Romînia Liberă, iunie 1959 (Anul 17, nr. 4551-4575)
1959-06-09 / nr. 4557
Nr. 4667 Deschiderea festivă a „Zilelor culturii şi artei R. S.S. Bieloruse“ luni dupâ-amiază la Teatrul de Operă şi Balet al R.P. Romiac a avut loc festivitatea inaugurării ..Zilelor culturii şi artei bieloruse". In prezidiu au luat loc tovarăşii : Constanţa Crăciun,acad. Petre Constantinescu-Iaşi, Pavel Ţugui, acad. Iorgu Iordan, Octav Livezeanu, acad. Mihai Beniuc, I. Jalea, Maria Rosetti, Nicolae Pascu, Letiţia Ionescu, N. Melinescu, Costache Antoniu, Eugen Rodan, D. Praporgescu, Eugen Frunză. In prezidiu au luat loc de asemenea tovarăşii: A. A. Episev, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, M. A. Minkovici, prim-adjunct al ministrului Culturii al R.S.S. Bieloruse, I. P. Şamiakin, scriitor, vicepreşedinte al conducerii Uniunii Scriitorilor din R.S.S. Bielorusă, V. A. Cerneavskaia, vicepreşedintă a Prezidiului Asociaţiei bieloruse de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine, P. N. Gavrilenko, preşedintele Uniuni Artiştilor Plastici din R.S.S. Bielorusă, E. Porvatov, director general al Artelor, din Ministerul Culturii a R.S.S. Bieloruse, şi A. O. Bembel, sculptor din R.S.S. Bielorusă. La festivitate au luat parte membri ai C. C. al P.M.R., oameni ai muncii, oameni de cultură şi artă, activişti ai A.R.L.U.S.-ului, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine Deschizind adunarea, acad. petre Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., a salutat călduros pe membrii delegaţiei culturale din R.S.S. Bielorusă, pe membrii Ansamblului de stat de cîntece şi dansuri şi pe ceilalţi oameni de cultură din R.S.S. Bielorusă sosiţi în ţara noastră pentru a participa la manifestările prilejuite de „Zilele culturii şi artei bieloruse“. A luat apoi cuvîntul Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Consiliului general A.R.L.U.S. Arătînd că „Zilele culturii şi artei bieloruse“ sînt o sărbătoare a prieteniei romîno-sovietice, vorbitorul a spus printre altele: Această prietenie de veacuri nu a cunoscut nicicând o asemenea tărie, măreţie şi trăinicie ca în zilele noastre. Comunitatea de idealuri, acelaşi drum, ducînd spre acelaşi ţel, experienţa şi sprijinul Uniunii Sovietice, oferite cu generozitate poporului nostru în anii muncii sale pentru construirea socialismului, au călit vechea prietenie, au sporit-o şi au întărit-o. Cu prilejul Zilelor culturii,şi artei bieloruse, vom cunoaşte mai îndeaproape una din înfloritoarele republici sovietice care, alături de celelalte republici surori ce alcătuiesc statul sovietic, participă la înfăptuirea măreţului program al construcţiei desfăşurate a comunismului, adoptat de Congresul al XXIea al P.C.U.S. Totodată delegaţia bielorusă va avea prilejul să vadă realizările noastre obţinute în construcţia socialistă , dezvoltarea industriei, progresele mari obţinute în transformarea socialistă a agriculturii şi înflorirea ştiinţei, artei şi culturii în R. P. Română. Partidul Muncitoresc Român, conducătorul şi organizatorul acestei munci uriaşe, prin care poporul român şi-a deschis drumul spre un viitor luminos şi fericit, educă poporul nostru in spiritul prieteniei frăţeşti, de nezdruncinat, dintre poporul romín şi popoarele Uniunii Sovietice. A vorbit apoi M. A. Minkovici, prim-adjunct al ministrului Culturii al R.S.S. Bieloruse, conducătorul delegaţiei de oameni de cultură din R.S.S. Bielorusă. Vorbitorul a arătat că strânsele legături culturale statornicite între poporul român şi popoarele sovietice întăresc prietenia popoarelor noastre frăţeşti şi le ajută în lupta pentru construirea viitorului luminos al comunismului, unesc forţele lor în lupta pentru pace în lumea întreagă. După ce a subliniat însemnătatea Zilelor culturii şi artei bieloruse, care au început acum în R.P. Romina şi a Zilelor culturii şi artei romîneşti care vor avea loc în luna august in R.S.S. Bielorusă, pentru întărirea prieteniei dintre poporul român şi popoarele sovietice, M. A. Minkovici a arătat că în anii puterii sovietice R.S.S. Bielorusă a obţinut mari succese în