Romînia Liberă, mai 1963 (Anul 21, nr. 5768-5792)

1963-05-26 / nr. 5788

fjumbaca 86 mal 1665 — nr. 578$ „RIVALII“ METALELOR Vasile Paţica inginer­iei, uzinele ,,7 Noiembrie“­­Craiova. Uzina noastră produce o gamă variată de maşini agricole : semănători de cereale, tocători de nutreţ pentru însilozat, sape rotative, grape stelate etc. Pornind de la necesitatea reducerii consumului de metal, colectivul uzinei acţionează cu vigoare pe linia extinderii folosirii materialelor plastice. Ince­­pînd din anul 1961, s-a trecut astfel la înlocuirea unor repere din metal cu altele din materiale plas­tice, realizîndu-se pe această cale o economie de metal de 32,5 tone. In continuare, atenţia noastră a fost îndreptată spre piesele de mare serie, a căror înlocuire are o eficienţă economică substanţială. înlocuirea bucşei de uzură la tăvălugul inelar, de pildă, a adus o economie de metal pe produs de 42,12 kg. Durata de funcţionare a noilor bucşe este acum aproximativ de două ori mai mare, iar schim­barea lor în caz de uzură se face mai uşor. Mergînd pe această linie, colectivul uzinei noastre a reuşit ca, în primul trimestru al anului, să realizeze, prin folosirea materialelor plastice, o economie de metal egală cu cea din întregul an 1961. In acest domeniu, uzina noastră poate obţine rezul­tate mai bune, pe măsura rezolvării unor probleme încă în suspensie. Este vorba în primul rînd de faptul că, în problemele de cercetare, institutul care se ocupă cu aceasta — ICECHIM — n-a reuşit să ne pună la dispoziţie documentaţia tehnică cu caracteris­ticile fizico-mecanice ale unor materiale plastice care se pretează a fi folosite în construcţia de maşini. Din această cauză, experimentarea reperelor din materiale plastice se face uneori direct în condiţii de exploa­tare. La toate piesele din materiale plastice introduse în producţie pînă acum, matriţele au fost executate în uzina noastră. Pentru unele dintre acestea care nece­sitau prelucrări speciale, am apelat la sprijinul altor întreprinderi dotate cu utilajul necesar, ceea ce evi­dent a dus la întîrzieri. De aceea, considerăm că ar fi utilă înființarea unui atelier care să execute cen­tralizat matriţele pentru piesele din materiale plastice. I Ing. Radu Radulescu­­ Utilizări multiple în construcţia de maşini Statistica reperelor din materiale plastice folosite în industria noastră, con­structoare de maşini, arată o alegere orientată spre piese de cea mai mare diver­sitate, in general de dimensiuni şi greutăţi reduse. Utilizarea materialelor plas­tice este cev­a mai largă în fabricaţia modelelor pentru turnare, a coliviilor de rulmenţi, în producţia de serie la autobuze, troleibuze, vagoane pentru căi ferate, nave etc., sau la anumite produse de uz casnic (frigidere, maşini de spălat rufe, maşini de cusut), la care noile materiale se folosesc în cea mai mare parte ca elemente de interior, decor, pereţi izolanţi. Este vorba de un început, de cîteva rezultate bune, care se cer dezvoltate. Obţinerea unor realizări mai substanţiale în acest domeniu, trebuie să depăşească unele greutăţi generate în primul rînd de necunoaşterea noilor materiale sau de o cunoaştere numai din literatură a posibilităţilor acestora. S-au mai adăugat o serie de inconveniente inerente începutului, legate de proiectarea produselor şi a matriţelor respective, de executarea lor, de întirzierile în fabricarea reperelor din materiale plastice de către unităţile Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei. In aceeaşi ordine de idei, trebuie vorbit despre colaborarea dintre insti­tutul nostru şi ICECHIM în problemele asimilării de repere din materiale plas­tice pentru construcţia de maşini, colaborare limitată uneori numai la etapa cer­cetărilor propriu-zise. Este necesară această rezervă, deoarece in etapa realizării lotului prototip au intervenit întîrzieri, datorită proiectării, executării matriţelor sau a reperelor din materiale