Romînia Liberă, ianuarie 1960 (Anul 18, nr. 4734-4758)
1960-01-14 / nr. 4743
i Joi 14 January 1960 «■ Sr.4143 NOTE! O „scăpare din vedere“... Dispoziţiile Ministerului Agriculturii privind, cursurile agrozootehnice de masă prevăd ca la sfirşitul fiecărei lecţii şi îndeosebi la terminarea perioadei de şcolarizare să se facă seminarizarea participanţilor. Trustul regional Gostat Stalin a „uitat" să comunice acest lucru unităţilor in subordine, fapt care are urmări negative asupra desfăşurării cursurilor. . De altfel, acesta nu este singurul lucru care se poate reproşa conducerii acestui trust in privinţa desfăşurării invăţămintului agrozootehnic. Pînă acum citeva zile, în majoritatea gospodăriilor de stat din această regiune se ţinuseră abia 1—2 lecţii (lecţia a treia a fost predată in 58 cercuri din 186 cercuri prevăzute). In unităţile din raioanele Codrea, Făgăraş şi Tirnăveni, predarea lecţiei a treia s-a făcut doar in ca- 8 drul a 14 cercuri înfiinţate. Deşi a tj ccut o lună de la data stabilită pen- 8 tru deschiderea cursurilor, in raionul 8 Mediaş, 10 cercuri prevăzute In gos- jj podăriile de stat nu funcţionează g incă. 8 Din cadrul trustului nimeni nu se gindeşte să îndrepte lucrurile saug poate așteaptă un îndemn special 8 de la conducerea Departamentului g Gospodăriilor Agricole de Stat ? g Universitate populară 8 neglijată g La uzinele de superfosfat și acid g I mlfuric din Năvodari s-au deschis g I In toamna anului trecut — ca din multe alte întreprinderi industrialedin regiunea Constanţa — cursurile 8 j unei universităţi populare. Oamenii, 8 ' dornici să-şi îmbogăţească cunoştin- g ţele, s-au înscris în număr mare. Dar 8 j conducerea uzinei n-a asigurat crea- 8 rea condiţiilor necesare bunei func- gţionări a universităţii. Sălile destinate 8 î acestui scop se schimbă mereu şi de 8 j multe ori sunt neîncălzite, iar destul g ) de des se întimplă să se programeze | ! consfătuiri de producţie sau alte ac- 8 S tivităţi la fel de importante, tocmai gin zilele şi orele fixate pentru cursuri. | Din aceste pricini nu s-au putut pre- 8 I da pînă acum debit jumătate din lec- gțiile programate. Se cere conducerii jjuzinei să vină în întîmpinarea dorin. 8 I tei de învățătură a muncitorilor. g I 8 I Plnă nu de mult magazinele an- 8 § mentare erau aprovizionate pe bază 8 8 de comenzi făcute de gestionarii g I respectivelor unități ori de cite ori 1 8 era nevoie. Întreprinderea corner- 8 g dată cu ridicata pentru produse ali- 8imentare (I.C.R.A.) a hotărlt insă8 8 ca o dată pe săptămină să se 8 g deplaseze un delegat din partea a-8 acesteia la fiecare unitate alimenta-1 ' ră și să ia comanda. Acest 8 g sistem este defectuos, deoarece 8 I sint dese cazuri , cirul unele pro- 8 8 duse alimentare se desfac chiar 8 g după două sau trei zile de g I la sosirea lor in magazin și sei 8 pierd alte citeva zile pină cind vine 8 g delegatul I.C.R.A. pentru a lua o | ? nouă comandă. Mai trec apoi alte 8 I două și chiar trei zile plnă se aduce “ g marfa comandată. 0 Credem că e mai bine ca gestio- 8 narii magazinelor să poată face co g manda ori de cite ori este nevoie, pentru a asigura in acest fel pe 8 consumatori cu produsele de care g aceștia au nevoie. «Cursă specială* * | După multe insistenţe ale cetăţe- - nilor, conducerea întreprinderii Cog muruile din Ploeşti a pus In circa-1 laţie an autobuz pe ruta Ploeşti 8 Vest—Centra care să transporte că- gulătorii ce sosesc cu trenul la orele I * 2235. Preţul unui bilet In timpul 8 zilei pe această distanţă este de g I 0,50 lei. 8 De la ora 22,35 In sus, conducerea 8 I întreprinderii Comunale din Ploeşti g I a „găsit" de cuviinţă să stabilea- § scă preţul unui bilet de 1 leu. Cre- 8 dem că acest lucru nu este just. In g I multe oraşe din ţară autobuzele cir- 8 I cu să chiar ţină la orele 23—24 şi 8 , preţul biletului este acelaşi ca şi In g . timpul zilei. 