Romînia Liberă, ianuarie 1960 (Anul 18, nr. 4734-4758)

1960-01-14 / nr. 4743

i Joi 14 January 1960 «■ Sr.­­4143 NOTE! O „scăpare din vedere“... Dispoziţiile Ministerului Agricul­turii privind, cursurile agrozootehni­ce de masă prevăd ca la sfirşitul fiec­ărei lecţii şi îndeosebi la termi­narea perioadei de şcolarizare să se facă seminarizarea participanţilor. Trustul regional Gostat Stalin a „uitat" să comunice acest lucru uni­tăţilor in subordine, fapt care are urmări negative asupra desfăşurării cursurilor. . De altfel, acesta nu este singu­rul lucru care se poate reproşa con­­ducerii acestui trust in privinţa des­făşurării invăţămintului agrozooteh­nic. Pînă acum citeva zile, în ma­joritatea gospodăriilor de stat din această regiune se ţinuseră abia 1—2 lecţii (lecţia a treia a fost predată in 58 cercuri din 186 cercuri prevă­zute). In unităţile din raioanele Cod­­r­ea, Făgăraş şi Tirnăveni, predarea­­ lecţiei a treia s-a făcut doar in ca- 8 drul a 1­4 cercuri înfiinţate. Deşi a tj ccut o lună de la data stabilită pen- 8 tru deschiderea cursurilor, in raionul 8 Mediaş, 10 cercuri prevăzute In gos- jj podăriile de stat nu funcţionează g incă. 8 Din cadrul trustului nimeni nu se g­­indeşte să îndrepte lucrurile saug poate așteaptă un îndemn special 8 de la conducerea Departamentului g Gospodăriilor Agricole de Stat ? g Universitate populară 8 neglijată g La uzinele de superfosfat și acid g I mlfuric din Năvodari s-au deschis g I In toamna anului trecut — ca d­in­­ multe alte întreprinderi industriale­­­­din regiunea Constanţa — cursurile 8 j unei universităţi populare. Oamenii, 8 ' dornici să-şi îmbogăţească cunoştin- g­­ ţele, s-au înscris în număr mare. Dar 8 j conducerea uzinei n-a asigurat crea- 8­­ rea condiţiilor necesare bunei func- g­­­ţionări a universităţii. Sălile destinate 8 î acestui scop se schimbă mereu şi de 8 j multe ori sunt neîncălzite, iar destul g ) de des se întimplă să se programeze | ! consfătuiri de producţie sau alte ac- 8 S tivită­ţi la fel de importante, tocmai g­­­in zilele şi orele fixate pentru cursuri. | Din aceste pricini nu s-au putut pre- 8 I da pînă acum debit jumătate din lec- g­­­țiile programate. Se cere conducerii jj­­­uzinei să vină în întîmpinarea dorin. 8 I tei de învățătură a muncitorilor. g I 8 I Plnă nu de mult magazinele an­- 8 § mentare erau aprovizionate pe bază 8 8 de comenzi făcute de gestionarii g I respectivelor unități ori de cite ori 1 8 era nevoie. Întreprinderea corner- 8 g dată cu ridicata pentru produse ali- 8­imentare (I.C.R.A.) a hotărlt insă8 8 ca o dată pe săptămină să se 8 g deplaseze un delegat din partea a-8 a­cesteia la fiecare unitate alimenta-1 ' ră și să ia comanda. Acest 8 g sistem este defectuos, deoarece 8 I sint dese cazuri , cirul unele pro- 8 8 duse alimentare se desfac chiar 8 g după două sau trei zile de g I la sosirea lor in magazin și sei 8 pierd alte citeva zile pină cind vine 8 g delegatul I.C.R.A. pentru a lua o | ? nouă comandă. Mai trec apoi alte 8 I două și chiar trei zile plnă se aduce “ g marfa comandată. 