România Liberă, septembrie 1961 (Anul 19, Nr. 5250-5275)

1961-09-22 / nr. 5268

Pag. 2 a Azi vă informăm despre : Deschiderea cabinetelor de medicină a muncii Apărarea sănătății muncitorilor în timpul procesului de producție, asigurarea igienei la locul de mun­că și prevenirea oricăror posibili­tăți de îmbolnăvire în timpul lu­crului este o problemă care preo­cupă în mod deosebit pe medicii de specialitate. Pentru asigurarea acestor cerințe, Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale a luat ho­­tărîrea ca, la data de 1 octombrie, în cîteva din principalele centre industriale ale țării unde este con­centrată o populație muncitorească mai mare, să ia ființă cabinete de medicină a muncii. Funcționînd în cadrul policlinicilor din marile unități industriale, noile cabinete care se vor ocupa îndeosebi de acțiunile cu caracter preventiv, vor studia condițiile fiziologice la lo­cul de muncă, posibilitățile de preîntâmpinare a bolilor profesio­nale și organizarea procesului de muncă pe baza aptitudinilor fie­căruia în vederea creșterii capaci­tății de lucru. Asemenea cabinete de medicină a muncii se vor deschide la uzi­nele „Steagul Roșu" și „Tractorul" din Brașov, la Onești, Reșița, Plo­iești și in unele unități mai mari din rețeaua C.F.R. Ele vor fi do­tate cu aparatură de investigație pentru diferite studii privind fizio­logia la locul de muncă și vor fi deservite de medici bine pregătiți, care au absolvit recent cursurile de specializare in acest domeniu. Simultan vor fi urmărite în­deaproape și rezultatele obținute în activitatea primelor unități sani­tare de șantier care funcționează în cadrul șantierelor de la Combi­natul siderurgic Galați și altele. Acestea dispun de dispensare, puncte sanitare și staționare și sunt asigurate cu cadre medicale și a­­paratura necesară. Tot pentru asigurarea sănătății muncitorilor, în momentul de față se fac studii în unele sectoare in­dustriale pentru prevenirea și de­pistarea integrală a bolilor profe­sionale. Asemenea studii se efectu­ează în sectorul minier din Valea Jiului, la Baia Mare și la Hune­doara. Lucrările sunt desfășurate de către brigăzi sanitare formate din specialiști, care examinează com­plex pe fiecare lucrător din ramura respectivă. Tîrguri de toamnă în prima jumătate a lunii septem­brie s-au desfășurat o serie de impor­tante tîrguri anuale la Cluj, Oradea, Sibiu, Călărași, Vaslui, Roșiorii de Vede. La aceste tîrguri au participat numeroase gospodării colective și în­tovărășiri agricole, desfăcindu-se tot­odată un volum însemnat de mărfuri industriale prin unitățile comerțului socialist, în prezent sînt în curs de desfășu­rare tîrgurile de toamnă din Galați, Focșani și Urziceni, iar peste cîteva zile va începe un mare tîrg la Con­stanța. De asemenea, între 1—28 oc­tombrie se va desfășura tîrgul de toamnă din orașul Ploiești, între 11— 21 octombrie, târgul anual din Brașov, între 16—31 octombrie tîrgul din Bu­zău, între 19 și 22 octombrie tîrgul din Timișoara, iar între 26 și 30 octom­brie tîrgul din Craiova. u. ÖO ÖO ÖO OO OO OO 50 OO 06 60 06 tSÓ 06 feó 06 © 6 ce bc $O öó ÖO btt oo no OO ÖO C © ÓO OO O © SO io 0Ó isc 0O bS 66 OO OO OO OO 30 CO OO ÓO bo 8 • 8 8 Marți 26 septembrie la cinematografele ,,PATRIA" și „ÎNFRĂȚIREA ÎNTRE POPOARE" PREMIERA NOULUI FILM ROMÂNESC „APROAPE DE SOARE« O producție a studioului cinematografic București cu FLORIN PIERSIC, VASILICA TASTAMAN, TITUS LAPTEȘ, DORIN DRON, AUREL CIORANU, NICOLAE PRAIDA, GRIGORE VASILIU-BIRLÎC, ION MANTA, ION PRISACARU, SILVIU GEORGE CONSTANTIN, VASILE TOMAZIAN Anghel, Savel Stiopul; Regia: Savel Stiopul, Anton, Gheorghe Fischer; Muzica: Gheorghe Dumitrescu STĂNCULESCU, Scenariul : Paul Imaginea : Ion Scrisoare către redacție Nedumerirea turiștilor Slănicu­l Moldovei e o stațiune balneoclimaterică de un pitoresc deosebit. Ceea ce impresionează aci de la prima vedere, e armonia dintre elementele naturii și inter­venția judicioasă a omului, care a avut grijă să nu pălească frumuse­­țile