1. Comitetul execuţia al sfatului 8 , popular al oraşului Ploeşti are dagatoria să ia măsuri In consecinţă. 2 oooooaa>ooooooooooooooocooooooooooaoocooooocoooo 8 8 * IQOOOOOClOOOOOOOOOOOOOOOOkOQ0090000000000000001 8 8 | Un sistem defectuos ° CU SC MUR îi UI. PE MUNTE f '-y rr. ✓ iv •' '' (i im» * Situaţia reparaţiilor în S. M. T. Repararea tractoarelor şi maşinilor agricole se află în această perioadă în centrul atenţiei S.M.T.-urilor. Mecanizatorii de la mai multe staţiuni de maşini şi tractoare, printre care Sibioara şi Babadag regiunea Constanţa, Niculeşti Jianu, regiunea Galaţi, Mărtineşti, regiunea Baia Mare şi Chitila. Bucureşti, au terminat reparaţiile în vederea lucrărilor agricole de primăvară şi folosesc ,acum timpul lucrînd la punerea în stare de bună funcţionare a maşinilor şi agregatelor ce vor fi utilizate în campania agricolă de vară. În regiunile Constanţa şi Baia Mare, reviziaşi repararea utilajului prevăzut, au fost efectuate în proporţie de peste 80 la sută. In medie, pe ţară au fost pregătite pentru lucru peste 66 la sută din tractoarele planificate în producţie în această primăvară, precum şi un mare număr de maşini agricole. Succesele obţinute se datoresc în general măsurilorluate de către conducerile S.M.T.-urilor pentru începerea reparaţiilor mai devreme ca în alţi ani, reducerii numărului de reparaţii datorită îmbunătăţirii întreţinerii tractoarelor şi maşinilor, precum şi creşterii experienţei mecanizatorilor. La executarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor o contribuţie importantă o are întrecerea socialistă ce se desfăşoară în prezent între tractorişti şi între brigăzi. Prinpunerea în stare de funcţionare a unui număr mare de tractoare şi maşini, tractoriştii au început, încă din primele zile ale lunii ianuarie, acolo unde timpul a permis, diverse munci ca arături adînci, transporturi de îngrăşăminte etc. Datorită acestui fapt, ei au făcut pînă acum lucrări echivalente cu mii de hectare arătură normală. Direcţia generală SM-T. din Ministerul Agriculturii apreciază că rezultatele puteau fi mai mari, avînd în vedere condiţiile de lucru îmbunătăţite existente în actuala perioadă de reparaţii, în regiunile Bacău, Craiova şi Iaşi, volumul reparaţiilor executate este sub posibilităţi. In SM.T.-urile din aceste regiuni planul reparaţiilor nu a fost realizat decît în proporţie de 40—50 la sută. Este necesar să se ia măsuri pentru impulsionarea lucrărilor, acolo unde acestea sunt rămase în urmă, ajutorarea staţiunilor de maşini şi tractoare codaşe de către cele care au terminat reparaţiile, folosirea de piese recondiţionate sau recuperate etc. Trebuie de asemenea să se acorde o atenţie crescîndă calităţii reparaţiilor, în scopul asigurării unei funcţionări neîntrerupte a tractoarelor pe tot timpul lucrărilor agricole. (Agerpres) AGRICULTURII — TERENURI PRODUCTIVE! BACAU (de la corespondentul nostru). — Anul acesta, vor mai fi deschise 16 noi santiere de desecare și de regularizare a apelor. La majoritatea acestora