plastice, ținind seama de sarcinile existente pe linia extinderii folosirii materialelor plastice în industria constructoare de maşini, de multiplele aspecte ce trebuie re­zolvate pentru a evita cazuri ca cel de mai sus, se face simţită necesitatea unei mai bune coordonări a problemei. Comitetul de stat pentru tehnica nouă, care coordonează realizarea obiectivelor din planurile tehnice ale ministerelor în care este cuprinsă şi extinderea utilizării materialelor plastice, poate contribui, în strînsă colaborare cu departamentele interesate, într-o măsură sporită la înfăp­tuirea unei sistematice coordonări a acestei probleme atît de importante. ( I.T.C.M.R. » Ing. Dan Costescu Ing. Dan Costescu Institutul de cercetări pentru con­strucţii şi economia construcţiilor. Institutul de cercetări pentru con­strucţii şi economia construcţiilor. începînd din anul 1962, în cadrul in­stitutului nostru a luat fiinţă o secţie care are ca sarcină cercetarea posibi­lităţilor de utilizare a materialelor plastice în construcţii. Printre temele rezolvate pînă acum în acest dome­niu, se numără cele privind înlocuirea ţevilor de scurgere din fontă cu ţevi de p.v.c., fapt prin care se realizează o economie de metal de 26 kg. pe apartament; punerea la punct, în co­laborare cu fabrica „Horia, Cloşca şi Crişan“ din Turda, a procesului tehno­logic pentru fabricarea plăcilor. în momentul de faţă, activitatea de cercetare în acest domeniu se desfă­şoară în mai multe institute ale dife­ritelor ministere. Pe lângă institutul nostru şi Institutul de cercetări chi­mice, se mai ocupă de aceste probleme Institutul de proiectări construcţii şi materiale de construcţii, sectorul de materiale şi procedee noi de la Trustul­­ construcţii din capitală, laboratorul Folosirea multiplă a bazei materiale de cercetare central al Direcţiei generale de con­strucţii montaj pentru rafinării şi uzine chimice din M.I.P.Ch. şi altele. Con­siderăm că prin coordonarea mai sis­tematică a activităţii acestor unităţi sau chiar prin concentrarea ei într-un singur loc, eficienţa cercetărilor şi ex­perimentărilor poate fi substanţial mă­rită, o serie de probleme ar fi rezolvate mai operativ şi s-ar crea posibilitatea folosirii multiple a bazei materiale de cercetare existente. Mai trebuie arătat că utilizarea ma­terialelor plastice în construcţii este uneori frînată din cauza rezistenţei in­suficiente a acestora la intemperii, si­tuaţie care s-ar putea remedia prin fo­losirea unor stabilizatori corespunză­tori. Paralel cu cercetarea, institutul nos­tru a căutat ca, prin cursuri de specia­lizare şi conferinţe, să dea muncitori­lor şi tehnicienilor de pe şantiere cu­noştinţele necesare manipulării şi utili­zării materialelor plastice. Ing. C. Nistor director tehnic in Direcţia generală de construcţii montaj, uzine chimice şi rafinării din M.I.P.Ch. Nu numai simpli înlocuitori Paralel cu folosirea materialelor plastice în construc­ţia de locuinţe, a început extinderea acestora şi pe şantierele obiectivelor industriale. In construcţiile in­dustriale, materialele plastice au ajuns să rezolve cu succes anumite cerinţe ce altfel ar fi necesitat soluţii complicate, costisitoare, întreţinere şi înlocuire frecven­tă. Pe şantierele direcţiei noastre generale, s-au folosit, la hale industriale, vopsitorii de protecţie anticorosive pe zeci de mii de metri pătraţi. Clorcauciucul, epodu­­rul sau alte materiale sunt astăzi bine cunoscute mun­citorilor din echipele de finisare. Tot aşa este demnă de subliniat executarea unui saleduct în lungime totală de 15 km, la care se folosesc circa 60.000 kg. ţeavă de p.v.c.