dezvoltarea economiei, ştiinţei, culturii şi tehnicii, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Perspective şi posibilităţi uriaşe au deschis în faţa poporului bielorus ca şi în faţa tuturor popoarelor din Uniunea Sovietică, hotărîrile istorice ale celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. şi planul septenal de dezvoltare a economiei naţionale. Poporu bielorus, ca şi toate popoarele mari noastre patrii, va face totul pentru fericirea oamenilor muncii, pentru construirea comunismului. Permiteţi-mi, a spus în încheiere vorbitorul, să exprim profunda şi sincera recunoştinţă faţă de C.C. al Partidului Muncitoresc Român, Guvernul R. P. Romíne, Ministerul Invăţămîrtului şi Culturii şi A.R.L.U.S., pentru organizarea Zilelor culturii şi artei bieloruse, pentru activitatea de întărire a prietenieidintre popoarele noastre. Cuvântările au fost subliniate cu aplauze prelungite. Participanţii la festivitate au manifestat călduros pentru prietenia veşnică şi de nezdruncinat dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice. A fost prezentat apoi un program artistic la care şi-au dat concursul Ansamblul de Stat de cîntece şi dansuri al R.S.S. Bieloruse, formaţia de dansuri a ansamblului „Ciocîrlia“, precum şi Zenaida Palii, de la Teatrul de Operă şi Balet, şi Cornel Fănăţeanu,de la Operă română din Cluj. Vizitele delegaţiei R.S.S. Bieloruse Delegaţia de oameni de cultură din R. S. S. Bielorusă în frunte cu M. A. Minkovici, prim adjunct al ministrului Culturii al R. S. S. Bieloruse a făcut luni dimineaţa o vizită la Ministerul Invăţămîntului şi Culturii unde a avut o întrevedere cu tov. Constanţa Crăciun, adjunct al ministrului Invăţămîntului şi Culturii. La întrevedere au fost de faţă acad. Mihai Beniuc, prim secretar al Juniunii Scriitorilor din R. P. Romînă, Mihai Alexandru, secretar general al Ministerului Invăţămîntului şi Culturii, funcţionari superiori din Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. Tot luni dimineaţa, membrii delegaţiei de oameni de cultură din R. S. S. Bieloruse, în frunte cu M. A. Minkovici, prim-adjunct al Ministrului Culturii al R. S. S. Bieloruse, împreună cu P. N. Gavrilenko, preşedintele Uniunii artiştilor plastici din R. S. S. Bielorusă, sculptorul A. O. Bembel şi E. Porvatov, director general al Artelor din Ministerul Culturii al R. S. S. Bieloruse, au făcut o vizită la sediul Consiliului general A.R.L.U.S. Aici oaspeţii au fost salutaţi de tovarăşii acad. P. Constantinescu-Iaşi şi O. Livezeanu, vicepreşedinţi ai Consiliului general A.R.L.U.S., E. Rodan şi I. Moraru, secretari ai Consiliului general A.R.L.U.S., Cicerone Theodorescu, membru în Biroul Consiliului general A.R.L.U.S., M. Gafiţa, secretarul Uniunii Scriitorilor din R. P. Romînă, Scarlat Calimachi, directorul Muzeului Romîno-Rus şi alţii. A fost de faţă I. S. Ilin, prim-secretar al Ambasadei U.R.S.S. la Bucureşti. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. Duminică, cu prilejul deschiderii „Zilelor culturii şi artei bieloruse“ în Capitală, au avut loc numeroase manifestări în cadrul cărora mii de oameni ai muncii au luat cunoştinţă de măreţele realizări ale poporului bielorus în domeniul economic şi social-cultural. La Parcul de cultură şi odihnă „I.V. Stalin“ a fost organizată duminică după amiază o serbare populară. La teatrul de vară din parc, tov. I. Comănescu, vicepreşedinte al Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S., a vorbit despre realizările poporului bielorus în anii puterii sovietice. A urmat un program artistic la care şi-au dat concursul Ansamblul M.A.I. şi o fanfară a M.F.A. Pe estrada artiştilor amatori a avut loc o altă manifestare consacrată R.S.S. Bieloruse, în cadrul căreia a luat cuvîntul tov. N. Ristea, vicepreşedinte al Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S.. A rulat apoi filmul bielorus „Lumini verzi“ ★ CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Zilele Culturii şi Artei R. S. S. Bieloruse ,au fost deschise duminică dimineaţa la Craiova printr-o adunare festivă la Teatrul de vară „23 August“, la care au