România Liberă, aprilie 1961 (Anul 19, Nr. 5121-5146)
1961-04-08 / nr. 5127
Pact. 2-a era privit — și nu fără emoție — cu cîteva zile în urmă, întoarcerea copiilor din recenta vacanță de primăvară. Ei aduceau, ca la niște adevărate trofee, plante din munții Bucegilor presate cu grijă în caiete cu scoarțe tari, vederi din Sinaia, Brașov, Iași, și din multe alte părți. Toate acestea, pe care se fereau cu grijă și le arătau cu mîndrie tuturor, nu le primiseră în dar, ci se luaseră cu mîinile lor. Fiindcă prin Oficiul Național de Turism „Carpați“, peste 10.000 de copii din orașele patriei noastre au făcut în zilele vacanței de primăvară numeroase excursii organizate de școală și comitetele de părinți. Din Timișoara au venit in București sute de elevi ai școlilor elementare și medii. Capitala s< n-a fost pentru ei decit un scurt po* pas, ca instalați în confortabilele, elegantele și rapidele autocare, să facă înconjurul marelui oraș, ori să vadă minunatul șirag de blocuri ce înconjoară noua sală a Palatului R.P.R. Apoi au pornit mai departe în excursie spre Sinaia și spre Doftana. S-au oprit o clipă lingă zidurile vechii închisori, au pășit cu sinciune pe poarta acestei înfricoșătoare temniți, mărturie a terorii regimului burghezo-moșieresc, în care au fost închiși cu mulți ani în urmă cei mai buni fii ai poporului nostru. Dar elevii timișoreni n-au fost singurii care au trecut prin aceste locuri în însoritele zile ale vacanței de primăvară. Le-au urmat elevii veniți de pe țărmurile Mării Negre, elevii din bătrîna cetate a Clujului, copiii din Iași, din Galați. Sate de elevi din Iași și împrejurimi au vizitat hidrocentrala de la Bicaz, fabrica de rulmenți de la Bîrlad. Dar în numărul celor peste 10.000 de elevi care au străbătut drumurile patriei și locurile ei minunate, nu sunt cuprinși toți acei care în timpul vacanței de primăvară au petrecut zile minunate. Nu sunt cuprinse școli întregi care au făcut vizite altor școli din țară, nu sunt cuprinse excursiile micilor naturalist, ca și multe alte lucruri și fapte. Așa a fost de pilda excursia elevelor școlii medii nr. 10 „Zoia Kosmodemianskaia“ din București care au vizitat Iașul. Ca bune prietene, elevele liceului ieșan „Oltea Doamna“ le-au găzduit pe colegele lor bucureștene, le-au arătat noile construcții ale vechiului oraș moldovenesc, în acest timp elevi din Constanța, Brașov, Huși, Sibiu și din ce multe alte orașe ale patriei au fost găzduiți în școlile Capitalei. Minunatele zile de vacanță petrecute sunt o mărturie a felului în care partidul nostru a asigurat o copilărie fericită tinerei generații. Cîntecul elevilor a răsunat vioi. Zilele de vacanță au însemnat zile de odihnă dar și de îmbogățire a cunoștințelor, căci au văzut cu ochii lor mărețe construcții ale socialismului ridicate de părinții lor conduși de partid. Este meritorie activitatea desfășurată de cadrele didactice care i-au însoțit pe tinerii excursioniști ajutîndu-i să se bucure din plin de aceste zile de vacanță. VICTOR TEQDQRU ~~ #xeur síi^I In comuna Topolovățul Mare, raionul Lugoj, sunt mulți 10 de colectiviști care învață să evite la acordeon și la Instrumente de alamă pentru fanfare. In clișeul Pava Constantin, Condurache Constantin, Cojocaru Mărioara și Boga și Emilia sunt printre cei mai sârguincioși. Foto » AGERPRBS România liberă Despre cărți cu autorii lor Poezia frumuseții de fiecare zi Sunt trei ani de când publicul cititor a primit cu satisfacție volumul „Viritele anului“ de Nina