România Liberă, aprilie 1961 (Anul 19, Nr. 5121-5146)

1961-04-08 / nr. 5127

Pact. 2-a e­ra privit — și nu fără emoție — cu cîteva zile în urmă, întoarcerea copiilor din re­centa vacanță de primăvară. Ei a­­duceau, ca la niște adevărate tro­fee, plante din munții Bucegilor presate cu grijă în caiete cu scoar­țe tari, vederi din Sinaia, Brașov, Iași, și din multe alte părți. Toate acestea, pe care se fereau cu grijă și le arătau cu mîndrie tuturor, nu le primiseră în dar, ci se luaseră cu mîinile lor. Fiindcă prin Oficiul Național de Turism „Carpați“, peste 10.000 de copii din orașele patriei noastre au făcut în zilele vacanței de primăvară numeroase excursii organizate de școală și co­mitetele de părinți. Din Timișoara au venit in București sute de elevi ai­­ școlilor elementare și medii. Capitala s< n-a fost pentru ei decit un scurt po­­­* pas, ca instalați în confortabilele, ele­gantele și rapidele autocare, să facă înconjurul marelui oraș, ori să vadă minunatul șirag de blocuri ce în­conjoară noua sală a Palatului R.P.R. Apoi au pornit mai departe în excursie spre Sinaia și spre Dof­­tana. S-au oprit o clipă lingă zidurile vechii închisori, au pășit cu sin­­ciune pe poarta acestei înfricoșă­toare temniți, mărturie a terorii re­gimului burghezo-moșieresc, în care au fost închiși cu mulți ani în urmă cei mai buni fii ai poporului nos­tru. Dar elevii timișoreni n-au fost singurii care au trecut prin aceste locuri în însoritele zile ale vacan­ței de primăvară. Le-au urmat ele­vii veniți de pe țărmurile Mării Negre, elevii din bătrîna cetate a Clujului, copiii din Iași, din Galați. Sate de elevi din Iași și împrejurimi au vizitat hidrocentrala de la Bicaz, fabrica de rulmenți de la Bîrlad. Dar în numărul celor peste 10.000 de elevi care au străbătut drumurile patriei și locurile ei minunate, nu sunt cuprinși toți acei care în timpul vacanței de primăvară au petrecut zile minunate. Nu sunt cuprinse școli întregi care au făcut vizite altor școli din țară, nu sunt cuprinse excursiile micilor natura­list, ca și multe alte lucruri și fapte. Așa a fost de pilda excursia eleve­lor școlii medii nr. 10 „Zoia Kos­modemianskaia“ din București care au vizitat Iașul. Ca bune prietene, elevele liceului ieșan „Oltea Doam­na“ le-au găzduit pe colegele lor bucureștene, le-au arătat noile con­strucții ale vechiului oraș moldove­nesc, în acest timp elevi din Con­stanța, Brașov, Huși, Sibiu și din ce multe alte orașe ale patriei au fost­­ găzduiți în școlile Capitalei. Minunatele zile de vacanță petre­cute sunt o mărturie a felului în care partidul nostru a asigurat o copilărie fericită tinerei generații. Cîntecul elevilor a răsunat vioi. Zi­lele de vacanță au însemnat zile de odihnă dar și de îmbogățire a cu­noștințelor, căci au văzut cu ochii lor mărețe construcții ale socia­­­­­lismului ridicate de părinții lor conduși de partid. Este meritorie activitatea desfășu­rată de cadrele didactice care i-au­­­ însoțit pe tinerii excursioniști ajutîn­­du-i să se bucure din plin de aceste zile de vacanță. VICTOR TEQDQRU ~~ #xeur síi^I In comuna Topolovățul Mare, raionul Lugoj, sunt mulți 10 de colec­tiviști care învață să evite la acordeon și la Instrumente de alamă pentru fanfare. In clișeul Pava Constantin, Condurache Constantin, Cojocaru Mărioara și Boga și Emilia sunt printre cei mai sârguincioși. Foto » AGERPRBS România liberă Despre cărți cu autorii lor Poezia frumuseții de fiecare zi Sunt trei ani de când publicul cititor a primit cu satisfacție volumul „Virite­­le anului“ de Nina