naturii locale. Ca turist, ești fermecat de panorama peisajelor, cărora li s-a adăugat doar ceea ce trebuia să sporească confortul, să-i facă pe vizitatori să se simtă cât mai bine. Șoseaua asfaltată, care leagă Sta­țiunea de calea ferată de la Tg. Ocna, este încă o mărturie a grijii manifestate de statul nostru pen­tru odihna și sănătatea oamenilor muncii. Autobuze elegante, frumoa­se și confortabile, circulă zilnic pe șosea, oferind condiții civilizate de transport atît oamenilor muncii care vin în stațiune pentru odihnă cit și localnicilor. Noi turiștii avem însă și o nelă­murire. Ne întrebăm de ce stațiu­nea este lipsită de o cabană turis­tică ? M-am nimerit la Slănic Moldova în vîrf de sezon turistic, cînd și alți turiști ca și mine, drumeți ciclo și mo­tocicliști vroiau să rămînă ba­rem încă o zi. Doream să admirăm păstrăvăria, să ascultăm șipotul Slănicului, să facem o ascensiune pe masivii din jur, să știm și să păs­trăm mai multe amintiri despre sta­țiune. Ne-am gîndit atunci ce bine ar fi să se amenajeze­ o cabană turisti­că. De altfel asemenea cabane ar fi bine venite și în stațiunile Buziaș- Băi (Banat), Geoagiu-Băi (Hune­doara) etc. Oare sfatul popular al regiunii Bacău ca și sfaturile populare din celelalte localități amintite n-ar pu­tea lua legătura cu O.N.T.-ul pen­tru a studia posibilitățile de rezol­vare a acestei probleme care fră* mintă mii de turiști? Personal cred, că în problema Slănicului tradițio­nala ospitalitate­­ moldove­nească și-ar putea afla și aici cu­venita întruchipare. Și sunt încre­dințat, că bănățenii și hunedorenii nu vor fi nici ei mai puțin primi­tori. ȘT. COVRIG corespondent voluntar Popas în Ciulești Coborînd din tramvaiul ei, nu departe de cunoscutul pod „Grant", peisajul ce ți se înfă­țișează e cu totul nou față de cel cunoscut nu cu mult înainte. Surprinzător intr-un fel,­ dacă te duce gîndul la ce era cindva pe aceste locuri, dar firesc, cu totul firesc dacă te gindești la tumultul fără odihnă al constructorilor de locuințe. Cîte sensuri noi nu descoperi poposind în aceste locuri, aici un­de, ca în atîtea alte puncte ale Capitalei și întregii țări noul îți apare la tot pasul! Dar este vorba numai despre blocu­rile zvelte, frumos pastelate, cu magazine de tot felul la parter ? Nu! Și săpătu­rile fundațiilor ca și zidurile Care se înalță neostoit, iți arată că aici se înfăptuiește o operă de proporții mărețe. Și nu va trece patu­l pînă cînd în­treaga Cale Giulești, acum un vag antier, va deveni de nerecunos­cut. Mi-a fost dat să stau de vor­bă cu mai mulți locuitori ai nou­lui cvartal. Am discutat și cu un tînăr muncitor de la Fabrica de confecții și tricotaje București. — Eu n-am avut locuință proa­stă nici pînă acum, îmi răspunde zi la întrebare privind condițiile in care locuiește. Dar, nu știți cum e viața? Aleargă. Nu stă pe Ioc. M-am căsătorit, a venit și copilul, prin urmare vechea lo­cuință, primită la vremea ei tot prin grija întreprinderii, a deve­nit necorespunzătoare. Acum pri­viți și dv. unde locuiesc — și-mi arată cu îndreptățită mindrie blo­cul de peste drum. Am fost și eroul unei intim­­plări ciudate. Pe aleea princi­pală a cvartalului mă oprește o bâtrinică purtind o sacoșă plină cu tot felul de bucate. Cu aerul cel mai posomorit, stînjenită, mă întreabă: — Unde e maică, blocul ! ? M-am dus azi pentru întîia dată la piață și de două ore aproape bat drumul, dar degeaba. Nu mai găsesc blocul — Bine, dar dv. nu știu­ unde locuiți?! — Ea știu mai­că. Dar ne-am mutat aici abia alaltăieri. Ai mei cunosc mai bine locurile Eu n-am prea ieșit pînă acum și cînd am dat și eu să ies, uite, m-am ră­tăcit! M-am interesat și eu de blocul bătrînei pentru ca în cele din ur­mă să-i pot fi de folos. Mă gin­­deam insă la semnificația acestei intîmplări. Cine se putea oare rătăci vreodată prin vechea așe­zare a Giuleștilor și mai cu sea­mă prin nesfîrșitele hîrtoape ale gropii lui Lăptaru ? Intr-adevăr, gropile dispar și împreună cu vechile cartiere dărăpănate lăsate