luat parte peste 1.000 de cetăţeni ai oraşului. Cu această ocazie, despre „Cultura şi Arta R. S. S. Bieloruse“ a vorbit tov. Ştefan Ardeleanu, redactor şef adjunct al ziarului „înainte“, membru în biroul Consiliului regional A.R.L.U.S. Adunări festive cu ocazia deschiderii Zilelor Culturii şi Artei R. S. S. Bieloruse au avut loc de asemenea la Casa de Cultură a Sindicatelor din Craiova, în majoritatea centrelor raionale, precum şi în numeroase localităţi rurale. La adunarea de la Teatrul Naţional din Cluj, despre „Realizările R. S. S. Bieloruse în cei 40 de ani de putere sovietică“ au vorbit în limba romînă prof. univ. Al. Roşca, prorectorul Universităţii „Victor Babeş“, membru în Consiliul general A.R.L.U.S., şi prof. univ. Soros Ştefan, de la Universitatea „Bolyai", vicepreşedinte al Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S. ★ In sala Filarmonicii de Stat „Moldova“ din Iaşi a avut loc o adunare festivă în cadrul căreia tov. Ion Goia, directorul Operei de Stat, a vorbit despre „Cultura şi arta R. S. S. Bieloruse“. ★ La Timişoara, în localul clubului muncitoresc C.F.R., tov. Ion Beldeanu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, a vorbit despre avîntul culturii în R. S. S. Bielorusă în anii de după Marele Război pentru Apărarea Patriei. Asemenea manifestări au mai avut loc la Oradea, Galaţi, Bîrlad, Focşani, Turda, Bistriţa şi în alte localităţi din ţară. (Agerpres) ★ (Agerpres) Manifestări care au avut loc în Capitală și în țară De vorbă cu oaspeţii bieloruşi De două zile, ţara noastră găzduieşte delegaţia de oameni de cultură din R.S.S. Bielorusă, care a venit să participe la manifestările „Zilelor culturii şi artei R.S.S. Bieloruse". O discuţie avută cu membrii delegaţiei a fost în măsură să aducă amănunte bogate şi interesante privind realizările obţinute în diverse domenii de activitate de oamenii muncii din R.S.S. Bieloruse. O primă întrebare am adresat conducătorului delegaţiei M. Minkovici, prim adjunct al ministrului Culturii al R. S. S. Bieloruse : — Am dori să cunoaştem unele amănunte privind dezvoltarea culturală a Bielorusiei. — Pînă la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, Bielorusia era cunoscută ca o colonie a imperiului ţarist. Deabie în anii Puterii Sovietice ea a putut să-şi dezvolte diferitele sectoare, printre care cultura ocupă un loc de frunte. Azi există în R.S.S. Bielorusă 22.000 de biblioteci cuprinzînd peste 45 milioane de volume. In toate satele noastre funcţionează cluburi colhoznice. Talentele din popor sunt preţuite şi cultivate cu grijă, în momentul de faţă avem 15.000 de formaţii artistice în care activează peste 200 mii de artişti amatori. Am dat cîteva cifre, deoarece cred că ele sînt foarte edificatoare asupra răspîndirii culturii în masele largi ale populaţiei noastre. In zitele acestea, pe ecranele noastre vor rula mai multe filme bieloruse care sunt aşteptate cu interes de publicul bucureştean. Ce alte producţii noi a realizat cinematografia bielorusă în ultimul timp ? Sunt informat că recent a şi început să fie prezentat la dv. filmul bielorus „Frunze roşii“, care este închinat luptei comuniştilor împotriva ocupanţilor polonezi Studioul nostru cinematografic „Bielorus-film" a mai realizat, în ultima vreme două noi producţii: „Ceasul s-a oprit la miezul nopţii" şi „Fiica îşi caută părintele1. Ambele filme tratează diferite aspecte ale luptei partizanilor împotriva fascismului în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Ultima dintre producţiile amintite va fi prezentată în premieră în ţara dv. — Ne puteţi da unele date des- pre sistemul de învăţămînt din Bielorusia ? — Vă este fără îndoială cunoscut faptul că învăţământul nostru de 7 ani e general şi obligatoriu. Ca să pot da o imagine asupra extinderii reţelei noastre de şcoli trebuie să mă folosesc din nou de cifre: în Bielorusia sunt deschise 100.000 de şcoli în care învaţă peste 1 milion de copii. De asemenea, funcţionează 25 de institute de învăţământ superior, printre care Institutul de artă teatrală, Universitatea, Conservatorul, Institutul de medicină