Romînia Liberă, mai 1960 (Anul 18, nr. 4836-4860)
1960-05-21 / nr. 4852
Pag. 2-0 ......România liberă La a 60-a aniversare a naşterii lui Tudor Arghezi Adunărea festivă de la Ateneul R. P. R. In cinstea academicianului Tudor Arghezi, care a împlinit vârsta de 80, de ani, Academia R.P. Române şi Uniunea Scriitorilor au organizat vineri, in sala Ateneului R.P.R., o adunare, festivă. La adunare au fost prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Hie Murgulescu, ministrul Invăţămintului şi Culturii, academicieni, scriitori şi alţi oameni de artă şi cultură, numeroşi cititori şi admiratori ai poetului sărbătorit.. Un cald omagiu pentru îndelunga şi bogata sa activitate i-a adus sărbătoritului acad. .Atanase Jojă, preşedintele Academiei R. P. Române. Academicienii Mihai Beniute, prim-secretar al Uniunii Scriitorilor, Tudor Vianu şi Geo Bogza, care au luatapoi cuvîntul au relevat marea valoare a operei poetice şi publicistice a maestrului Tudor Arghezi, opera exprimînd năzuinţele poporului, făuritor al vieţii noi, preţuirea de care creaţia sa se bucură atît în ţară, cit şt peste hotare. Primit cu aplauze călduroase, a luat apoi , cuvîntul ,sărbătoritul, care a mulţumit pentru cuvintele erupţionante ce i-au fost adresate, pentru înalta apreciere a activităţii sale. ■ ' (Agerpres). * * Laudă bunului gospodar Eusebiu Cornilor membru corespondent al Academiei R.P.R. iubiţi cititori, cum băte amurgul în sala mare a Casei Scriitorilor. Fîşiile de lumină pară că răzbat de după munţii genezei, înfrumuseţînd părul alb al octogenarului, care s-a aşezat în jilţ, să ia parte la dezbaterile şedinţelor de comitet, sau să asculte, într-o seară de poezie, stanţele generaţiei tinere... După cintarea stanţelor, poeţii îşi întorc feţele îmbujorate, spre culmea înfrumuseţată de amurg şi ochii lor se măresc de fericire şi buzele lor nu mai nimeresc cuvintele, cînm Tudor Arghezi zîmbeşte mulţumit sau aplaudă... Sînt clipe unice, cu care generaţia noastră va urca în viitor şi cu care va coborî sub holdele patriei, lingă inerele şi brăţările Aga tîrşilor.. Prezenţa pretutindeni a poetului, e un îndemn necontenit pentru noi toţi, de participare la viaţa patriei, e un sfat de înţelept, adresat oamenilor de artă, să nu se mulţumească numai cu rolul comod de martori ai istoriei ci, smulgîndu-se din ispita ruginei de la încheieturi, să înşface uneltele şi să sară în mijlocul ariei prezentului, la muncă mai aprigă şi luptă... De atlte ori vedem, stunţii patriei, cu tipsiile piscurilor pline de omăt saude grămezile de străluciri solare, nu ştim de ce, printre piscuri zărim parcă tîmpiele oamenilor aleşi ai lumii întregi şi ai poporului român. Iată fruntea de geniu a lui Eminescu... Generaţii au trecut, trec şi vor trece, depunîndu-şi obolul în faţa piscului pururi tînăr. Gospodarului poeziei noastre, Tudor Arghezi, îi depunem răsplata în plină amiază a lucrului, urîndu-i ani mulţi încă în era astronavelor, în era îndrăznelii şi luceferilor cuceriţi ! Noi, l-am luat exemplu şi l-am aşezat de mult, prin energia sa, prin participarea la lucrul întregului popor muncitor, lingă marii poeţi luptători, reţii şi vigoarei depline. Sau, iată "Căderea de a aprecia înalta valoare a poeziei argheziene,o au alţii mai pricepuţi. Noi ne vom îngădui să aducem la lumina cunoştinţei cititorilor pe Tudor Arghezi cetăţeanul, prţn, ale cărui deosebite virtuţi s-au desfăşurat şi se vor' desfăşura'în larma agorei, în mijlocul freamătului. Opera domniei sale ne stă mărturie deplină că a folosit şi rata de lună, şi acul de diamant, a luat la rost oameni şi năravuri, şi de multeori, a smucit cu tot cu singe, măştile prefăcătoriei. Celebra tabletă adresată în timpul războiului, baronului Killinger a stîrnit un răsuflet de uşurare, din adîncul întregului popor român, apasat de jalea războiului şi de îngâmfarea cizmei hitleriste. Atunci, Tudor