Cassian, socotit pe drept una din aparițiile literare de seamă ale lui 1957. Cărțile următoare au menținut numele poetei pe lista noutăților de librărie, îndeosebi la rubrica literaturii pentru copii, pe care scriitoarea părea că o frecventează, aproape exclusiv, după publicarea unui itinerar liric bulgar : „Dialogul viațului cu marea“ (1958). „ Aveau în vedere un popas mai îndelungat în poezia pentru „cei mici“ sau trebuie să considerăm tăcerea dv. o promisiune pentru noi, vîrstnicii? — Din cine înțeleg, ultima parte a întrebării așteaptă „justificarea“ timpului scurs de la apariția volumelor mele „pentru adulți"... Textul cărților pentru copii, apărute de curînd, însoțesc niște imagini destinate cititorilor de vîrsta cea mai fragedă (de fapt privitori și ascultători), el nu are, așadar o vadere autonomă. In acest răstimp am lucrat la două volume care urmează să apară peste cîteva săptâmîni : „Spectacol în aer liber" și „Sărbătorile zilnice“. — Potrivit mărturisirilor dv. publicate cîndva în presa literară, și apariției poemului în „Viața romînească“ primul volum este o monografie lirică a iubirii. Cunoaștem mai puține lucruri în legătură cu „Sărbătorile zilnice" despre care v-am ruga să ne vorbiți. — In partea întîia, volumul are caracterul unei suite de „reportaje“ lirice iar din enumerarea cîtorva puncte de itinerar — Hunedoara, Valea Jiului, Bucecea, Dobrogea colectivizată — vă puteți da seama că mi-am propus să urmăresc aspecte ale realității socialiste acolo unde, ca în atîtea alte părți, ritmul construcției se desfășoară în impetuoasa lui plenitudine. Al doilea ciclu include poezii despre copilărie, prietenie și dragoste. O serie de probleme de etică, de conduită umană și socială intr-o formă apropiată de poezia de meditație, le-am strîns în partea finală a volumului care se cheamă „Respirația oceanului“, denumire inspirată de titlul cunoscutului roman al lui Leonid Leonov „Drumul spre ocean“, drumul spre orînduirea comunistă. In sfîrșit, o altă secțiune a cărții despre care nu v-am vorbit încă, are un caracter dedicativ, omagial, de unde și denumirea de „Omagii". Sunt versuri închinate oamenilor înaintați de altă dată și oamenilor din vremea noastră. — îmi amintesc că volumul „Vîrstele anului“ trezise din partea criticii susținerea că una din coordonatele liricii dv. este „arta de a dezvălui feeria cotidianului“, frumusețea realităților noi ce ne înconjoară. Din cele ce mi-ați spus am înțeles că și „Sărbătorile zilnice“ se situează pe aceeași linie, a ancorării în cotidian. — Mă preocupă intr-adevăr dezvăluirea frumuseților de toate zilele, din preajma noastră și din noi. Este vorba aici de o stare lăuntrică subiectivă, căreia versurile mele de poetă a acestor zile și de comunistă, trebuie să îi fie ecoul, pentru că sunt simțăminte, proprii tuturor oamenilor care participăm la uriașul act colectiv ce se înfăptuiește acum socialismul, desăvârșirea construirii lui. Este continua bucurie de viață, elanul care nu îngăduie blazarea, fără să înțeleg prin aceasta o stare festivă ci receptivitatea la frumusețile pe care ți le aduce participarea activă la viață. Meschinăria, zgîrcenie in perceperea vieții, suficiența și mărginirea purcea toate din vechea orinduire care prin însăși esența ei condamna omul la individualism și la pre- De vorbă cu Nina Cassian | Judecăți. Poezia dinlăuntrul nostru înflorește cu atit mai mult cu cit el îi răspunde la fiecare pas, climatul vieții pe care o trăim, in această viață poezia