul, să exprim profunda şi sin­cera recunoştinţă faţă de C.C. al Par­tidului Muncitoresc Român, Guvernul R. P. Romíne, Ministerul Invăţămîr­­­tului şi Culturii şi A.R.L.U.S., pentru organizare­a Zilelor culturii şi artei bieloruse, pentru activitatea de întă­rire a prieteniei­­dintre popoarele noas­tre. Cuvântările au fost subliniate cu aplauze prelungite. Participanţii la festivitate au manifestat călduros pentru prietenia veşnică şi de nezdrun­cinat dintre poporul român şi popoa­rele Uniunii Sovietice. A fost prezentat apoi un program artistic la care şi-au dat concursul Ansamblul de Stat de cîntece şi dan­suri al R.S.S. Bieloruse, formaţia de dansuri a ansamblului „Ciocîrlia“, precum şi Zen­aida Palii, de la Tea­trul de Operă şi Balet, şi Cornel Fă­­năţeanu,­­de l­a Operă română din Cluj. Vizitele delegaţiei R.S.S. Bieloruse Delegaţia de oameni de cultură din R. S. S. Bielorusă în frunte cu M­­. A. Minkovici, prim adjunct al ministru­lui Culturii al R. S. S. Bieloruse a făcut luni dimineaţa o vizită l­a Mi­nisterul Invăţămîntului şi Culturii unde a avut o întrevedere cu tov. Con­stanţa Crăciun, adjunct al ministrului Invăţămîntului şi Culturii. La întrevedere au fost de faţă acad. Mihai Beniuc, prim secreta­r al Juniu­­nii Scriitorilor din R. P. Romînă, Mi­hai Alexandru, secretar general al Ministerului Invăţămîntului şi Cultu­rii, funcţionari superiori din Ministe­rul Invăţămîntului şi Culturii. Tot luni dimineaţa, membrii delega­ţiei de oameni de cultură din R. S. S. Bieloruse, în frunte cu M. A. Minko­vici, prim-adjunct al Ministrului Cul­­turii al R. S. S. Bieloruse, împreună cu P. N. Gavrilenko, preşedintele U­niunii artiştilor plastici din R. S. S. Bielorusă, sculptorul A­. O. Bembel şi E. Porvatov, director general al Ar­telor din Ministerul Culturii al R. S. S. Bieloruse, au făcut o vizită la sediul Consiliului general A.R.L.U.S. Aici oaspeţii au fost salutaţi de tovarăşii acad. P. Constantinescu-Iaşi şi O. Live­zeanu, vicepreşedinţi ai Consiliului ge­neral A.R.L.U.S., E. Rodan şi I. Mo­­raru, secretari ai Consiliului general A.R.L.U.S., Cicerone Theodorescu, membru în Biroul Consiliului general A.R.L.U.S., M. Gafiţa, secretarul Uniu­nii Scriitorilor din R. P. Ro­mînă, Scar­­lat Calimachi, directorul Muzeului Romîno-Rus şi alţii. A fost de faţă I. S. Ilin, prim-secretar al Ambasadei U.R.S.S. la Bucureşti. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. Duminică, cu prilejul deschiderii „Zi­lelor culturii şi artei bieloruse“ în Ca­pitală, au avut loc numeroase mani­festări în cadrul cărora mii de oameni ai muncii au luat cunoştinţă de mă­reţele realizări ale poporului bielorus în domeniul economic şi social-cul­tural. La Parcul de cultură şi odihnă „I.V. Stalin“ a fost organizată duminică după amiază o serbare populară. La teatrul de vară din parc, tov. I. Comă­­nescu, vicepreşedinte al Consiliului oră­şenesc A.R.L.U.S., a vorbit despre rea­lizările poporului bielorus în anii pu­terii sovietice. A urmat un program artistic la care şi-au dat concursul Ansamblul M.A.I. şi o fanfară a M.F.A. Pe estrada artiştilor amatori a avut loc o altă manifestare consacrată R.S.S. Bieloruse, în cadrul căreia a luat cu­vîntul tov. N. Ristea, vicepreşedinte al Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S.. A ru­lat apoi filmul bielorus „Lumini verzi­“ ★ CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Zilele Culturii şi Artei R. S. S. Bieloruse ,au fost deschise du­minică dimineaţa la Craiova printr-o adunare festivă la Teatrul de vară „23 August“, la