­rigid, înlocuindu-se o cantitate triplă de ţeavă de oţel inoxidabil. Considerarea materialelor plastice ca simpli înlocui­tori îngustează însă posibilităţile de extindere a folosi­rii lor, împiedică punerea în valoare a calităţilor spe­cifice acestora, calităţi care permit soluţii pentru noi structuri realizabile numai cu astfel de materiale. Pe de altă parte, obişnuinţa de a compara aceste materiale cu cele clasice face să nu se stabilească eficienţa eco­nomică reală a utilizării lor. In această ordine de idei, trebuie subliniată necesitatea intensificării cercetărilor In acest domeniu, a lucrărilor experimentale, care, mergînd cu un pas înaintea aplicaţiilor industriale, să le dea o bază sigură. In curînd, va începe, de pildă, fabricaţia industrială a polistirenului expandat. în construcţii, acest material extrem de uşor poate fi fo­losit la termo şi fonoizolaţii, ca agregat pentru betoane uşoare termo­izolante. Pînă acum, nu sînt încă stabi­lite condiţiile de folosire a lui, detaliile soluţiilor astfel, încît acest material să fie imediat introdus şi extins pe şantierele noastre. Considerăm totodată că aprecierea economică a so­luţiilor adoptate se face eronat atunci cînd se ia în consideraţie numai preţul efectiv. Să luăm un exemplu concludent. La lucrările industriale, tuburile de venti­laţie se execută din tablă zincată , confecţionate din foi de p.v.c.­rigid, s-a ajuns la concluzia că acestea costă cu 10 la sută mai scump. O analiză mai temeinică arată însă că tubulatura metalică necesită o protecţie antico­­rosivă la interior, care în mod periodic trebuie refă­­cută, pe cînd cea de p.v.c. practic nu trebuie protejată. In plus, dacă în locul confecţionării ei pe şantier, tu­bulatura s-ar forma în uzină, prețul acesteia ar fi mult mai redus. La serviciul de proiectări al Fa­bricii de mase plastice „Bucu­reşti“, Dumitru Ardeleanu, şeful serviciului, analizează împreună cu matriţerul C. Anghelache îm­bunătăţirile aduse la unul din ti­purile discurilor de relon destina­te maşinilor de semănat. Foto: MIHAI POPESCU o o o O o o România liberă — Au cuvîntul — In atelierul special pentru confecţionarea şi pregă­tirea ansamblelor de instalaţii sanitare din mate­riale plastice, atelier amenajat în cadrul întreprin­derii de construcţii orăşeneşti din Galaţi în construcţiile de locuinţe Sarcinile întreprinderii noastre pen­tru anul în curs, în vederea realizării unei calităţi ridicate la construcţiile de locuinţe pe care le ridicăm la Ţiglina, prevăd executarea unui mare număr de apartamente cu finisaj din materiale plastice. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui obiectiv, au fost contractate cu fabricile furnizoare toate materia­lele necesare, inclusiv adezivii pentru lipirea înlocuitorilor. De asemenea, s-au organizat cursuri de specializare cu muncitori de pe șantier, în vederea instruirii lor asupra metodelor noi de execuţie. Cu toate aceste cîteva evidente pro­grese, se constată că materialele plas­tice sunt folosite sub posibilităţi. Si­tuaţia este determinată în principal de faptul că în însuşirea acestor materiale în construcţii, nu se porneşte de la o analiză economică amplă a utilizării lor, ci de la calcule înguste, adesea legate numai de cîteva criterii de ren­tabilitate. Efectuarea unor studii teh­­nico-economice cuprinzătoare, ar de­monstra că pe ansamblul economiei naţionale avantajele sunt nete în fa­voarea materialelor plastice. Este ne­cesar, în acest sens, ca Institutul de cercetări pentru construcţii şi economia construcţiilor să studieze mai amănun­ţit folosirea materialelor plastice, în­tocmind, în acelaşi timp, normative atît pentru execuţie cit şi pentru exploa­tarea obiectivelor executate cu astfel de materiale. Acelaşi institut poate să aducă o contribuţie importantă, stu­diind posibilitatea folosirii materialelor plastice şi la alte obiecte. Lipsa unor studii de acest gen împie­dică însă institutele de proiectare să generalizeze folosirea materialelor plas­tice la lucrările de construcţii. Din cauza neprevederii în documentaţii a materialelor noi, unităţile de execuţie Mircea Chiţu director general al întreprinderii de construcţii orăşeneşti — Galaţi, nu pot lansa suficiente comenzi la fa­bricile producătoare, ca, prin