0 Credem că e mai bine ca gestio- 8 narii magazinelor să poată face co­ g manda ori de cite ori este nevoie,­­ pentru a asigura in acest fel pe 8 consumatori cu produsele de care g aceștia au nevoie. «Cursă specială* * | După multe insistenţe ale cetăţe- - nil­or, conducerea întreprinderii Co­­g muruile din Ploeşti a pus In circa-1 laţie an autobuz pe ruta Ploeşti 8 Vest—Centra care să transporte că- g­u­lătorii ce sosesc cu trenul la orele I * 2235. Preţul unui bilet In timpul 8 zilei pe această distanţă este de g I 0,50 lei. 8 De la ora 22,35 In sus, conducerea 8 I întreprinderii Comunale din Ploeşti g I a „găsit" de cuviinţă să stabilea- §­­ scă preţul unui bilet de 1 leu. Cre- 8­­ dem că acest lucru nu este just. In g I multe oraşe din ţară autobuzele cir- 8 I cu să chiar ţină la orele 23—24 şi 8 , preţul biletului este acelaşi ca şi In g . timpul zilei. 1. Comitetul execuţia al sfatului 8 , popular al oraşului Ploeşti are da­­g­a­toria să ia măsuri In consecinţă. 2 oooooaa>ooooooooooooooocooooooooooaoocooooocoooo 8 8 * IQOOOOOClOOOOOOOOOOOOOOOOkOQ0090000000000000001 8 8 | Un sistem defectuos ° CU SC MUR îi UI. PE MUNTE f '-y rr. ✓ iv •' '' (i im» * Situaţia reparaţiilor în S. M. T. Repararea tractoarelor şi maşinilor agricole se află în această perioadă în centrul atenţiei S.M.T.-urilor. Mecani­zatorii de la mai multe staţiuni de maşini şi tractoare, printre care Sibi­­oara şi Babadag regiunea Constanţa, Niculeşti Jianu, regiunea Galaţi, Măr­­tineşti, regiunea Baia Mare şi Chiti­la.­­ Bucureşti, au terminat reparaţiile în vederea lucrărilor agricole de pri­măvară şi folosesc ,acum timpul lucrînd la punerea în stare de bună funcţio­nare a maşinilor şi agregatelor ce vor fi utilizate în campania agricolă de vară. În regiunile Constanţa şi Baia Mare, revizia­­şi repararea utilajului prevăzut, au fost efectuate în propor­ţie de peste 80 la sută. In medie, pe ţară au fost pregătite pentru lucru peste 66 la sută din tractoarele plani­ficate în producţie în această primăva­ră, precum şi un mare număr de ma­şini agricole. Succesele obţinute se datoresc în ge­­neral măsurilor­­luate de către condu­cerile S.M.T.-urilor pentru începerea reparaţiilor mai devreme ca în alţi ani, reducerii numărului de reparaţii datorită îmbunătăţirii întreţinerii trac­­toarelor şi maşinilor, precum şi creşte­rii experienţei mecanizatorilor. La exe­cutarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor o­ contribuţie importantă o are întrecerea socialistă ce se desfă­şoară în prezent între tractorişti şi între brigăzi. Prin­­punerea în stare de funcţionare a unui număr mare de tractoare şi ma­şini, tractoriştii au început, încă din primele zile ale lunii ianuarie, acolo unde timpul a permis, diverse munci ca arături adînci, transporturi de în­grăşăminte etc. Datorită acestui fapt, ei au făcut pînă acum lucrări echiva­lente cu mii de hectare arătură nor­mală. Direcţia generală S­M-T. din Mini­sterul Agriculturii apreciază că rezul­tatele puteau fi mai mari, avînd­ în vedere condiţiile de lucru îmbunătăţite existente în actuala perioadă de repa­raţii, în regiunile Bacău, Craiova şi Iaşi, volumul reparaţiilor executate este sub posibilităţi. In S­M.T.-urile din aceste regiuni planul reparaţiilor nu a fost realizat d­ecît în proporţie de 40—50 l­a sută. Este necesar să se ia măsuri pentru impulsionarea lucrărilor, acolo unde acestea sunt rămase în urmă, ajutora­rea staţiunilor de maşini şi tractoare codaşe de către cele care au terminat reparaţiile, folosirea de piese recon­diţionate sau recuperate etc. Trebuie de asemenea să se acorde o atenţie crescîndă calităţii reparaţiilor, în scopul asigurării unei funcţionări neîntrerupte a tractoarelor pe tot timpul lucrărilor agricole. (Agerpres) AGRICULTURII — TERENURI PRODUCTIVE! BACAU (de la corespondentul nos­tru). — Anul acesta, vor mai fi des­chise 16 noi santiere de desecare și d­e regularizare a apelor. La majori­tatea