care au luat parte peste 1.000 de cetăţeni ai oraşului. Cu această ocazie, despre „Cultura şi Arta R. S. S. Bieloruse“ a vorbit tov. Ştefan Ardeleanu, redactor şef ad­junct al ziarului „înainte“, membru în biroul Consiliului regional A.R.L.U.S. Adunări festive cu ocazia deschide­rii Zilelor Culturii şi Artei R. S. S. Bieloruse au avut loc de asemenea la Casa de Cultură a Sindicatelor din Craiova, în majoritatea centrelor ra­ionale, precum şi în numeroase loca­lităţi rurale. La adunarea de la Teatrul Naţional din Cluj, despre „Realizările R. S. S. Bieloruse în cei 40 de ani de putere sovietică“ au vorbit în limba romînă prof. univ. Al. Roşca, prorectorul Uni­versităţii „Victor Babeş“, membru în Consiliul general A.R.L.U.S., şi prof. univ. Soros Ştefan, de la Universita­tea „Bolyai", vicepreşedinte al Consi­liului orăşenesc A.R.L.U.S. ★ In sala Filarmonicii de Stat „Mol­dova“ din Iaşi a avut loc o adunare festivă în cadrul căreia tov. Ion Goia, directorul Operei de Stat, a vorbit despre „Cultura şi arta R. S. S. Bie­loruse“. ★ La Timişoara, în localul clubului muncitoresc C.F.R., tov. Ion Beldeanu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, a vorbit despre avîntul culturii în R. S. S. Bielorusă în anii de după Marele Război pentru Apărarea Patriei. Asemenea manifestări au mai avut loc la Oradea, Galaţi, Bîrlad, Focşani, Turda, Bistriţa şi în alte localităţi din ţară. (Agerpres) ★ (Agerpres) Manifestări care au avut loc în Capitală și în țară De vorbă cu oaspeţii bieloruşi De două zile, ţara noastră găzdu­ieşte delegaţia de oameni de cultură din R.S.S. Bielorusă, care a venit să participe la manifestările „Zilelor culturii şi artei R.S.S. Bieloruse". O discuţie avută cu membrii delegaţiei a fost în măsură să aducă amănunte bogate şi interesante privind realiză­­rile obţinute în diverse domenii de activitate de oamenii muncii din R.S.S. Bieloruse. O primă întrebare am adresat con­ducătorului delegaţiei M. Minko­vici, prim adjunct al ministrului Cul­turii al R. S. S. Bieloruse : — Am dori să cunoaştem unele amănunte privind dezvoltarea culturală a Bielorusiei. — Pînă la Marea Revoluţie So­cialistă din Octombrie, Bielorusia era cunoscută ca o colonie a imperiului ţarist. Deabie în anii Puterii Sovie­tice ea a putut să-şi dezvolte dife­ritele sectoare, printre care cultura ocupă un loc de frunte. Azi există în R.S.S. Bielorusă 22.000 de biblioteci cuprinzînd peste 45 milioane de vo­lume. In toate satele noastre func­ţionează cluburi colhoznice. Talentele din popor sunt preţuite şi cultivate cu grijă, în momentul de faţă avem 15.000 de formaţii artistice în care activează peste 200 mii de artişti amatori. Am dat cîteva cifre, deoa­rece cred că ele sînt foarte edifica­toare asupra răspîndirii culturii în masele largi ale populaţiei noastre. In zitele acestea, pe ecranele noastre vor rula mai multe fil­me bieloruse care sunt aşteptate cu interes de publicul bucureş­­tean. Ce alte producţii noi a realizat cinematografia bielorusă în ultimul tim­p ?