moștenire de­ edilii regimurilor corupte, cedează locul așezărilor luminoase de azi. Și mai e pare de mirare că o bătrinică se rătă­cește printre străzile noului car­­tie V. L. MINDIRIGIU Un concediu de odihnă plăcut îl puteți petrece pe VALEA PRAHOVEI mai frumoasă toamna ca oricînd In stațiunile SINAIA, POIANA ȚAPULUI, BUȘTENI și PREDEAL găsiți condițiile unei recreeri ideale Găzduite în case de odihnă confortabile Mese substanțiale bine pregătite Prețuri reduse începînd de la 1 octombrie 50 la sută reducere pe C.F.R. infor­m­ații și înscrieri la orice agenție sau filială a N.T. Carpați SESIUNEA SFATULUI POPULAR ORĂȘENESC PITEȘTI Ieri a avut loc în sala Palatului de cultură din Pitești cea de a 3-a se­siune a sfatului popular orășenesc. Deputații au dezbătut problema gos­podăririi și înfrumusețării orașului. După cum a reieșit din raportul prezentat, în acest an, în orașul Pi­tești au fost modernizate peste 28.000 metri pătrați străzi, au fost extinse zonele verzi cu 15.000 metri pătrați și s-au plantat incă 2.400 pomi ornamen­tali. De asemenea a fost mărită re­țeaua de energie electrică, de apă și canalizare și au apărut peste 20 noi magazine. In urma discuțiilor și a propuneri­lor făcute, cea de-a 3-a sesiune a a­­probat un plan de măsuri privind buna gospodărire a orașului. România Li­bera Festivitatea a marilor de închidere manifestări muzicale Joi seara, în marea sală a Palatu­lui R.P. Române, a avut loc festivi­tatea de închidere a celui de-al H-lea Concurs și Festival interna­țional „George Enescu“. La festivitate au participat repre­zentanți ai organizațiilor culturale și obștești, personalități ale vieții mu­zicale din țară și de peste hotare care au luat parte la manifestările festivalului, concurenți, numeroși oa­meni de artă, cultură, ziariști romîni și străini, un numeros public. în prezidiul adunării au luat loc membri ai Comitetului de organizare al celui de-al II-lea Concurs și Fes­tival internațional „George Enescu“, membri ai juriilor celor trei secții ale concursului, personalități de sea­mă ale vieții muzicale participante la festival. Festivitatea a fost deschisă de to­varășul Ion Pas, președintele Comi­tetului de organizare al celui de-al II-lea Concurs și Festival interna­țional „George Enescu“, președintele Comitetului de Radiodifuziune și Te­leviziune din R.P. Romînă, Artistul poporului George Geor­­gescu, președintele juriului con­cursului de vioară, prof. Florica Mu­­sicescu, artistă emerită, președinta juriului concursului de pian, și maestrul emerit al artei Paul Con­­stantinescu, președintele juriului concursului de canto, au înmînat apoi premiile și mențiunile partici­panților distinși la cel de-al II-lea Concurs internațional „George Enes­cu“, felicitîndu-i călduros pentru succesul obținut și urîndu-le o stră­lucită carieră artistică, întreaga asistență a aplaudat în­delung pe tinerii violoniști, pianiști și cîntăreți laureați. Luînd apoi cuvîntul, tovarășul ION PAS a spus printre altele : Timp de peste două săptămîni Capitala pa­triei noastre a găzduit o mare săr­bătoare a muzicii, cel de-al II-lea Concurs și Festival internațional „George Enescu". In aceste zile, ar­tiști, muzicieni, oameni de cultură din diferite țări, personalități consa­crate ale vieții muzicale sau tineri ce abia își încep cariera artistică s-au întilnit și s-au cunoscut, s-au întrecut prietenește și au învățat unii de la alții­ Fericit pe tinerii laureați, urîndu-le ca reușita de la București să-i încu­rajeze pentru noi și răsunătoare în­­făptuiri artistice. Paralel cu concursul s-au desfășu­rat concertele și spectacolele celui de-al 11-lea Festival internațional „George Enescu“. Participarea sau prezența unei întregi pleiade de per­sonalități de renume mondial au dat festivalului o deosebită strălucire. Am găzduit printre noi eminenți pia­niști, violoniști, dirijori și cîntăreți, precum și admirabila formație care este orchestra Radioteleviziunii so­vietice. Alături de ei au participat cei mai