proiectele au fost terminate, urmînd ca îndată ce timpul va permite să înceapă executarea lucrărilor. Ele vor permite ameliorarea unei suprafeţe de 3.232 ha. Numai prin lucrările de regularizare a pîrîului Zeletin vor fi ameliorate anul acesta 900 ha. de teren supuse inundaţiilor. De asemenea, prin regularizarea pîrîului Dobrotfor, vor fi redate agriculturii 800 ha.,ar prin îndiguirea Tazlăului, în comuna Sănduleni, din raionul Tg. Ocna, va fi ferită de inundaţii o suprafaţă de 250 ha. In ceea ce priveşte lucrările de irigaţii, vor fi executate amenajări pe o suprafaţă de aproape 4.000 ha. Cele mai mari suprafeţe vor fi amenajate la gospodăriile de stat Răcăciuni, Vasile Roaită, Pufeşti, precum şi în comunele Homocea şi Ploscuţeni, din raionul Adjud, Letea Veche, din raionul Bacău, Tupilaţi, din raionul Piatra Neamţ, şi altele. CRAIOVA (de la corespondentul nostru). — Ţăranii muncitori din comuna Negoeşti, raionul Amaradia, au început construcţia prin muncă voluntară a unui dig pe malurile rîului Amaradia, menit să apere de inundaţii o suprafaţă de peste 60 ha. teren agricol deţinut de gospodăria colectivă şi de ţăranii muncitori din comună. e NOI MODELE de Încălţăminte PENTRU CEI MICI Pină 1a 12 ianuarie colectivul fabricii de încălţăminte „Carmen" din Capitală a produs peste sarcina de pian 1356 perechi de ghete pentru copii. In clişeu: Aspect din secţia de proiectare a încălţămintei din cadrul fabricii „Carmen". Şeful de brigadă Ştefan Lungu discută cu creatorul Ioan Marinescu şi cizmarul Gheorghe Sîrbu asupra noilor modele de încălţăminte pentru copii care au intrat în producţie în acest an. Foto : AGERPRES | . Cu prilejul împlinirii a 100 ani de la apariţia primei farmacopee române, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a iniţiat elaborarea unei noi farmacopee române. Farmacopeea stabileşte normele de calitate pentru toate medicamentele preparate Industrial şi totodată metodele de preparare a unor produse, metode care vor deveni obligatorii pentru toate unităţile producătoare de medicamente. După recenta intrare in rodaj a utilajelor fabricii de placaj, constructorii Combinatului forestier de la Preajba au început zilele acestea lucrările de săpături la fundaţia atelierului mecanic. A fost de asemenea stabilit amplasamentul fabricii de mobilă curbată, urmînd ca în curînd să înceapă şi aici escavarea fundaţiei. ★ în scopul îmbunătăţirii continue a activităţii cooperativelor săteşti, în cadrul Uniunii Regionale a Cooperativelor de Consum din Constanţa au început zilele trecute cursuri speciale pentru pregătirea preşedinţilor de cooperative. La aceste cursuri, care au o durată de trei luni, vor fi şcolarizaţi intr-o primă serie 20 de preşedinţi. ★ Marile magazine au fost aprovizionate cu o serie de noi mărfuri. Astfel, în magazinele alimentare s-au pus în vînzare pastă de anehois în tubilii de 56 grame, un nou sortiment de ghinden denumit „Babic", etc. în unităţile de produse industriale se găsesc aparate de radio „Tesla“, „Solistor" şi „Verdi", autoturisme „Moskvici“, noi tipuri de încălţăminte marca „Guban“ produsă la fabrica „Bela Brenner" din Timişoara, baterii normale, ţesături din fibre relon neşifonabile, etc. * La uzinele „Gheorghi Dimitrov" din Arad a avut loc o consfătuire p® ţară privind cooperarea întreprinderilor constructoare de mașini, în cadrul consfătuirii s-a analizat felul cum s-a realizat cooperarea întreprinderilor care au