­­ Sunt informat că recent a şi început să fie prezentat la dv. filmul bielorus „Frunze roşii“, care este în­chinat luptei comuniştilor împotriva ocupanţilor polonezi­ Studioul nostru cinematografic „Bielorus-film" a mai realizat, în ultima vreme două noi producţii: „Ceasul s-a oprit la miezul nopţii" şi „Fiica îşi caută părintele1. Ambele filme tratează diferite aspecte ale luptei partizanilor împotriva fas­cismului în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Ultima din­tre producţiile amintite va fi prezen­tată în premieră în ţara dv. — Ne puteţi da unele date des-­­ pre sistemul de învăţămînt din­­ Bielorusia ? — Vă este fără îndoială cunoscut faptul că învăţământul nostru de 7 ani e general şi obligatoriu. Ca să pot da o imagine asupra extinderii reţelei noastre de şcoli trebuie să mă folosesc din nou de cifre: în Bielo­rusia sunt deschise 100.000 de şcoli în care învaţă peste 1 milion de co­pii. De asemenea, funcţionează 25 de institute de învăţământ superior, printre care Institutul de artă tea­trală, Universitatea, Conservatorul, Institutul de medicină şi altele. Discuţia noastră cu oaspeţii bielo­ruşi a continuat având ca interlocutor pe un alt membru al delegaţiei: V. A. Cerneavskaia, vicepreşedintă a prezi­diului Asociaţiei bieloruse de priete­nie şi relaţii culturale cu ţările străine. — Ce acţiuni se organizează în R.S.S. Bielorusă pentru o cit mai bună cunoaştere a Romî­­niei ? — Numeroase şi variate. O seamă de lucrări din literatura românească contemporană au fost traduse la noi, astfel îneît sînt cunoscute scrierile lui Mihail Sadoveanu, Mihai Beniuc, Nina Cassian, Petru Dumitriu şi alţii. Foarte cunoscute în Bielorusia sunt şi operele clasicilor romîni Eminescu, Caragiale şi Creangă. Expoziţia de artă plastică organizată în acest an, care a reunit lucrări ale pictorului A. Jiquide a fost foarte apreciată de iubitorii de artă de la noi. Iar fil­mul romînesc închinat lui N. Grigo­­rescu a adus publicului bielorus multe date interesante privind viaţa şi opera marelui pictor român. Dramaturgia romînească este de asemenea preţuită la noi. In momentul de faţă. Teatrul dramatic rus din Bielorusia pregă­teşte premiera piesei „Citadela sfă­­rîmată" de Horia Lovinescu. Multe manifestări vor fi organizate în R.S.S. Bielorusă şi cu prilejul „Zilelor cul­turii şi artei romîneşti“ care se vor desfăşura în a doua jumătate a lunii august, cînd are loc sărbătorirea celei de-a 15-a aniversări a eliberării Ro­­mîniei. Atunci,se vor organiza serate festive, conferinţe, seri literare etc. — cu scopul de a ilustra dezvoltarea multilaterală a Romîniei şi în acelaşi timp de a întări legăturile străvechi care leagă popoarele noastre. Am mulţumit oaspeţilor bieloruşi a căror vizită în ţara noastră con­stituie o nouă treaptă în strîngerea relaţiilor de prietenie dintre poporul român şi bielorus- PIA RADULESCU Manifestări 8 _ 8 | de azi în Capitală­­ î © Astă seară, la orele 20, va 8 § avea loc primul spectacol dat de g 8 Ansamblul popular de stat de cîn- 8 8 tece și dansuri al R.S.S. Biero- | | ruse, care ne vizitează ţara. Spec- \ 8 tacolul va fi prezentat în grădina 8 8 Casei Prieteniei Romîno-Sovîetice. 8 g © Consiliul General A.R.L.U.S. 8 8 şi Uniunea Scriitorilor din R.P.R., | ^ organizează, la orele 18, o seară g g literară intitulată „Poeţi şi proza- 8 8 tori din R.S.S. Bielorusă“. Va vorbi 8 | Mihai Gafiţa, secretar al Uniunii | g Scriitorilor, apoi vor fi citite frag- g­e mente din operele scriitorilor bielo- 8 f ruși. Seara literară se va desfă-1 8 șura în sala Casei Prieteniei Ro- g­o­mîno-Sovietice 8 © Scriitorul Al. Sahighian va | I vorbi, la orele 20, la Casa Cen- 8 g trată a Armatei, despre „R.S.S. § 8 Bielorusă, o republică sovietică în- « I floritoare“. g 8 © La Casa de cultură „Baruh 8 I Berea“ va avea loc, la orele 19, g , conferinţa scriitorului Dumitru Al- 8 8­maş, laureat al Premiului de Stat, 8 I avînd ca temă: „Comorile artei şi 8 literaturii R.S.S. Bieloruse“. 