Arguezi s-a dovedit un neincovaiat caracter, riscînduşi libertatea, şi poate şi. Viaţa, dînd o lecţie , de curaj patriotic, tuturor şovăielnicilor şi laşilor, in mintea oamenilor cinstiţi, lingă lăuta maestrului şi lingă harpa cîntătoare de psalmi, s-a alăturat spada de luptă, alăturare ce-i amintea pe marele cetăţean al antichităţii, Eschyl, şi pe Li-Tai-Pe, judecătorul neîmfrînt al hanilor. L-am iubit şi crpat mult pe Tudor Arghezi după ce a arătat ţării, acoperite în trecut de noaptea sîngelui, şi această unealtă din panoplia geniului. Iar în ce-i priveşte pe oamenii de artă, domnia sa ie-a adus aminte că talentul creator e frate geamăn cu dragostea de patrie, cu îndrăzneala şi curajul, — că oricît de valoroasă ar fi zestrea talentului, dacă nu se confundă cu rîvnele milioanelor de inimi, piere ca fulgul de păpădie în primul vînt. Iată, iubiţi cititori, sala de şedinţe a Academiei... E ceasul 6 spre seară Maestrul Tudor Arghezi apare în cadrul uşii, zimbind, iar nimbul părului alb îl aseamănă cu înţelepţii vremurilor patriarhale. Se aşează în jilţ şi din clipa aceea ochii domniei sale au puterea argintului viu. participarea la seara de adunare e ca o întoarcere a tine Adunări în ţară CLUJ. (de la corespondentul nostru) — La „Casa Universitarilor" din Cluj, a avut loc aseară o festivitate închinată aniversării a 80 de ani de lanaşterea scriitorului Tudor Arghezi. Cu acest prilej au luat cuvîntul scriitorii Ion Agîrbiceanu, şi Nagy István, precum şi conf. univ. Dumitru, Isac. In cuvîntul lor vorbitorii au subliniat valoarea operei lui Arghezi care ocupă un loc de frunte în literatura romînă. Apoi artişti ai Teatrului Naţional şi ai Teatrului Maghiar de Stat din localitate, au susţinut un recital din poezia scriitorului sărbătorit. * TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru): « Vineri seara Filiala din Tg. Mureş a Uniunii Scriitorilor din R.P.R , redacţia revistei „Igaz Szó" şi Filiala Regională a R.S.C. au organizat în sala Casei de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş o serată literară închinată poetului român T. Arghezi cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la nașterea sa. Și-au dat concursul scriitori, precum şi actori ai Teatrului Secuiesc de Stat din localitate. Pentru tot ce ne-ai dăruit... Maestre, Cindva, gindeai că vei lăsa fiului drept bunuri (iapă moarte — un nume adunat pe-o parte. Acest nu- me, strălucit ani, este al tuturor fi-1 Hor ce citesc slova ta, făurită pen-1 tru întregul popor. Cu condeiul și călimara, ai săpat in brazda gra- jiului ce atît l-ai iubit, înviind fumuseţi ce zăceau in adincurile pămintului, Pentru tot ce ne-ai dă- ■ ruit — te iubim şi te preţuim — şi noi, actorii, care avem marea baca■ Vrne de a încerca să tălmăcim comoara operei tale, prin grai şi simţire. Şi cuvintele pe care mi le-ai scris odată pe marginea unor versuri spuse de mine constituie una din cele mai emoţionante preţuiri care mii s-au acordat in cariera mea. FORY ETTERLE Artist emerit al R.P.R. . 1 Intr-o geografie literară Mărţişorul stă alături de Humuleştii lui Creangă şi de Ipoteştii lui Eminescu, cu toate că, spre deosebire de aceste două, aici nu e vorba decit de o singură stradă cu nume delicat dintr-un cartier bucureştean. Tudor Arghezi spune deseori în glumă că locul de statornicire şi l-a ales din ochi acum patruzeci şi ceva de ani, în timp ce se afla, peste drum, întemniţat la închisoarea Văcăreşti. Cert este că numele străzii a intrat în circulaţie largă de vreo trei decenii, respectiv de cînd a început să apară şi în josul manuscriselor poetului, făcînd să încolţească în minţile unora legenda unui loc de nobilă retragere, pasă-mi-te prielnică scrisului. Unii dintre aceştia care mai urcă şi astăzi dealul Mărţişorului rămân consternaţi atunci cînd, în locul unei ,,chilii de taină" pe care ar fi dorit-o în vârful