contribuit la fabricarea vagoanelor la uzinele „Gheorghi Dimitrov“. De asemenea act s-a alcătuit un plan de cooperare pe anul în curs. In cadrul discuţiilor s-a subliniat necesitatea specializării şi mai mult a întreprinderilor constructoare de vagoane. La uzinele chimice „Nicolae Teclu“ din Copşa Mică capacitatea de producţie a secţiei de sticlă organică s-a dublat faţă de anul trecut. Necesarul de sticlă organică pentru industria de autovehicule şi industria de mase plastice va fi astfel satisfăcut într-o mai mare măsură. ★ In vederea reducerii preţului de cost, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la secţia celuloză sulfat din cadrul fabricii „Reconstrucţia“ din Piatra Neamţ au reuşit să micşoreze consumul specific de săruri sodice cu 8 la sută. Această reducere a fost posibilă şi datorită măririi gradului de încărcare a fierbătoarelor, realizării ultor indici mai ridicaţi de utilizare a maşinilor. In felul acesta se economisesc anual circa 50.000 Iei. ★ La Iaşi au început marţi cursurile de pregătire de 6 luni în vederea examenului de admitere în clasa a 8-a în învăţământul mediu, curs seral. La cursurile de pregătire participă 430 de tineri muncitori din întreprinderile ieșene. ★ O Rohhrtffieber9 Foto ! I. BANU lama în munţi nu poţi sta locului, te atrag culmile şi văile înzăpezite. Aşadar, lăsind cota 1400 în urmă, tinerii din clişeul nostru au pornit cu schiurile pe umăr, spre alte înălţimi. Informaţie Miercuri 13 ianuarie a.c., vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Emil Bodnăraş, a primit în audienţă pe ministrul Italiei la Bucureşti, Alberto Paveli Fontana. Darea de seama publică a delegaţiei A.R.L.U.S. care a vizitat U. R. S. S. Miercuri după-amiază, la Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. din Capitală a avut loc darea de seamă publică a delegaţiei A.R.L.U.S. care a vizitat recent Uniunea Sovietică, la invitaţia Uniunii asociaţiilor sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine şi Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne. Au fost de faţă membri ai Consiliului General A.R.L.U.S., muncitori, oameni ai ştiinţei şi culturii. Au asistat de asemenea membri ai Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Au luat cuvîntul tovarăşii Marin Florea Ionescu, vicepreşedintele Consiliului General A.R.L.U.S., conducătorul delegaţiei, prof. C. Dinculescu, membru corespondent al Academiei R. P. Române, rectorul Institutului politehnic din Bucureşti, şi Spiridon Burete, secretar al Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S. Bucureşti. Subliniind călduroasa primire făcută delegaţiei A.R.L.U.S. în toate locurile vizitate, prietenia şi interesul de care ţara noastră se bucură în rîndul oamenilor sovietici, vorbitorii s-au referit pe larg la marile succese ale Uniunii Sovietice în toate domeniile de activitate, în construirea comunismului, pentru pacea şi progresul omenirii. Expunerile au fost audiate cu interes de o numeroasă asistenţă. Manifestarea s-a încheiat cu un program artistic. (Agerpres) PRONOEXPRES La tragerea concursului Pronoexpres de ieri, 13ianuarie, au fost extrase din urnă următoarele numere : 23 49 17 41 33 4. Numere de rezervă : 39 27. Fond de premii: 501.862 lei. SCURTE ŞTIRI EXTERNE GALA DE FILME ROMINEŞTI LA ATENA ATENA 13 (Agerpres). La 10 ianuarie 1960, I. Drînceanu, ambasadorul R.P.R. la Atena, a dat o gală de filme romîneşti In sala cinematografului „Astron" din Atena Au fost prezentate filmele .