8­ • Despre „Dezvoltarea culturii­­ în R.S.S. Bielorusă“ va vorbi la 8 8 orele 18:30, la Clubul muncitorilor 8­1 din învățămînt, prof. univ. dr. g . T. Firică. Apoi va fi prezentat fii- 8 8 mul „Ne-am împrietenit la Mos- 8 I cova • 8 fcoO30000030£03000003030000000000000003©0000300« OC OC OO OO OO OO OO OO OO ÖO OO OO CC OO OO OO OO OC OO OO OO 90 oo; Romín ia liherá delegaţiei oamenilor de cultură din R. S. S. Bielorusă la Ministerul Invăţămîntului şi Culturii Adunări publice închinate coexistenţei paşnice şi colaborării internaţionale ORAŞUL STALIN (de la corespon­dentul nostru). — In Oraşul Stalin a avut loc ieri după amiază o adunare publică organizată de Consiliul sindical regional şi comitetul regional de luptă pentru pace, în legătură cu lucrările Sesiunii jubiliare a Consiliului Mondial al Păcii de la Stockholm şi al confe­rinţei de la Görlitz a oamenilor muncii şi sindicatelor din ţările­ Europei, în problemele încheierii Tratatului de pace cu Germania, dezarmării şi interzicerii armei atomice. Cu acest prilej, Traian Popovici, pre­şedintele Comitetului regional de luptă pentru pace şi­­Martin Covaci, preşe­dintele Consiliului sindical regional, au vorbit despre cele două întîlniri inter­naţionale. ★ La adunarea oamenilor muncii din CRAIOVA au luat cuvîntul tovarăşii Ma­rin Năstase, vicepreşedinte al Consiliu­lui sindical regional şi dr. Anton Do­­brescu, preşedintele Comitetului re­gional de luptă pentru pace, care au vorbit despre necesitatea soluţionării problemei germane pe calea încheierii unui Tratat de pace cu Germania şi a transformării Berlinului occidental in­tr-un oraş liber, demilitarizat, acţiuni menite să contribuie la destinderea în­cordării internaţionale, la crearea con­diţiilor favorabile pentru asigurarea securităţii europene şi a păcii în în­treaga lume. La BAC­AU în cadrul adunării oame­nilor muncii din întreprinderile şi in­stituţiile oraşului au luat cuvîntul Ioan Micu, vicepreşedinte al Comitetului re­gional de luptă pentru pace şi Sava Tăbăcaru, preşedintele Consiliului sin­dical regional. Vorbitorii au arătat printre altele că oamenii muncii din re­giunea Bacău alături de întregul nos­tru popor sprijină cu fermitate politica externă a partidului nostru şi a gu­vernului R.P. Române, politică menită să asigure o pace trainică în lume. Peste 2000 de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului DEVA au luat parte la adunarea în ca­drul căreia preşedintele Consiliului re­gional sindical Vichente Bălan şi Emil Lăslău, directorul şcolii medii „De­­cebal“ din Deva au vorbit despre im­portanţa soluţionării problemei Trata­tului de pace cu Germania, pe baza noilor propuneri sovietice şi transfor­mării Berlinului occidental intr-un oraş liber şi demilitarizat. La adunarea oamenilor muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului PITEŞTI au luat cuvîntul Ilie Purcel, vicepreşedinte al Comitetului regional de luptă pentru pace şi Ion Frăţilă, preşedintele Consiliului sindical re­gional. In încheierea adunărilor, parti­cipanţii au adoptat moţiuni adresate Conferinţei de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe prin care ei cer ca marile puteri să cadă de acord în pro­blema încheierii Tratatului de pace cu Germania şi transformării Berlinului occidental într-un oraş liber, demilita­rizat în scopul destinderii încordării in­ternaţionale şi consolidării păcii în lu­mea întreagă. (Agerpres) Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze a sosit în Capitală Luni, 8 iunie, a sosit în Capitală Siu­ Gien-Guo, ambasadorul extraordi­nar, şi plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze