Romînia Liberă, mai 1960 (Anul 18, nr. 4836-4860)

1960-05-21 / nr. 4852

Pag. 2-0 ......Român­ia liberă La a 60-a aniversare a naşterii lui Tudor Arghezi A­dunăre­a festivă de la Ateneul R. P. R. In cinstea academicianului Tudor Arghezi, care a împlinit vârsta de 80, de ani, Academia R.P. Române şi Uniunea Scriitorilor au organizat vineri, in sala Ateneului R.P.R., o adunare, festivă. La adunare au fost prezenţi to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, pre­şedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Hie Murgulescu, minis­­trul Invăţămintului şi Culturii, aca­­demicieni, scriitori şi alţi oameni de artă şi cultură, numeroşi cititori şi admiratori ai poetului sărbătorit.. Un cald omagiu pentru îndelun­ga şi bogata sa activitate i-a adus sărbătoritului acad. .Atanase Jojă, preşedintele Academiei R. P. Ro­mâne. Academicienii Mihai Beniute, prim-secretar al Uniunii Scriitori­lor, Tudor Vianu şi Geo Bogza, care au luat­­apoi cuvîntul au relevat marea valoare a operei poetice şi publicistice a maestrului Tudor Ar­ghezi, opera exprimînd năzuinţele poporului, făuritor al vieţii noi, preţuirea de care creaţia sa se bucură atît în ţară, cit şt peste ho­tare. Primit cu aplauze călduroase, a luat apoi , cuvîntul ,­­sărbătoritul, care a mulţumit pentru cuvintele erupţionante ce i-au fost adresate, pentru înalta apreciere a activităţii sale. ■ ' (Agerpres). * * Laudă bunului gospodar Eusebiu Cornilor membru corespondent al Academiei R.P.R. iubiţi cititori, cum băte amurgul în sala mare a Casei Scriitorilor. Fîşi­­ile de lumină par­­ă că răzbat de după munţii genezei, înfrumuseţînd pă­rul alb al octogenarului, c­are s-a aşezat în jilţ, să ia parte la dezba­terile şedinţelor de comitet, sau să asculte­, într-o seară de poezie, stan­ţele generaţiei tinere... După cin­tarea stanţelor, poeţii îşi întorc fe­ţele îmbujorate, spre culmea înfru­museţată de amurg şi ochii lor se măresc de fericire şi buzele lor nu mai nimeresc cuvintele, cînm­ Tudor Arghezi zîmbeşte mulţumit sau a­­plaudă... Sînt clipe unice, cu care generaţia noastră va urca în viitor şi cu care va coborî sub holdele pa­triei, lingă inerele şi brăţările Aga tîrşilor.­. Prezenţa pretutindeni a poetului, e un îndemn neconte­nit pentru noi toţi, de participare la viaţa patriei, e un sfat de înţelept, adresat oamenilor de artă, să nu se mulţumească numai cu rolul comod de martori ai istoriei ci, smulgîn­­du-se din ispita ruginei de la înche­ieturi, să înşface uneltele şi să sară în mijlocul ariei prezentului, la muncă mai aprigă şi luptă... D­e atlte ori vedem, stunţii patriei, cu tipsiile piscurilor pline de omăt sau­­de grămezile de străluciri sola­re, nu ştim de ce, printre piscuri zărim parcă tîmpiele oamenilor aleşi ai lumii întregi şi ai poporului ro­mân. Iată fruntea de geniu a lui Eminescu... Generaţii au trecut, trec şi vor trece, depunîndu-şi obolul în faţa piscului pururi tînăr. Gospo­darului poeziei noastre, Tudor Ar­ghezi, îi depunem răsplata în plină amiază a lucrului, urîndu-i ani mulţi încă în era astronavelor, în era în­drăznelii şi luceferilor cuceriţi ! Noi, l-am luat exemplu şi l-am a­­şezat de mult, prin energia sa, prin participarea la lucrul întregului po­por muncitor, lingă marii poeţi luptători, reţii şi vigoarei depline. Sau, iată "Căderea de a aprecia înalta va­loare a poeziei ar­­gheziene,o au alţii mai pricepuţi. Noi ne vom îngădui să aducem la lumina cunoştinţei ci­titorilor pe­ Tudor Arghezi cetăţea­nul, prţn,­ ale cărui deosebite vir­tuţi s-au desfăşurat şi se vor' des­făşura'în larma agorei, în mijlocul freamătului. Opera domniei sale ne stă mărturie deplină că a folosit şi rata de lună, şi acul de diamant, a luat la rost oameni şi năravuri, şi de multe­­ori, a smu­cit cu tot cu singe, măştile prefăcătoriei. Cele­bra tabletă adresată în timpul răz­boiului, baronului Killinger a stîr­­nit un­ răsuflet de uşurare, din adîn­­cul întregului popor