înzestrați dintre soliștii noș­tri, cele mai bune orchestre din Ca­pitală. Celor ce au contribuit prin măiestria lor la succesele acestui festival se aduc aici o cordială mul­țumire. Publicul nostru a întîmpinat cu generos entuziasm manifestările festi­valului. La manifestările artistice din ca­drul concursului și festivalului au participat peste 80.000 de spectatori. In afara celor ce au urmărit aceste Aceasta dorind­ manifestări prin televiziune, este o dovadă a puternicei de cultură care sălășluiește în su­fletele Celor mai largi mase, ridicate de socialism la o înaltă viață spiri­tuală. Cel de-al ll-lea Concurs și Festi­val internațional „George Enescu" a răsunat ca o chemare la înfrățire și înțelegere, în numele culturii care înnobilează pe oameni și care trebuie cu orice preț fetiță de Calamitățile războiului. In închipuirea noastră prinde contururi încă de pe acum imaginea celui de-al lll-lea Concurs și Festival internațional „George Enescu“ pe care îl dorim și mai cu­prinzător, și mai strălucitor. Nă­dăjduim să fiu­ atunci din nou în mijlocul nostru. A urmat concertul laureaților la care și-au dat concursul: violonistul Daniel Podlovschi (R.P. Romînă) care a interpretat partea I din Sonata a II- a de George Enescu, pianistul Jerzy Lukowicz (R. P. Polonă) care a interpretat partea a III-a din con­certul nr. 1 i­ mi minor pentru pian și orchestră de Chopin, mezzosoprana Emma Sarkisian (U.R.S.S.) care a in­terpretat o arie din opera „Italianca in Alger“ de Rossini, pianista Hong Teng (R.P. Chineză) care a interpre­tat Toccata de Paul Constantinescu, violonistul Veselin Paraskevov (R.P. Bulgaria) care a interpretat sonata a III- a pentru vioară solo de Ysaye, dedicată lui George Enescu, basul Ayhan Baran (Turcia) care a inter­pretat aria lui Leporello din opera „Don Juan“ de Mozart, pianistul Arie Vardi (Izrael) care a interpretat partea I din concertul în la minor pentru pian și orchestră de Schu­mann, baritonul Dan Iordăchescu (R.P. Romînă) care a interpretat lie­dul „Să schimbăm vorba“ de George Enescu și o arie din opera „Andrea Chenier“ de Giordano și violonista Nina Mihailovna Beilina (U.R.S.S.) care a interpretat Passacaglia și fi­nal din concertul pentru vioară și orchestră de Șostakovici. A acompaniat orchestra simfonică a Cinematografiei dirijată de Jean Bobescu, maestru emerit al artei, și Mircea Cristescu. Valoroasa interpretare a tinerilor laureați ai celui de-al II-lea Concurs internațional „George Enescu" s-a bucurat de un mare succes. Publicul a aplaudat călduros pe interpreți, Vineri 22 septembrie 1961 nr. 5239 Recepție în cinstea participanților (Urmare din pag. l­a) cu și să-i aplaudăm la București, ocazia Festivalului. Din toate timpurile cultura, arta, au dat posibilitatea popoarelor să se cunoască mai bine, să se împriete­nească. Participanții la Festivalul și la Concursul „George Enescu“ au avut prilejul să vadă munca pașnică și creatoare a poporului nostru, grija și prețuirea de care se bucură în țara noastră arta și cultura, sluji­torii ei. Călăuzindu-se după principiile co­existenței pașnice între state cu sisteme sociale diferite și militînd activ pentru apărarea păcii și secu­rității în lume, țara noastră dezvol­tă legăturile culturale și științifice cu celelalte țări. Nădăjduim că fes­tivalul și concursul care au avut loc reprezintă o contribuție la dezvol­tarea acestor legături, la întărirea păcii și prieteniei intre popoare. Dorim din toată Inima ca oaspeții noștri să păstreze amintirea plăcută a zilelor petrecute între noi și să ducă popoarelor lor mesajul de pace și prietenie al poporului român, îngăduiți-mi să ridic paharul în cinstea oaspeților noștri pentru noi succede in creația lor artistică, pen­tru arta lor pusă în slujba omului, pentru colaborarea culturală între popoare, pentru pace în întreaga lume. Recepția s-a desfășurat într-o at­mosferă cordială. CONCERTUL LAUREAȚILOR - a toate concursurile, momentul­­ concertului laureaților este cel mai așteptat, nu numai—în