la Bucureşti. La sosire în Gara de Nord ambasa­dorul Siu Gien-Guo a fost întîmpinat­­de N. Şerban, director ad-interim al Protocolului Ministerului Afacerilor Externe, şi de alţi funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Au fost de faţă membrii Ambasadei R.P. Chineze la Bucureşti în frunte cu Wan Lu-min, însărcinat cu afaceri ad­­interim, precum şi şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. (Agerpres) O O.S.T.A. anunţă că spectacolul Ansamblului de Strat de cântece şi dan­suri populare din R.S.S. Bielorusă programat la teatrul de vară „23 August“ va avea loc în Sala Sportu­rilor Floreaisca, miercuri 10 iunie, orele 20. ★ Orchestra de muzică populară „Doi­na Argeşului" a sfatului popular re­gional Piteşti a plecat astăzi într-un turneu de 33 de zile în R. P. Bulgaria. Alături de cei 23 orchestranţi conduşi de Alex. Busuioc vor cînta în oraşele ţării prietene cunoscuţii cîntăreţi de muzică populară Maria Tănase, artistă emerită, Alex. Grozuţă şi Lucia Hu­­bără. La invitaţiia Academiei R. P. Române, a sosit în Capitală, prof. dr. O. E. Viazov, profesor la Institutul de bio­logie experimentală a Academiei de Ştiinţe Medicale a U.R.S.S. La. Invitaţia Comitetu­lui naţional pen­tru apărarea păcii din R. P. Română a sosit în Capitală dr. Anton Refreigheri, pictor, militant pentru pace din S.U.A., care ne va vizita ţara timp de cîteva zile. La invitaţia Comitetului naţional pen­tru apărarea păcii din R. P. Romînă au sosit în Capitală Hugh Mac Diar­­mid, poet scoţian şi Moira Gaster, se­cretara Consiliului păcii din Hamp­stead, care vor participa la aniversa­rea în ţara noastră a 200 de ani de la naşterea poetului scoţian Robert Burns. * Inginerii şi tehnicienii Institutului de cercetări pielărie, cauciuc, sticlă, au realizat de curviei un nou sortiment de piele pentru fabricarea mănuşilor. Este vorba de pielea crom-nappa, care în­locuieşte cu succes pielea grase, fiind superioară calitativ şi care poate fi vop­sită în toate culorile pastel. La fabrica de mănuşi „Al. Petöfi" din Tg. Mu­reş a început producţia industrială a mănuşilor din noul sortiment de piele. ★ Luni dimineaţa a sosit in Capitală o delegaţie economică greacă, con­dusă de dl. Stephanos Roc­anas, din Ministerul Afacerilor Externe al Gre­ciei. Delegaţia economică greacă va purta discuţii la Ministerul Comerţu­lui cu privire la desfăşurarea schim­burilor de mărfuri în cadrul acordului comercial în vigoare între R. P. Ro­mina şi Grecia. La sosire, în Gara de Nord, mem­brii delegaţiei au fost întîmpinaţi de Al. Bogdan, director în Ministerul Comerţului şi de alţi membri ai de­legaţiei române. Au fost de faţă dl. Antonios J. Poumpoulas ambasadorul Greciei la Bucureşti şi membri ai Ambasadei Greciei la Bucureşti. •­ Străduindu-se să traducă in viaţă hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la I.F.E.T. Zăvoi—Timi­şoara, au reuşit să îndeplinească pînă la 1 iunie planul de producţie global pe semestrul I al anului 1959. La 4 iunie, ei au realizat de asemenea planul producţiei marfă pe acelaşi se­mestru. Continuând întrecerea în cinstea zilei de 23 August, docherii din portul Constanţa mergînd pe linia reducerii timpului de stafii a vaselor maritime, au reușit să încarce sau să descarce multe vase sub timpul prevăzut în normele portuare. Astfel, lucrând cu rîvnă, pentru încărcarea unui carne complet de ciment pe vasu-i de mare tonaj „Ardeal“ acesta a plecat la drum la timpul potrivit. Tancul norvegian „Norvest“ a fost descărcat într-un timp record. Operaţiunile