român, apasat­ de jalea războiului şi de îngâmfa­rea cizmei hitleriste. Atunci, Tudor Argu­ezi s-a dovedit un neincovaiat caracter, riscînduşi libertatea, şi poate şi. Viaţa, dînd o lecţie , de cu­raj patriotic, tuturor şovăielnicilor şi­ laşilor, in mintea oamenilor cin­stiţi, lingă lăuta maestrului şi lingă harpa cîntătoare de psalmi, s-a ală­turat spada de luptă, alăturare ce-i amintea pe marele cetăţean al anti­chităţii, Eschyl, şi pe Li-Tai-Pe, ju­decătorul neîm­frînt al hanilor. L-am iubit şi c­rpat mult pe Tudor Arghezi după ce a arătat ţării, acoperite în trecut de noaptea sîngelui, şi a­­ceastă unealtă din panoplia geniului. Iar în ce-i priveşte pe oamenii de artă, domnia sa ie-a adus aminte­ că talentul creator e frate geamăn cu dragostea de patrie, cu îndrăzneala şi curajul, — că oricît de valoroasă ar fi zestrea talentului, dacă nu se confundă cu rîvnele milioanelor de inimi, piere ca fulgul de păpădie în primul vînt. Iată, iubiţi cititori, sala de şe­dinţe a Academiei... E ceasul 6 spre seară Maestrul Tudor Arghezi apare în cadrul uşii, zimbind, iar nimbul­ părului alb îl aseamănă cu înţelepţii vremurilor patriarhale. Se aşează în jilţ şi din clipa aceea ochii domniei sale au puterea argin­tului viu. participarea la seara de adunare e ca o întoarcere a tine Adunări în ţară CLUJ. (de la corespondentul nostru) — La „Casa Universitari­lor" din Cluj, a avut loc aseară o festivitate închinată aniversării a 80 de ani de la­­naşterea scriitorului Tudor Arghezi. Cu acest prilej au luat cuvîntul scriitorii Ion Agîrbi­­ceanu, şi Nagy István, precum şi conf. univ. Dumitru, Isac. In cuvîn­­tul lor vorbitorii au subliniat va­loarea operei lui Arghezi care o­­cupă un loc de frunte în literatura romînă. Apoi artişti ai Teatrului Naţional şi ai Teatrului Maghiar de Stat din localitate, au susţinut un recital din poezia scriitorului săr­bătorit. * TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru): «­ Vineri seara Filiala din Tg. Mureş a Uniunii Scriitorilor din R.P.R , redacţia revistei „Igaz Szó" şi Filiala Regională a R.S.C. au organi­zat în sala Casei de cultură a sindi­catelor din Tg. Mureş o serată lite­rară închinată poetului român T. Ar­ghezi cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la nașterea sa. Și-au dat concursul scriitori, precum şi actori ai Teatrului Secuiesc de Stat din localitate. Pentru tot ce ne-ai dăruit... Maestre, Cindva, gindeai că vei lăsa fiului drept bunuri (iapă moarte — un­­ nume adunat pe-o parte. Acest nu-­­ me, strălucit ani, este al tuturor fi-1 Hor ce citesc slova ta, făurită pen-1 tru întregul popor. Cu condeiul și­­ călimara, ai săpat in brazda gra- j­iului ce atît l-ai iubit, înviind fu­­museţi ce zăceau in adincurile pă­­mintului, Pentru tot ce ne-ai dă- ■ ruit — te iubim şi te preţuim — şi noi, actorii, care avem marea baca■ Vrne de a încerca să tălmăcim co­moara operei tale, prin grai şi sim­ţire. Şi cuvintele pe care mi le-ai­­ scris odată pe marginea unor ver­suri spuse de mine constituie una­ din cele mai emoţionante preţuiri care mii s-au acordat in cariera mea.­­ FORY ETTERLE Artist emerit al R.P.R. .­­ 1 Intr-o geografie literară Mărţişorul stă alături de Humuleştii lui Creangă şi de Ipoteştii lui Eminescu, cu toate că, spre deosebire de aceste două, aici nu e vorba decit de o singură stradă cu nume delicat dintr-un cartier bucu­­reştean. Tudor Arghezi spune deseori în glumă că locul de statornicire şi l-a ales din ochi acum patruzeci şi ceva de ani, în timp ce se afla, peste drum, în­temniţat la închisoarea Văcăreşti. Cert este că numele străzii a intrat în circulaţie largă de vreo trei decenii, respectiv de cînd a început să apară şi în josul manuscriselor poetului, făcînd să încolţească în minţile unora legenda unui loc de nobilă retragere, pasă-mi-te prielnică scrisului.