chip firesc—de candidații ce urmează să-și primească răsplata talentului și a mă­iestriei, ci și de marele public. Nu toți cei ce se interesează de concurs au posibilitatea să asiste la desfășurarea diferitelor etape și nu pot — mai cu sesină — să cuprindă toate momen­tele interesante prilejuite de întrece­rea în diferitele secțiuni. Chiar cel ce a urmărit — de pildă — pe pia­niști dorește să-i cunoască pe cîntă­­reți și violoniști. Munca juriilor iși arată abea in acest moment sărbăto­resc roadele și „Cei mai buni“ sunt prezentați marelui public și recoman­dați activității concertistice care li se deschide în față după această consa­crare. Prin însăși natu­ra programului im­pus și prin spiritul care domină jude­carea valorilor, concursul „Enescu“ este menit să desemneze pe acei ti­neri muzicieni-interpreți care știu să pătrundă mai adevărat în tainele sti­lurilor, să dea viață autentică lucră­rilor asupra cărora și-au oprit ale­gerea, — într-un cuvint să exprime idei și simțiri capabile să înrîurească auditoriul. Virtuozitatea tehnică e de­sigur importantă, dar tot Vibrația o­­menească rămîne pe primul loc, ast­fel cum a dorit-o și a înfăptuit-o George Enescu. Perfecțiunea mijloa­celor căreia să nu-i corespundă pli­nătatea conținutului rămîne formală, lipsită de puterea comunicării și — ca să ne referim din nou la învăță­tura enesciană — foarte străină de crezul artistic al marelui nostru mu­zician. Ideea aceasta a fost exprima­tă, pe diferite căi, și de președinții celor trei jurii în scurtele lor cuvîn­­tări ce au precedat citirea listei lau­reaților. Și apoi, după festivitatea de­cernării premiilor, ne-am bucurat, ascultîndu-i pe tinerii artiști, să ne dăm seama că ei au înțeles, în esență, frumusețea exemplului oferit de în­săși activitatea de propagator al mu­zicii bune pe care a desfășurat-o George Enescu. Au­ cîntat cu modes­tie și simplitate, fără „poze“ de ve­dete, căutînd să deslușească — după resursele tînărului lor talent —­ sen­surile adinei ate muzicii. Desigur, pu­terea de captivare a publicului, di­ferea de la un interpret la altul, erau temperamente și sensibilități deose­bite, și tocmai în această multilate­ralitate rezidă frumusețea concursu­lui. Dar toți se aflau reuniți în a­­ceeași atitudine frumoasă fața de arta lor, a cărei nobilă menire păreau că au înțeles-o. Două personalități au dominat con­certul : Nina Mihailovna Beilina și Dan Iordăchescu. Cînd au cîntat, nu s-a mai specificat că au obținut pre­miul I, dar chiar dacă în locul juriu­lui ar fi fost pus să judece marele public, rezultatul ar fi fost același. Violonista sovietică va deveni, cre­dem, o mare artistă a arcușului. Cîn­­tul ei este cald, interiorizat și plin de inteligență. Are autoritate asupra instrumentului și o capacitate foarte fină de nuanțare; sensibilitatea spe­cific feminină se unește cu stăpînirea, în mare, a formei și puterea de a comunica tuturor mesajul muzicii in­terpretate. Armonicele sunetului sunt bogate, au culoare și relief — indivi­dualitate. Se va distinge, desigur, în­tre alți colegi la fel de pregătiți din punct de vedere tehnic, pentru că are d­e spus un cuvânt al ei propriu. Nu este, pur și simplu, o premiantă, ci o artistă, care știe să se bucure de perfecțiunea școlii violonistice so­vietice și să o valorifice cum se cu­vine. Pe Dan Iordăchescu, nu mai e ne­voie să-l prezint. Publicul îl cu­noaște și-l prețuiește de mult, îl și discută mult — și aceasta este un semn de distincție. De data a­­ceasta, cred că a convins pe toată lumea că este și rămîne un mare ta­lent, un temperament arzător, capa­bil să miște, să entuziasmeze, să în­flăcăreze. Are ceva „incandescent“ în felul de a cînta, dar e vorba de un foc adevărat, interior, nu de unul de paie. Are în el chemarea operei, știe să fie patetic, zbuciumat, răsco­litor. Nu poți rămîne indiferent la cîntul lui, pentru că artistul este profund „angajat“ în ceea ce simte și o primă cu atîta ardoare. Se apropie,­­cu o intuiție cel mai adesea justă, de