şi altele. Discuţia noastră cu oaspeţii bieloruşi a continuat având ca interlocutor pe un alt membru al delegaţiei: V. A. Cerneavskaia, vicepreşedintă a prezidiului Asociaţiei bieloruse de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine. — Ce acţiuni se organizează în R.S.S. Bielorusă pentru o cit mai bună cunoaştere a Romîniei ? — Numeroase şi variate. O seamă de lucrări din literatura românească contemporană au fost traduse la noi, astfel îneît sînt cunoscute scrierile lui Mihail Sadoveanu, Mihai Beniuc, Nina Cassian, Petru Dumitriu şi alţii. Foarte cunoscute în Bielorusia sunt şi operele clasicilor romîni Eminescu, Caragiale şi Creangă. Expoziţia de artă plastică organizată în acest an, care a reunit lucrări ale pictorului A. Jiquide a fost foarte apreciată de iubitorii de artă de la noi. Iar filmul romînesc închinat lui N. Grigorescu a adus publicului bielorus multe date interesante privind viaţa şi opera marelui pictor român. Dramaturgia romînească este de asemenea preţuită la noi. In momentul de faţă. Teatrul dramatic rus din Bielorusia pregăteşte premiera piesei „Citadela sfărîmată" de Horia Lovinescu. Multe manifestări vor fi organizate în R.S.S. Bielorusă şi cu prilejul „Zilelor culturii şi artei romîneşti“ care se vor desfăşura în a doua jumătate a lunii august, cînd are loc sărbătorirea celei de-a 15-a aniversări a eliberării Romîniei. Atunci,se vor organiza serate festive, conferinţe, seri literare etc. — cu scopul de a ilustra dezvoltarea multilaterală a Romîniei şi în acelaşi timp de a întări legăturile străvechi care leagă popoarele noastre. Am mulţumit oaspeţilor bieloruşi a căror vizită în ţara noastră constituie o nouă treaptă în strîngerea relaţiilor de prietenie dintre poporul român şi bielorus- PIA RADULESCU Manifestări 8 _ 8 | de azi în Capitală î © Astă seară, la orele 20, va 8 § avea loc primul spectacol dat de g 8 Ansamblul popular de stat de cîn- 8 8 tece și dansuri al R.S.S. Biero- | | ruse, care ne vizitează ţara. Spec- \ 8 tacolul va fi prezentat în grădina 8 8 Casei Prieteniei Romîno-Sovîetice. 8 g © Consiliul General A.R.L.U.S. 8 8 şi Uniunea Scriitorilor din R.P.R., | ^ organizează, la orele 18, o seară g g literară intitulată „Poeţi şi proza- 8 8 tori din R.S.S. Bielorusă“. Va vorbi 8 | Mihai Gafiţa, secretar al Uniunii | g Scriitorilor, apoi vor fi citite frag- ge mente din operele scriitorilor bielo- 8 f ruși. Seara literară se va desfă-1 8 șura în sala Casei Prieteniei Ro- gomîno-Sovietice 8 © Scriitorul Al. Sahighian va | I vorbi, la orele 20, la Casa Cen- 8 g trată a Armatei, despre „R.S.S. § 8 Bielorusă, o republică sovietică în- « I floritoare“. g 8 © La Casa de cultură „Baruh 8 I Berea“ va avea loc, la orele 19, g , conferinţa scriitorului Dumitru Al- 8 8maş, laureat al Premiului de Stat, 8 I avînd ca temă: „Comorile artei şi 8 literaturii R.S.S. Bieloruse“. 8 • Despre „Dezvoltarea culturii în R.S.S. Bielorusă“ va vorbi la 8 8 orele 18:30, la Clubul muncitorilor 81 din învățămînt, prof. univ. dr. g . T. Firică. Apoi va fi prezentat fii- 8 8 mul „Ne-am împrietenit la Mos- 8 I cova • 8 fcoO30000030£03000003030000000000000003©0000300« OC OC OO OO OO OO OO OO OO ÖO OO OO CC OO OO OO OO OC OO OO OO 90 oo; Romín ia liherá delegaţiei oamenilor de cultură din R. S. S. Bielorusă la Ministerul Invăţămîntului şi Culturii Adunări publice închinate coexistenţei paşnice şi colaborării internaţionale ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). — In Oraşul Stalin a avut loc ieri după amiază o adunare publică organizată de Consiliul sindical regional şi comitetul regional de luptă pentru pace, în legătură cu lucrările Sesiunii jubiliare a Consiliului Mondial al Păcii de la Stockholm şi al conferinţei de la Görlitz a oamenilor muncii şi sindicatelor din ţările Europei, în problemele încheierii Tratatului de pace cu Germania, dezarmării şi interzicerii armei atomice. Cu acest prilej, Traian Popovici, preşedintele Comitetului regional de luptă pentru pace şiMartin Covaci, preşedintele Consiliului sindical regional, au vorbit despre cele două întîlniri