acestora proiectele au­ fost terminate, urmînd ca îndată ce timpul va permite să înceapă executarea lucrărilor. Ele vor per­mite ameliorarea unei suprafeţe de 3.232 ha. Numai prin lucrările de regularizare a pîrîului Zeletin vor fi ameliorate anul acesta 900 ha. de teren supuse inundaţiilor. De aseme­nea, prin regularizarea pîrîului Do­­brotfor, vor fi redate agriculturii 800 ha.,­ar prin îndiguirea Tazlăului, în comuna Sănduleni, din raionul Tg. Ocna, va fi ferită de inundaţii o su­prafaţă de 250 ha. In ceea ce priveşte lucrările de iri­gaţii, vor fi executate amenajări pe o suprafaţă de aproape 4.000 ha. Cele mai mari suprafeţe vor fi amenajate la gospodăriile de stat Răcăciuni, Vasile Roaită, Pufeşti, precum şi în comunele Homocea şi Ploscuţeni, din raionul Adjud, Letea Veche, din raio­nul Bacău, Tupilaţi, din raionul Pia­tra Neamţ, şi altele. CRAIOVA (de la corespondentul nostru). — Ţăranii muncitori din co­muna Negoeşti, raionul Amaradia, au început construcţia prin muncă volun­tară a unui dig pe malurile rîului A­­maradia, menit să apere de inundaţii o suprafaţă de peste 60 ha. teren a­­gricol deţinut de gospodăria colectivă şi de ţăranii muncitori din comună. e NOI MODELE de Încălţăminte PENTRU CEI MICI Pină 1a 12 ianuarie colectivul fa­bricii de încălţăminte „Carmen" din Capitală a produs peste sar­cina de pian 1356 perechi de ghete pentru copii. In clişeu: As­pect din secţia de proiectare a încălţămintei din cadrul fa­bricii „Carmen". Şeful de briga­dă Ştefan Lungu discută cu crea­torul Ioan Marinescu şi cizmarul Gheorghe Sîrbu asupra noilor modele de încălţă­minte pentru copii care au intrat în producţie în acest an. Foto : AGERPRES | . Cu prilejul împlinirii a 100 ani de la apariţia primei farmacopee române, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a iniţiat elaborarea unei noi farmacopee române. Farmacopeea sta­bileşte normele de calitate pentru toa­te medicamentele preparate Industrial şi totodată metodele de preparare a u­­nor produse, metode care vor deveni o­­bligatorii pentru toate unităţile produ­cătoare de medicamente. După recenta intrare in rodaj a uti­­lajelor fabricii de placaj, constructorii Combinatului forestier de la Preajba au început zilele acestea lucrările de să­pături la fundaţia atelierului mecanic. A fost de asemenea stabilit amplasa­mentul fabricii de mobilă curbată, ur­mînd ca în curînd să înceapă şi aici escavarea fundaţiei. ★ în scopul îmbunătăţirii continue a activităţii cooperativelor săteşti, în ca­drul Uniunii Regionale a Cooperativelor de Consum din Constanţa au început zilele trecute cursuri speciale pentru pregătirea preşedinţilor de cooperative. La aceste cursuri, care au o durată de trei luni, vor fi şcolarizaţi intr-o primă serie 20 de preşedinţi. ★ Marile magazine au fost apro­vizionate cu o serie de noi mărfuri. Astfel, în magazinele alimentare s-au pus în vînzare pastă de anehois în tu­­bilii de 56 grame, un nou sortiment de ghinden denumit „Babic", etc. în uni­tăţile de produse industriale se găsesc aparate de radio „Tesla“, „Solistor" şi „Verdi", autoturisme „Moskvici“, noi tipuri de încălţăminte marca „Guban“ produsă la fabrica „Bela Brenner" din Timişoara, baterii normale, ţesături din fibre relon neşifonabile, etc. * La uzinele „Gheorghi Dimitrov" din Arad a avut loc o consfătuire p® ţară privind cooperarea întreprinderilor constructoare de mașini, în cadrul consfătuirii s-a analizat felul cum s-a realizat cooperarea întreprinderilor care au