s-au execu­tat în transbord direct la va­goane cisterne. Vasul bulgăresc ,,Burgas“ a fost descărcat cu trei z­ile mai devreme de bumbacul brut adus din Republica Arabă Unită. De asemenea vasul liba­nez „Johni K“ a fost încărcat cu lemn de mină cu trei zile şi jumătate mai devreme de termenul stabilit. Inginer ILARION BARBU Corespondent voluntar ★ Cu prilejul sărbătoririi celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, S.R.S.C. a organizat o serie de confe­rinţe şi simpozioane — care se vor ţine în lunile iulie şi august , avînd ca temă dezvoltarea artei romîneşti după 23 August. Dintre acestea amin­tim „Contemporaneitatea teatrului ro­mînesc“, „Cinematografia romînească după eliberare“, „Arta plastică în anii democraţiei populare“ şi „Creatori şi interpreţi ai muzicii româneşti contem­porane“. ★ In cursul acestei luni, Teatrul de păpuşi­ Ţăndărică din Bucureşti va pleca în R.D. Germană unde timp de o lună va prezenta spectacole în prin­cipalele oraşe, începând cu Berlin. Im program sânt prevăzute piesele pentru adulţi „Mina cu cinci degete“ şi „Umor pe sfori“. Pentru cei mici se vor prezenta spectacolele „Isprăvile viteazului Heracle“, „Fraţii Liu”, şi „Ara-bala portocala“. * Recent, lucrătorii gospodăriei de stat din Filiaşi raionul Cristurul Se­cuiesc au terminat construirea siste­mului de canale şi şanţuri necesare irigării culturilor de cîmp. Mecanizato­rii au construit totodată un agregat de „ploi artificiale“, cu ajutorul căruia se execută irigarea prin aspersiune a unei suprafeţe de 32 ha. porumb, 7 ha. sfeclă de zahăr şi zeci de hectare de alte culturi, printre care şi porumbul furajer cultivat în culturi duble. * La grupul şcolar „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin s-au deschis ieri dimineaţă lucrările celei de-a doua sesiuni a Lecturilor Pedagogice ale ca­drelor didactice din şcolile profesio­nale, de ucenici, tehnice şi tehnice de maiştri din regiunile Stalin, Cluj, Regiunea Autonomă Maghiară, Hune­doara, Timişoara, Oradea şi Baia Mare. La lucrările sesiunii participă ingineri, tehnicieni şi muncitori frun­taşi, reprezentanţi ai Ministerului în­văţământului şi Culturii, ai organelor de partid şi sindicale. ★ ★ Pan. 3-a O delegaţie guvernamentală romînă a vizitat Tirgul Internaţional de la Poznan POZNAN 8 (Agerpres) — La 7 iunie s-a deschis la Poznan (Polonia) cel de-al 28-lea Tîrg Internaţional la care sunt reprezentate 47 de ţări din cele cinci continente. ★ VARŞOVIA 8 — Corespondentul Agerpres transmite: Pavilioanele Tir­­gului internaţional de la Poznan au fost vizitate duminică de delegaţia guvernamentală a R.P. Român, alcă­tuită din tovarăşii ION COZMA, mi­nistrul Agriculturii şi Silviculturii, şeful delegaţiei, ANA TOMA, adjunct al ministrului Comerţului, ing. AN­TON CONSTANTINESCU, adjunct al ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei, dr. TITUS CRISTUREANU, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ a R.P. Române. Delegaţia română a fost însoţită de EDWARD OCHAR ministrul Agricul­turii al R.P. Polone, ministrul adjunct JAGIELSKI şi de NICOLAE Z. IO­­NESCU, însărcinat cu afaceri ad­­interim la Varşovia. Anul acesta ţara noastră participă la Tirgul Internaţional de la Poznan cu un birou de informaţii comer­ciale. Biroul este frumos amena­jat într-unul din marile pavilioane ale expoziţiei, punînd la dispoziţia celor interesați un bogat material do­cumentar în vederea contractării și livrării produselor de export ale R. P. Romíne. Bulgaria se pronunţă pentru transformarea Balcanilor intr-o zonă a păcii SOFIA 8 (Agerpres).