­ Unii dintre aceştia care mai urcă şi astăzi dealul Mărţişo­rului rămân consternaţi atunci cînd, în locul unei ,,chilii de taină" pe care ar fi dorit-o în vârful foişorului — „turn de fildeş" ! — află că Arghezi a scris, fără prejudecată peste tot, şi jos, în odaia cu geamuri spre răsărit şi la etaj, şi în grădină sub cireşi... La Mărţişor, toată gospodăria, cu bătătura largă, primitoare, cu gră­dina vastă, bine cunoscută copii­lor din împrejurimi, te îndeamnă parcă să-i treci pragul. Stăpî­­nul casei şi gospodina îşi merită faima de oameni primitori şi buni vecini. In universul domestic al poetului,­ în lină cu toţi ai casei şi cu fiinţele ce-i încon­joară, au intrat împrejurimile şi oa­menii, in majoritate muncitori cu braţele, de care Tudor Arghezi s-a legat prin­­tr-o nefăţarnică­ prietenie. Gard în gard, spre apus, şade nea Ilie Tanase, parlagiul, peste drum, moş Dumitru Sprincenatu, pavator de mese­rie, gorjan şi el ca şi părinţii poetului, ceva mai încolo familia Popişteanu, amîndoi învăţători... Ca şi Mărţişorul, unii din ei au trecut în literatură. De pildă, nea Ilie Tănase, eroul unei tablete. Nu ştiu ce i-0 fi atras spre Arghezi; dragostea de lucrurile frumoase şi gin­gaşe, sinceritatea cuceritoare a poetului sau poate amîndouă ; un lucru e sigur şi anume că parlagiul a devenit unul din apropiaţii familiei. Seara tîrziu, cînd mahalaua începea să-şi doarmă cel dinţii somn, chinuit ca şi dimineaţa ce sta să vină, dinspre gospodăria lui nea Ilie prindea să se audă vioara. Era mo­mentul solemn al zilei, cînd după mun­ca istovitoare de la abator, parlagiul se lăsa purtat o clipă pe aripile albastre ale cîntecului... Ieşea şi poetul din odaia lui lăsînd condeiul să se odih­nească pe coala de hîrtie, scrisă Pe jumătate. Stăteau de vorbă pînă tîrziu şi inima poetului se umplea de bucurie aflîndu-şi vecinul simţitor ca puţini alţii, de o sensibilitate de care erau lipsiţi adesea mulţi din cei ce se socoteau ,,pontifi ai frumosului". De la vioara Şi condei discuţia tre­cea la treburi gospodăreşti. De moş Mitică Sprincenatu, pava­­torul­­ a apropiat obîrşia oltenească sau dragostea comună de frumos, pentm că şi acest vecin este în felul său un ar­tist. Mîinile lui pricepute ocrotesc lu­jerii gingaşi ai florilor care îi smălţuiesc grădina, unde la optzeci şi cinci de ani, roboteşte spornic printre răzoare, ală­turi de stăpîna casei, coana Voica. Moş Dumitru potriveşte soiurile de liliac şi-ţi poate face să crească pe o singură tufă ciorchini de floare albă Şi­mov... Soţii Popişteanu, învăţători, astăzi pensionari, sînt mai noi în Mărţişor. — Cînd am cumpărat căsuţa am aflat că sîntem vecini cu Arghezi, ale cărui scrieri le citisem de­ cînd eram la ţară. Curînd am făcut cunoştinţă per­sonal. Ne-a apropiat copiii — precizea­ză gospodina. Ştiţi, tovarăşul Arghezi are o poezie în care e vorba şi de copiii Mărţişorului, ,Mahalaua cu cocoşi ! Are mulţi copii frumoşi“... Ii urăm maestrului Arghezi ani rodnici şi mulţi, mi-au împărtă­şit la sfîrşit învăţătorii Popişteanu o dorinţă pe care speră să i-o transmită poetului şi prin viu grai. Urării i s-a alăturat Şi moş Mitică Sprincenatu şi coana Voica. Iar nea Ilie Tănase, lui Tudor Arghezi „om cu adevărat cumsecade" cum l-a calificat cu simplitate, ii va închina odată cu dorinţele de bine şi un cintec de vioară pe care poetul l-a îndrăgit, cindva, intr-o seară... BORIS BUZILA (Agerpres) Reportaj din Mărţişor Un glas al vremii Aced. Tudor Vianu cu-Tudor Arghezi îm­plineşte, la 21 mai, optzeci de ani de viaţă. Este un eveni­ment salutat de întreaga opinie lorică .