Cassian, socotit pe drept una din aparițiile literare de seamă ale lui 1957. Cărțile următoare au menținut numele poetei pe lista noutăților de librărie, îndeosebi la ru­brica literaturii pentru copii, pe care scriitoarea părea că o frecventează, a­­proape exclusiv, după publicarea unui itinerar liric bulgar : „Dialogul viațului cu marea“ (1958). „ Aveau­ în vedere un popas mai îndelungat în poezia pen­tru „cei mici“ sau trebuie să considerăm tăcerea dv. o pro­misiune pentru noi, vîrstni­­cii? — Din cine înțeleg, ultima parte a întrebării așteaptă „justificarea“ timpu­lui scurs de la apariția volumelor mele „pentru adulți­"... Textul cărților pentru copii, apărute de curînd, însoțesc niș­te imagini destinate cititorilor de vîrsta cea mai fragedă (de fapt privitori și ascultători), el nu are, așadar o va­­­dere­­ autonomă. In acest răstimp am lucrat la două volume care urmează să apară peste cîteva săptâmîni : „Spectacol în aer liber" și „Sărbătorile zilnice“. — Potrivit mărturisirilor dv. pu­blicate cîndva în presa litera­ră, și apariției poemului în „Viața romînească“ primul volum este o monografie liri­că a iubirii. Cunoaștem mai puține lucruri în legătură cu „Sărbătorile zilnice" des­pre care v-am ruga să ne vorbiți. — In partea întîia, volumul are ca­racterul unei suite de „reportaje“ liri­ce iar din enumerarea cîtorva puncte de itinerar — Hunedoara, Valea Jiu­lui, Bucecea, Dobrogea colectivizată — vă puteți da seama că mi-am propus să urmăresc aspecte ale realității socialis­te acolo unde, ca în atîtea alte părți, ritmul construcției se desfășoară în im­petuoasa lui plenitudine. Al doilea ciclu include poezii despre copilărie, prietenie și dragoste. O se­rie de probleme de etică, de conduită umană și socială intr-o formă apro­piată de poezia de meditație, le-am strîns în partea finală a volumului care se cheamă „Respirația oceanului“, denumire inspirată de titlul cunoscutului roman al lui Leonid Leonov „Drumul spre ocean“, drumul spre orînduirea comunistă. In sfîrșit, o altă secțiune a cărții despre care nu v-am vorbit încă, are un caracter dedicativ, omagial, de unde și denumirea de „Omagii". Sunt versuri închinate oamenilor înaintați de altă dată și oamenilor din vremea noastră. — îmi amintesc că volumul „Vîrstele anului“ trezise din partea criticii susținerea că una din coordonatele liricii dv. este „arta de a dezvălui feeria cotidianului“, frumuse­țea realităților noi ce ne în­conjoară. Din cele ce mi-ați spus am înțeles că și „Sărbă­torile zilnice“ se situează pe aceeași linie, a ancorării în cotidian. — Mă preocupă intr-adevăr dezvălu­irea frumuseților de toate zilele, din preajma noastră și din noi. Este vorba aici de o stare lăuntrică subiectivă, că­reia versurile mele de poetă a acestor zile și de comunistă, trebuie să îi fie ecoul, pentru că sunt simțăminte, pro­prii tuturor oamenilor care participăm la uriașul act colectiv ce se înfăptu­iește acum­­ socialismul, desăvârșirea construirii lui. Este continua bucurie de viață, elanul care nu îngăduie bla­zarea, fără să înțeleg prin aceasta o stare festivă ci receptivitatea la frumu­sețile pe care ți le aduce participarea activă la viață. Meschinăria, zgîrcenie in perceperea vieții, suficiența și măr­ginirea purcea­ toate din vechea orin­duire care prin însăși esența ei con­damna omul la individualism și la pre- De vorbă cu­­ Nina Cassian | Judecăți. Poezia dinlăuntrul nostru în­florește cu atit mai mult cu cit el îi răspunde la fiecare pas, climatul vie­ții pe care o trăim, in această viață poezia