se găsește oriunde, și în aspectele aparent banale , rămine doar ca ochiul înzestrat, „ochiul Roentgen" să le poate detecta extrăgînd esențele. — In „Vîrstele anului“ vă afirmați cu valoroase rezultate, pe linia pamfletului politic, mă refer la ciclurile ,,Muzeul de antichități“ și „Cancerul lumii“. Ați continuat această direcție? — In mică măsură. M-am simțit înclinată să combat vechiul prin elogierea noului. Am socotit că nu trebuie să mă mărginesc la o simplă enunțare a noului, căutînd să pătrund complexitatea, sensurile realităților pozitive din jurul nostru. In ce măsură am izbutit, se vor pronunța cititorii. — Din cele ce ne-ați mărturisit acum, ca și din versurile anterioare rezultă permanența în lirica dv. a unui motiv tematic : îmbogățirea interioară a omului sub influența celei mai umaniste învățături, marxism-leninismul. Bănuiesc că în proiectele dv. de viitor stă preocuparea de a înfățișa mai departe profilul etic al omului nou, problemele sale de conștiință... — Intr-adevăr, întrebarea vine în întîmpinarea unei arzătoare dorințe. Port de multă vreme în minte un proiect temerar, un proiect a cărui înfăptuire îmi va lua ani îndelungați, poate zece, poate mai mulți. Aș vrea să scriu poemul unui Faust al zilelor noastre. Zilele pe care le trăim noi astăzi au născut un alt Faust, reprezentantul umanității triumfătoare și superioare care n-are de plătit nimănui, cu prețul conștiinței, setea de cunoaștere. Acest poem la care gîndesc cu pasiune il văd ca un elogiu al celui mai strălucit reprezentant al comunității umane, geniul fericit, luminos - omul comunist. BORIS BUZILA PS ECRANE „Mîndru fiu al Africii" Cinematografia, într-o măsură mai mare decît celelalte arte, slujește memoriei colective a umanității, prin argumentul viu al imaginii, căreia nu i se poate contesta autenticitatea documentară. Pe acest argument se întemeiază și un scurt jurnal care reconstituie un moment caracteristic al tragediei congoleze : acțiunea odioasă pusă la cale de colonialiști și dusă la îndeplinire de către slugile lor, în vederea exterminării fizice a primului ministru, Patrice Lumumba. Filmul ilustrează cu probe acuzatoare comportarea cinică a colonialiștilor față de Patrice Lumumba, ca fiind o comportare obișnuită față de africani, pe care vreme îndelungata i-au jefuit și oprimat. De astădată însă, intervenția lor brutală împotriva suveranității tinerei republici congoleze nu ar fi fost cu putință, dacă comandamentul trupelor O.N.U. și secretarul general, Dag Hammarskjoed, și-ar fi îndeplinit așa cum se cuvine, mandatul dat. Imaginile filmate la fața locului, dezmint cuvintele mieroase ale lui Dag Hammarskjoeîd, care intrînd în cîrdășie cu Chombe, Kasavubu, Mobutu și ceilalți slugoi imperialiști, a făcut jocul unor interese străine, pregătind uciderea lui Patrice Lumumba, dezmembrarea țării și menținerea ocupației belgiene. De o concizie impresionantă, această creație recentă a studiourilor sovietice constituie o contribuție de preț la propagarea adevărului despre Congo și demascarea colonialiștilor, precum și un omagiu adus memoriei marelui patriot congolez. „Sărbătoarea Cubei revoluționare“ Folosind maniera instantaneului cinematografic, operatorii sovietici Roman Karmen și V. Kiseliov au realizat o elocventă trecere în revistă a elanului de luptă revoluționară a poporului Cubei în imaginile filmate de ei cu prilejul aniversării zilei când insurgenții conduși de Fidel Castro au pornit lupta împotriva dictaturii lui