contribuit la fabricarea vagoanelor la uzinele „Gheorghi Dimitrov“. De a­­semenea act s-a alcătuit un plan de cooperare pe anul în curs. In cadrul discuţiilor s-a subliniat necesitatea spe­cializării şi mai mult a întreprinderilor constructoare de vagoane. La uzinele chimice „Nicolae Teclu“ din Copşa Mică capacitatea de produc­­ţie a secţiei de sticlă organică s-a du­blat faţă de anul trecut. Necesarul de sticlă organică pentru industria de au­tovehicule şi industria de mase plasti­ce va fi astfel satisfăcut într-o mai mare măsură. ★ In vederea reducerii preţului de cost, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la secţia celuloză sulfat din cadrul fabricii „Reconstrucţia“ din Piatra Neamţ au reuşit să micşoreze consu­­mul specific de săruri sodice cu 8 la sută. Această reducere a fost posibilă şi datorită măririi gradului de încăr­care a fierbătoarelor, realizării ultor indici mai ridicaţi de utilizare a ma­şinilor. In felul acesta se economisesc anual circa 50.000 Iei. ★ La Iaşi au început marţi cursurile de pregătire de 6 luni în vederea exame­nului de admitere în clasa a 8-a în învăţăm­ântul mediu, curs seral. La cursurile de pregătire participă 430 de tineri muncitori din întreprinderile ieșene. ★ O Rohh­rtffi­eber9 Foto ! I. BANU lama în munţi nu poţi sta locului, te atrag culmile şi văile înzăpezite. Aşadar, lăsind cota 1400 în urmă, tinerii din clişeul nostru au pornit cu schiurile pe umăr, spre alte înălţimi. Informaţie Miercuri 13 ianuarie a.c., vicepreşe­dintele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Populare Române, Emil Bod­năraş, a primit în audienţă pe minis­trul Italiei la Bucureşti, Alberto Pa­veli Fontana. Darea de seama publică a delegaţiei A.R.L.U.S. care a vizitat U. R. S. S. Miercuri după-amiază, la Casa prie­teniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. din Capitală a avut loc darea de seamă publică a delegaţiei A.R.L.U.S. care a vizitat recent Uniunea Sovietică, la invitaţia Uniunii asociaţiilor sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu ţă­rile străine şi Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne. Au fost de faţă membri ai Consiliu­lui General A.R.L.U.S., muncitori, oa­meni ai ştiinţei şi culturii. Au asistat de asemenea membri ai Ambasadei Uniunii Sovietice l­a Bucureşti. Au luat cuvîntul tovarăşii Marin Florea Ionescu, vicepreşedintele Consi­liului General A.R.L.U.S., conducătorul delegaţiei, prof. C. Dinculescu, membru corespondent al Academiei R. P. Ro­mâne,­ rectorul Institutului politehnic din Bucureşti, şi Spiridon Burete, secretar al Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S. Bucureşti. Subliniind călduroasa primire făcută delegaţiei A.R.L.U.S. în toate locurile vizitate, prietenia şi interesul de care ţara noastră se bucură în rîndul oa­menilor sovietici, vorbitorii s­-au referit pe larg la marile succese ale Uniunii Sovietice în toate domeniile de activi­tate, în construirea comunismului, pen­tru pacea şi progresul omenirii. Expunerile au fost audiate cu inte­res de o numeroasă asistenţă. Mani­festarea s-a încheiat cu un program artistic. (Agerpres) PRONOEXPRES La tragerea concursului Pronoexpres de ieri, 13­­ianuarie, au fost extrase din urnă următoarele numere : 23 49 17 41 33 4. Numere de rezervă : 39 27. Fond de premii: 501.862 lei. SCURTE ŞTIRI EXTERNE GALA DE FILME ROMINEŞTI LA ATENA ATENA 13 (Agerpres).­­ La 10 ianuarie 1960, I. Drînceanu, amba­sadorul R.P.R. la Atena, a dat o gală de filme romîneşti In sala ci­nematografului „Astron" din Atena Au fost prezentate filmele .