ceea ce înseamnă marea tradiție a interpretării în teatrul liric. Și de la acest nou premiu întîi — cel mai pre­țios fiindcă poartă numele celui mai mare muzician al patriei — suntem­ în­credințați că drumul artistic al lui Iordăchescu va fi tot mai drept și mai scutit de ocolișuri. Tot premiul întîi a obținut și mez­zosoprana sovietică Emma Sarkisian­i faptul că și-a ales o arie grea de Rossini, timbrul de calitate al școii, generozitatea interpretării, ne evocă modelul, desigur avut înainte , Dolu­­hanova. Ni urăm să-i atingă, prin muncă perseverentă, desăvîrșirea. Foarte talentat este și basul turc Ayhan Baran, cu o voce impresio­nantă prin rotunjime și catifelare cantabilă care, odată cu perfecționa­rea stilistică, îl va înzestra cu cali­tățile unui adevărat interpret mozar­tia. Mai ascultăm și doi violoniști: Daniel Podlovschi, care obține a doua oară laurii concursului Enescu, are o finețe și o ardoare romantică ce-i dau un profil artistic interesant către tinerii noștri interpreți , iar tempe­ramentul bulgarului Veselin Paraș­­kevov, ce străbate în paginile Sona­tei de Ysaye, anunță un viitor vir­tuos captivant. Am lăsat la urmă pianiștii : aici va­lorile, după cum a subliniat și profe­soara Florica Musicescu, sunt sensibil apropiate. Hong Teng, fermecătoarea chinezoaică, ne amintește, ca și, acum trei ani, Li Min-Cean, că muzica ro­mânească trezește ecouri foarte apro­piate de adevărul ei in sufletele ar­tiștilor din țara prietenă, de departe. Arie Vardi, din Izrael, impune prin gîndirea muzicală fină și echilibrată, iar polonezul Jerzy Lukowicz se do­vedește un demn reprezentant al tra­dițiilor pianistice din patria lui Cho­pin. Mulți alții dintre laureați n-au cîntat în concertul de aseară. Dar talentul lor este și el cunoscut, afir­­mîndu-se ca demni discipoli ai lui Enescu și prieteni ai patriei marelui muzician pe care l-au cinstit prin arta lor. ALFRED HOFFMAN SPORT — SPOR T —SPOR T — SPORT C C. A. - F. C. Austria 0-0 Peste 50.000 de spectatori prezenți pe stadionul „23 August“, au aș­teptat ieri cu nerăbdare mult do­ritul reviriment al echipei C.C.A. Dar nici miza jocului, nici speranțele tuturor n-au putut să producă marele miracol, acel spor de valoare, acea transfuzie de energie și avînt care să le netezească drumul spre victorie. în aceste împrejurări, evoluînd la nivelul mediocru din ultimele partide din cadrul campionatului, formația noastră campioană nu putea să pre­tindă dreptul la victorie, pierzînd o mare ocazie să-și asigure un avantaj poate hotărîtor. Jucătorii au mani­festat aceleași obișnuite lipsuri cu care ne-am mai întilnit în ultima vreme : apărare nesigură, mijlocași dezorientați cu o contribuție minoră și o linie de atac, care amputată prin prezența lui Stănoie pe extrema dreaptă, n-a fost capabilă să lege jocul cit de cit. In plus a intervenit și accidentarea lui Alexandrescu în min. 65, trecut ca extremă și inuti­lizabil, ceea ce a însemnat un alt serios handicap. Totuși, chiar în aceste condițiuni, au fost împrejurări favorabile (trei din ele foarte clare) cînd C.C.A. ar fi putut marca goluri, dar înaintașii, pentru a fi desigur în nota compor­tării generale necorespunzătoare, le-au ratat. Și astfel, deși echipa C.C.A. n-a fost învinsă, se poate afirma că a pierdut un bun prilej de afirmare care i-ar fi îngăduit joia viitoare să pășească pe terenul de fotbal din Viena (unde se va juca returul) mult mai încrezătoare în posibilitățile de a obține calificarea în turul următor. Dar așa... Echipa F. C. Austria a reușit să-și îndeplinească planul tactic. Mereu supranumerari în apărare, jucătorii au destrămat cu destulă ușurință în­cercările militarilor de a pătrunde în careu și au contraatacat sporadic dar periculos. Evoluînd destul de relaxat, dar nu la nivelul la care ne așteptam jucătorii ne-au dezvăluit bogate cunoștințe tehnice și însușiri individuale care să ne permită să apreciem valoarea ridicată a fotbalu­lui austriac. Reușind acest meci nul la care tindea, echipa