Batista, în obiectiv apare Havana, capitala eroicei Cube. Pe clădirile moderne, impunătoare, în birourile cărora, altădată, imperialiștii își calculau profiturile, flutură acum drapele și lozinci. Ele exprimă convingerea poporului cuban că de acum înainte nimeni și nimic nu-i mai poate asupri, nu-i va mai răpi libertatea. „Patria o muerte“ („Patria sau moartea") se poate citi pe pancarte purtate mîndru, pe marile bulevarde ale Havanei, de către manifestanți. Operatorii s rărulase asupra fizionomiilor urmărind pe chipurile brăzdate de muncă și durere, o lumină nouă, un entuziasm care le reîntinerește. Acest brav popor trăiește păstrînd alături de uneltele muncii arma, fiind gata oricînd să răspundă atacului imperialiștilor, în film apar imagini cunoscute nu numai cubanilor , armament destinat de imperialiști distrugerii și atentatelor la viața și munca pașnică a popoarelor. Tocmai de aceea, forțele populare mariate ale Cubei — armata și miliția — stau de strajă împotriva uneltirilor dușmane. In același timp însă, o altă armată — cea a răspînditorilor culturii -» își desfășoară ofensiva pe întreg teritoriul țării. A fi cult, înseamnă a lupta bine, spun cubanii. Cuvîntarea lui Fidel Castro încheie ziua sărbătorii naționale a Cubei. Profilul impunător, gesturile hotărîte, cuvintele răspicate ale celui care și-a pus toate forțele sale în slujba libertății, exprimă în chip simbolic vigoarea, tenacitatea și avîntul cu care acolo, departe, un popor, neînfricat, rămine o stîncă de netrecut în calea valurilor furioase ale reacțiunii. EUGEN ATANASIU Măiestrie, arta, varietatea) Chiar înainte de a viziona încîntătorul spectacol oferit de Ansamblul de Stat „Baletul pe gheață" din Moscova, numele regizorului Lavrovski, ilustrul colaborator al lui Frokofiev în crearea unor nemuritoare balete, ne-a oferit garanția înaltului nivel artistic la care aveau să se desfășoare manifestările oaspeților sovietici. „Fantezia de iarnă" dovedește în chip grăitor că, îndrumat de un talent și o experiență ieșite din comun, pe o linie menținută cu bună știință în limitele unui stil pur — cu toată diversitatea aspectelor lui — genul, înfloritor dezvoltat în ultimii ani, al „Revistelor pe gheață" este apt să ne ofere satisfacții estetice dintre cele mai adevărate. Spectacolul patinatorilor sovietici are o calitate rară și exemplară în domeniul respectiv : este în același timp variat și unitar, întîlnim, în cadrul lui, numere de balet clasic și dansuri moderne, episoade lirice alternate cu altele de un umor irezistibil, dansuri eroice și numere de acrobație. Cu toate acestea, desfășurarea întregului este deosebit de armonioasă, trecerile de la un episod la altul sunt realizate cu multă finețe, ritmul, cuceritor, își menține, tot timpul nedezmințita vioiciune și interesul spectatorului nu slăbește nici o clipă. Această unitate este asigurată și de înaltul grad de finisare artistică la care este realizat spectacolul, în cele mai mici amănunte. Aci, măiestria tehnică absolută devine creatoare de stil, pentru că dezinvoltura, eleganța, naturalețea mișcărilor tuturor — fie că e vorba de evocarea figurilor de un romantism pușkinian din „Petersburgul de altădată", fie de lansarea îndemînatecă a unor „farfurii zburătoare", fie de crearea senzației de plutire poetică din „Lotusul" chinezesc — este aceeași. La asemenea calitate, o revistă pe gheață nu mai este un gen „Ușor", pentru că latura de divertisment, prezentă permanent în * „Fantezie de iarnă“ — spectacolul „Baletului pe ghiață* din Moscova, chip atrăgător, nu atrage după sine renunțarea la criteriile gustului celui mai exigent. Să privim o clipă numerele comice, cele mai susceptibile, în genere, de a aluneca pe panta minimei rezistențe. Aci, toate sunt de calitate, creează, într-o clipă, tipuri caracteristice. In „Prima lecție de patinaj", de pildă, stîngăciile debutantului, descurajat de riscurile „contondente" ale alunecării pe gheață, entuziasmul pasionatului pentru care micile „avarii" ale propriei persoane nu contează , în fața deliciilor procurate de sportul favorit, dar mai ales eforturile pedagogice ale inițiatorului celui neînvățat (interpretat de acel lungan simpatic, admirabil artist comic ovaționat de toată sala, care este V. Ianovskis) se împletesc într-un arabesc mișcător de figuri, animat de o fantezie inepuizabilă. Creatorii spectacolului au fost bogați în idei pline de haz și drăgălășenie. Grațioasele patinatoarebalerine devin, rînd pe rînd „Pinguini", evocînd mersul caracteristic al simpaticelor păsări polare, sau „Căluți" focoși dar disciplinați, supuși voinței unui dresor cu atît mai plin de autoritate cu cit este întruchipat de campionul, la patinaj artistic, al Uniunii Sovietice — Iurii Kiselev. De altfel, farmecul propriu grupului de balet feminin al ansamblului este valorificat din plin, pe linia, atît de frumos, adaptată specificului coregrafiei pe gheață, a dansului tradițional rus („Vestitoarele primăverii") sau a celui chinez („Lotus", în care solista Li Lien, cu expresivitatea personală plină de originalitate, mai ales în mișcarea mîinilor, aduce o notă aparte în ansamblul spectacolului). Dar nu numai alunecarea discretă și grațioasă este proprie dansului pe gheață; expresia eroică, elanul luptei, sunt la fel de apte de a fi exprimate în limbajul acestei arte, și admirabilul dans bărbătesc „Tadanka", redat cu o virtuozitate energică, amintindu-ne de evocarea luptelor de partizani în spectacolele ansamblului „Moiseev“, constituie unul din punctele culminante ale „Fanteziei de iarnă". Ar trebui vorbit îndelung despre măiestria tuturor membrilor ansamblului, adusă la un nivel la care spectatorul are deplina siguranță că oricăruia dintre cei ce se încadrează, într-o perfectă simetrie, în armonia tablourilor vioi create de fantezia regizorului, i s-ar putea încredința oricare dintre rolurile solistice de răspundere. Desigur, unii dintre artiști au început prin a fi balerini, alții sportivi — patinatori. Dar în stadiul actual de prezentare al ansamblului, gradul lor de pregătire s-a unificat, creînd acele posibilități, extrem de largi și de felurite, de exprimare, pe care le au la îndemînă creatorii spectacolului, — o „materie primă" de înaltă calitate. Așa cum am mai arătat, fiecărui solist și membru al ansamblului i se cuvine, în egală măsură, aprecierea caldă a spectatorilor. ALFRED HOFFMAN Un aspect din spectacol. Vor rula, săptămîna viitoare Săptămîna viitoare vor rula in premieră pe ecranele Capitalei filmele „Pas cu pas" o producție a studiourilor „DEFA"-Berlin), „Garibaldi“ (italian) și „Drumul spre înalta societate“ o producție a studiourilor engleze avînd în distribuție pe cunoscuta actriță franceză Simone Signoret. Tot în premieră va rula și filmul documentar în culori „Prietena noastră Indonezia“, o producție a studiourilor sovietice despre vizita lui N. S. Hrușciov în Republica Indonezia. ■m Sîmbătă 8 aprilie 1961 — nr. 5127 La Galeriile de Artă din Bd. Gr. Magheru nr. 