„Scurtă istorie“. „Pe Valea Ialomiţei“ şi „Dincolo de brazi“. Au luat parte generalul K. Venti­­ris, aghiotant regal, generalul K. Dovas, fost şef de stat major, ami­ralul Buzanis, academicienii Molas şi Orlandos, deputaţii Merkouris, E­­fremidis, Arapis, directorul Direc­ţiei Politice din Ministerul Afaceri­­lor Străine al Greciei, Himarios, directorul general din Ministerul E­­ducaţiei — Kour­outos, scriitori, ar­tişti, ziarişti. Au participat, de ase­menea, şefi şi membri ai unor mi­siuni diplomatice acreditaţi la Ate­na. Filmele prezentate s-au bucurat de succes. ZBORUL PE INSULA VICTORIA S-A EFECTUAT IN BUNE CONDITIUNI ARHANGHELSK - TASS. Un avion al aviaţiei polare sovietice, pilotat de Vitali Maslennikov, s-a înapoiat recent la baza sa, după ce a efectuat un­ zbor pe insula Victoria (între Spitzberg şi Ţara lui Franz Josef) unde, în luna noiembrie 1959, a fost înfiinţată o nouă staţiune polară sovietică. Experimen­tatul pilot sovietic a aterizat cu a­­vionul, în condiţiile nopţii polare, pe gheaţă, transported o încărcătură de 1.200 kg, alimente, medicamente, fructe proaspete, corespondenţă. în ultimul timp, în regiunea acestei insule a bîn­­tuit furtuna, din care cauză zborul a fost , însoţit de mari pericole. O COMUNICARE FĂCUTĂ DE PROFESOR DOCTOR COSTACHEL LA FRANCKFURT PE MAIN BERLIN — Agerpres . La invitaţia profesorului B. Rajewsky, directorul Institutului de biofizică „Max Planck“ din Franckfurt pe Main (R.F.G.) pro­fesor doctor Costăchel, directorul In­stitutului de oncologie din Bucureşti, a făcut la 7 ianuarie o comunicare îrn faţa a 100 de savanţi şi medici din Franckfurt pe Main cu tema „Radiote­­rapia protejată“, noua metodă de tra­tament a cancerului aplicată la Insti­tutul de oncologie din Bucureşti. Co­municarea a fost urmărită cu mare in­teres şi urmată de discuţii. PERSPECTIVELE RADIOELECTRONICII MOSCOVA — TASS : La 12 ianuarie ziarul „MOSKOVSKAIA PRAVDA" a publicat un articol de acad. Aksel Berg în legătură cu perspectivele radiod­eca ironicii. Folosirea undelor radio mili­metrice, scrie autorul, va permite să se rezolve în cele din urmă problema ra­­dioviziunii. Cu ajutorul undelor radio, arată savantul sovietic, vom putea in­tr-un viitor nu prea depărtat nu numai să determinăm poziţia unor detalii în­depărtate, ci şi să observăm conturu­rile lor. Referindu-se la perspectivele de dez­­voltare a tehnicii dispozitivelor semi­conductoare, acad. Berg anunţă că în viitorul apropiat la Uniunea Sovietică vor apare centrale electrice solare pe bază de semiconductoare. Cu ajutorul lor energia Soarelui se va transforma direct în energie electrică. UNUL DIN MASIVELE LANŢULUI MUNTOS BELGIQUE, DIN ANTARCTIDA VA PRIMI NUMELE ,,MUNTELE PEROV" MOSCOVA — TASS . Cunoscutul aviator polar sovietic Viktor Perov a primit o scrisoare din partea con­ducătorului expediţiei antarctice belgiene, De Gerlache, prin care este anunţat că unul din masivele lanţului muntos Belgique, descope­rit in Antarctida, va fi numit mun­tele Perov. De Gerlache arată că prin aceasta se exprimă lui Perov recunoştinţa pentru că, împreună cu echipajul avionului pe care il co­manda, a salvat grupul de cercetă­tori polari belgieni care au suferit un accident în Antarctida in decem­brie 1958. DEZVOLTAREA CONTINUA A PRODUCŢIEI INDUSTRIALE A R. P. MONGOLE ULAN BATOR Agerpres. — în 1960 in R. P. Mongolă se prevede dezvolta­rea continuă a producţiei industriale. Producţia industrială