foişorului — „turn de fildeş" ! — află că Arghezi a scris, fără prejudecată peste tot, şi jos, în odaia cu geamuri spre răsărit şi la etaj, şi în grădină sub cireşi... La Mărţişor, toată gospodăria, cu bătătura largă, primitoare, cu grădina vastă, bine cunoscută copiilor din împrejurimi, te îndeamnă parcă să-i treci pragul. Stăpînul casei şi gospodina îşi merită faima de oameni primitori şi buni vecini. In universul domestic al poetului, în lină cu toţi ai casei şi cu fiinţele ce-i înconjoară, au intrat împrejurimile şi oamenii, in majoritate muncitori cu braţele, de care Tudor Arghezi s-a legat printr-o nefăţarnică prietenie. Gard în gard, spre apus, şade nea Ilie Tanase, parlagiul, peste drum, moş Dumitru Sprincenatu, pavator de meserie, gorjan şi el ca şi părinţii poetului, ceva mai încolo familia Popişteanu, amîndoi învăţători... Ca şi Mărţişorul, unii din ei au trecut în literatură. De pildă, nea Ilie Tănase, eroul unei tablete. Nu ştiu ce i-0 fi atras spre Arghezi; dragostea de lucrurile frumoase şi gingaşe, sinceritatea cuceritoare a poetului sau poate amîndouă ; un lucru e sigur şi anume că parlagiul a devenit unul din apropiaţii familiei. Seara tîrziu, cînd mahalaua începea să-şi doarmă cel dinţii somn, chinuit ca şi dimineaţa ce sta să vină, dinspre gospodăria lui nea Ilie prindea să se audă vioara. Era momentul solemn al zilei, cînd după munca istovitoare de la abator, parlagiul se lăsa purtat o clipă pe aripile albastre ale cîntecului... Ieşea şi poetul din odaia lui lăsînd condeiul să se odihnească pe coala de hîrtie, scrisă Pe jumătate. Stăteau de vorbă pînă tîrziu şi inima poetului se umplea de bucurie aflîndu-şi vecinul simţitor ca puţini alţii, de o sensibilitate de care erau lipsiţi adesea mulţi din cei ce se socoteau ,,pontifi ai frumosului". De la vioara Şi condei discuţia trecea la treburi gospodăreşti. De moş Mitică Sprincenatu, pavatorul a apropiat obîrşia oltenească sau dragostea comună de frumos, pentm că şi acest vecin este în felul său un artist. Mîinile lui pricepute ocrotesc lujerii gingaşi ai florilor care îi smălţuiesc grădina, unde la optzeci şi cinci de ani, roboteşte spornic printre răzoare, alături de stăpîna casei, coana Voica. Moş Dumitru potriveşte soiurile de liliac şi-ţi poate face să crească pe o singură tufă ciorchini de floare albă Şimov... Soţii Popişteanu, învăţători, astăzi pensionari, sînt mai noi în Mărţişor. — Cînd am cumpărat căsuţa am aflat că sîntem vecini cu Arghezi, ale cărui scrieri le citisem de cînd eram la ţară. Curînd am făcut cunoştinţă personal. Ne-a apropiat copiii — precizează gospodina. Ştiţi, tovarăşul Arghezi are o poezie în care e vorba şi de copiii Mărţişorului, ,Mahalaua cu cocoşi ! Are mulţi copii frumoşi“... Ii urăm maestrului Arghezi ani rodnici şi mulţi, mi-au împărtăşit la sfîrşit învăţătorii Popişteanu o dorinţă pe care speră să i-o transmită poetului şi prin viu grai. Urării i s-a alăturat Şi moş Mitică Sprincenatu şi coana Voica. Iar nea Ilie Tănase, lui Tudor Arghezi „om cu adevărat cumsecade" cum l-a calificat cu simplitate, ii va închina odată cu dorinţele de bine şi un cintec de vioară pe care poetul l-a îndrăgit, cindva, intr-o seară... BORIS BUZILA (Agerpres) Reportaj din Mărţişor Un glas al vremii Aced. Tudor Vianu cu-Tudor Arghezi împlineşte, la 21 mai, optzeci de ani de viaţă. Este un eveniment salutat de întreaga opinie lorică .