F. C. Austria Și-a realizat dorința și poate socoti rezultatul de 0—0 drept o victorie și in ultima instanță, crearea unui as­cendent moral pentru meciul retur. Jocul a avut multe momente ani­mate cu aspecte interesante care au alternat însă cu faze mediocre. In general întîlnirea nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor. Jucătorii care s-au remarcat, au fost stoperul Stolz, centrul Nemec, Ivănescu, Voinescu și Jenei. Brigada de arbitri din R.P.F. Iugo­slavia condusă de C. Zecevici a arbi­trat bine. GH. RUSSU . La Viena au început campiona­tele mondiale de haltere la care par­ticipă peste 200 de sportivi din 33 de țări ale lumii. Primul titlu de cam­pion al lumii (la categoria cocoș) a revenit halterofilului sovietic Vladi­mir Stogov care a totalizat 345 kg. Pe locul doi s-a clasat Imre Fieldi (R.P. Ungară) care a realizat aceeași per­formanță 345 kg însă la cîntar a avut o greutate mai mare cu cîteva sute de grame decît Stogov. • In cadrul „Cupei campionilor europeni“ la fotbal s-au disputat noi întilniri. La Londra, echipa Totten­ham Hotspur a cîștigat cu 8—1 (5—1) întîlnirea retur cu echipa Gornik Zabrze. Tot într-un meci retur, echipa Real Madrid a dispus cu 3—1 de Vasas Budapesta, Servette Geneva a între­cut cu 2—1 pe Hibernians, iar echipa belgiană Standard Liege a învins cu 2—0 pe Frederickstad (Oslo). • Intr-un concurs de natație desfă­șurat la Rio de Janeiro cunoscutul campion brazilian Manuel dos Santos a stabilit un nou record mondial în proba de 100 m liber cu timpul de 53­ 6/10. • O selecționată de lupte libere din R.P. Romînă a întilnit la Tbilisi echipa secundă a R.S.S Gruzine. Victoria a revenit gazdelor cu scorul de 7—1. In continuarea turneului sportivii romîni vor întîlni prima reprezentativă a R.S.S. Gruzine, IAȘI (prin telefon de la trimisul nostru). — După etapa de ieri, cea de-a 10-a a Turului ciclist al R.P.R., alergată între Suceava și Iași (174 km.), lupta pentru victoria finală a devenit și mai palpitantă. Sosind pri­mul la Iași și beneficiind de bonifi­cația de un minut ce se acordă în­vingătorilor de etapă, Gabriel Moi­­ceanu se află acum la numai două secunde de purtătorul tricoului gal­ben, Ion Cosma. Actualul lider al cla­samentului și-a apărat cu strășnicie poziția, s-a ținut scai de principalul său adversar și sosind al doilea a primit și el o bonificație de 30 se­cunde. Ultimele etape ale turului vor oferi așadar, în continuare o dispută . S-au încheiat întrecerile de înot din cadrul „Dinamoviadei“ de la Har­kov. Spectatorii au aplaudat frumoasa comportare­ a sportivei din R. P. Ro­mînă, Cristina Balaban, învingătoare în proba de 400 m liber. In proba de 100 m fluture Măriuca Rotaru a ocu­pat locul 3. In proba de 100 m. flu­ture, Al. Popescu s-a clasat al treilea. Proba masculină de sărituri de la trambulină s-a încheiat cu victoria sportivului sovietic Iuri Kolosov (Di­namo Moscova). Pe locul doi s-a cla­sat Gh. Banu (Dinamo București).­­ In runda a 12-a a turneului in­ternațional de Șah de la Bled, trei par­tide s-au încheiat cu un rezultat de remiză : Petrosian—Gheller , Gligo­­rici—Olaffsson și Germek—Pachman. Restul partidelor au fost întrerupte. In clasament conduce Fischer cu 8 puncte (1), Petrosian 8 puncte, Keres și Tal 7V2 (1), Gligorici 7 (1) puncte.­­ După excepționalul record mon­dial stabilit de Tamara Press la a­­runcarea discului (58,98 m), atleții echipei R.S.F.S. Ruse au obținut noi performanțe de valoare în ultima zi a meciului cu echipa Angliei de la Londra, în proba de 30 m garduri Irina Press a repurtat victoria cu timpul de 10,9/10, iar Sokolov a par­curs 3000 m obstacole în 8’40”G00. Ambele întilniri au fost cîștigate de echipele R.S.F.S. Ruse; la masculin scorul a fost de 122—102 puncte, iar la feminin de 75—43 puncte, pasionantă care probabil nu se va încheia decît duminică după amiază pe pista de zgură a stadionului „23 August" din Capitală, unde va sosi caravana. Plecarea în etapa de ieri s-a dat din centrul orașului Suceava