va reprezenta in expresie valorică 590.4 milioane tugrnci şi va depăşi cu 33,3 la sută volumul producţiei globale din anul trecut. Pro­­ducţia întreprinderilor Ministerului In­­dustriei din R. P. Mongolă va creşte cu 43,6 la sută. Planurile de producţie pe anul 1960 prevăd mărirea considera­bilă a extracţiei de cărbune, producţiei de energie electrică, materiale de con­strucţie, mărfuri de larg consum, pro­duse alimentare. SUCCESUL CINTAREŢULUI OCTAV ENIGARESCU LA TBILISI TBILISI - TASS: La 13 ianuarie s-a încheiat turneul cunoscutului cîn­­tăreţ român Octav Enigărescu, la Tea­trul de Operă şi Balet din Tbilisi. El a interpretat rolul lui Germont din o­­pera „Traviatta" de Verdi. Turneul cîntăreţului român în capitala Gruziei a avut un mare succes. Presa a rele­vat în repetate rînduri calităţile sale de cîntăreţ şi actor. Ziarul „VECERNII TBILISI“ scrie că Octav Enigărescu are o voce puternică, sonoră, frumoasă şi un timbru plăcut. O HOTARÎRE A POPULAŢIEI DIN CONGO INFERIOR. LEOPOLDVILLE — Agerpres . După cum anunţă corespondentul din Leo­poldville (Congo Belgian) al agenţiei FRANCE PRESSE, cele două mari partide congoleze ,,Abako“ şi Partidul solidar african au adresat o scrisoare ministrului belgian pentru Congo şi Ruanda-Urundi. Ele anunţă că popu­laţia din Congo Inferior a hotărît să nu plătească impozitele pînă cind nu va fi rezolvată problema independenţei Dificultăţile Statelor Unite în relaţiile cu ţările capitaliste din Europa WASHINGTON 13 (Agerpres). — TASS transmite : Comisia pentru afa­cerile externe a Camerei Reprezen­tanţilor a Congresului american a dat publicităţii raportul cu privire la po­litica Statelor Unite în Europa. După cum se subliniază în raport, scopul lui este ..aprecierea politicii şi programului Statelor Unite in dome­niile economic, politic şi social pe baza celor mai veridice izvoare“. Explicînd în prefaţă motivele pentru care a fost trimisă în Europa aceas­tă misiune specială, membrii subcomi­siei nu ascund faptul că aceasta a fost provocată de incapacitatea Sta­telor Unite şi a aliaţilor lor de a rea­liza în domeniul ştiinţei şi economiei succese la fel de mari ca cele reali­zate în ultimul timp de Uniunea So­vietică. Autorii raportului constată cu regret existenţa contradicţiilor şi divergenţe­lor între membrii N.A.TO. Ei se plîng de marile cheltuieli militare ale Statelor Unite în Europa şi consideră că partenerii lor „trebuie să-şi asume o mare parte din povara generală a apărării Occidentului“. In raport se subliniază, de aseme­nea, că „lipsa unităţii în cadrul N .­T.O. nu poate fi pe deplin apre­ciată numai prin prizma opunerii Statelor Unite partenerilor noştri eu­ropeni. Actualele divergenţe politice şi economice franco-engleze şi anglo­­germane îşi exercită, de asemenea, influenţa. Atîta timp cît între parte­neri va exista nepotrivire de păreri asupra participării lor reciproce (la alianţă — N.R.) va exista şi lipsa de dorinţă de a se repartiza mai mulţi bani în aceste scopuri". Vorbind despre acţiunile aliaţilor, care le provoacă cea mai mare neli­nişte, autorii raportului scriu : „Fran­ţa a redus în mod unilateral obliga­ţiile sale maritime militare faţă de N.A.T.O­ în Marea Mediterană. Ea a refuzat stocarea pe teritoriul ei a ar­mei atomice aflate sub controlul co­mun cu Statele Unite- Cele două di­vizii pe care Franţa le-a repartizat pentru N.A.T.O. sunt ocupate în Algeria. La rîndul său, Anglia şi-a redus efec­tivul trupelor sale terestre în Europa. Atitudinea ei elastică faţă de tratati­vele cu Uniunea Sovietică şi rolul ei în crearea grupării celor şapte ţări împotriva celor şase ţări din piaţa comună, au de asemenea repercusiuni pentru N.A.TO.