« (prii, bucuroasă. sg r^ounogsga în autorul „Cuvintelor potrivite", q| „Cîntarii omului" şiai ctitor alte opere, pe unul din eei mai mari sicripton ai literaturii române, adina legat, de poporul său, cu rol hotărtor în dezvoltarea mai nouă a limbii şi artei noastre literare. începuturile lui Tudor Arghezi urcă in timp cu şaizeci şi patru de ani: primele lui versuri au apărut în 1896, in presa literară a vremii. Ne găsim deci şi în faţa celei mai lungi cariere literare, cunoscute de istoria literaturii române. Lungul interval de timp al activităţii Sale i-aîngăduit scriitorului să dezvolte toate posibilităţile geniului său şi să exercite întreaga lui influenţă. După intrarea lui Arghezi în faza maturităţii sale, arta literară a scriitorilor romîni a înaintat într-o perioadă nouă, marcată adine de inrîurirea lui. Această înrîurire a lucrat în special în domeniul poeziei lirice şi al publicisticei, dar cu repercusiuni şi asupra celorlalte genuri literare, Incit s-a putut spune, cu drept cuvînt, că într-un fel s-a scris înainte de Arghezi şi altfel după el. O analogie cu întinderea şi adîncimea influenţei exercitate de Arghezi nu găsim, în trecutul literaturii noastre,decît în cazul lui Alecsandri şi al lui Eminescu. Şi astfel, după cum epoca literară care începe cu anul 1850 a primit întipărirea profundă a lui Alecsandri, după cum de la 1880 înainte se deschide perioada eminesciană a literaturii noastre, o acţiune la fel de hotăritoare trebuie să i se recunoască lui Arghezi pentru răstimpul care începe cu anii de după primul război mondial. Astăzi, cînd privim bogata operă a lui Tudor Arghezi şi cînd căutăm s-o înţelegem în legăturile ei cu epoca , în care s-a elaborat, ne dăm seama că geniul lui Arghezi a fost pus în situaţia de a se afirma prin marea dezvoltare a criticii sociale în anii următori răscoalelor ţărăneşti din 1907, şi in perioada luptelor sociale şi politice de după 1920. Starea nenorocită a ţărănimii române atrăsese atenţia multor scriitori ai trecutului, dar aceştia nu văzuseră remediul decit în reforme parţiale sau în revenirea la „bunele timpuri“ patriarhale. Răscoalele din 1907 şi mişcarea muncitorească,intrată într-o fază mai matură a dezvoltării ei, produc în intelectualii înaintaţi ai timpului o conştiinţă mai limpede a injustei grinduiri a ţării, de atunci, o conştiinţă mai viguroasă, mai dîrză. Arghezi a dat expresie literară acestei conştiinţe. Este caracteristic deci faptul că scriitorul care s-a ţinut mult timp departe de grupările literare şi de revistele lor, găseşte prima lui tribună în revista de orientare socialistă „Viaţa socială’, apărută în 1910. Cel dinţii număr al acestei reviste, condusă de N. D. Cocea, se deschide cu poezia lui Arghezi, „Rugă de seară", în are eprei accente revoluţionare intelectualii tineri au recunoscut un glas al vremii. In „Viaţa românească“, unde versurile şi cronicile lui Arghezi încep să aparii, după 1910, în „Cronica", propria luirevistă,, scoasă împreună cu Asfer Galagtion, în 1915, în diferite ziare de după 1920, în cele două serii ale „Biletelor de papagal“, scrise aproape numai de editorul lor, Arghezi con- Strueşte o vastă operă, prin contribuţia fiecărei zile, la care se adaugă şi lucrări de întindere mai mare. Această operă adună poeme în versuri şi proză s egmentarile, pamflete,cronici de artă, romane şi naraţiuni mai scurte, o dramă, traduceri, deci o operă dintre cele mai variate în care lunga epocă a activităţii literare a lui Arghezi dobîndeşte una din reflectările ei cele mai incisive. Poet liric şi satiric), mare portretist, pamfletar înzestrat cu o rară vohermenţă a verbului, Arghezi este unul dintre scriitorii care a făcut epoca sa să se înţeleagă mai bine, în multele ei căderi şi diformităţi. Dar alături de aceste aspecte ale ooerii lui Arghezi se înălţa cîntecul lui suav şi pur, îndreptat către piscuri şi tărie, in simpatie cu tot ce este graţios, gingaş şi curat în viaţă şi în natură. Aci se găsesc germenii lumii viitoare, întrevăzută de poet în versurile amintitei poezii din 1910, adresate Infinitului : O, dă-mi puterea să scufund O lume vagă, lîncezîndă Şi să ţîşnească-apoi din fund O alta limpede şi blîndă. Coleg către orînduirea socialistă, pe care ţara se angajează după 1944, îi era deschisă lui Arghezi, nu numai prin atitudinile critice ale operei sale din trecut, dar