« (prii, bucuroasă. sg r^ounogsga în autorul „Cuvintelor potrivite", q| „Cîntarii omului" şi­­ai ctitor­­ alte opere, pe unul din eei mai mari sicrip­ton ai literaturii române, adina legat, de poporul său, cu rol hotărtor în dezvoltarea mai nouă a limbii şi artei noastre literare. începuturile lui Tudor Arghezi urcă in timp cu şaizeci şi patru de ani: primele lui versuri au apărut în 1896, in presa literară a vremii. Ne găsim deci şi în faţa celei mai lungi cariere literare, cunoscute de istoria literaturii române. Lungul interval de timp al ac­tivităţii Sale i-a­­îngăduit scriitorului să dezvolte toate posibilităţile geniu­lui său şi să exercite întreaga lui in­fluenţă. După intrarea lui Arghezi în faza maturităţii sale, arta literară a scriitorilor romîni a înaintat într-o pe­rioadă nouă, marcată adine de inrîu­­rirea lui. Această înrîurire a lucrat în special în domeniul poeziei lirice şi al publicisticei, dar cu repercusiuni şi asupra celorlalte genuri literare, Incit s-a putut spune, cu drept cuvînt, că într-un fel s-a scris înainte de Arghezi şi altfel după el. O analogie cu în­tinderea şi adîncimea influenţei exer­citate de Arghezi nu găsim, în trecutul literaturii noastre,­­decît în cazul lui Alecsandri şi al lui Eminescu. Şi ast­fel, după cum epoca literară care începe cu anul 1850 a primit întipări­­rea profundă a lui Alecsandri, după cum de la 1880 înainte se deschide perioada eminesciană a literaturii noastre, o acţiune la fel de hotări­­toare trebuie să i se recunoască lui Arghezi pentru răstimpul care începe cu anii de după primul război mon­dial. Astăzi, cînd privim bogata operă a lui Tudor Arghezi şi cînd căutăm s-o înţelegem în legăturile ei cu epoca , în care s-a elaborat, ne dăm seama că geniul lui Arghezi a fost pus în­ situ­aţia de a se afirma prin marea dez­voltare a criticii sociale în anii urmă­tori răscoalelor ţărăneşti din 1907, şi in perioada luptelor sociale şi politice de după 1920. Starea nenorocită a ţărănimii române atrăsese atenţia mul­tor scriitori ai trecutului, dar aceştia nu văzuseră remediul decit în reforme parţiale sau în revenirea la „bunele timpuri“ patriarhale. Răscoalele din 1907 şi mişcarea muncitorească,­intrată într-o fază mai matură a dezvoltării ei, produc în intelectualii înaintaţi ai timpului o conştiinţă mai limpede a injustei grind­ui­ri a ţării, de atunci, o conştiinţă mai viguroasă, mai dîrză. Arghezi a dat expresie literară acestei conştiinţe. Este caracteristic deci fap­tul că scriitorul care s-a ţinut mult timp departe de grupările literare şi de revistele lor, găseşte prima lui tri­bună în revista de orientare socialistă „Viaţa socială­’, apărută în 1910. Cel dinţii număr al acestei reviste, condusă de N. D. Cocea, se deschide cu poezia lui Arghezi, „Rugă de seară", în are eprei accente revoluţionare intelectu­alii tineri au recunoscut un glas al vremii. In „Viaţa româ­nească“, unde ver­surile şi cronicile lui Arghezi încep să aparii, după 1910, în „Cronica", propria lui­­revistă,, scoasă împreună cu Asfer Galagtion, în 1915, în diferite ziare de după­ 1920, în cele două serii ale „Bi­letelor de papagal“, scrise aproape numai de editorul lor, Arghezi con- Strueşte o vastă operă, prin contribu­ţia fiecărei zile, la care se adaugă şi lucrări de întindere mai mare. Această operă adună poeme în versuri şi proză s egmentarile, pamflete,­­cronici de artă, romane şi naraţiuni mai scurte­, o dramă, traduceri, deci o operă dintre cele­ mai variate în­ care lunga epocă a activităţii literare a lui Arghezi do­­bîndeşte una din reflectările ei cele mai incisive. Poet liric şi satiric), mare portretist, pamfletar înzestrat cu o rară voherm­enţă a verbului, Arghezi este unul dintre scriitorii care a făcut e­­poca sa să se înţeleagă mai bine, în multele ei căderi şi diformităţi. Dar alături de aceste aspecte ale ooerii lui Arghezi se înălţa cîntecul lui suav şi pur, îndreptat către piscuri şi tărie, in simpatie cu tot ce este graţios, gin­gaş şi curat în viaţă şi în natură. Aci se găsesc germenii lumii viitoare, în­trevăzută de poet în versurile amintitei poezii din 1910, adresate Infinitului : O, dă-mi puterea să scufund O lume vagă, lîncezîndă Şi să ţîşnească-apoi din fund O alta limpede şi blîndă. Coleg către orînduirea socialistă, pe care ţara se angajează după 1944, îi era deschisă lui Arghezi, nu numai prin atitudinile critice ale operei sale din trecut, dar