20, Uniunea Artiștilor Plastici și Fondul Plastic din R.P.R., prezintă vizitatorilor o expoziție de picturi și gravuri aparținînd Micaelei Eleuteriade. In clișeu : __________„Arta colectivei de la Trip (Oaș)“, pictură. Muzică simfonică pe discuri „Electrecord“ Răspunzînd interesului oamenilor muncii pentru muzica simfonică, „ElectrecordT-ul a programat în planul său de lucru pe anul în curs editarea a numeroase discuri cuprinzînd opere reprezentative ale creației simfonice. Un loc însemnat îl ocupă editarea lucrărilor romînești. Astfel, în curs de apariție se află un disc micro de 30 cm., care va cuprinde cea mai recentă lucrare a compozitorului Paul Constantinescu, „7 cîntece din ulița noastră“ pentru bariton și orchestră, pe versuri de Cicerone Theodorescu și Concertul pentru orchestră de Anatol Vieru, în interpretarea ei Nicolae Gafton acompaniat de orchestra simfonică a Radioteleviziunii dirijată de Iosif Conta și a orchestrei cinematografiei dirijată de Mircea Cristescu. Alte discuri în curs de apariție cuprind „Suita nr. 3 pentru orchestră" de Ion Dumitrescu, „Divertisment rustic“ de Sabin Drăgoi, poemul simfonic „Prăbușirea Doftanei“ de Alfred Mendelsohn și cantata „Prind visele aripi“ de Tiberiu Olah pe versurile poetei Maria Banuș. „Electrecord“-ul pregătește pentru iubitorii de muzică simfonică cîteva discuri cuprinzînd unele dintre cele mai reprezentative opere ale lui George Enescu: „Suita nr. 3“ (sătească), suita pentru pian și vioară „Impresii din copilărie“, „Sonata pentru violoncel și pian“. Un eveniment important îl va constitui apariția unui disc cuprinzînd „Suita nr. 3 pentru pian și vioară“ în interpretarea lui George Enescu și Dinu Lipatti. Din creația simfonică universală vor mai apărea discuri cuprinzînd „Concertul nr. 23 pentru pian și orchestră“ de Mozart și „Concertul nr. 6 pentru vioară și orchestră“ de același compozitor. De asemenea, pînă la sfârșitul anului vor fi puse în vînzare discuri cuprinzînd ciclul integral al simfoniilor lui Beethoven, dirijate de George Georgescu, în domeniul muzicii de cameră. „Electrecord“-ul va edita două discuri în interpretarea pianistului sovietic Sviatoslav Richter. Primul va cuprinde 2 sonate de Beethoven iar al doilea, 2 balade de Chopin și sonata nr. 52 în mi bemol major de Haydn. NEGRU pe ALB „Cuvinte mari”4 Este interesantă inițiativa lui Virgil Birou, care în paginile revistei „Scrisul bănățean", se oprește asupra unor documente inedite din opera scriitorului bănățean , Victor Vlad Delamarina. Cititorul află de existența unui caietel cuprinzînd cîteva prime încercări literare, nu lipsite de calități artistice și ar vrea să afle și mai multe lucruri Dar, felul în care Victor Birou prezintă aceste documente, nu-i dă posibilitatea dorită. Articolul intitulat „Încercări în frumoasa așezare a cuvintelor și sentimentelor" (?!) abundă în expresii bizare, folosește fraze hiperîncărcate, umbrind datele ce caută să le comunice. iată, ca exemplu, o frază : „Din merituoasa lucrare a profesorului A. Bistrițeanu despre Victor Vlad Delamarina știm că poetului de mic îi plăcea teatrul și că a arătat dispoziții pentru desen schițînd pe hîrtie tot ce impresiona mai adinc mintea-i fragedă de copil și înjghebînd desene întregi, pe care făcea să apară personaje cunoscute din poveștile auzite de la mama sa, cum era „Alba ca zăpada“ și „Cei șapte pitici". ..