şi prin faptul că poetul nu s-a înţeles niciodată pe sine altfel decit ca muncitor al condeiului, ca artizan al verbului. Regimul şi civilizaţia muncii au deci în Arghezi pe poetul lor, iar el li s-a alăturat şi le-a sprijinit prin partea mai nouă a operii lui. In acest timp apar două dintre cele mai însemnate opere aie poetului, ciclul „1907", evocare zguduitoare a răscoalelor, apoi „Cîntare omului", poem prometeic al progreselor umane, incepted cu desprinderea omenirii din animalitate și culminînd în ascensiunea ei către stăpînirea universului, către dreptate şi pace. Râspîndind în jurul lui aceste idei şi simţiri, aducînd limba noastră la o mare putere a evocării poetice, la forme ale supleţii şi conciziunii, care marchează o etapă mai noua şi mai înaltă în dezvoltarea ei, Tudor Arghezi se găseşte astăzi într-un punct înaintat al carierii lui, dar mereu activ şi, fecund. Fiecare săptămînă, aproape fiecare zi ne aduc o nouă pagină a poetului şi prozatorului, la fel de uimitoare prin vigoare sau delicateţe. In omagiul de admiraţie, de iubire, de recunoştinţă pe care i-l aducem astăzi lui Tudor Arghezi, se amestecă astfel bucuria de a putea saluta in el un mare scriitor de deplină rodnicie a geniului său, un martor şi un tovarăş al zilelor noastre. * ★ * Solemnitatea de la Prezidiul Marii Adunări Naţionale . Urmare din pag. Pa) spunînd: „Sînt atît de zguduit de nemeritata, prea marea onoare, făcută celor 80 de ani ai mei incit îmi pierd şi vorbirea. Nu pot găsi o frumuseţe a cuvintelor mele demnă de frumuseţea gestului care mă emoţionează. De-abia putui să creionez într-un colţ ascuns mărturisirea smeritei recunoştinţe şi îndrăzneţei mele mulţumiri intimidate“. Cei prezenţi la solemnitate l-au felicitat apoi călduros pesărbătorit. SPORT llllliii|^iilălililHliillillllliipilllJtlllţjlilllltlllllllillMyilllillii|ilW Âstă-seară, finalele campionatelor republicane de box Astă-seară stadionul Republicii din Capitală va găzdui cu începere de la ora 19 treuniunea finală a campionatelor republicane de box la sfîrşitul căreia vor fi desemnaţi campionii ţării pe anul la curs. Iată programul complet al celor 10 partide (în ordinea categoriilor) : Al. Bariciu—M. Dobrescu ; N. Mîndreanu—N. Puiu ; C. Gheorghiu— I. Turcu; I. Mihail și. .Manca; Ion Manu—Fr. Pazmani ; I. Dragnea-M. Stolian ; N. Linca—N. Şerbu ; I. Monea—P. Deca ; P. Zaharia—Gh. Negrea; ■ V. Mariuţan—M. Ghiorghioni. Ştiri • Azi şi duminică va avea loc la Budapesta un mare concurs internaţional de gimnastică la care vor participa sportivi din U.R.S.S., R.P. Chineză, R. Cehoslovacă, R. P. Romînă, Franţa şi R. P. Ungară. » Turneul internaţional de tenis de cîmp desfăşurat în capitala R.S.S. Lituaniene, a luat sfîrşit cu un frumos succes al jucătorilor din R. P. Romînă. In proba de simplu bărbaţi, Gheorghe Viziru s-a clasat pe primul loc, învingînd în finală cu 6—3, 6—2, 6—3 pe Victor Anisimov campionul R.S.F.S. Ruse. Pe locul 3 s-a clasat Tudor Bădin iar pe locul 4 Algimantas Paharokas. Proba de simplu feme, a fost ctștigată deJulieta Naiman (R.P.R.), învingătoare cu 3—6, 7—5, 8—6 în intîlnirea finală susfinptă cu Vera Filipova. • In cea de a 10-a rundă a turneului zonal de sahe la Budapesta s-au înregistrat urmiarele rezultate : Bilek — Kostr. 1-0; Matanovici — Betrok ■»/,—/, . Barcza-Golz 1-0; Uj.telky— Raeisac 1-0. Restul partidelor s.au întrerupt. Mititelu a jucat cu albele împotriva lui Clarke. In clasament conduce Barcza cu 8 puncte, urmat de Scheltinga 62 puncte şi o partidă întreruptă. Mititelu ocupă locul 8 cu 5 puncte Şi o partidă Întreruptă. • După trei runde, in turneul internaţional de şah de la Tbilisi conduce Larisa Volpert (U.R.S.S.) cu 3 puncte urmată de Kanarkovska şi Gaprindaşvili cu ctte 2 puncte fiecare. In runda lita Elisabeta Polihroniade a întrerupt în poziţie aproximativ egală cu satjista sovietică Ceaikovskaia. • Prima