şi prin faptul că poe­tul nu s-a înţeles nici­odată pe sine altfel decit ca muncitor al condeiului, ca artizan al verbului. Regimul şi ci­vilizaţia muncii au deci în Arghezi pe poetul lor, ia­r el li s-a alăturat şi le-a sprijinit prin partea mai nouă a operii lui. In acest timp apar două dintre cele mai însemnate opere aie poetu­lui, ciclul „1907", evocare zguduitoare a răscoalelor, apoi „Cîntare omului", poem prometeic al progreselor umane, incepted cu desprinderea omenirii din animalitate și culminînd în ascensiunea ei către stăpînirea universului, către dreptate şi pace. Râspîndind în jurul lui aceste idei şi simţiri, aducînd limba noastră la o mare putere a evocării poetice, la forme ale supleţii şi conciziunii, care marchează o etapă mai noua şi mai înaltă în dezvoltarea ei, Tudor Arghezi se găseşte astăzi într-un punct înain­tat al carierii lui, dar mereu activ şi, fecund. Fiecare săptămînă, aproape fiecare zi ne aduc o nouă pagină a poetului şi prozatorului, la fel de ui­mitoare prin vigoare sau delicateţe. In omagiul de admiraţie, de iubire, de recunoştinţă pe care i-l aducem astăzi lui Tudor Arghezi, se amestecă astfel bucuria de a putea saluta in el un mare scriitor de deplină rodnicie a geniului său, un martor şi un tovarăş al zilelor noastre. * ★ * Solemnitatea de la Prezidiul Marii Adunări Naţionale . Urmare din pag. Pa) spunînd: „Sînt atît de zguduit de ne­meritata, prea marea onoare, făcută celor 80 de ani ai mei incit îmi pierd şi vorbirea. Nu pot găsi o frumuseţe a cuvintelor mele demnă de frumuseţea gestului care mă emoţionează. De-a­­bia putui să creionez într-un colţ as­cuns mărturisirea smeritei recunoştinţe şi îndrăzneţei mele mulţumiri intimi­date“. Cei prezenţi la solemnitate l-au fe­licitat apoi călduros pe­­sărbătorit. SPORT llllliii|^iilălililHliillillllliipilllJtlllţjlilllltlllllllillMyilllillii|ilW Âstă-seară, finalele campionatelor republicane de box Astă-seară stadionul Republicii din Capitală va găzdui cu începere de la ora 19 treuniunea finală a ca­mpiona­­telor republicane de box la sfîrşitul că­reia vor fi desemnaţi campionii ţării pe anul la curs. Iată programul com­plet al celo­r 10 partide (în ordinea ca­tegoriilor) : Al. Ba­riciu—M. Dobrescu ; N. Mîndreanu—N. Puiu ; C. Gheorghiu— I. Turcu; I. Mihail ș­i. .Manca; Ion Manu—Fr. Pazmani ; I. Dragnea-­­M. Stolian ; N. Linca—N. Şerbu ; I. Mo­­­­nea—P. Deca ; P. Za­har­ia—Gh. Negrea; ■ V. Mariuţan—M. Ghiorghioni. Ştiri • Azi şi duminică va avea loc la Budapesta un mare concurs internaţio­nal de gimnastică la care vor participa sportivi din U.R.S.S., R.P. Chineză, R. Cehoslovacă, R. P. Romînă, Franţa şi­ R. P. Ungară. » Turneul internaţional de tenis de cîmp desfăşurat în capitala R.S.S. Lituaniene, a luat sfîrşit cu un frumos succes al jucătorilor din R. P. Romî­nă. In proba de simplu bărbaţi, Gheorghe Viziru s-a clasat pe primul loc, învingînd în finală cu 6—3, 6—2, 6—3 pe Victor Anisimov campionul R.S.F.S. Ruse. Pe locul 3 s-a clasat Tudor Bădin iar pe locul 4 Algiman­­tas Pah­arokas. Proba de simplu feme, a fost ctști­­gată de­­Julieta Naim­an (R.P.R.), în­vingătoare cu 3—6, 7—5, 8—6 în in­tîlnirea finală susfinptă cu Vera Fili­­pova. • In cea de a 10-a rundă a turneu­lui zonal de sah­­e la Budapesta s-­au înregistrat urmi­a­rele rezultate : Bi­­lek — Kostr.­ 1-0; Matanovici — Betrok ■»/,—­/, . Barcza-Golz 1-0; Uj.telky— Raei­sac 1-0. Restul partide­lor s.au întrerupt. Mititelu a jucat cu albele împotriva lui Clarke. In clasa­ment conduce Barcz­a cu 8 puncte, ur­mat de Scheltinga 6­2 puncte şi o par­tidă întreruptă. Mititelu ocupă locul 8 cu 5 puncte Şi o partidă Întreruptă. • După trei runde, in turneul inter­naţional de şah de la Tbilisi conduce Larisa Volpert (U.R.S.S.) cu 3 puncte urmată de Kanarkovska şi Gaprindaş­­vili cu ctte 2 puncte fiecare. In runda lit­a Elisabeta Polihroniade a în­trerupt în poziţie aproximativ egală cu satjista sovietică Ceaikovskaia. • Prima