Romînia Liberă, iunie 1963 (Anul 21, nr. 5793-5818)
1963-06-23 / nr. 5812
Pag 2-a „Osmosala la parsorsaie te priveşte numai pe tine ?“ LEGI NESCRISE Oamenii din patria noastră se bucură de multe drepturi, dar au şi datorii care trebuie îndeplinite. Unele dintre aceste îndatoriri au fost stabilite prin lege, iar altele nu sunt consemnate în coduri. Asupra ultimei categorii am meditat si mai profund, citind articolul publicat in ziarul „România liberă“ sub titlul „Oare viaţa ta personală te priveşte numai pe tine ?“ Autorul ridică, o problemă importantă de relaţii între oameni. Un soţ, un părinte, ameninţă, prin comportarea sa, destrămarea unei familii în care erau trei copii. Pînă la urmă, familia a rămas închegată numai datorită faptului că tovarăşii de muncă, colectivul din care face parte, l-au ajutat, organizînd o discuţie despre faptele omului care apucase pe o cale greşită. O asemenea discuţie nu este codificată în nici o lege. Există la unii chiar părerea că viaţa personală şi problemele familiare constituie un domeniu care priveşte numai individul sau indivizii în cauză. Colectivul de muncă de la Fabrica de mobilă a C.I.L. Suceava a procedat însă foarte bine, intervenind să ajute un om, o familie. La oameni, s-a creat şi se dezvoltă tot mai mult sentimentul de întrajutorare tovărăşească. Aşa cum nu poţi să stai nepăsător cind vezi arzînd casa vecinului, aşa cum simţi un puternic îndemn să dai ajutorul cuvenit, chiar cu riscul unor sacrificii, atunci cînd cineva cunoscut sau necunoscut este expus pericolului, tot astfel te simţi obligat să intervii atunci cînd în viaţa unui semen al tău intervine un impas. In asemenea situaţii nu acţionează legile scrise, ci simţămintele faţă de semeni şi îndemnul conştiinţei cetăţeneşti. In multe cazuri, omul are nevoie de ajutorul tovarăşilor, al prietenilor apropiaţi. Desigur, ajutorul în probleme de familie şi de viaţă personală se cere acordat cu multă atenţie, pe căi potrivite cu situaţia de fapt şi în raport de firea omului şi de nivelul său de cunoştinţe. Aceasta, întrucît adesea, cei care cad în astfel de greşeli devin refractari şi caută argumente ca să res-pingă chiar ajutorul dat de cei mai uni prieteni. In cazul de la C.I.L. Suceava, s-a mers de la discuţii individuale la discuţia în cadrul colectivului şi se vede că rezultatele au fost bune. A fost un ajutor atît pentru familia respectivă cît şi pentru alţi oameni din fabrică. După cîte am reţinut, la şedinţă au participat şi copiii. Intr-un fel, nu-i rău, dar poate era mai nimerit ca ei să fie scutiţi de astfel de situaţii care se întipăresc adine în memorie. In calitate de judecător, am cunoscut multe situaţii care puneau sub semnul întrebării existenţa unor familii. Atunci, omul care este chemat să judece conform legilor trebuie să pătrundă neapărat la probleme de ordin personal. In Ziua de 19 aprilie din acest an s-au prezentat în faţa instanţei Maria şi Silviu A. Prima a cerut tribunalului să procedeze la desfacerea căsătoriei încheiate în 1958. Motivele erau întemeiate. Soţul ei bea din cale-afară de mult, nu susţinea nevoile gospodăriei şi-şi maltrata soţia, ajungînd să o alunge din casă. Exista deci o bază legală pentru divorţ. Soţii aveau însă o fetiţă care nici nu împlinise 4 ani. Judecătorul din zilele noastre nu poate lua o hotărâre fără să ţină seama de asemenea situaţii. Tocmai de aceea s-a discutat cu cei doi soţi, arătîndu-li-se urmările eventuale ale divorţului pentru viitorul copilului. Pronunţarea sentinţei s-a amînat pînă la 7 mai, dar şi atunci părţile aveau aceeaşi poziţie. Din nou s-a discutat şi din nou s-a dat o amînare. Totul s-a făcut cu scopul ca cei doi soţi să aibă timp să se gândească, să procedeze în interesul familiei şi al copilului. In acest caz, această practică, care a devenit de fapt generală, a dat rezultate. Veniţi din nou în faţa tribunalului la 24 mai, soţii A. s-au împăcat. M-am oprit la acest exemplu pentru a scoate în evidenţă alt aspect care merită interes. Colectivul C.I.L. Suceava a acţionat bine, a luat măsuri cînd o rotiţă a sa a început să