etapă a turului ciclist al Italiei, disputată între Roma şi Napoli (212 km.), a fost cîştigată de Dino Bruni în 6h 02'16”. In acelaşi timp au sosit Padovan (Italia) şi Desmet (Belgia). I In turneul zonal de şah de la Madrid după trei runde conduce Gligorici(Iugoslavia) cu 3 puncte urmate Donner (Olanda) cu 2 puncte și o partidă întreruptă. Simbătă 21 mai 1960 — 4852 Filmele romineşti la Cannes Corespondentă specială telefonică In ultima săptămină la Cannes satt prezentat in "concurs 25 de filme din care 12 de lung metraj. Participanţii la festival au aşteptat cu interes fiinţele din noua producţie cinematografică, in jurul cărora s-a făcut multă reclamă. „Izvorul“, o producţie suedeză realizată de Ingmar Bergman, a decepţionat prin tema banală şi mistică. Fata unei familii de ţărani, pentru a ajunge la biserică, trece printr-o pădure, unde este prinsă de ciobani şi siluită. După siluire fata este omorită in mod, bestial. Prin coincidenţă, hainele ei grji oferite spre cumpărare mamei fetei, care le recunoaşte. Tatăl fetei se răzbună cu o cruzime de nedescris. Primul cioban este înjunghiat, al doilea ars pe rug, iar al treilea este izbit de pereţi. Filmul se termină cu o filozofie mistică; : părinții fetei părăsesc corpul neînsufleţit pe locul căruia începe să izvorască apa. Scenele, de Uluire, a, fetei,' omorîrea ei, răzbunarea fetei d^'căre tatăl ei, lsînti redate, sub o formă naturalistă care a produs indigna'r'ed" multor ' spectatori prezenți la proiecţie. Cu interes, a fost aşteptat şi filmul, „Spărtura“ produs de studiourile franceze, realizat de Jack Becker, după romanul lui Giovanni. Filmul are aceeaşi temă cu filmul lui Bressin „Un condamnat la moarte, a evadat“, prezentat publicului nostru în 1957. Filmul ,,Spărtura“ se deosebește de acela prin faptul că are loc descoperirea tentativei de evadare, de către organele de pază ale închisorii. Ca realizare artistică filmul poate fi socotit printre filmele mecui prezentate la festival. De o critică bună s-au bucurat filmele „Cupid -dracul își vîră coadă“ ,oproducţie a studiourilor cehoslovace, „"Doamna cu căţelul" o producţie a studiourilor sovietice după Cehov şi „Fericirea ciripită" o comedie plină de umor, a studiourilor poloneze care se aseamănă cu „Parada lui Chariot“. * Filmul englez „Copii şi amanţi“ In regia lui Cardiff după o nuvelă a Jjprh" ■tiiruluL'JJ. „tf, l^vrpnce s-aj ric/icăj la ndrdul'celor ntai buneBmia jjrezeMate da, Festival, Uncle grotdcjr, astăruit înpresă -an aprecbt-iă- acest fSm este al doilea candidat la Marele Premiu după filmul sovietic „Balada soldatului“. Filmele romîneşti „De dragul prinţţesei“ şi „Telegrame“ au fost prezentate primul în ziua de 16 mai iaral doilea pe ziua de 19 mai. Ambelefilme s-au bucurat de succes, fiindprimite de public cu vii aplauze. Multe scene au fost aplaudate în timpul proiecţiei (episodul cu reconstituirea şi cheful. Cele două comedii romîneşti s-au bucurat de aprecieri pozitive şi din partea unor oameni de specialitate, deşi programarea lor nu a fost cea mai fericită. Zeci de cineaşti au solicitat autografe artistului poporului Gr. Vasiliu Birlic. Filmele romînești prezentate în festivalul de la Cannes au adus noi aprecieri cinematografiei romînești. I. LASCU .e ■■ m* ' rr wwp mr* A i Spectacolul Ansamblului de cintece , dansuri al Armatei Populare Naţionale a R. D. Germane Ansamblul de cîntece şi dansuri „Erich Weinert“ al Armatei Populare Naţionale a R. D. Germane a prezentat vineri seara în sala Floreasca din Capitală primul său spectacol în ţara noastră. Au asistat reprezentanţi ai Ministerului Forţelor Armate, oameni de artă şi cultură, militari,oameni ai muncii’ Au fost de faţă: Wilhjelm Biek, ambasadorul R. D. Germane la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Ansamblul a interpretat cu căldură şi deosebită virtuozitate cîntece şi dansuri inspirate