se găsește oriunde, și în as­pectele aparent banale , rămine doar ca och­iul înzestrat, „ochiul Roentgen" să le poate detecta extrăgînd esențele. — In „Vîrstele anului“ vă afir­mați cu valoroase rezultate, pe linia pamfletului politic, mă refer la ciclurile ,,Muzeul de antichități“ și „Cancerul lumii“. Ați continuat această direcție? — In mică măsură. M-am simțit în­clinată să combat vechiul prin elogie­rea noului. Am socotit că nu trebuie să mă mărginesc la o simplă enunțare a noului, căutînd să pătrund complexitatea, sensurile realităților po­zitive din jurul nostru. In ce măsură am izbutit, se vor pronunța cititorii. — Din cele ce ne-ați mărturisit acum, ca și din versurile an­terioare rezultă permanența în lirica dv. a unui motiv te­matic : îmbogățirea interioară a omului sub influența celei mai umaniste învățături, mar­­xism-leninismul. Bănuiesc că în proiectele dv. de viitor stă preocuparea de a înfățișa mai departe profilul etic al omului nou, problemele sale de conștiință... — Intr-adevăr, întrebarea vine în întîmpinarea unei arzătoare do­rințe. Port de multă vreme în minte un proiect temerar, un proiect a cărui înfăptuire îmi va lua ani îndelungați, poate zece, poate mai mulți. Aș vrea să scriu poemul unui Faust al zilelor noastre. Zilele pe care le trăim noi astăzi au născut un alt Faust, reprezentantul u­­manității triumfătoare și superioare care n-are de plătit nimănui, cu prețul conștiinței, setea de cunoaștere. Acest poem la care gîndesc cu pasiune il văd ca un elogiu al celui mai strălu­cit reprezentant al comunității umane, geniul fericit, luminos - omul comunist. BORIS BUZILA PS ECRANE „Mîndru fiu al Africii" Cinematografia, într-o măsură mai mare decît celelalte arte, slujește memoriei co­lective a umanității, prin argumentul viu al imaginii, căreia nu i se poate con­testa autenticitatea documentară. Pe acest argument se întemeiază și un scurt jur­nal care reconstituie un moment caracte­ristic al tragediei congoleze : acțiunea odioasă pusă la cale de colonialiști și dusă la îndeplinire de către slugile lor, în vederea exterminării fizice a primului ministru, Patrice Lumumba. Filmul ilus­trează cu probe acuzatoare comportarea ci­nică a colonialiștilor față de Patrice Lu­mumba, ca fiind o comportare obișnuită față de africani, pe care vreme îndelun­gata i-au jefuit și oprimat. De astădată însă, intervenția lor brutală­ împotriva su­veranității tinerei republici congoleze nu ar fi fost cu putință, dacă comandamentul trupelor O.N.U. și secretarul general, Dag Hammarskjoe­d, și-ar fi îndeplinit așa cum se cuvine, mandatul dat. Imaginile fil­mate la fața locului, dezmint cuvintele mieroase ale lui Dag Hammarskjoeîd, care intrînd în cîrdășie cu Chombe, Kasavubu, Mobutu și ceilalți slugoi imperialiști, a făcut jocul unor interese străine, pregătind uciderea lui Patrice Lumumba, dezmem­brarea țării și menținerea ocupației bel­giene. De o concizie impresionantă, această creație recentă a studiourilor sovietice constituie o contribuție de preț la propa­garea adevărului despre Congo și demas­carea colonialiștilor, precum și un omagiu adus memoriei marelui patriot congolez. „Sărbătoarea Cubei revoluționare“ Folosind maniera instantaneului cinematografic, operatorii sovietici Roman Karmen și V. Kiseliov au realizat o elocventă trecere în revistă a elanului de luptă revo­luționară a poporului Cubei în ima­ginile filmate de ei cu prilejul ani­versării zilei când insurgenții conduși de Fidel Castro au pornit lupta îm­potriva dictaturii lui Batista, în obiec­tiv