„Scurtă istorie“. „Pe Valea Ialomiţei“ şi „Dincolo de brazi“. Au luat parte generalul K. Ventiris, aghiotant regal, generalul K. Dovas, fost şef de stat major, amiralul Buzanis, academicienii Molas şi Orlandos, deputaţii Merkouris, Efremidis, Arapis, directorul Direcţiei Politice din Ministerul Afacerilor Străine al Greciei, Himarios, directorul general din Ministerul Educaţiei — Kouroutos, scriitori, artişti, ziarişti. Au participat, de asemenea, şefi şi membri ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Atena. Filmele prezentate s-au bucurat de succes. ZBORUL PE INSULA VICTORIA S-A EFECTUAT IN BUNE CONDITIUNI ARHANGHELSK - TASS. Un avion al aviaţiei polare sovietice, pilotat de Vitali Maslennikov, s-a înapoiat recent la baza sa, după ce a efectuat un zbor pe insula Victoria (între Spitzberg şi Ţara lui Franz Josef) unde, în luna noiembrie 1959, a fost înfiinţată o nouă staţiune polară sovietică. Experimentatul pilot sovietic a aterizat cu avionul, în condiţiile nopţii polare, pe gheaţă, transported o încărcătură de 1.200 kg, alimente, medicamente, fructe proaspete, corespondenţă. în ultimul timp, în regiunea acestei insule a bîntuit furtuna, din care cauză zborul a fost , însoţit de mari pericole. O COMUNICARE FĂCUTĂ DE PROFESOR DOCTOR COSTACHEL LA FRANCKFURT PE MAIN BERLIN — Agerpres . La invitaţia profesorului B. Rajewsky, directorul Institutului de biofizică „Max Planck“ din Franckfurt pe Main (R.F.G.) profesor doctor Costăchel, directorul Institutului de oncologie din Bucureşti, a făcut la 7 ianuarie o comunicare îrn faţa a 100 de savanţi şi medici din Franckfurt pe Main cu tema „Radioterapia protejată“, noua metodă de tratament a cancerului aplicată la Institutul de oncologie din Bucureşti. Comunicarea a fost urmărită cu mare interes şi urmată de discuţii. PERSPECTIVELE RADIOELECTRONICII MOSCOVA — TASS : La 12 ianuarie ziarul „MOSKOVSKAIA PRAVDA" a publicat un articol de acad. Aksel Berg în legătură cu perspectivele radiodeca ironicii. Folosirea undelor radio milimetrice, scrie autorul, va permite să se rezolve în cele din urmă problema radioviziunii. Cu ajutorul undelor radio, arată savantul sovietic, vom putea intr-un viitor nu prea depărtat nu numai să determinăm poziţia unor detalii îndepărtate, ci şi să observăm contururile lor. Referindu-se la perspectivele de dezvoltare a tehnicii dispozitivelor semiconductoare, acad. Berg anunţă că în viitorul apropiat la Uniunea Sovietică vor apare centrale electrice solare pe bază de semiconductoare. Cu ajutorul lor energia Soarelui se va transforma direct în energie electrică. UNUL DIN MASIVELE LANŢULUI MUNTOS BELGIQUE, DIN ANTARCTIDA VA PRIMI NUMELE ,,MUNTELE PEROV" MOSCOVA — TASS . Cunoscutul aviator polar sovietic Viktor Perov a primit o scrisoare din partea conducătorului expediţiei antarctice belgiene, De Gerlache, prin care este anunţat că unul din masivele lanţului muntos Belgique, descoperit in Antarctida, va fi numit muntele Perov. De Gerlache arată că prin aceasta se exprimă lui Perov recunoştinţa pentru că, împreună cu echipajul avionului pe care il comanda, a salvat grupul de cercetători polari belgieni care au suferit un accident în Antarctida in decembrie 1958. DEZVOLTAREA CONTINUA A PRODUCŢIEI INDUSTRIALE A R. P. MONGOLE ULAN BATOR Agerpres. — în 1960 in R. P. Mongolă se prevede dezvoltarea continuă a producţiei industriale. Producţia industrială va reprezenta in