din folclorul poporului german, cîntece ostăşeşti, cîntece noi de masă ale clasei muncitoare germane, precum şi cîntece sovietice. Repertoriul aoglindit viaţă nouă socialistă din RP- Germană. Interpreţii au fost îndelung aplaudaţi. Spectacolul care s-a bucurat de un frumos succes a constituit o manifestare călduroasă a prieteniei dintre poporul,român și poporul muncitor din R. D. Germană. (Agerpres) Concursul „Micilor tehnicieni“ se apropie de sfîrşit. El a antrenat şi în acest an zeci de mii de pionieri şi şcolari din întreaga ţară la o activitate interesantă, creetoare, *, f'■ M,achete de uzine şi fabrici1, miniaturi ale unor sate electrificate, unelte şi scule de tîmplărie, strungărie, turnătorie ,şi mecanică, numeroase acro.şi navomodele, obiecte de artă populară, costume naţionale, albume de fotografii etc., care au figurat de curînd în numeroase expoziţii raionale şi regionale, sunt rezultatul muncii făcute cu pasiune, răbdare şi îndemînare de către copii. Cele mai valoroase dintre aceste obiecte au fost adunate la Palatul pionierilor din Capitală unde urmează să se deschidă, peste pufin timp, expoziţia pe ţară a „Micilor tehnicieni". In aceste zile cei mai harnici„mici tehnicieni“ primesc insigna concursului. Din cei circa 15.000 pionieri şi şcolari dinn Capitală, de pildă, care au luat parte la concurs, aproape un sfert urmează să primească această insignă. (Agerpres). , Concursul „Micilor tehnicieni", organizat de C.C. a UT M. şi Ministerul Invăţămintului şi Culturii, cu scopul de a dezvolta la copii dragostea și interesul pentru munca productivă. Mărfi 24 mai la cinematograful „BATRIA" Premiera noului film romînesc r^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOcCOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCJOOÖOOOOOOOOtXtOOOOOOOO ©OCCOCOOOCOC'-X.-X'OCOCOi DOCOCCDOCOCCOOOCOOOOOOOOOO'OOCC1 OOOCOOOvUNiOC CÄ OOOO OOOOOOOOOOC30 OCOOOOOOOOOO OO OOOO OOOO OC OOOOOOl TEATKE Bărbierul din Sevilla, 19,30 : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. ; Discipolul diavolului, 15: Cuza Vodă, 20 : Naţional „I. L. Ganagiale“ (sala Comedia); Parada, 15: Surorile Bega, 20 : Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio) ; Fîntîna Blanduziei, 20: Armatei (sala Magheru) ; Viori de primăvară, 20,30: Armatei (sala Studio); Mamouret, 20 : Municipal (sala Matei Milic); Moartea unui comis voiajor, 20: Muncipal (sala F.itima Sîrbu) ; Motanul încălţat, 15: Domnişoara Nastasia, 19,30 Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti ; Britannicus, 15.30 ; Scrisori de dragoste, 20 : Tineretului ; Studentul cerşetor. 19,30 Operetă ; Liturghia de la miezul nopţii, 20 : C. Nottara (sala din Chiile) : In căutarea bucuriei, 20 C. Nottara (sala Libertatea): Revista oglinzilor, 20: C. Tănase (sala Savoi) : Ala, bala, portocala, 16,Mimi cu 5 degete, 20 : Ţăndărică (sa!.; Orfeu) : Isprăvile viteazului Heracle, 16 : Ţăndărică (sala din Academiei) : Spectacol de cîntece şi dansuri, 20 : Ansamblul de cîntece şi dansuri C.C.S. (Teatrul de vară I. V. Stalin) : Nota 10 la trapez 20.30 : Circul de Stat. Platoul Cotroceni, 20.30: Zoo-Circus Trolle Rhodin. Război şi pace (seria I) : Patria Bucureşti, Ghioia 1 1 Mai; Război ş pace (seria II) : Republica, I. Chrirpu, înfrăţirea între popoare ; Intrigă şi iubire : Elena Pavel, Magheru ; Pe jos spre rai ; Arta, G. Coşbuc, 8 Martie : Barbara : Lumina ; Pescarii din arhipelag : V Alecsandri, Volga ; In pragul vieţii : Al. Sabia, Mioriţa, Libertăţii , Lumină în întuneric : Central : Copiii minune : Victoria, N Bălcescu , Mantaua, Maxim Gorki , Irak, O intîmplare adevărată, Expoziţia de la New York, Munţii care cîntă, Micuţa Ana, Răţuştele isteţe, Pictorul Deineka , Timpuri Noi , Pentru copii : Răţoiul şi purcelul la patinaj. Pantalonaşii se poartă uscaţi. Mijloace de apărare a animalelor. De ce a plecat pisoiul. Dimineaţa Mihaelei, Floarea roşie, In ţara leneviei : 13 Septembrie ; — Pentru adulţi : Mireasa răpită : 13 Septembrie : Inimă de mamă , Tineretului ; Stele de mai ; Al Popov: Balada voinicului ; Griviţa ; Băieţii noştri : Cultural. Popular. 