apare Havana, capitala eroicei Cube. Pe clădirile moderne, impună­toare, în birourile cărora, altădată, imperialiștii își calculau profiturile, flutură acum drapele și lozinci. Ele exprimă convingerea poporului cuban că de acum înainte nimeni și nimic nu-i mai poate asupri, nu-i va mai răpi libertatea. „Patria o muerte“ („Patria sau moartea") se poate citi pe pancarte purtate mîndru, pe mari­le bulevarde ale Havanei, de către manifestanți. Operatorii s ră­rulase asupra fiziono­miilor urmărind pe chipurile brăz­date de muncă și durere, o lumină nouă, un entuziasm care le reîntine­rește. Acest brav popor trăiește păs­­trînd alături de uneltele muncii arma, fiind gata oricînd să răspundă atacului imperialiștilor, în film apar imagini cunoscute nu numai cubani­­lor , armament destinat de imperia­liști distrugerii și atentatelor la viața și munca pașnică a popoarelor. Toc­mai de aceea, forțele populare mar­­iate ale Cubei — armata și miliția — stau de strajă împotriva uneltirilor dușmane. In același timp însă, o altă armată — cea a răspînditorilor cul­turii -­» își desfășoară ofensiva pe întreg teritoriul țării. A fi cult, în­seamnă a lupta bine, spun cubanii. Cuvîntarea lui Fidel Castro încheie ziua sărbătorii naționale a Cubei. Profilul impunător, gesturile hotă­­rîte, cuvintele răspicate ale celui care și-a pus toate forțele sale în slujba libertății, exprimă în chip sim­bolic vigoarea, tenacitatea și avîntul cu care acolo, departe, un popor, neînfricat, rămine o stîncă de netre­cut în calea valurilor furioase ale reacțiunii. EUGEN ATANASIU Măiestrie, arta, varietatea) Chiar înainte de a viziona încîn­­tătorul spectacol oferit de Ansam­blul de Stat „Baletul pe gheață" din Moscova, numele regizorului Lavrovski, ilustrul colaborator al lui Frokofiev în crearea unor ne­muritoare balete, ne-a oferit ga­ranția înaltului nivel artistic la care aveau să se desfășoare mani­festările oaspeților sovietici. „Fan­tezia de iarnă" dovedește în chip grăitor că, îndrumat de un talent și o experiență ieșite din comun, pe o linie menținută cu bună știin­ță în limitele unui stil pur — cu toată diversitatea aspectelor lui — genul, înfloritor dezvoltat în ulti­mii ani, al „Revistelor pe gheață" este apt să ne ofere satisfacții es­tetice dintre cele mai adevărate. Spectacolul patinatorilor sovietici are o calitate rară și exemplară în domeniul respectiv : este în același timp variat și unitar, întîlnim, în cadrul lui, numere de balet clasic și dansuri moderne, episoade lirice alternate cu altele de un umor ire­zistibil, dansuri eroice și numere de acrobație. Cu toate acestea, desfășurarea întregului este deose­bit de armonioasă, trecerile de la un episod la altul sunt realizate cu multă finețe, ritmul, cuceritor, își menține, tot timpul nedezmințita vioiciune și interesul spectatorului nu slăbește nici o clipă. Această unitate este asigurată și de înaltul grad de finisare artistică la care este realizat spectacolul, în cele mai mici amănunte. Aci, măiestria tehnică absolută devine creatoare de stil, pentru că dezinvoltura, ele­ganța, naturalețea mișcărilor tutu­ror — fie că e vorba de evocarea figurilor de un romantism pușki­­nian din „Petersburgul de altădată", fie de lansarea îndemînatecă a unor „farfurii zburătoare", fie de crearea senzației de plutire poetică din „Lotusul" chinezesc — este a­­ceeași. La asemenea calitate, o revistă pe gheață n­u mai este un gen „Ușor", pentru că latura de diver­tisment, prezentă permanent în *­ „Fantezie de iarnă“ — spectacolul „Baletului pe