scîrţîie. In cazul amintit de noi, lucrurile au decurs altfel. La exploatarea minieră unde lucra vagonetarul Silviu A., se ştia că el bea exagerat, că lipseşte nemotivat de la lucru şi nu are cea mai bună comportare în viaţa particulară. Pentru acest lucru, la 28 februarie i s-a desfăcut contractul de muncă. Cum s-ar spune, s-au luat măsuri. Dar aceste măsuri nu au fost de natură să ajute efectiv pe cetăţeanul în cauză să se debaraseze de condamnabila sa atitudine faţă de familie. Colectivul nu s-a interesat de problemele personale ale vagonetarului Silviu A., nu l-a ajutat din acest punct de vedere. Puse faţă-n faţă, cele două cazuri conţin în ele concluziile şi învăţămintele necesare. Colectivul n-are dreptul să fie străin de anumite probleme personale ale membrilor săi. Mai ales cînd este vorba de soarta unei căsnicii din desfacerea căreia ar putea avea de suferit copiii, ajutorul colectivului e de mare importanţă şi trebuie să fie un semnal, un mijloc de prevenire a abaterilor de la morală, o fonnă de educare a oamenilor în chip nou. ADAM COSTEA preşedintele Tribunalului popular al oraşului Deva Faza finală a concursului elevilor din şcolile profesionale din industria metalurgică şi constructoare de maşini Sîmbătă a început în Capitală faza finală a celui de-al VI-lea concurs pe meserii şi ani de studii al elevilor din şcolile profesionale din industria metalurgică şi constructoare de maşini. Concursul se desfăşoară la grupurile şcolare ale Uzinelor „23 August“ şi „Vulcan“ şi la şcolile profesionale ale Uzinelor „Tudor Vladimirescu“, „Timpuri Noi“, „Electromagnetica“ şi Uzina de maşini electrice. In finală concurează 140 de elevi, cîştigătorii fazei pe regiuni la care au participat peste 6 000 de elevi. în total, anul acesta, cel de-al VI-lea concurs pe ţară al elevilor din şcolile care pregătesc cadre pentru industria metalurgică şi constructoare de maşini devenit tradiţional a antrenat la cele trei faze — pe şcoli, regiuni şi finală — 38 000 de concurenţi, cu circa 10 000 mai mulţi decît la concursul precedent. Festivitatea de închidere a celui de-al VI-lea concurs pe meserii şi ani de studii al elevilor din şcolile profesionale din industria metalurgică şi constructoare de maşini, şi înmînarea premiilor va avea loc marţi 25 iunie. (Agerpres) PUBLICAŢIE Comitetul executiv al sfatului popular al regiunii Braşov, anunţă ţinerea concursului pentru ocuparea următoarelor posturi■ — Secretar al sfatului popular al oraşului regional Mediaş, secretar al sfatului popular al oraşului raional Blaj, secretari ai sfaturilor populare ale comunelor Bucerdea Grînoasă (raionul Mediaş), Ungra (raionul Rupea), Chilieni, Dobîrlău, Feldioara (raionul Sf. Gheorghe), Porurolescu de Jos (raionul Sibiu), Apold, Senereuş, Sîntioara (raionul Sighişoara), Ghelinţa (raionul Tîrgu Secuiesc), Ghimbav (oraşul Braşov). La concursul pentru ocuparea postului de secretar al comitetului executiv al sfatului popular al oraşului regional Mediaş, pot să se înscrie cei ce au studii superioare, de preferinţă Facultatea de Ştiinţe Juridice sau Administrative şi un stagiu de cel puţin 5 ani în domeniul muncii administraţiei de stat. La concursul pentru ocuparea postului de secretar al Comitetului executiv al sfatului popular al oraşului de subordonare raională, pot să se înscrie cei ce au studii medii sau echivalente cu acestea şi un stagiu de cel puţin 7 ani în domeniul muncii administraţiei de stat, de preferinţă la sfaturile populare. La concursul pentru ocuparea postului de secretar al comitetului executiv al sfatului popular comunal, pot să se înscrie cei ce au studii medii sau echivalente cu acestea şi un stagiu de cel puţin 5 ani în muncă la sfaturile populare, un învăţămînt sau un alt domeniu al administraţiei de stat. De asemenea pot să se înscrie la concursul pentru ocuparea postului de secretar al comitetului executiv al sfatului popular comunal şi cei ce au terminat şapte clase elementare şi au un stagiu de cel puţin 10 ani în muncă la sfaturile populare sau în alt domemeniu al administraţiei de stat. Cererile de înscriere la