„Scufița roșie" și altele în jurul cărora desena decoruri întregi“. Semnatarul articolului arată de asemenea că micul Victor s-a „îmbibat" de patriotism în casa părintească, vorbește despre „inevitabilele superstiții“, despre o frumoasă „așezare a sentimentelor“, despre suflete „încorsetate în legi cazone“ etc., etc. Se impune o mare exigentă din partea autorului fată de rîndurile scrise. Dacă nu se folosea prezentarea aceasta, grandilocventă, fără îndoială că articolul putea cîștiga in greutate. Breviar CONSFĂTUIREA de încheiere a primului concurs bienal al bibliotecilor pentru lectură publică se va deschide luni 10 aprilie în aula Bibliotecii Centrale Universitare din Calea Victoriei 88. LA TEATRUL DE STAT DIN BAIA MARE a intrat in repetiție comedia „Bucătăreasa“ de A. Sofronov. Regia este semnată de Petre Meglai iar scenografia de Sanda Mușatescu de la Teatrul Muncitoresc C.F.R. Ciulești din București. CASA PRIETENIEI ROMÎNOLOVIEȚICE organizează duminică 9 aprilie, ora 11, în sala A.R.L.U.S. din str. Batiște nr. 14, o dimineață de filme de desene animate pentru copii. 8 MEMENTO Rigoletto, 19,30: Teatrul de Operă și Balet al R.P.R. Siciliana, 15,30; Regele Lear, 19,30: Teatrul Național „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia), Hangița, 19,30: Teatrul Național „I. L. Caragiale“ (Sala Studio); Mamouret, 19,30: Teatrul Municipal (Sala Matei Millo); Un strugure în soare, 19,30: Teatrul Municipal (Sala Filimon Sîrbu), Antoniu și Cleopatra, 19,30: Teatrul ,,C. Nottara“ (Sala Magheru), Musafiri nepoftiți, 20: Teatrul ,,C. Nottara“ (Sala Studio), D-ra Nastasia, 19,30: Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulești; Revista oglinzilor, 20: Teatrul Satiric-Muzical ,,C. Tănase“ (Sala Savoy); Concert expres, 20: Teatrul Satiric-Muzical ,,C. Tănase" (Sala Victoria); Tevie lăptarul, 20: Teatrul Evreiesc de Stat; Prima întîlnire, 19,30: Teatrul pentru Copii și Tineret (Sala din C. Mille); Martienii, 18: Teatrul pentru Copii și Tineret (Sala Libertatea); Galoșul fermecat, 16: Teatrul „Țăndărică“ (Sala din Academiei); Vînzătorul de păsări, 19,30: Teatrul de Stat de Operetă; Celebrul 702, 19,30: Teatrul de Comedie; Te cîntări, te slăvim, libertate, 20: Ansamblul de Cîntece și Dansuri al C.Q.S.; Concert Yma Sumak, 20: O.S.T.A. (Sala Palatului R.P.R.); Fantezie de iarnă, 20: O.S.T.A. (Sala Sporturilor Floreasca); O seară de circ, 20,30, Circul de Stat. Mlncirlo , Patria, AtYigst București, înfrățirea 3§2ffljL d intre popoare, Liber. JlW MikHte Cității; Două etaje de fericire : Republica, J. Elena Pavel, Gh. DonJU Pi JUjWra Jr»ța, Miorița ; Taina cetății : Magheru, Lumina, Al. Popov . Stele în plină zi: V. Alecsandri, I. C. Frimu, V. Roaită, Al. Sahia ; Pîine și trandafiri : Central, T. Vladimirescu, 16 Februarie ; Urmașii : Victoria, Moșilor ; Primul an : Maxim Gorki, 8 Martie, Donca Simo ; Pe cărările junglei : Timpuri Noi ; Program Special pentru copii (dimineața). Nu vreau să mă însor (după amiaza): 13 Septembrie ; Prichindelul : Tineretului: Romeo și Julietta: Grivița; Haiducul de pe Ceremuș : Cultural : Sfioasa Const. David : Războiul vesel : Unirea, Drumul Serii: Viraj în noapte: Flacăra, 23 August ; Lady Hamilton: Arta; O fereastră deschisă spre cer : Munca, Olga Bancic ; Floarea zăpezii : Popular, G. Coșbuc; Stan și Bran studenți la Oxford: 8 Mai; Hatifa, M. Eminescu: Legea-ilege: Hie Pintilie; Cocoșatul: Volga; Mizerabilii (ambele serii): Floreasca ; Vaca și prizonierul ; N. Bălcescu, B. Delavrancea: Nu vreau să mă însor: G. Bacovia, 30 Decembrie ; Regele Neapolului : Aurel Vlaicu. .