ghiață* din Moscova, chip atrăgător, nu atrage după sine renunțarea la criteriile gustului ce­lui mai exigent. Să privim o clipă numerele comice, cele mai suscep­tibile, în genere, de a aluneca pe panta minimei rezistențe. Aci, toate sunt de calitate, creează, într-o clipă, tipuri caracteristice. In „Pri­ma lecție de patinaj", de pildă, stîngăciile debutantului, descurajat de riscurile „contondente" ale alu­necării pe gheață, entuziasmul pa­sionatului pentru care micile­­ „a­­varii" ale propriei persoane nu con­tează , în fața deliciilor procurate de sportul favorit, dar mai ales e­­forturile pedagogice ale inițiatoru­lui celui neînvățat (interpretat de acel lungan simpatic, admirabil ar­tist comic ovaționat de toată sala, care este V. Ianovskis) se împle­tesc într-un arabesc mișcător de figuri, animat de o fantezie inepui­zabilă. Creatorii spectacolului au fost bogați în idei pline de haz și dră­gălășenie. Grațioasele patinatoare­­balerine devin, rînd pe rînd „Pin­guini", evocînd mersul caracteristic al simpaticelor păsări polare, sau „Căluți" focoși dar disciplinați, su­puși voinței unui dresor cu atît mai plin de autoritate cu cit este în­truchipat de campionul, la patinaj artistic, al Uniunii Sovietice — Iurii Kiselev. De altfel, farmecul propriu grupului de balet feminin al ansamblului este valorificat din plin, pe linia, atît de frumos, a­­daptată specificului coregrafiei pe gheață, a dansului tradițional rus („Vestitoarele primăverii") sau a celui chinez („Lotus", în care solista Li Li­en, cu expresivitatea perso­nală plină de originalitate, mai ales în mișcarea mîinilor, aduce o notă aparte în ansamblul specta­colului). Dar nu numai alunecarea dis­cretă și grațioasă este proprie dan­sului pe gheață; expresia eroică, elanul luptei, sunt la fel de apte de a fi exprimate în limbajul acestei arte, și admirabilul dans bărbătesc „Tad­anka", redat cu o virtuozitate energică, amintindu-ne de evoca­rea luptelor de partizani în specta­colele ansamblului „Moiseev“­, con­stituie unul din punctele culmi­­nante ale „Fanteziei de iarnă". Ar trebui vorbit îndelung despre măiestria tuturor membrilor an­samblului, adusă la un nivel la care spectatorul are deplina sigu­ranță că oricăruia dintre cei ce se încadrează, într-o perfectă simetrie, în armonia tablourilor vioi create de fantezia regizorului, i s-ar pu­tea încredința oricare dintre rolu­rile solistice de răspundere. Desi­gur, unii dintre artiști au început prin a fi balerini, alții sportivi — patinatori. Dar în stadiul actual de prezentare al ansamblului, gra­dul lor de pregătire s-a unificat, creînd acele posibilități, extrem de largi și de felurite, de exprimare, pe care le au la îndemînă creatorii spectacolului, — o „materie primă" de înaltă calitate. Așa cum am mai arătat, fiecă­rui solist și membru al ansamblu­lui i se cuvine, în egală măsură, aprecierea caldă a spectatorilor. ALFRED HOFFMAN Un aspect din spectacol. Vor rula, săptămîna viitoare Săptămîna viitoare vor rula in premieră pe ecranele Capitalei fil­mele „Pas cu pas" o producție a studiourilor „DEFA"-Berlin), „Gari­baldi“ (italian) și „Drumul spre înalta societate“ o producție a stu­diourilor engleze avînd în distribu­ție pe cunoscuta actriță franceză Simone Signoret. Tot în premieră va rula și filmul documentar în culori „Prietena noa­stră Indonezia“, o producție a stu­diourilor sovietice despre vizita lui N. S. Hrușciov în Republica Indo­nezia. ■m Sîmbătă 8 aprilie 1961 — nr. 5127 La Galeriile de Artă din Bd. Gr. Magheru­ nr. 20, Uniunea Artiștilor