internaţionale. ★ La adunarea oamenilor muncii din CRAIOVA au luat cuvîntul tovarăşii Marin Năstase, vicepreşedinte al Consiliului sindical regional şi dr. Anton Dobrescu, preşedintele Comitetului regional de luptă pentru pace, care au vorbit despre necesitatea soluţionării problemei germane pe calea încheierii unui Tratat de pace cu Germania şi a transformării Berlinului occidental intr-un oraş liber, demilitarizat, acţiuni menite să contribuie la destinderea încordării internaţionale, la crearea condiţiilor favorabile pentru asigurarea securităţii europene şi a păcii în întreaga lume. La BACAU în cadrul adunării oamenilor muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului au luat cuvîntul Ioan Micu, vicepreşedinte al Comitetului regional de luptă pentru pace şi Sava Tăbăcaru, preşedintele Consiliului sindical regional. Vorbitorii au arătat printre altele că oamenii muncii din regiunea Bacău alături de întregul nostru popor sprijină cu fermitate politica externă a partidului nostru şi a guvernului R.P. Române, politică menită să asigure o pace trainică în lume. Peste 2000 de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului DEVA au luat parte la adunarea în cadrul căreia preşedintele Consiliului regional sindical Vichente Bălan şi Emil Lăslău, directorul şcolii medii „Decebal“ din Deva au vorbit despre importanţa soluţionării problemei Tratatului de pace cu Germania, pe baza noilor propuneri sovietice şi transformării Berlinului occidental intr-un oraş liber şi demilitarizat. La adunarea oamenilor muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului PITEŞTI au luat cuvîntul Ilie Purcel, vicepreşedinte al Comitetului regional de luptă pentru pace şi Ion Frăţilă, preşedintele Consiliului sindical regional. In încheierea adunărilor, participanţii au adoptat moţiuni adresate Conferinţei de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe prin care ei cer ca marile puteri să cadă de acord în problema încheierii Tratatului de pace cu Germania şi transformării Berlinului occidental într-un oraş liber, demilitarizat în scopul destinderii încordării internaţionale şi consolidării păcii în lumea întreagă. (Agerpres) Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze a sosit în Capitală Luni, 8 iunie, a sosit în Capitală Siu Gien-Guo, ambasadorul extraordinar, şi plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze la Bucureşti. La sosire în Gara de Nord ambasadorul Siu Gien-Guo a fost întîmpinatde N. Şerban, director ad-interim al Protocolului Ministerului Afacerilor Externe, şi de alţi funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Au fost de faţă membrii Ambasadei R.P. Chineze la Bucureşti în frunte cu Wan Lu-min, însărcinat cu afaceri adinterim, precum şi şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. (Agerpres) O O.S.T.A. anunţă că spectacolul Ansamblului de Strat de cântece şi dansuri populare din R.S.S. Bielorusă programat la teatrul de vară „23 August“ va avea loc în Sala Sporturilor Floreaisca, miercuri 10 iunie, orele 20. ★ Orchestra de muzică populară „Doina Argeşului" a sfatului popular regional Piteşti a plecat astăzi într-un turneu de 33 de zile în R. P. Bulgaria. Alături de cei 23 orchestranţi conduşi de Alex. Busuioc vor cînta în oraşele ţării prietene cunoscuţii cîntăreţi de muzică populară Maria Tănase, artistă emerită, Alex. Grozuţă şi Lucia Hubără. La invitaţiia Academiei R. P. Române, a sosit în Capitală, prof. dr. O. E. Viazov, profesor la Institutul de biologie experimentală a Academiei de Ştiinţe Medicale a U.R.S.S. La. Invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. Română a sosit în Capitală dr. Anton Refreigheri, pictor, militant pentru pace din S.U.A., care ne va vizita ţara timp de cîteva zile. La invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînă au sosit în Capitală Hugh Mac Diarmid, poet scoţian şi Moira Gaster, secretara Consiliului păcii din Hampstead, care vor participa la aniversarea în ţara noastră a 200 de ani de la naşterea poetului scoţian Robert Burns. * Inginerii şi tehnicienii Institutului de