­­ După cum s-a anunţat la Sofia în Sala Congre­selor a Casei Partidului a avut loc adunarea festivă consacrată împlini­rii a 40 de ani de la primul Congres al Partidului Comunist Bulgar. Cu acest prilej, Dimbtăr Ganev, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, şi preşe­dinte al Prezidiului Adunării Popu­lare, a prezentat raportul cu privire la drumul glorios străbătut în cursul celor patru decenii de Par­tidul Comunist Bulgar. ★ Referindu-se la situaţia din Bal­cani, Dimităr Ganev a spus: Ţara noastră este un luptător activ pentru o apropiere între popoarele balcanice, şi pentru transformarea pe­ninsulei Balcanice într-un bastion al păcii. După cum se ştie, guvernul nostru a şi întreprins o serie de ac­ţiuni în această direcţie, pentru a îm­bunătăţi relaţiile cu vecinii noştri de la sud. Sîntem întru totul de acord cu cele spuse de tovarăşul N. S. Hruş­­ciov în cuvîntarea rostită acum cîteva zile la Tirana, că Balcanii, care în trecut erau consideraţi drept butoiul cu pulbere al Europei, trebuie să se transforme într-o regiune a păcii trai­nice, intr-o zonă în care să nu existe arme atomice şi baze pentru rachete. Partidul Comunist Bulgar, a conti­nuat vorbitorul, stă ferm pe poziţia că victoria socialismului în diferite ţării cere întărirea unităţii şi extinde­rea ajutorului reciproc între țările so­cialiste, dezvoltarea legăturilor reci­proce dintre partidele comuniste, coe­ziunea lor tot mai strînsă în jurul Uniunii Sovietice și al partidului său comunist. N. S. Hruşciov. Conferinţa la nivel înalt este necesară BUDAPESTA 7 (Agerpres). — în­­tr-un interviu acordat agenţiei M.T.I. şi redacţiei ziarului „NEPSZABAD­­SAG“, N. S. Hruşciov a declarat că si­tuaţia internaţională este în prezent mai bună decît în urmă cu 2-3 ani. Cît priveşte perspectivele, sperăm că ea va fi şi mai bună. Unul din indicii care arată o oarecare îmbunătăţire a situa­ţiei internaţionale, a spus N. S. Hruş­ciov, este conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe. Guvernul sovietic, a subliniat N. S. Hruşciov, participă la conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe pentru a duce tratative pe o bază re­zonabilă, pentru a ajunge la un acord cu­ privire la încheierea Tratatului de pace cu Germania şi lichidarea rămăşi­ţelor regimului de ocupaţie din Berli­­nul occidental. Nici un fel de presiuni nu vor putea determina Uniunea So­vietică să încheie un acord care să eter­nizeze regimul de ocupaţie in Berlinul occidental. Vorbind despre conferinţa şefilor de guverne, M­. S. Hruşciov a subliniat că ea este necesară pentru rezolvarea pro­blemelor internaţionale actuale, pro­bleme care pot fi rezolvate numai de şefii guvernelor. Dacă şefii guvernelor, a declarat el, vor considera necesar să rezolve aceste probleme pentru a îm­prăştia norii care întunecă relaţiile dintre state, a limpezi orizontul şi a crea într-adevăr toate condiţiile pentru coexistenţa paşnică a tuturor statelor cu sisteme social-politice diferite, atunci această întilnire va avea loc. Dacă şefii guvernelor se vor călăuzi după interesele asigurării păcii, la a­­ceastă întilnire vor putea fi rezolvate multe probleme. Dar dacă nu se va manifesta o astfel de dorinţă, evident că întîlnirea şefilor de guverne nu va avea loc. în acest caz opinia publică mondială va vedea cine este vinovat de torpilarea conferinţei la nivel înalt. Manolis Glezos a fost arestat in urma presiunilor S. U. A. LONDRA 7 (Agerpres). — TASS transmite: La 5 iunie în cadrul conferinţei de