Plastici și Fondul Plastic din R.P.R., prezintă vizitatorilor o expoziție de picturi și gravuri aparținînd Micaelei Eleute­riade. In clișeu : __________„Arta colectivei de la Trip (Oaș)“, pictură. Muzică simfonică pe discuri „Electrecord“ Răspunzînd interesului oamenilor muncii pentru muzica simfonică, „ElectrecordT-ul a programat în pla­nul său de lucru pe anul în curs e­­ditarea a numeroase discuri cuprin­­zînd opere reprezentative ale creației simfonice. Un loc însemnat îl ocupă editarea lucrărilor romînești. Astfel, în curs de apariție se află un disc micro de 30 cm., care va cuprinde cea mai recentă lucrare a compozitorului Paul Constantinescu, „7 cîntece din ulița noastră“ pentru bariton și orchestră, pe versuri de Cicerone Theodorescu și Concertul pentru orchestră de Anatol Vieru, în interpretarea ei Nicolae Gaf­­ton acompaniat de orchestra simfoni­că a Radioteleviziunii dirijată de Iosif Conta și a orchestrei cinematografiei dirijată de Mircea Cristescu. Alte discuri în curs de apariție cuprind „Suita nr. 3 pentru orchestră" de Ion Dumitrescu, „Divertisment rustic“ de Sabin Drăgoi, poemul simfonic „Pră­bușirea Doftanei“ de Alfred Mendel­sohn și cantata „Prind visele aripi“ de Tiberiu Olah pe versurile poetei Ma­ria Banuș. „Electrecord“-ul pregătește pentru iu­bitorii de muzică simfonică cîteva discuri cuprinzînd unele dintre cele mai reprezentative opere ale lui George Enescu: „Suita nr. 3“ (sătească), suita pentru pian și vioară „Impresii din co­pilărie“, „Sonata pentru violoncel și pian“. Un eveniment important îl va constitui apariția unui disc cuprinzînd „Suita nr. 3 pentru pian și vioară“ în interpretarea lui George Enescu și Dinu Lipatti. Din creația simfonică universală vor mai apărea discuri cuprinzînd „Con­certul nr. 23 pentru pian și orchestră“ de Mozart și „Concertul nr. 6 pen­tru vioară și orchestră“ de același compo­zitor. De asemenea, pînă la sfârșitul anului vor fi puse în vînzare discuri cuprinzînd ciclul integral al simfonii­lor lui Beethoven, dirijate de George Georges­cu, în domeniul muzicii de cameră. „Electrecord“-ul va edita două discuri în interpretarea pianistului sovietic Sviatoslav Richter. Primul va cuprinde 2 sonate de Beethoven iar al doilea, 2 balade de Chopin și sonata nr. 52 în mi bemol major de Haydn. NEGRU pe ALB „Cuvinte mari”4 Este interesantă inițiativa lui Virgil Birou, care în paginile re­vistei „Scrisul bănățean", se o­­prește asupra unor documente inedite din opera scriitorului bă­nățean , Victor Vlad­­ Delamarina. Cititorul află de existența unui caietel cuprinzînd cîteva prime încercări literare, nu lipsite de ca­lități artistice și ar vrea să afle și mai multe lucruri Dar, felul în care Victor Birou prezintă a­­ceste documente, nu-i dă posibi­litatea dorită. Articolul intitulat „Încercări în frumoasa așezare a cuvintelor și sentimentelor" (?!) abundă în ex­presii bizare, folosește fraze hi­­perîncărcate, umbrind datele ce caută să le comunice. iată, ca e­­xemplu, o frază : „Din merituoasa lucrare a profesorului A. Bistri­­țeanu despre Victor Vlad Dela­marina știm că poetului de mic îi plăcea teatrul și că a arătat dis­poziții pentru desen schițînd pe hîrtie tot ce impresiona mai adinc mintea-i fragedă de copil și în­­jghebînd desene întregi, pe care făcea să apară personaje cunoscu­te din poveștile auzite de la mama sa, cum era „Alba ca zăpa­da“ și „Cei șapte pitici". ..