concurs se vor depune la comitetul executiv al sfatului popular regional Braşov pînă la data de 30 iunie 1963, fiind însoţite de următoarele acte : Copie de pe actul de naştere; actul de studii original sau în copie legalizată; dovada asupra stagiului în muncă în administraţia de stat, certificat de sănătate, eliberat de circumscripţia sanitară sau policlinica de care aparţine candidatul; dovada situaţiei militare, eliberată de Comisariatul militar, autobiografie. Concursul va avea loc la sediul sfatului popular regional Braşov, (din oraşul Braşov, B-dul Carpati nr. 10) şi începe in ziua de 15 iulie 1963. Examenul constă dintr-o probă scrisă şi una orală. Tematica problemelor concursului se poate consulta la comitetul executiv al sfatului popular regional Braşov (secţiunea secretariat administrativ), precum şi la comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, orăşeneşti şi comunale. AUTIrrumsfiAE MOTOCICLETE , SCUTERE TELEVIZOARE, FRIGIDERE, ETC. La acest concurs special, participanţilor care posedă bilete SPORTEXPRES — trimestrul II — 11 se oferă SUPLIMENTAR numeroase premii printre care: o motocicletă, televizoare, frigidere, aragazuri, ş.a. Şanse multiple de cîștig pentru posesorii biletelor „SPORTEXPRES" trommia liberă Ugyifugi a him iim. UZINA DE RULMENŢI*) Cicerone Theodorescu iI Mişcare, torţă, gingăşie, Vezi microcosmul — model 1 I Broboane iuţi, sclipire vie. ^ Albastră rouă de oţel... 8 II Visînd durabile silabe. II Desăvirşire şi minuni — 8 In palma ta, stelare boabe. I Rotunzii aştri mici i-aduni. II 11 Să scurgă-n ei lumina serii » l-au şlefuit, cu ochi atenţi. « Cu patimă, bijutierii I De la Uzina de rulmenţi. ll Foşnind metalice cascade i Urnind subtile armonii i Din fierul mort ştiind să prade i Ingenioase perle vii. !I Rotesc melodic universuri, Scot frumuseţe din urii. ...Ne-ar prinde bine şi la versuri, Să nu mai scîrtiie atît-' La noi, aşa-i firesc să fie : Poeţii — meşteri exigenţi, Şi-un atelier de poezie Uzina de rulmenţi. * Din volumul în curs de apariţie „Povestea Ioanei" PLAN DE MUNCA Nina Cassian $tiu cum ia fiinţă casa in care locuiesc, $ina de tren pe care lunec, Haina pe care o port. Cunosc fiecare gest de muncă, omenesc, inima mea, lingă otel, devine incandescentă şi trec printre focuri, îmbujorată ca o adolescentă. Creionul meu şi acul indicator al camerei de comandă au aceeaşi direcţie, spre viitor, iar cei care ide case, trenuri şi haine ştiu cum iau fiinţă cărţile, poeticele mele taine. Cu bratele şi paginile pline de florile metaforei, le ies in cale priveliştilor largi, industriale, ce ţara o maturizează — şi pe mine. Solemnitatea de la Universitatea din Cluj La Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj a avut loc, sîmbătă dimineaţa, o solemnitate în cadrul căreia M. P. Mathur, ambasadorul Republicii India în ţara noastră, însoţit de R. D. Chakravarty, secretar al ambasadei au oferit Universităţii din Cluj un dar compus din opere ale unor cunoscuţi oameni de ştiinţă şi litere indieni. Dl. M. P. Mathur şi acad. prof. Constantin Daicoviciu, rectorul Universităţii din Cluj au subliniat în cuvîritul lor, însemnătatea schimbului de lucrări ştiinţifice in scopul unei mai bune cunoaşteri reciproce, strîngerii relaţiilor dintre cele două popoare, pentru menţinerea păcii în lume. După solemnitate, dl. M. P. Mathur, împreună cu persoanele care îl însoţesc, au vizitat complexul social-studenţesc al centrului universitar din Cluj, grădina botanică, complexul de locuinţe al corpului didactic şi au făcut o plimbare prin oraş. (Agerpres). BREVIAR OASPEŢI BUCUREŞTENI LA PLOIEŞTI.