cercetări pielărie, cauciuc, sticlă, au realizat de curviei un nou sortiment de piele pentru fabricarea mănuşilor. Este vorba de pielea crom-nappa, care înlocuieşte cu succes pielea grase, fiind superioară calitativ şi care poate fi vopsită în toate culorile pastel. La fabrica de mănuşi „Al. Petöfi" din Tg. Mureş a început producţia industrială a mănuşilor din noul sortiment de piele. ★ Luni dimineaţa a sosit in Capitală o delegaţie economică greacă, condusă de dl. Stephanos Rocanas, din Ministerul Afacerilor Externe al Greciei. Delegaţia economică greacă va purta discuţii la Ministerul Comerţului cu privire la desfăşurarea schimburilor de mărfuri în cadrul acordului comercial în vigoare între R. P. Romina şi Grecia. La sosire, în Gara de Nord, membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de Al. Bogdan, director în Ministerul Comerţului şi de alţi membri ai delegaţiei române. Au fost de faţă dl. Antonios J. Poumpoulas ambasadorul Greciei la Bucureşti şi membri ai Ambasadei Greciei la Bucureşti. • Străduindu-se să traducă in viaţă hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la I.F.E.T. Zăvoi—Timişoara, au reuşit să îndeplinească pînă la 1 iunie planul de producţie global pe semestrul I al anului 1959. La 4 iunie, ei au realizat de asemenea planul producţiei marfă pe acelaşi semestru. Continuând întrecerea în cinstea zilei de 23 August, docherii din portul Constanţa mergînd pe linia reducerii timpului de stafii a vaselor maritime, au reușit să încarce sau să descarce multe vase sub timpul prevăzut în normele portuare. Astfel, lucrând cu rîvnă, pentru încărcarea unui carne complet de ciment pe vasu-i de mare tonaj „Ardeal“ acesta a plecat la drum la timpul potrivit. Tancul norvegian „Norvest“ a fost descărcat într-un timp record. Operaţiunile s-au executat în transbord direct la vagoane cisterne. Vasul bulgăresc ,,Burgas“ a fost descărcat cu trei zile mai devreme de bumbacul brut adus din Republica Arabă Unită. De asemenea vasul libanez „Johni K“ a fost încărcat cu lemn de mină cu trei zile şi jumătate mai devreme de termenul stabilit. Inginer ILARION BARBU Corespondent voluntar ★ Cu prilejul sărbătoririi celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, S.R.S.C. a organizat o serie de conferinţe şi simpozioane — care se vor ţine în lunile iulie şi august , avînd ca temă dezvoltarea artei romîneşti după 23 August. Dintre acestea amintim „Contemporaneitatea teatrului romînesc“, „Cinematografia romînească după eliberare“, „Arta plastică în anii democraţiei populare“ şi „Creatori şi interpreţi ai muzicii româneşti contemporane“. ★ In cursul acestei luni, Teatrul de păpuşi Ţăndărică din Bucureşti va pleca în R.D. Germană unde timp de o lună va prezenta spectacole în principalele oraşe, începând cu Berlin. Im program sânt prevăzute piesele pentru adulţi „Mina cu cinci degete“ şi „Umor pe sfori“. Pentru cei mici se vor prezenta spectacolele „Isprăvile viteazului Heracle“, „Fraţii Liu”, şi „Ara-bala portocala“. * Recent, lucrătorii gospodăriei de stat din Filiaşi raionul Cristurul Secuiesc au terminat construirea sistemului de canale şi şanţuri necesare irigării culturilor de cîmp. Mecanizatorii au construit totodată un agregat de „ploi artificiale“, cu ajutorul căruia se execută irigarea prin aspersiune a unei suprafeţe de 32 ha. porumb, 7 ha. sfeclă de zahăr şi zeci de hectare de alte culturi, printre care şi porumbul furajer cultivat în culturi duble. * La grupul şcolar „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin s-au deschis ieri dimineaţă lucrările celei de-a doua sesiuni a Lecturilor Pedagogice ale cadrelor didactice din şcolile profesionale, de ucenici, tehnice şi tehnice de maiştri din regiunile Stalin, Cluj, Regiunea Autonomă Maghiară, Hunedoara, Timişoara, Oradea şi Baia Mare. La lucrările sesiunii participă ingineri, tehnicieni şi muncitori fruntaşi, reprezentanţi ai Ministerului învăţământului şi Culturii, ai organelor de partid şi sindicale. ★ ★ Pan. 3-a O delegaţie guvernamentală romînă a vizitat Tirgul Internaţional de la Poznan POZNAN 8 (Agerpres) — La 