etapă a turului ciclist al Italiei, disputată între Roma şi Na­poli (212 km.), a fost cîştigată de Dino Bruni în 6­h 02'16”. In acelaşi timp au sosit Padovan (Italia) şi Des­­met (Belgia). I In turneul zonal de şah de la Madrid după trei runde conduce Gli­­gorici­­(Iugoslavia) cu 3 puncte urmat­­e Donner (Olanda) cu 2 puncte și o partidă întreruptă. Simbătă 21 mai 1960 — 4852 Filmele romineşti la Cannes Corespondentă specială telefonică In ultima săptămină­ la Cannes­ satt prezentat in "concurs 25 de film­e din care 12 de lung metraj. Participanţii la festival au aşteptat cu interes fiinţele din noua producţie cinematografică, in jurul cărora s-a făcut multă reclamă. „Izvorul“, o producţie suedeză reali­­zată de Ingmar Bergman, a decepţionat prin tema banală şi mistică. Fata unei familii de ţărani, pentru a ajunge la biserică, trece printr-o pădure, unde este prinsă de ciobani şi siluită. După siluire fata este om­orită in mod, bestial. Prin coincidenţă, hainele ei grji­ oferite spre cumpărare mamei fetei, care le recu­noaşte. Tatăl fetei se răzbună cu o cru­zime de nedescris. Primul cioban este înjunghiat, al doilea ars pe rug, iar al treilea este izbit de pereţi. Filmul se termină cu o filozofie mistică; : pă­rinții fetei părăsesc corpul neînsufleţit pe locul căruia începe să izvorască apa. Scenele, de Uluire, a, fetei,' omorîrea ei, răzbunarea fetei d^'căre tatăl ei, lsînti redate, sub o formă naturalistă care a produs indigna'r'ed" multor ' spectatori prezenți la proiecţie. Cu interes, a­ fost aşteptat şi filmul, „Spărtura“ produs de studiourile fran­ceze, realizat de Jack Becker, după romanul lui Giovanni. Filmul are aceeaşi temă cu filmul lui Bre­ssin „Un con­damnat la­­ moarte, a evadat“, prezentat publicului nostru în 1957. Filmul ,,Spărtura“ se deosebește de acela prin faptul că are loc descoperirea tentativei de evadare, de către organele de pază ale închisorii. Ca realizare artistică fil­mul poate fi socotit printre filmele m­e­cui prezentate la festival. De o critică bună s-au bucurat filmele „Cupid -dracul își vîră coadă“ ,o­­p­roduc­­ţie a studiourilor cehoslovace, „"Doamna cu căţelul" o producţie a studiourilor sovietice după Cehov şi „Fericirea ciri­pită" o comedie plină de umor, a stu­diourilor poloneze care se aseamănă cu „Parada lui Chariot“. * Filmul englez „Copii şi amanţi“ In regia lui Cardiff după o nuvelă a­ Jjprh" ■tiiruluL'JJ. „tf, l^vrpnce s-aj ric/icăj la ndrdul'celor ntai buneBmia jjrezeMate da, Festival, Uncle grotdcjr, astăruit în­­presă -an aprecbt-iă- acest fSm este al doilea candidat la Marele Premiu după filmul sovietic „Balada soldatu­lui“. Filmele romîneşti „De dragul prin­­ţţesei“ şi „Telegrame“ au fost pre­zentate primul în ziua de 16 mai iar­­al doilea pe ziua de 19 mai. Ambele­­filme s-au bucurat de succes, fiind­­primite de public cu vii aplauze. Multe scene au fost aplaudate în timpul proiecţiei (episodul cu reconsti­tuirea şi­ cheful­. Cele­ două comedii romîneşti s-au bucurat de aprecieri po­zitive şi din partea unor oameni de spe­cialitate, deşi programarea lor nu a fost cea mai fericită. Zeci de cineaşti au solicitat­­ autografe artistului po­porului Gr. Va­siliu Birlic. Filmele romînești prezentate în fes­tivalul de la Cannes au adus noi aprecieri cinematografiei romînești. I. LASCU .­­­­­e ■■ m* ' rr wwp mr* A i Spectacolul Ansamblului de cintece , dansuri al Armatei Populare Naţionale a R. D. Germane Ansamblul de cîntece şi dansuri „Erich Weinert“ al Armatei Populare Naţionale a R. D. Germane a prezen­tat vineri seara în sala Floreasca din Capitală primul său spectacol în ţara noastră. Au asistat reprezentanţi ai Ministe­rului Forţelor Armate, oameni de artă şi cultură, militari,­­oameni ai muncii­’ Au fost de faţă: Wilhjelm Biek, am­basadorul R. D. Germane la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. Ansamblul a interpretat cu căldură şi deosebită virtuozitate cîntece şi dansuri