expresie valorică 590.4 milioane tugrnci şi va depăşi cu 33,3 la sută volumul producţiei globale din anul trecut. Producţia întreprinderilor Ministerului Industriei din R. P. Mongolă va creşte cu 43,6 la sută. Planurile de producţie pe anul 1960 prevăd mărirea considerabilă a extracţiei de cărbune, producţiei de energie electrică, materiale de construcţie, mărfuri de larg consum, produse alimentare. SUCCESUL CINTAREŢULUI OCTAV ENIGARESCU LA TBILISI TBILISI - TASS: La 13 ianuarie s-a încheiat turneul cunoscutului cîntăreţ român Octav Enigărescu, la Teatrul de Operă şi Balet din Tbilisi. El a interpretat rolul lui Germont din opera „Traviatta" de Verdi. Turneul cîntăreţului român în capitala Gruziei a avut un mare succes. Presa a relevat în repetate rînduri calităţile sale de cîntăreţ şi actor. Ziarul „VECERNII TBILISI“ scrie că Octav Enigărescu are o voce puternică, sonoră, frumoasă şi un timbru plăcut. O HOTARÎRE A POPULAŢIEI DIN CONGO INFERIOR. LEOPOLDVILLE — Agerpres . După cum anunţă corespondentul din Leopoldville (Congo Belgian) al agenţiei FRANCE PRESSE, cele două mari partide congoleze ,,Abako“ şi Partidul solidar african au adresat o scrisoare ministrului belgian pentru Congo şi Ruanda-Urundi. Ele anunţă că populaţia din Congo Inferior a hotărît să nu plătească impozitele pînă cind nu va fi rezolvată problema independenţei Dificultăţile Statelor Unite în relaţiile cu ţările capitaliste din Europa WASHINGTON 13 (Agerpres). — TASS transmite : Comisia pentru afacerile externe a Camerei Reprezentanţilor a Congresului american a dat publicităţii raportul cu privire la politica Statelor Unite în Europa. După cum se subliniază în raport, scopul lui este ..aprecierea politicii şi programului Statelor Unite in domeniile economic, politic şi social pe baza celor mai veridice izvoare“. Explicînd în prefaţă motivele pentru care a fost trimisă în Europa această misiune specială, membrii subcomisiei nu ascund faptul că aceasta a fost provocată de incapacitatea Statelor Unite şi a aliaţilor lor de a realiza în domeniul ştiinţei şi economiei succese la fel de mari ca cele realizate în ultimul timp de Uniunea Sovietică. Autorii raportului constată cu regret existenţa contradicţiilor şi divergenţelor între membrii N.A.TO. Ei se plîng de marile cheltuieli militare ale Statelor Unite în Europa şi consideră că partenerii lor „trebuie să-şi asume o mare parte din povara generală a apărării Occidentului“. In raport se subliniază, de asemenea, că „lipsa unităţii în cadrul N .T.O. nu poate fi pe deplin apreciată numai prin prizma opunerii Statelor Unite partenerilor noştri europeni. Actualele divergenţe politice şi economice franco-engleze şi anglogermane îşi exercită, de asemenea, influenţa. Atîta timp cît între parteneri va exista nepotrivire de păreri asupra participării lor reciproce (la alianţă — N.R.) va exista şi lipsa de dorinţă de a se repartiza mai mulţi bani în aceste scopuri". Vorbind despre acţiunile aliaţilor, care le provoacă cea mai mare nelinişte, autorii raportului scriu : „Franţa a redus în mod unilateral obligaţiile sale maritime militare faţă de N.A.T.O în Marea Mediterană. Ea a refuzat stocarea pe teritoriul ei a armei atomice aflate sub controlul comun cu Statele Unite- Cele două divizii pe care Franţa le-a repartizat pentru N.A.T.O. sunt ocupate în Algeria. La rîndul său, Anglia şi-a redus efectivul trupelor sale terestre în Europa. Atitudinea ei elastică faţă de tratativele cu Uniunea Sovietică şi rolul ei în crearea grupării celor şapte ţări împotriva celor şase ţări din piaţa comună, au de asemenea repercusiuni pentru N.A.TO.