7 iunie s-a deschis la Poznan (Polonia) cel de-al 28-lea Tîrg Internaţional la care sunt reprezentate 47 de ţări din cele cinci continente. ★ VARŞOVIA 8 — Corespondentul Agerpres transmite: Pavilioanele Tirgului internaţional de la Poznan au fost vizitate duminică de delegaţia guvernamentală a R.P. Român, alcătuită din tovarăşii ION COZMA, ministrul Agriculturii şi Silviculturii, şeful delegaţiei, ANA TOMA, adjunct al ministrului Comerţului, ing. ANTON CONSTANTINESCU, adjunct al ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei, dr. TITUS CRISTUREANU, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ a R.P. Române. Delegaţia română a fost însoţită de EDWARD OCHAR ministrul Agriculturii al R.P. Polone, ministrul adjunct JAGIELSKI şi de NICOLAE Z. IONESCU, însărcinat cu afaceri adinterim la Varşovia. Anul acesta ţara noastră participă la Tirgul Internaţional de la Poznan cu un birou de informaţii comerciale. Biroul este frumos amenajat într-unul din marile pavilioane ale expoziţiei, punînd la dispoziţia celor interesați un bogat material documentar în vederea contractării și livrării produselor de export ale R. P. Romíne. Bulgaria se pronunţă pentru transformarea Balcanilor intr-o zonă a păcii SOFIA 8 (Agerpres). După cum s-a anunţat la Sofia în Sala Congreselor a Casei Partidului a avut loc adunarea festivă consacrată împlinirii a 40 de ani de la primul Congres al Partidului Comunist Bulgar. Cu acest prilej, Dimbtăr Ganev, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, şi preşedinte al Prezidiului Adunării Populare, a prezentat raportul cu privire la drumul glorios străbătut în cursul celor patru decenii de Partidul Comunist Bulgar. ★ Referindu-se la situaţia din Balcani, Dimităr Ganev a spus: Ţara noastră este un luptător activ pentru o apropiere între popoarele balcanice, şi pentru transformarea peninsulei Balcanice într-un bastion al păcii. După cum se ştie, guvernul nostru a şi întreprins o serie de acţiuni în această direcţie, pentru a îmbunătăţi relaţiile cu vecinii noştri de la sud. Sîntem întru totul de acord cu cele spuse de tovarăşul N. S. Hruşciov în cuvîntarea rostită acum cîteva zile la Tirana, că Balcanii, care în trecut erau consideraţi drept butoiul cu pulbere al Europei, trebuie să se transforme într-o regiune a păcii trainice, intr-o zonă în care să nu existe arme atomice şi baze pentru rachete. Partidul Comunist Bulgar, a continuat vorbitorul, stă ferm pe poziţia că victoria socialismului în diferite ţării cere întărirea unităţii şi extinderea ajutorului reciproc între țările socialiste, dezvoltarea legăturilor reciproce dintre partidele comuniste, coeziunea lor tot mai strînsă în jurul Uniunii Sovietice și al partidului său comunist. N. S. Hruşciov. Conferinţa la nivel înalt este necesară BUDAPESTA 7 (Agerpres). — într-un interviu acordat agenţiei M.T.I. şi redacţiei ziarului „NEPSZABADSAG“, N. S. Hruşciov a declarat că situaţia internaţională este în prezent mai bună decît în urmă cu 2-3 ani. Cît priveşte perspectivele, sperăm că ea va fi şi mai bună. Unul din indicii care arată o oarecare îmbunătăţire a situaţiei internaţionale, a spus N. S. Hruşciov, este conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe. Guvernul sovietic, a subliniat N. S. Hruşciov, participă la conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe pentru a duce tratative pe o bază rezonabilă, pentru a ajunge la un acord cu privire la încheierea Tratatului de pace cu Germania şi lichidarea rămăşiţelor regimului de ocupaţie din Berlinul occidental. Nici un fel de presiuni nu vor putea determina Uniunea Sovietică să încheie un acord care să eternizeze regimul de ocupaţie in Berlinul occidental. Vorbind despre conferinţa şefilor de guverne, M. S. Hruşciov a subliniat că ea este necesară pentru rezolvarea problemelor internaţionale actuale, probleme care pot fi rezolvate numai de şefii guvernelor. Dacă şefii guvernelor, a declarat el, vor considera necesar să rezolve aceste probleme pentru a împrăştia norii care întunecă relaţiile dintre state, a limpezi orizontul şi a crea într-adevăr