inspirate din folclorul poporu­lui german, cîntece­ ostăşeşti, cîntece noi de masă ale clasei muncitoare ger­mane, precum şi cîn­tece sovietice. Re­pertoriul a­­­oglindit viaţă nouă socia­listă din R­P- Germană. Interpreţii au fost îndelung aplaudaţi. Spectaco­lul care s-a bucurat de un frumos suc­ces a constituit o manifestare căldu­roasă a prieteniei dintre poporul,­român și poporul muncitor din R. D. Ger­mană. (Agerpres) Concursul „Micilor tehnicieni“ se apropie de sfîrşit. El a antrenat şi în acest an zeci de mii de pionieri şi şcolari din întreaga ţară la o activit­­ate interesantă, creetoare, *, f'■ M,achete de uzine şi fabrici1, minia­turi ale unor sate electrificate, unelte şi scule de tîmplărie, strungărie, tur­­­nătorie ,şi mecanică, numeroase­ acro.şi navomodele, obiecte de artă populară, costume naţionale, albume de fotogra­fii etc., care au figurat de curînd în numeroase expoziţii raionale şi regio­nale, sunt rezultatul muncii făcute cu pasiune, răbdare şi îndem­înare de către copii. Cele mai valoroase dintre aceste obiecte au fost adunate la Palatul pionierilor din Capitală unde urmea­ză să se deschidă, peste pufin timp, expoziţia pe ţară a „Micilor tehni­cieni". In aceste zile cei mai harnici­„mici tehnicieni“ primesc insigna concursu­lui. Din cei circa 15.000 pionieri şi şcolari dinn Capitală, de pildă, care au luat parte la concurs, aproape un sfert urmează să primească această insignă. (Agerpres). , Concursul „Micilor tehnicieni", or­ganizat de C.C. a­ UT­ M. şi Ministe­rul Invăţămintului şi­ Culturii, cu sco­pul de a dezvolta la copii dragostea și interesul pentru munca productivă. Mărfi 24 mai la cinematograful „BATRIA" Premiera noului film romînesc r^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOcCOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCJOOÖOOOOOOOOtXtOOOOOOOO ©OCCOCOOOCOC'-X.-X'OCOCOi DOCOCCDOCOCCOOOCOOOOOOOOOO'OOCC1 OOOCOOOvUNiOC CÄ OOOO OOOOOOOOOOC30 OCOOOOOOOOOO OO OOOO OOOO OC OOOOOOl TEATKE Bărbierul din Se­villa, 19,30 : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. ; Discipolul diavolului, 15: Cuza Vodă, 20 : Naţional „I. L. Ganagiale“ (sala Comedia); Parada, 15: Surorile Bega, 20 : Na­ţional „I. L. Caragiale“ (sala Stu­­dio) ; Fîntîna Blanduziei, 20: Arma­tei (sala Magheru) ; Viori de primă­vară, 20,30: Armatei (sala Studio); Mamouret, 20 : Municipal (sala Ma­tei Milic); Moartea unui comis voia­jor, 20: Muncipal (sala F.itima Sîrbu) ; Motanul încălţat, 15: Dom­nişoara Nastasia, 19,30 Muncito­resc C.F.R.-Giuleşti ; Britannicus, 15.30 ; Scrisori de dragoste, 20 : Ti­neretului ; Studentul cerşetor. 19,30 Operetă ; Liturghia de la miezul nopţii, 20 : C. Nottara (sala din C­hiile) : In căutarea bucuriei, 20 C. Nottara (sala Libertatea): Revista oglinzilor, 20: C. Tănase (sala Sa­voi) : Ala, bala, portocala, 16,­­Mimi cu 5 degete, 20 : Ţăndărică (sa!.;­ Orfeu) : Isprăvile viteazului Hera­cle, 16 : Ţăndărică (sala din Ac­ade­miei) : Spectacol de cîntece şi dan­suri, 20 : Ansamblul de cîntece şi dansuri C.C.S. (Teatrul­ de­­ vară I. V. Stalin) : Nota 10 la trapez 20.30 : Circul de Stat. Platoul Cotro­ceni, 20.30: Zoo-Circus Trolle Rho­din. Război şi pace (se­ria I) : Patria Bucureşti, Gh­ioia 1 1 Mai; Război ş pace (seria II) : Re­­publica, I. C­hri­rpu, înfrăţirea între popoare ; Intri­gă şi iubire : Elena Pavel, Magheru ; Pe jos spre rai ; Arta, G. Coşbuc, 8 Martie :­­ Barbara : Lumina ; Pes­carii din arhipelag : V Alecsandri, Volga ; In pragul vieţii : Al. Sabia, Mioriţa, Libertăţii , Lumină în întu­neric : Central : Copiii minune : Vic­toria, N Bălcescu , Mantaua, Maxim Gorki , Irak, O intîmplare adevă­rată, Expoziţia de la New York, Mun­ţii care cîntă, Micuţa Ana, Răţuştele isteţe, Pictorul Deineka , Timpuri Noi , Pentru copii : Răţoiul şi purce­lul la patinaj. Pantalonaşii se poartă uscaţi. Mijloace de apărare a anima­lelor. De ce a plecat pisoiul. Dimi­neaţa Mihaelei, Floarea roşie, In ţara leneviei : 13 Septembrie ; — Pentru adulţi : Mireasa răpită : 13 Septembrie : Inimă de mamă , Ti­neretului ; Stele de mai ; Al Popov: Balada voinicului ; Griviţa ; Băieţii noştri : Cultural. Popular. 