„Scufița roșie" și altele în jurul cărora desena decoruri întregi“. Semnatarul articolului arată de asemenea că micul Victor s-a „îmbibat" de patriotism în casa părintească, vorbește despre „ine­vitabilele superstiții“, despre o frumoasă „așezare a sentimente­lor“, despre suflete „încorsetate în legi cazone“ etc., etc. Se impune o mare exigentă din partea autorului fată de rîndurile scrise. Dacă nu se folosea prezen­­tarea aceasta, grandilocventă, fără îndoială că articolul putea cîști­­ga in greutate. Breviar CONSFĂTUIREA de încheiere a primului concurs bienal al bibliote­cilor pentru lectură publică se va deschide luni 10 aprilie în aula Bi­bliotecii Centrale Universitare din Calea Victoriei 88. LA TEATRUL DE STAT DIN BAIA MARE a intrat in repetiție comedia „Bucătăreasa“ de A. Sofronov. Regia este semnată de Petre Meglai iar scenografia de Sanda Mușatescu de la Teatrul Muncitoresc C.F.R. Ciu­lești din București. CASA PRIETENIEI ROM­­ÎNO­­LO­VIEȚI­CE organizează duminică 9 aprilie, ora 11, în sala A.R.L.U.S. din str. Batiște nr. 14, o dimineață de filme de desene animate pentru copii. 8 M­EMENTO Rigoletto, 19,30: Tea­­trul de Operă și Ba­let al R.P.R.­ Sicilia­na, 15,30; Regele Lear, 19,30: Teatrul Națio­nal „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia), Han­gița, 19,30: Teatrul Național „I. L. Caragiale“ (Sala Stu­dio); Mamouret, 19,30: Teatrul Munici­pal (Sala Matei Millo); Un strugure în soare, 19,30: Teatrul Municipal (Sala Fi­­limon Sîrbu), Antoniu și Cleopatra, 19,30: Teatrul ,,C. Nottara“ (Sala Ma­­gheru), Musafiri nepoftiți, 20: Teatrul ,,C. Nottara“ (Sala Studio), D-ra Nasta­­sia, 19,30: Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulești; Revista oglinzilor, 20: Teatrul Satiric-Muzical ,,C. T­ănase“ (Sala Sa­voy); Concert expres, 20: Teatrul Sati­­ric-Muzical ,,C. Tănase" (Sala Victoria); Tevie lăptarul, 20: Teatrul Evreiesc de Stat; Prima întîlnire, 19,30: Teatrul pen­tru Copii și Tineret (Sala din C. Mille); Martienii, 18: Teatrul pentru Copii și Tineret (Sala Libertatea); Galoșul ferme­cat, 16: Teatrul „Țăndărică“ (Sala din Academiei); Vînzătorul de păsări, 19,30: Teatrul de Stat de Operetă; Celebrul 702, 19,30: Teatrul de Comedie; Te cîntări, te slăvim, libertate, 20: Ansamblul de Cîntece și Dansuri al C.Q.S.; Concert Yma Sumak, 20: O.S.T.A. (Sala Palatu­lui R.P.R.); Fantezie de iarnă, 20: O.S.T.A. (Sala Sporturilor Floreasca); O seară de circ, 20,30, Circul de Stat. Mlncirlo , Patria, AtYigst București, înfrățirea 3§2ffljL d­ intre popoare, Liber. JlW MikHte Ci­tății; Două etaje de fericire : Republica, J. Elena Pavel, Gh. Do­­nJU Pi JUjWra Jr»­­ța, Miorița ; Taina cetății : Magheru, Lu­mina, Al. Popov . Stele în plină zi: V. Alecsandri, I. C. Frimu, V. Roaită, Al. Sahia ; Pîine și trandafiri : Central, T. Vlad­imirescu, 16 Februarie ; Urmașii : Victoria, Moșilor ; Primul an : Maxim­ Gorki, 8 Martie, Donca Simo ; Pe cărările junglei : Timpuri Noi ; Program Special pentru copii (dimineața)­. Nu vreau să mă însor (după amiaza):­ 13 Septembrie ; Prichindelul : Tineretu­lui: Romeo și Julietta: Grivița; Haiducul de pe Ceremuș : Cultural : Sfioasa Const. David : Războiul vesel : Unirea, Drumul Serii: Viraj în noapte: Flacăra, 23 August ; Lady Hamilton: Arta; O fereastră deschisă spre cer : Munca, Olga Bancic ; Floarea zăpezii : Popular, G. Coșbuc; Stan și Bran studenți la Oxford: 8 Mai; Hatifa, M. Eminescu: Legea-ilege: Hie Pintilie; Cocoșatul: Volga; Mizerabilii (ambele serii): Floreasca ; Vaca și pri­zonierul ; N. Bălcescu, B. Delavrancea: Nu vreau să mă însor: G. Bacovia, 30 Decembrie ; Regele Neapolului : Aurel Vlaicu. .«Sfr.