“. In urma cercetărilor efectuate la fata locului, membrii misiunii au a­­juns la următoarea concluzie: ,„EU­­ROPENII NU MAI DEPIND DE PU­TEREA NOASTRA ECONOMICA. ASTAZI NOI TREBUIE SA CONDU­CEM SI NU SA COMANDAM. DA­TORITA INTERESULUI CRESCIND FATA DE TRATATIVELE CU UNIU­NEA SOVIETICA, ACEST LUCRU NE CREEAZA O POVARA GREA". Un loc important în raport îl ocu­pă de asemenea problemele care au Concluziile raportului întocmit de Comisia pentru Afacerile Externe a Camerei Reprezentaților a S.U.A, apărut în legătură cu crearea în Eu­ropa occidentală a celor două blocuri comerciale opuse, — Asociaţia euro­peană a comerţului liber, în frunte cu Anglia, şi piaţa comună, în frunte cu Germania occidentală şi Franţa. Scindarea Europei în două blocuri comerciale, se constată în raport, „poate avea urmări serioase“ pentru lumea capitalistă. Punînd întrebarea, dacă Statele Unite trebuie să-şi folosească influen­ţa pentru a uni cele două blocuri o­­puse, membrii misiunii nu pot da un răspuns precis, declarînd că aceasta este o problemă grea. Pe de o parte ei se tem, şi nu fără temei, că men­ţinerea acestor blocuri va intensifica divergenţele politice în rîndul aliaţi­lor S.U.A­, ceea ce va îngreuna apli­carea politicii americane în Europa. Pe de altă parte, ei se tem că crearea unui grup economic unic al ţărilor europene poate duce­ la ascuţirea con­curenţei dintre aceste ţari şi S.U.A. şi la ştirbirea intereselor companiilor americane. „Diferite ramuri ale in­dustriei americane, subliniază ei, vor putea avea de suferit mult pe măsu­ra creşterii capacităţii de concurenţă a industriei ţărilor europene ferite de un zid de protecţie", încă de pe acum, subliniază ei, se constată o reducere a exportului ame­rican în ţările Asociaţiei europene a comerţului liber şi ale pieţei comune. Ca mijloc de penetraţie în pieţele eur­ropene, congressmanii recomandă companiilor americane să creeze şi mai intens ca în trecut întreprinderi filiale în ţările respective şi să oco­lească în felul acesta barierele vamale ridicate împotriva lor. Noul raport al grupului de congres­­smani americani, care s-au deplasat în misiune specială în Europa, atestă că în Statele Unite se fac simţite tot mai puternic schimbările fundament­­ale care s-au petrecut în ultimul timp în întreaga lume. In recomandă­­rie lor însă, membrii misiunii încear­­că să întoarcă înapoi roata istoriei şi recurg la limbajul războiului rece. Pierzîndu-şi în mod evident simţul realităţii, congressmanii americani în­cearcă să rezolve problema întrecerii economice dintre cele două sisteme prin crearea de piedici în calea sta­­bilirii legăturilor comerciale reciproc avantajoase dintre ţările capitaliste şi Uniunea Sovietică. Inţelegînd proba­bil inconsistenţa acestei orientări, congressmanul Chester Bowles, unul din membrii misiunii, a făcut o decla­­raţie în completarea raportului. „In loc de a saluta, subliniază el, larga întrecere economică cu care ne ame­ninţă în prezent U.R.S.S. şi pentru care, prin istoria şi natura noastră am fi trebuit să fim gata, noi ne pre­zentăm de la bun început obosiţi şi pesimişti“. ♦ Diversiuni împotriva păcii (Urmare din pag. 1-a) rostit de Adenauer la Berlin arată că, în ciuda tuturor eforturilor pu­terilor occidentale de a realiza o strategie comună pentru conferinţa la nivelul