16 Fe­bruarie ; Ştrengarii : C David . Prima zi de pace: V Roaită; Fia­­ra ; La doi paşi de graniţă ; Uni­ca, Fioreasca . Enrico Caruso : T. V­i,V idimîrest 11 . Ea te iubeşte : Mun­a ; In iureşul focului : Moşilor ; Vasili Surikov : 23 August : Ceasul ,­a oprit la miezul nopţii ; Donca Simo . Mireasa răpită: M Eminescu; Pintenul buclucaş : Ilie Pintilie ; Telegrame : 8 Mai . Pentru viaţa lui Kaspar : G Bacovia Mexicul cîntă; Drumul serii ; Blana de vizon : Olga Bancic . Războiul opiumului : 30 De­cembrie . Rân­îi cu noi : Aurel Viat­ul . Revolta petoilor : B. Delavran­cea. 19: Informaţiile după amiezii : 19,05: Să învăţăm cîrn­e­­cele pioniereşti Partid, soare de mai. Versuri de Ti­­beriu Utan, muzica : Ion Chirescu ; 19,20 : Filmul „Pionierul“ nr. 2-1960; 19,30 : Emisiunea „In faţa hărţii“ — Coreea de sud ; 19,40: Medalion: Tudor Arghezi; 20,40: Jurna­lul te­leviziunii ; 21 :" Ecran muzical — co­regrafic : „In frumoasa lună mai". In încheiere sfaturi pentru telespec­tatori şi ultimele ştiri. DUMINICA 22 MAI pentru copii : Programul I: 7,13: Sub ceru-nsorit, mu­zică uşoară ; 9,30 : Teatru la microfon „Marea descoperire“ scenariu radiofonic de Virgil Stoe­­nescu ; 11,40 : Fragmente din ope­reta „Sînge vienez“ de Johann Strauss; 16,15: Drumeţii veseli; 20: Teatru la microfon: premiera „Marie Tudor“ de Victor Hugo; 23,10: Toccata în Do major de Bach — Leo Weiner. Programul II : 8 „In excursie“ muzica uşoară; 9,30: Reviste presei străine ; 10,5­0 : Transmisie din sala Ateneului a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „Geo­rge Enescu“. Dirijor : Mircea Basarab. Solistă : violonista Gio­­condia ’de Vito (Italia) “­15,15 : Cîn­­­tăreţi care au cucerit lumea ; 14,30: La microfon : Satira şi umorul ; 16 : Vorbeşte Moscova I ; 18 : Evocări literare: Victor Hugo. Prezintă acad. Tudor Vianu ; 19,30 : Emisiune dedi­­cată marinarilor; 21,45: Pagini a­lese : Astă seară citeşte artistul eme­rit A. Pop-M­ărțiuh, 23:10: ’ Muzică de dans. CINEMA­ ­00000000000000cx­00 30a00000000000000000c50000000cx000000000 3000c3000p00000000ap0000000000a0000000a0pp0] rEHvmu 5 9 Veşti din oraşul şi raionul Arad In vederea îmbogăţirii sortimentelor de confecţii, colectivul ,,Fabricii de confecţii Arad" a trecut la executarea a peste 28 de noi modele de îmbrăcă­­minte de vară, dintre care 18 pentru femei. Pentru prima dată anul acesta s-au confecţionat rochii din materiale de in şi cinepă. Noile modele au fost create (Jupă, cerinţele şi gusturile cu­m­părătorilor. La realizarea acestora o valoroasă con­tribuţie, şi-au (tat­-o muncitorii atelieru­lui de citeaţi*.**1 fafrrfe'il,' hVlntr* care Rozalia, Szabó,­Hoan-Poliak şi alţii. * La clubul fabricii ,Jeba“ s-a deschis recent o interesantă expoziţie cu 26 noi modele de ţesături în peste 170 po­ziţii noi coloristice, realizate in­­­ulti­­mele luni de către muncitorii fabricii. Printre cele mai reuşite ţesături se nu-­ mără :Sibiristria“ „Măceş“ şi artele. * Harnicii colectiviști ai gospodăriei agricole colective din Sînpaul, raionul Arad, organizați și in a­cest an pe brigăzi de timp au terminat cea de a­­ doua prosilă și rărltul­ sfeclei de zahăr de pe cele 90 de hra., iar­ în prezent au­­­trecut la rărltul sfeclei furajere de pe 10 ha. ■ - -Cele 222 ha. insămîntate Cu porumb și 56 ha cu porumb siloz au fost gră­­pate, iar in grădina de legumip a gos­podăriei s-au plantat roșii timpurii pe 22 ha, dintre care 6 ha. vor fi irigate. GH. ROSCA , corespondent pohuilar­­ Gospodăria Agricola de Stat BANIOC Raionul Ciacova, Regiunea Timişoara oferă spre vînzare cantinelor şi întreprinderilor interesate, orez spărtură (brizură) de bună calftate, la preţul de 5,40 lei kgr. loco. de­pozit. Marfa se poate expedia prin C. F. R.

Next