­ 19,00: Informațiile i I 11 I amiezii; 19,05: " j Emisiunea pentru pio­­nieri­­i Școlari: ,,Meș­­ter nu glumă“! — 1Î'OÎI!,K­îZIÎI,MP scenetă după o pove- ICLCvUlUMic știre de N. Nosov; 19,30: Recitalul basu­lui sovietic Boris Stokolov, artist eme­rit al R.S.F.S.R. și al tenorului ma­ghiar Iosef Joviczky; 19­55: Filmul do­cumentar „Teatrul National din Praga", producție a studiourilor cehoslovace ; 20­05: Jurnalul televiziunii; 20­ 30: Transmisie de la Circul de Stat a spectacolului . O seară de circ. In pauză , filmul documentar „Kukrî­­niksî“, o producție a studiourilor sovie­tice. In încheiere , ultimele știri. DUMINICA, » 9 aprilie Programul 1 7,30 :­­ Concert de diminea. .j­­tă ; 8,40 j Muzică ușoară interpretată la acordeon ; 10,30: Val­suri i 12,15 : Pagini alese­­din muzica de operetă ; 14,00 : Din comoara folclorului nostru ; 15,00 : Arii din opere în interpretarea soliștilor noștri ; 17,10 : Cîntece și jocuri ; 18,30 : Album de melodii; 19,05: Program de r­om­anțe ; 19,30 : Teatru la microfon „Anii negr­i\ Adaptare radiofonică după piesa lui N­. Moraru și A. Baranga. In­terpretează colectivul artistic al Tea­trului Național „I. L. Caragiale“ din București ; 21,25 : Muzică de dans. Programul II 8,00 : Muzică distractivă interpretată de mici formații de muzică ușoară ; 9,30 : Din folclorul popoarelor ; 14,15: Piese instrumentale; 16,30: Muzică populară romînească ; 20,05 : Muzică de dans ; 22,00 : „Săptîmîna muzicii maghiare“ : Muzică de dans. Muzeul de Istorie a Partidului Muncitoresc Rom*°* Șoseaua Kise­ ■­i? leff nr‘ 3* Deschis­­ 3 Intre oreîa ®—10- Mu­­nfîf Sd­RTR zeul de florie a ora­­șului București. B-dul 1848 nr. 2. Deschis între orele 11—21. Muzeul V. I. tenim— I. V. Stalin. Șoseaua Kiseleff, nr. 3. Des­chis între orele 9—18. Muzeul Satului» Șoseaua Kiseleff nr. 20. Deschis între orele 10­—14 și 1&-­20. Duminică 10—12. Muzeul Român­o - Rus. Strada Fundației nr. 4. Deschis între orele 9— 13 și 16—19. Muzeul Th. Aman. Str. C. A. Rosetti nr. 6. Deschis între orele 10— 13 și 16­—20. Muzeul C Medrea. Str. Gr. Budișteanu nr. 16. Deschis între orele 10—13 și 17—20. Muzeul Zambaccian. Str. Zambaccian nr. 21. Deschis între orele 10—16. Muzeul de Istorie naturală Antipa. Șoseaua Kiseleff nr. 1. Deschis între orele 10-­~19. Muzeul memorial picta­tor Gh. Tattarescu. Str. Domnița Anasta­­sia nr. 7. Deschis între orele 10—13 și 16—20. Muzeul George Enescu. Calea Victoriei nr. 141. Deschis între orele 10—13 și 17—19. Muzeul de artă popu­lară Dr. Nicolae Minovici Str. Minovici nr. 3. Deschis între orele 10—13 și 16— 18. Muzeul de artă feudală Minovici al Academiei R. P. Române. Str. Minovici nr 3. Deschis între orele 10—13 și 16—18. Muzeul Militar Central, Str. Izvor nr. 137. Deschis între orele 10—19. Muzeul știin­­țelor experimentale. B-dul Ana Ipătescu nr 21. Deschis între orele 17—21. Mu­­zeul Cecilia și Frederic Stork. Str Va­­sile Alecsandri nr. 16 Deschis între orele 10—13 și 16—20 Muzeu­ de arta br­iaco­­veneasca Mogoșoaia, comuna Mogoșoaia. Deschis Intre orele 11—18 Colecția Dr. Dona Str­a­iul Dona nr. 12>; Deschis în­­tre orele 10—13 și 16 20 Casa memo­­riala Nottara. B-dul Dacia nr 51 Deschisă între orele 10 13 și 16—19 Mu­zeul prof. dr Victor Babeș. Str Andrei Mureșea..­nu nr. 14 A. Deschis între orele 10—13 OCOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOCOCCXJOCOCOCOOOOOOOCOCOOOCOOCXOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOxîOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCiOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCSOOOOOOOOOOOOOOOOOl w A

Next