«Sfr. 19,00: Informațiile i I 11 I amiezii; 19,05: " j Emisiunea pentru pionierii Școlari: ,,Meșter nu glumă“! — 1Î'OÎI!,KîZIÎI,MP scenetă după o pove- ICLCvUlUMic știre de N. Nosov; 19,30: Recitalul basului sovietic Boris Stokolov, artist emerit al R.S.F.S.R. și al tenorului maghiar Iosef Joviczky; 1955: Filmul documentar „Teatrul National din Praga", producție a studiourilor cehoslovace ; 2005: Jurnalul televiziunii; 20 30: Transmisie de la Circul de Stat a spectacolului . O seară de circ. In pauză , filmul documentar „Kukrîniksî“, o producție a studiourilor sovietice. In încheiere , ultimele știri. DUMINICA, » 9 aprilie Programul 1 7,30 : Concert de diminea. .jtă ; 8,40 j Muzică ușoară interpretată la acordeon ; 10,30: Valsuri i 12,15 : Pagini alesedin muzica de operetă ; 14,00 : Din comoara folclorului nostru ; 15,00 : Arii din opere în interpretarea soliștilor noștri ; 17,10 : Cîntece și jocuri ; 18,30 : Album de melodii; 19,05: Program de romanțe ; 19,30 : Teatru la microfon „Anii negri\ Adaptare radiofonică după piesa lui N. Moraru și A. Baranga. Interpretează colectivul artistic al Teatrului Național „I. L. Caragiale“ din București ; 21,25 : Muzică de dans. Programul II 8,00 : Muzică distractivă interpretată de mici formații de muzică ușoară ; 9,30 : Din folclorul popoarelor ; 14,15: Piese instrumentale; 16,30: Muzică populară romînească ; 20,05 : Muzică de dans ; 22,00 : „Săptîmîna muzicii maghiare“ : Muzică de dans. Muzeul de Istorie a Partidului Muncitoresc Rom*°* Șoseaua Kise ■i? leff nr‘ 3* Deschis 3 Intre oreîa ®—10- Munfîf SdRTR zeul de florie a orașului București. B-dul 1848 nr. 2. Deschis între orele 11—21. Muzeul V. I. tenim— I. V. Stalin. Șoseaua Kiseleff, nr. 3. Deschis între orele 9—18. Muzeul Satului» Șoseaua Kiseleff nr. 20. Deschis între orele 10—14 și 1&-20. Duminică 10—12. Muzeul Româno - Rus. Strada Fundației nr. 4. Deschis între orele 9— 13 și 16—19. Muzeul Th. Aman. Str. C. A. Rosetti nr. 6. Deschis între orele 10— 13 și 16—20. Muzeul C Medrea. Str. Gr. Budișteanu nr. 16. Deschis între orele 10—13 și 17—20. Muzeul Zambaccian. Str. Zambaccian nr. 21. Deschis între orele 10—16. Muzeul de Istorie naturală Antipa. Șoseaua Kiseleff nr. 1. Deschis între orele 10-~19. Muzeul memorial pictator Gh. Tattarescu. Str. Domnița Anastasia nr. 7. Deschis între orele 10—13 și 16—20. Muzeul George Enescu. Calea Victoriei nr. 141. Deschis între orele 10—13 și 17—19. Muzeul de artă populară Dr. Nicolae Minovici Str. Minovici nr. 3. Deschis între orele 10—13 și 16— 18. Muzeul de artă feudală Minovici al Academiei R. P. Române. Str. Minovici nr 3. Deschis între orele 10—13 și 16—18. Muzeul Militar Central, Str. Izvor nr. 137. Deschis între orele 10—19. Muzeul științelor experimentale. B-dul Ana Ipătescu nr 21. Deschis între orele 17—21. Muzeul Cecilia și Frederic Stork. Str Vasile Alecsandri nr. 16 Deschis între orele 10—13 și 16—20 Muzeu de arta briacoveneasca Mogoșoaia, comuna Mogoșoaia. Deschis Intre orele 11—18 Colecția Dr. Dona Straiul Dona nr. 12>; Deschis între orele 10—13 și 16 20 Casa memoriala Nottara. B-dul Dacia nr 51 Deschisă între orele 10 13 și 16—19 Muzeul prof. dr Victor Babeș. Str Andrei Mureșea..nu nr. 14 A. Deschis între orele 10—13 OCOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOCOCCXJOCOCOCOOOOOOOCOCOOOCOOCXOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOxîOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCiOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCSOOOOOOOOOOOOOOOOOl w A