toate condiţiile pentru coexistenţa paşnică a tuturor statelor cu sisteme social-politice diferite, atunci această întilnire va avea loc. Dacă şefii guvernelor se vor călăuzi după interesele asigurării păcii, la această întilnire vor putea fi rezolvate multe probleme. Dar dacă nu se va manifesta o astfel de dorinţă, evident că întîlnirea şefilor de guverne nu va avea loc. în acest caz opinia publică mondială va vedea cine este vinovat de torpilarea conferinţei la nivel înalt. Manolis Glezos a fost arestat in urma presiunilor S. U. A. LONDRA 7 (Agerpres). — TASS transmite: La 5 iunie în cadrul conferinţei de presă organizate în Camera Comunelor, laburistul Reginald Sorensen, membru al parlamentului a vorbit despre recenta sa vizită în Grecia organizată de „Uniunea controlului democratic“ în scopul examinării împreună cu reprezentanţii altor ţări vesteuropene a condiţiilor în care a fost arestat eroul naţional al Greciei Manolis Glezos, precum şi alţi fruntaşi politici din Grecia. Sorensen a declarat că reprezentanţii principalelor partide politice de opoziţie precum şi numeroşi alţi oameni de diferite convingeri cu care el a discutat în Grecia se pronunţă pentru judecarea procesului lui Glezos de un tribunal civil. Sorensen a declarat că, potrivit părerii generale, arestarea lui Glezos are la bază motive politice (numeroşi oameni susţin că a fost arestat in urma presiunilor americanilor) şi ca datorită respectului de care se bucură Glezos, atît in rindul comuniştilor cit şi al necomuniştilor, acţiunile autorităţilor au provocat indignarea generală. In afară de aceasta, a declarat Sorensen, arestarea lui Glezos a atras atenţia asupra situaţiei jalnice a altor deţinuţi politici dintre care mulţi sunt închişi de 14 ani. „In rîndurile fruntaşilor politici necomunişti, a spus Sorensen, s-a format convingerea că este timpul să se declare o amnistie generală.“ Sorensen a vorbit în continuare despre sărăcia şi şomajul din Grecia şi a subliniat că foarte mulţi oameni se plîng că americanii nu permit grecilor să-şi îmbunătăţească situaţia pe calea dezvoltării comerţului cu ţările lagărului socialist. In Turcia Creşte numărul şomerilor ISTANBUL 7 (Agerpres) — TASS transmite : In Turcia creşte numărul şomerilor. Numărul cel mai mare de muncitori concediaţi din întreprinderi se înregistrează în industria tex- tilă şi în industria cauciucului. După cum relatează presa, în ultimele luni numai în întreprinderile industriei cauciucului din Istanbul au rămas fără lucru 4.000 de muncitori, ceea ce reprezintă aproape jumătate din numărul total al muncitorilor din această ramură a industriei orașului. Ziarul „Yeni Istambul“ scrie că se aşteaptă în curînd noi concedieri, în special în industria textilă. Întreaga suprafaţă terestră poate fi fotografiată la lumina zilei MOSCOVA 7 (Agerpres) TASS transmite: Revista „NA RUBEJE“ care apare la Petrozavodsk (R.S.S.A. Karelă) a publicat un interviu acordat unui corespondent al său de Aleksandr Mihailov, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., directorul Observatorului din Pulkovo. De la bordul unui satelit al Pămîntului, la o altitudine de cîteva mii de kilometri, a spus A. Mihailov, întreaga suprafaţă terestră ar putea fi fotografiată la lumina zilei în decurs de 12 ore. După părerea prof. Mihailov, intr-un viitor apropiat omul va putea vedea, pentru prima oară, de la bordul unui satelit artificial global pămîntesc suspendat în spaţiu. Oamenii de ştiinţă sovietici, a precizat el, dispun de pe acum de fotografii ale unei porţiuni a suprafeţei Pămîntului, luate de la bordul unei rachete la o altitudine de 225 km. întrucît fotografierile au fost făcute prin întreaga grosime a atmosferei, a fost necesară efectuarea lor în domeniul razelor infraroşii. Prof. Mihailov a subliniat că, în viitor, cu ajutorul unor posturi emiţătoare de televiziune, vor putea fi transmise staţiilor de observaţie imagini simple sau stereoscopice ale suprafeţei Pămîntului. Va sosi timpul, a adăugat el, cînd sateliţii vor permite de asemenea să se măsoare radiaţia şi albedoul Pămîntului.