presă organizate în­­ Camera Comunelor, laburistul Reginald Sorensen, membru al parlamentului a vorbit despre re­centa sa vizită în Grecia orga­nizată de „Uniunea controlului demo­cratic“ în scopul examinării împreună cu reprezentanţii altor ţări vesteuro­­pene a condiţiilor în care a fost ares­tat eroul naţional al Greciei Manolis Glezos, precum şi alţi fruntaşi politici din Grecia. Sorensen a declarat că reprezentanţii principalelor partide politice de opo­ziţie precum şi numeroşi alţi oameni de diferite convingeri cu care el a dis­cutat în Grecia se pronunţă pentru judecarea procesului lui Glezos de un tribunal civil. Sorensen a declarat că, potrivit părerii generale, arestarea lui Glezos are la bază motive politice (nu­meroşi oameni susţin că a fost arestat in urma presiunilor americanilor) şi ca datorită respectului de care se bucură Glezos, atît in rindul comunişti­lor cit şi al necomuniştilor, acţiunile autorităţilor au provocat indignarea generală. In afară de aceasta, a declarat So­rensen, arestarea lui Glezos a atras atenţia asupra situaţiei jalnice a altor deţinuţi politici dintre care mulţi sunt închişi de 14 ani. „In rîndurile frunta­şilor politici necomunişti, a spus So­rensen, s-a format convingerea că este timpul să se declare o amnistie gene­rală.“ Sorensen a vorbit în continuare des­pre sărăcia şi şomajul din Grecia şi a subliniat că foarte mulţi oameni se plîng că americanii nu permit grecilor să-şi îmbunătăţească situaţia pe calea dezvoltării comerţului cu ţările lagă­rului socialist. In Turcia Creşte numărul şomerilor ISTANBUL 7 (Agerpres) — TASS transmite : In Turcia creşte numărul şomerilor. Numărul cel mai mare de muncitori concediaţi din întreprin­deri se înregistrează în industria tex-­ tilă şi în industria cauciucului. După cum relatează presa, în ulti­mele luni numai în întreprinderile industriei cauciucului din Istanbul au rămas fără lucru 4.000 de munci­tori, ceea ce reprezintă aproape ju­mătate din numărul total­ al munci­torilor din această ramură a indus­triei orașului. Ziarul „Yeni Istambul“ scrie că se aşteaptă în curînd noi concedieri, în special în industria textilă. Întreaga suprafaţă terestră poate fi fotografiată la lumina zilei MOSCOVA 7 (Agerpres) TASS transmite: Revista „NA RUBEJE“ care apare la Petrozavodsk (R.S.S.A. Karelă) a publicat un interviu acor­dat unui corespondent al său de Aleksandr Mihailov, membru cores­pondent al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., directorul Observatorului din Pulkovo. De la bordul unui sa­telit al Pămîntului, la o altitudine de cîteva mii de kilometri, a spus A. Mihailov, întreaga suprafaţă te­restră ar putea fi fotografiată la lumina zilei în decurs de 12 ore. După părerea prof. Mihailov, in­tr-un viitor apropiat omul va putea vedea, pentru prima oară, de la bor­dul unui satelit artificial global pă­­mîntesc suspendat în spaţiu. Oamenii de ştiinţă sovietici, a precizat el, dispun de pe acum de fotografii ale unei porţiuni a supra­feţei Pămîntului, luate de la bordul unei rachete la o altitudine de 225 km. întrucît fotografierile au fost făcute prin întreaga grosime a at­mosferei, a fost necesară efectua­rea lor în domeniul razelor infra­­roşii. Prof. Mihailov a subliniat că, în viitor, cu ajutorul unor posturi emiţătoare de televiziune, vor pu­tea fi transmise staţiilor de obser­vaţie imagini simple sau stereos­copice ale suprafeţei Pămîntului. Va sosi timpul, a adăugat el, cînd sateliţii vor permite de asemenea să se măsoare radiaţia şi albedoul Pămîntului.

Next