execu­tarea lor în masă, preţul de cost să se reducă. Lipsesc din această cauză o se­rie de sortimente foarte cerute. Fa­brica de mase plastice — „Bucureşti", producătoarea ţevilor, fitingurilor şi pieselor pentru instalaţii sanitare, nu livrează toate reperele necesare pentru îmbinarea lor. In încheiere, o ultimă problemă. Dat fiind că executarea lucrărilor de fini­saj cu material plastic necesită con­diţii cu totul deosebite de temperatură şi umiditate, este necesar ca livrarea acestor materiale să fie asigurată în cea mai mare măsură în trimestrele II şi III, astfel ca volumul mare de lucrări să se realizeze în perioada in care con­diţiile atmosferice sunt favorabile aces­tui gen de lucrări. In atenţia colectivului nostru stă lărgirea gamei de sortimente indus­triale şi în acelaşi timp îmbunătăţirea calitativă a producţiei curente. Pentru aceasta, au fost iniţiate şi aplicate o serie de măsuri. Printre altele, s-a fă­cut verificarea proceselor tehnologice, adaptîndu-se în producţie cele mai noi soluţii tehnice. în acelaşi timp, s-a pus un mare accent pe ridicarea cali­ficării operatorilor şi controlorilor, prin organizarea unor cursuri cu o du­rată de un an sau de şase luni. In privinţa relaţiilor cu beneficiarii, trebuie să arătăm că nu întotdeauna putem satisface solicitările acestora, deoarece uneori capacitatea noastră de producţie este depăşită de volumul total al cerinţelor. Întrucît prelucra­rea maselor plastice se face exclusiv cu scule, dispozitive şi verificatoare complexe, executarea de modele prin prelucrarea manuală nu este nici po­sibilă şi nici edificatoare. De aceea, discuţiile cu beneficiarii în privinţa noilor produse se poartă numai pe baza proiectelor întocmite fie de ei, fie de întreprinderea noastră. In rea­lizarea urgentă a unor noi produse industriale, apar dificultăţi şi pe linia procurării de matriţe. In prezent, în­treprinderea noastră poate executa ma­triţe a căror greutate nu depăşeşte 800 lei. Pentru matriţele care sunt mai grele, trebuie căutaţi colaboratori — de regulă întreprinderi aparţinînd Mi­nisterului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini — problemă în care întâm­pinăm încă greutăţi. Socotim că cen­tralizarea confecţionării matriţelor pen­tru prelucrarea materialelor plastice, ar trebui să stea în atenţia forurilor superioare. Fabrica noastră a căutat să infor- o gamă variată de piese pentru industrie Agricultura — direct interesată Caracteristic pentru folosirea ma­terialelor plastice în agricultură este faptul că ele ne dau posibili­tatea să creăm o nouă tehnologie în procesul de producţie agricolă, să elaborăm noi metode agroteh­nice, care duc la obţinerea de pro­ducţii mari şi timpurii la un preţ de cost scăzut. In prezent, materia­lele plastice se folosesc cu succes în mai toate ramurile agriculturii. Rezultate foarte bune dau mate­rialele plastice în hortiviticultură, la acoperirea plantelor, pentru pro­tejarea lor contra temperaturilor scă­zute, la ambalarea fructelor şi le­gumelor, la confecţionarea de ghivece pentru flori, în construcţia de sere, la instalaţii de irigat şi în­călzire. In primăvara aceasta, de pildă, zeci de gospodării colective şi de stat din regiunile Banat, Cri­­şana, Bucureşti, Ploieşti, Cluj au protejat culturile de roşii, vinete şi castraveţi timpurii cu folii de po­lietilenă. Faţă de avantajele economice şi de posibilităţile existente în acest domeniu, se face simţită necesita­tea unei extinderi mai largi şi în­tr-un ritm mai rapid a materiale­lor plastice în agricultura ţării noastre. Pentru a atinge acest obiectiv, întreprinderile producă­toare sau prelucrătoare de astfel de materiale, institutele de cercetări sunt chemate să ia mai mult în con­sideraţie o serie de cerinţe ale uni­tăţilor agricole, cerinţe impuse de practica şi ştiinţa agricolă. In pre­zent, domeniul de folosire a mate­rialelor plastice este limitat de sor­timentul redus şi de calitatea