cel mai înalt, concepţiile d-nului Adenauer continuă să fie diametral opuse celor britanice. Discursul rostit de cancelarul fede­ral la Berlin scoate din nou la iveală prăpastia adîncă care există în lagărul occidental,o prăpastie care trebuie înlăturată înaintea în­­tîlnirii dintre şefii guvernelor occi­dentale şi Hruşciov“. Un alt ziar britanic „NEWS CHRONICLE“ a■ iată de asemenea că „declaraţia lui Adenauer în legătură cu problema Berlinului constituie o provocare directă la adresa premierului Mac­millan, deoarece Macmillan este de părere că la Geneva s-a realizat o soluţie, provizorie pentru problema Berlinului şi că la conferinţa la ni­velul cel mai înalt firul trebuie re­luat“. In ziarul „ PRAV­DA" de ieri sunt combătute de asemenea acţiunile provocatoare ale lui Adenauer. Re­­ferindu-se la ameninţările cancelaru­lui vest-german la adresa Uniunii Sovietice, corespondentul din Berlin al ziarului „PRAVDA" subliniază că „numai un om ca Adenauer, care şi-a pierdut complet simţul realită­ţii, a putut să recurgă la ameninţări grosolane de provocare la adresa Uniunii Sovietice. Probabil că can­celarul de la Bonn nu numai că nu a tras învăţămintele anului 1945 ci ignorează cu încăpăţînare faptul că trăim în anul 1960“. Acţiunile cancelarului vest germ­an sunt considerate pretutindeni ca acte de diversiune împotriva păcii, im­­potriva destinderii încordării inter­naţionale, ca dovezi ale faptului că adepţii „războiului rece" continuă să se agite. VASILE INOAM Part. 3-a Proteste h­i împotriva manifestărilor fasciste din R* 8% G* COPENHAGA 13 (Agerpres). — Opinia publică daneză este indignată de manifestările elementelor fasciste şi de acţiunile inspiratorilor lor de la Bonn. Ziarele relatează că la Copen­haga a avut loc o manifestaţie în faţa ambasadei Bonnului. Manifestanţii pur­tau pancarte pe care era scris : „Afa­ră cu fasciştii!“, „Nici un fel de cola­borare cu generalii hitlerişti !“. Ziarul „LANG OG FOLK“ relatează că comuniştii din Copenhaga au adop­tat o rezoluţie în care se subliniază că răspunderea pentru acţiunile fasci­ste, revine întrutotul guvernului Ade­nauer care, în pofida angajamentelor internaţionale, nu a efectuat epurarea elementelor fasciste. ★ LONDRA 13 (Agerpres). — Opinia publică engleză este neliniştita de ac­tivizarea naziştilor din Germania Oc­cidentală­ Pînă şi numeroase ziare bur­gheze din Anglia se întreabă astăzi ce anume dă naştere acestor ieşiri, unde se afla rădăcinile reînvierii fas­cismului german. „Ceea ce se petrece in momentul de faţă în Germania Occidentală, scrie Denis Martin, corespondentul ziaruluii „DAILY MIRROR“, care apare în­­tr-un tiraj de masă, constituie o in­toxicare lentă și conştientă a tineretu­lui german prin doctrina vechiulu­i re­gim nazist". Martin declară că el a ajuns la această concluzie după ce a străbătut Germania Occidentală îtr. lung și în lat, stînd de vorbă cu sute de germani din cele mai diferite pături ale populaţiei. După cum am constatat, scrie auto­­rul, neofasciştii sînt răspîndiţi în în­tregul vast păienjeniş care se întinde de la cabinetul guvernului vestgerman şi cuprinde principalele ramuri ale in­dustriei, organele judiciare, poliţia, serviciile civile pînă la şcolile Germar­niei postbelice... Toate acestea sînt absolut identice cu cele întîmplate la începutul celui de-al patrulea deceniu, în perioada detaşamentelor de asalt şi a cămăşilor brune. Actualmente, si­tuaţia politică din Germania Occiden­tală evoluează „exact pe aceleași căi“.

Next