16 Februarie ; Ştrengarii : C David . Prima zi de pace: V Roaită; Fiara ; La doi paşi de graniţă ; Unica, Fioreasca . Enrico Caruso : T. Vi,V idimîrest 11 . Ea te iubeşte : Muna ; In iureşul focului : Moşilor ; Vasili Surikov : 23 August : Ceasul ,a oprit la miezul nopţii ; Donca Simo . Mireasa răpită: M Eminescu; Pintenul buclucaş : Ilie Pintilie ; Telegrame : 8 Mai . Pentru viaţa lui Kaspar : G Bacovia Mexicul cîntă; Drumul serii ; Blana de vizon : Olga Bancic . Războiul opiumului : 30 Decembrie . Rânîi cu noi : Aurel Viatul . Revolta petoilor : B. Delavrancea. 19: Informaţiile după amiezii : 19,05: Să învăţăm cîrnecele pioniereşti Partid, soare de mai. Versuri de Tiberiu Utan, muzica : Ion Chirescu ; 19,20 : Filmul „Pionierul“ nr. 2-1960; 19,30 : Emisiunea „In faţa hărţii“ — Coreea de sud ; 19,40: Medalion: Tudor Arghezi; 20,40: Jurnalul televiziunii ; 21 :" Ecran muzical — coregrafic : „In frumoasa lună mai". In încheiere sfaturi pentru telespectatori şi ultimele ştiri. DUMINICA 22 MAI pentru copii : Programul I: 7,13: Sub ceru-nsorit, muzică uşoară ; 9,30 : Teatru la microfon „Marea descoperire“ scenariu radiofonic de Virgil Stoenescu ; 11,40 : Fragmente din opereta „Sînge vienez“ de Johann Strauss; 16,15: Drumeţii veseli; 20: Teatru la microfon: premiera „Marie Tudor“ de Victor Hugo; 23,10: Toccata în Do major de Bach — Leo Weiner. Programul II : 8 „In excursie“ muzica uşoară; 9,30: Reviste presei străine ; 10,50 : Transmisie din sala Ateneului a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“. Dirijor : Mircea Basarab. Solistă : violonista Giocondia ’de Vito (Italia) “15,15 : Cîntăreţi care au cucerit lumea ; 14,30: La microfon : Satira şi umorul ; 16 : Vorbeşte Moscova I ; 18 : Evocări literare: Victor Hugo. Prezintă acad. Tudor Vianu ; 19,30 : Emisiune dedicată marinarilor; 21,45: Pagini alese : Astă seară citeşte artistul emerit A. Pop-Mărțiuh, 23:10: ’ Muzică de dans. CINEMA 00000000000000cx00 30a00000000000000000c50000000cx000000000 3000c3000p00000000ap0000000000a0000000a0pp0] rEHvmu 5 9 Veşti din oraşul şi raionul Arad In vederea îmbogăţirii sortimentelor de confecţii, colectivul ,,Fabricii de confecţii Arad" a trecut la executarea a peste 28 de noi modele de îmbrăcăminte de vară, dintre care 18 pentru femei. Pentru prima dată anul acesta s-au confecţionat rochii din materiale de in şi cinepă. Noile modele au fost create (Jupă, cerinţele şi gusturile cumpărătorilor. La realizarea acestora o valoroasă contribuţie, şi-au (tat-o muncitorii atelierului de citeaţi*.**1 fafrrfe'il,' hVlntr* care Rozalia, Szabó,Hoan-Poliak şi alţii. * La clubul fabricii ,Jeba“ s-a deschis recent o interesantă expoziţie cu 26 noi modele de ţesături în peste 170 poziţii noi coloristice, realizate inultimele luni de către muncitorii fabricii. Printre cele mai reuşite ţesături se nu- mără :Sibiristria“ „Măceş“ şi artele. * Harnicii colectiviști ai gospodăriei agricole colective din Sînpaul, raionul Arad, organizați și in acest an pe brigăzi de timp au terminat cea de a doua prosilă și rărltul sfeclei de zahăr de pe cele 90 de hra., iar în prezent autrecut la rărltul sfeclei furajere de pe 10 ha. ■ - -Cele 222 ha. insămîntate Cu porumb și 56 ha cu porumb siloz au fost grăpate, iar in grădina de legumip a gospodăriei s-au plantat roșii timpurii pe 22 ha, dintre care 6 ha. vor fi irigate. GH. ROSCA , corespondent pohuilar Gospodăria Agricola de Stat BANIOC Raionul Ciacova, Regiunea Timişoara oferă spre vînzare cantinelor şi întreprinderilor interesate, orez spărtură (brizură) de bună calftate, la preţul de 5,40 lei kgr. loco. depozit. Marfa se poate expedia prin C. F. R.