“. In urma cercetărilor efectuate la fata locului, membrii misiunii au ajuns la următoarea concluzie: ,„EUROPENII NU MAI DEPIND DE PUTEREA NOASTRA ECONOMICA. ASTAZI NOI TREBUIE SA CONDUCEM SI NU SA COMANDAM. DATORITA INTERESULUI CRESCIND FATA DE TRATATIVELE CU UNIUNEA SOVIETICA, ACEST LUCRU NE CREEAZA O POVARA GREA". Un loc important în raport îl ocupă de asemenea problemele care au Concluziile raportului întocmit de Comisia pentru Afacerile Externe a Camerei Reprezentaților a S.U.A, apărut în legătură cu crearea în Europa occidentală a celor două blocuri comerciale opuse, — Asociaţia europeană a comerţului liber, în frunte cu Anglia, şi piaţa comună, în frunte cu Germania occidentală şi Franţa. Scindarea Europei în două blocuri comerciale, se constată în raport, „poate avea urmări serioase“ pentru lumea capitalistă. Punînd întrebarea, dacă Statele Unite trebuie să-şi folosească influenţa pentru a uni cele două blocuri opuse, membrii misiunii nu pot da un răspuns precis, declarînd că aceasta este o problemă grea. Pe de o parte ei se tem, şi nu fără temei, că menţinerea acestor blocuri va intensifica divergenţele politice în rîndul aliaţilor S.U.A, ceea ce va îngreuna aplicarea politicii americane în Europa. Pe de altă parte, ei se tem că crearea unui grup economic unic al ţărilor europene poate duce la ascuţirea concurenţei dintre aceste ţari şi S.U.A. şi la ştirbirea intereselor companiilor americane. „Diferite ramuri ale industriei americane, subliniază ei, vor putea avea de suferit mult pe măsura creşterii capacităţii de concurenţă a industriei ţărilor europene ferite de un zid de protecţie", încă de pe acum, subliniază ei, se constată o reducere a exportului american în ţările Asociaţiei europene a comerţului liber şi ale pieţei comune. Ca mijloc de penetraţie în pieţele eurropene, congressmanii recomandă companiilor americane să creeze şi mai intens ca în trecut întreprinderi filiale în ţările respective şi să ocolească în felul acesta barierele vamale ridicate împotriva lor. Noul raport al grupului de congressmani americani, care s-au deplasat în misiune specială în Europa, atestă că în Statele Unite se fac simţite tot mai puternic schimbările fundamentale care s-au petrecut în ultimul timp în întreaga lume. In recomandărie lor însă, membrii misiunii încearcă să întoarcă înapoi roata istoriei şi recurg la limbajul războiului rece. Pierzîndu-şi în mod evident simţul realităţii, congressmanii americani încearcă să rezolve problema întrecerii economice dintre cele două sisteme prin crearea de piedici în calea stabilirii legăturilor comerciale reciproc avantajoase dintre ţările capitaliste şi Uniunea Sovietică. Inţelegînd probabil inconsistenţa acestei orientări, congressmanul Chester Bowles, unul din membrii misiunii, a făcut o declaraţie în completarea raportului. „In loc de a saluta, subliniază el, larga întrecere economică cu care ne ameninţă în prezent U.R.S.S. şi pentru care, prin istoria şi natura noastră am fi trebuit să fim gata, noi ne prezentăm de la bun început obosiţi şi pesimişti“. ♦ Diversiuni împotriva păcii (Urmare din pag. 1-a) rostit de Adenauer la Berlin arată că, în ciuda tuturor eforturilor puterilor occidentale de a realiza o strategie comună pentru conferinţa la nivelul cel