slabă a unora dintre ele. Pelicula de po­lietilenă, de pildă, nu durează mai Soluţii tehnice şi economice bine chibzuite In prezent, materialele plastice au depăşit faza de înlocuitori ai produselor tradiţionale, prin utilizarea lor înregistrîndu-se adevărate progrese tehnice. In acest domeniu, deşi s-au obţinut rezultate im­portante, se întâlnesc încă o serie de dificultăţi. Această situaţie se datoreşte mai multor factori. Este vorba mai ales de cunoaşterea insuficientă a unor materiale plastice, beneficia­rilor nepunîndu-li-se la dispoziţie din timp produsele ce se vor fa­brica masiv pentru a se familiariza cu ele. Pardoselile din p.v.c., de pildă, a căror producţie începe anul acesta, nu sunt nici acum cunos­cute de către constructori. Mai trebuie vorbit de faptul că necesarul unora dintre beneficiari este atît de redus, încît adesea nu se justifică cheltuielile pentru realizarea matriţelor. Aceasta provine şi din faptul că Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini nu a tipizat încă o serie de repere comune (pentru sectorul construcţiilor de maşini, de nave, de autovehicule). In scopul studierii posibilităţilor de folosire a noilor materiale, în Ing. S. Ghips­­ director tehnic în Direcţia tehnică 1 special prin lărgirea experi-­­ a Ministerulu­i' ““sWej' petrolului mentărilor, a fost înfiinţat în i 51 ^nuieu­t 1962 pe lingă ICECHIM, un —------— centru de introducere a ma­selor plastice. Deşi acestui centru i s-au creat unele condiţii de lu­cru şi a dobîndit o serie de rezultate, activitatea lui nu se desfăşoară încă la un nivel corespunzător. Pentru a da un puternic impuls acţiunii de introducere a mate­rialelor plastice în diverse sectoare ale economiei, socotim că este necesar ca ministerele cu care colaborăm să centralizeze din timp şi cu atenţie cererile de noi repere din materiale plastice, alegînd soluţiile cele mai eficace din punct de vedere tehnico-economic. In acelaşi timp, este util ca direcţiile din ministerul nostru, tutelare ale unităţilor prelucrătoare de materiale plastice, să trieze cererile beneficiarilor, alegînd pentru executare cu precădere pe cele cu pon­dere şi importanţă mare în economia naţională. Pag. 3-a Foto I A. CONSTANTINESCU Avantajele înlocuirii metalelor cu materiale plastice sunt multiple. Pe lingă o rezistenţă sporită la uzură, piesele din materiale plastice sunt cu mult mai uşoare. In acest sens, fotografia noastră este edificatoare. Cele şase distribuitoare de seminţe de la semănătoarea universală pe care ing. Harle Hinoveanu le prezintă şefului serviciului de proiectări de la uzinele de maşini agricole „7 Noiembrie" din Craiova, inginerul Emil Dobrovolski, au o greutate totală echivalentă cu o singură piesă similară din fontă. în afară de aceasta, pie­sele de relon nu necesită prelucrări mecanice numeroase, ele executîndu-se prin matri­țare. I Ing. E. Constantinescu­­ , şeful serviciului producţie de la­­­­ Fabrica de mase plastice­­­­ „Bucureşti“. S­teze beneficiarii asupra posibilităţilor de prelucrare a materialelor plastice. S-a editat astfel un catalog bogat do­cumentat şi ilustrat, referitor la pro­ducţia noastră de ţevi, fitinguri de presiune şi de scurgere, granule, izo­laţii electrice şi ţevi pentru izolaţii e­­lectrice tip Bergman, cu accesoriile respective, începe să se rezolve astfel o veche şi justificată cerinţă pe linia documentării în acest domeniu. Conf. univ. B. Hănescu candidat în ştiinţe agricole. Institu­tul de cercetări hortiviticole, mult ca un sezon, este puţin rezis­tentă la acţiunea temperaturii şi razelor solare. Acelaşi lucru se con­stată şi la pelicula din policlorura de vinil. Rezistenţa mecanică a a­­cestor materiale plastice este, de a­­semenea redusă, ceea ce duce la pierderi pentru unităţile agricole. Producţia agricolă resimte lipsa u­­nor materiale plastice cu rezistenţă mecanică ridicată, foarte transluci­de, cum ar fi laminatele polieste­­rice.

Next