pe un șint puternic care aproape tot timpul a bătut din spate. In această parte a etapei s-a rulat cu peste 46 km la liră, ceea ce a făcut ca din pluton să se piardă o serie de rutieri. După 96 de km., șoseaua a cotit la stingă spre Iași și direcția vîntului s-a schimbat primindu-i din față pe cei 22 de alergători care au reușit să rămînă pe primul plan al cursei. Ten­tativele de evadare lipsesc. Doar pe străzile orașului Iași, străjuite de o parte și de alta de un public nume­ros, alergătorii încearcă să se des­prindă, dar acest lucru nu-i reușesc decît Gabriel Moiceanu și Ion Cosma. învingătorul etapei Gabriel Moi­ceanu a fost cronometrat cu timpul de 4h 07’21” — ca și Ion Cosma sosit al doilea. La 1” a trecut linia de so­sire Gheorghe Rădulescu, iar după încă 1” restul alergătorilor din pri­mul pluton. In clasamentul general individual primele cinci locuri continuă să fie ocupate de Cosma cu timpul de 33h 57’45” urmat de Gabriel Moiceanu la 2”, Rădulescu la 1’20”, Hoffman la 1’43”, Constantin Moiceanu la 315” etc. In clasamentul general pe echipe continuă să conducă reprezentativa țării noastre. Astăzi se aleargă etapa a II-a Iași— Bacău. I. BOCIOACA Turneul voleibaliștilor italieni In primul meci din cadrul tur­neului pe care-l întreprinde în țara noastră echipa de volei Ciam Villa d’Orro Modena, campioana Italiei a întilnit joi seara în parcul Progre­sul echipa reprezentativă de juniori a R.P. Române. Tinerii voleibaliști romîni au repurtat victoria cu sco­rul de 3—0. In deschidere s-au desfășurat două partide feminine : Gedania Gdansk— Progresul 3—1 și Rapid București — Legia Varșovia 3—2. Ș­tiri Turul ciclist al R. P. Romíne TEATRE învierea, 19,30: Tea­trul Național ,,I. L. 1 Caragiale" (Sala Co­­­­media); Ascultă-ți ini­­­­ma, 19,30, Teatrul Na­­­tional „I. L. Caragia­­le“ (Sala Studio); Pygmalion, 19,30, Tea­­­­trul ,,C. Nottara“ (Sala Magheru); Sfînta­­ Ioana, 19,30, Teatrul Municipal (Sala I .Filimon Stricu“), Lysiatrata, 19,30: Tea­­trul de Stat de Operetă (Opereta) ; Re­vista 62, 20: Teatrul Satiric Muzical ,,C.­­ Tanase“ (Sala Savoy); Un cîntec pentru dumneata, 20: Teatrul Satiric Muzical­­, „C. Tanase“ (Grădina Boema); Pantom!. , mă pe apă, 20 . Circul de Stat. CINEMA Primul raid spre ste­le : Magheru, I. C. Frimu, 8 Mai, G. Coș­­buc ; Carmen de la Ronda: Patria, Bucu­rești, 23 August, Liber­tății ; Genevieve : Re­publica: Elena Pavel, V. Roaită ; Dragoste de septembrie , 13 Septembrie (după amiază), 8 Martie , B. Delavrancea; Lumină la fereastră: Lu­­­­mina; Secțiunea a 5-a: Gh. Doja, Volga; Raidul vărgat: Central, Arta, 16 Februarie Miorița; Cerasella: Victoria, Munca; Tra­cul unui actor : V. Alecsandri, M. Gorki, Al Popov, Umbreluța — Negru pe alb — Povestiri din lumea Mării Negre — Din viața emigranților greci — Nunta în Țara Oașului : Timpuri Noi ; Cîinele din mlaș­tină (dimineața) , 13 Septembrie; Nu vreau să mă însor : Tineretului ; Imperiul soa­­reului : înfrățirea între popoare; Drumul serii: 30 Decembrie; Săritură în zori: Cul­tural; Duelul: Grivița ; Misterul fotogra­fiei: C. David S-a furat un tramvai: Fio­­reasca, T. Vladimirescu, Ilie Pintilie; El Hakim; Unirea; Am fost tineri : Al. Sa­­hia; Moșilor, N. Bălcescu, Olga Bancic ;­­ Alba Regia : Flacăra ; De sîmbăta ] pînă luni : Popular; Omul cu pantaloni­­ scurți: Donca Simo; Omul nu se predă ;­­ M. Eminescu ; Vîrsta dragostei : G. Ba­­­­­­covia ;Escrocii • A. Vlăicu;­­ CINEMATOGRAFE-GRADINI Secțiunea a 5-a : Stadionul Giulești ; 1 Genevieve t Elena Pavel, Programul: V. J Roaită ; Raidul vărgat ; Arta; “Carmen de­­­la Ronda , Libertății, Patinoarul 23 Au­­­­gust, stadionul Diflardo, stadionul Repu­­­­blicii, 23 August; Dragoste de septembrie,­­ 13 Septembrie, 8 Martie; Imperiul soare­­­­lui: Tudor Vladimirescu; Primul raid spre­­ stele : I. C­­rimu G. Coșbuc Am fost ] tineri t N. Bălcescu, Olga Bancic,­­ Moșilor, Al Sahia ; S-a furat un­­ tramvai Ilie Pintilie ; Omul cu pantaloni­i scurți : Donca Simo ; El Hakim : Unirea, j k

Next