mai înalt, concepţiile d-nului Adenauer continuă să fie diametral opuse celor britanice. Discursul rostit de cancelarul federal la Berlin scoate din nou la iveală prăpastia adîncă care există în lagărul occidental,o prăpastie care trebuie înlăturată înaintea întîlnirii dintre şefii guvernelor occidentale şi Hruşciov“. Un alt ziar britanic „NEWS CHRONICLE“ a■ iată de asemenea că „declaraţia lui Adenauer în legătură cu problema Berlinului constituie o provocare directă la adresa premierului Macmillan, deoarece Macmillan este de părere că la Geneva s-a realizat o soluţie, provizorie pentru problema Berlinului şi că la conferinţa la nivelul cel mai înalt firul trebuie reluat“. In ziarul „ PRAVDA" de ieri sunt combătute de asemenea acţiunile provocatoare ale lui Adenauer. Referindu-se la ameninţările cancelarului vest-german la adresa Uniunii Sovietice, corespondentul din Berlin al ziarului „PRAVDA" subliniază că „numai un om ca Adenauer, care şi-a pierdut complet simţul realităţii, a putut să recurgă la ameninţări grosolane de provocare la adresa Uniunii Sovietice. Probabil că cancelarul de la Bonn nu numai că nu a tras învăţămintele anului 1945 ci ignorează cu încăpăţînare faptul că trăim în anul 1960“. Acţiunile cancelarului vest german sunt considerate pretutindeni ca acte de diversiune împotriva păcii, impotriva destinderii încordării internaţionale, ca dovezi ale faptului că adepţii „războiului rece" continuă să se agite. VASILE INOAM Part. 3-a Proteste hi împotriva manifestărilor fasciste din R* 8% G* COPENHAGA 13 (Agerpres). — Opinia publică daneză este indignată de manifestările elementelor fasciste şi de acţiunile inspiratorilor lor de la Bonn. Ziarele relatează că la Copenhaga a avut loc o manifestaţie în faţa ambasadei Bonnului. Manifestanţii purtau pancarte pe care era scris : „Afară cu fasciştii!“, „Nici un fel de colaborare cu generalii hitlerişti !“. Ziarul „LANG OG FOLK“ relatează că comuniştii din Copenhaga au adoptat o rezoluţie în care se subliniază că răspunderea pentru acţiunile fasciste, revine întrutotul guvernului Adenauer care, în pofida angajamentelor internaţionale, nu a efectuat epurarea elementelor fasciste. ★ LONDRA 13 (Agerpres). — Opinia publică engleză este neliniştita de activizarea naziştilor din Germania Occidentală Pînă şi numeroase ziare burgheze din Anglia se întreabă astăzi ce anume dă naştere acestor ieşiri, unde se afla rădăcinile reînvierii fascismului german. „Ceea ce se petrece in momentul de faţă în Germania Occidentală, scrie Denis Martin, corespondentul ziaruluii „DAILY MIRROR“, care apare într-un tiraj de masă, constituie o intoxicare lentă și conştientă a tineretului german prin doctrina vechiului regim nazist". Martin declară că el a ajuns la această concluzie după ce a străbătut Germania Occidentală îtr. lung și în lat, stînd de vorbă cu sute de germani din cele mai diferite pături ale populaţiei. După cum am constatat, scrie autorul, neofasciştii sînt răspîndiţi în întregul vast păienjeniş care se întinde de la cabinetul guvernului vestgerman şi cuprinde principalele ramuri ale industriei, organele judiciare, poliţia, serviciile civile pînă la şcolile Germarniei postbelice... Toate acestea sînt absolut identice cu cele întîmplate la începutul celui de-al patrulea deceniu, în perioada detaşamentelor de asalt şi a cămăşilor brune. Actualmente, situaţia politică din Germania Occidentală evoluează „exact pe aceleași căi“.