* Spectatorii ploieşteni au avut prilejul să aibe in mijlocul lor oaspeţi bucureşteni. In sala Filarmonicii de Stat a avut loc un concert simfonic popular dirijat de George Petrescu, în cadrul căruia şi-au dat concursul soliştii bucureşteni Zenaida Pali, artistă a poporului, Ion Dacian şi David Ohanezian, artişti emeriţi ai R.P.R. Interpreţii bucureşteni au fost îndelung aplaudaţi de publicul ploieştean. A 7-A PREMIERĂ. Colectivul de artişti al Teatrului de stat din oraşul Sf. Gheorghe a prezentat cea de a 7-a premieră a actualei stagiuni teatrale cu piesa lui Victor Hugo „Ruy Bias". Regia artistică este semnată de Ion Simionescu, regizor la Teatrul de stat din Brașov. Premiera, ultima din actuala stagiune, s-a bucurat de un deosebit succes. VERNISAJ LA CRAIOVA. La Muzeul regional de artă din Craiova s-a deschis expoziţia de pictură, sculptură şi grafică a artiştilor plastici craioveni, organizată de Uniunea artiştilor plastici şi Fondul Plastic din R.P.R., în colaborare cu Comitetul regional pentru cultură şi artă al sfatului popular al regiunii Oltenia. r N ININIA TU I Un drum pietruit, verdeaţă, case noi îmbelşugate de colectivişti şi mineri, orizont luminos. Un ru lin taie drumul ce duce din comuna Boteni la şcoala din Luncă. Tot, băieţelul ce l-am desenat acum 6 ani îmi iese în cale : s-a făcut un flăcău chipeş, brunet, solid, e un clasa a VI-a. Iată şcoala din Luncă. De la poartă am auzit ciripitul puilor de oameni, nu le pot spune altfel micilor mele modele, Înalte de o şchioapă din clasa I pină la a VI-a. Intru, vilvă mare, era aun de sfîrşit de an. Se recită versuri, se învaţă roluri, se fac adevărate pregătiri de sărbătoare. M-am bucurat mult cînd mi-am întilnit vechi prieteni din grădiniţă, azi fruntaşi la învăţătură, aşteptind cu emoţie să vadă primul lor succes — „premiul". Mă uitam la micile vietăţi din lafa mea, mulfime de ochi mari, serioşi aţintiţi către invăţător şi am inteles, odată in plus, ce imensă răspundere revine învăţătorului ce primeşte in şcoală pui de om şi prin munca. Înţelepciunea şi grija lui scoate din ei oameni adevăraţi, oameni pe care patria ii aşteaptă şi li numeşte „viitorul ţării". Cele pe care ie priviţi acum să nu le vedeţi aşa mici cum apar in desenele mele , priviţi in viitor şi veti vedea portretele unor tinere poate muncitoare, poate colectiviste, poate inginere sau profesoare. TIAPELTZ AURELIA LUNGU elevă în clasa a II-a NINELA DURDUN premiantă a clasei a Vl-a a din Boteni şcolii fişier „UNA PENTRU ERIDICA“ Literatura lui Nicolae. Ţie se caracterizează prin interesul constant faţă de mediul muncitoresc şi prin abordarea directă a problemelor eticii socialiste. Noul său roman analizează relaţiile dintr-un colectiv restrâns de muncă, problema formării cadrelor noi, a reeducării unor oameni cu vechi tate, a reaturilor de muncă şi de prietenie, a iubirii şi căsătoriei etc. In apropierea unui şantier, undeva, într-o pădure, o echipă de sudori lucrează la instalarea unei conducte ce trebuie să alimenteze o uzină. Şeful echipei este Ilie Motronea, care, deşi împlinise de-abia nouăsprezece ani, avea răspunderea a patru oameni şi cu tovarăşa Maricica, bucătăreasa, cinci. Cu ajutorul lui Motronea, prozatorul dezbate problema maturizării unui tînăr cinstit, muncitor şi entuziast, pe care însă vîrsta şi o totală lipsă de experienţă îl fac să-şi creeze o serie de încurcături numai în parte comice. La 19 ani, Motronea era „potrivit de statură, zgîit, negricios, cu sprîncenele împreunate... Şapca, prea mare, îi cădea pînă în dreptul sprâncenelor, întunecîndu-i faţa“. Inimos, se duce noaptea să facă o reparaţie urgentă, iar a doua zi, duminică, în timp ce alţii se plimbă, el e iarăşi chemat undeva, la altă reparaţie urgentă. Primeşte cu bucurie orice sarcină, iubeşte discuţiile „despre viaţă“, citeşte cu pasiune şi cînd era emoţionat, „se dezlănţuia copilăreşte, gesticula cu avînt, pînă obosea, vorbea mult, căuta comparaţii care de puţine ori îi izbuteau...“ Sarcina ce i se încredinţează îl face să se simtă copleşit de răspunderi. Generos pînă la nesocotinţa de sine, sincer pînă la impudoare, dispreţuind minciuna şi pe mincinoşi, Motronea e de o candoare ce ni-l face, la început, simpatic. Reţine atenţia îndeosebi pasionata, deşi cam gălăgioasa lui dorinţă de perfecţionare morală. Intr-o bună cronică, publicată în „Gazeta literară“, Eugen Simion analizează permanenţa acestui tip în proza lui N. Ţie, înrudirile literare cu tipologia lui Marin Preda, precum şi dezavantajele unei anume schematizări — ce încalcă adevărul psihologic. E foarte bine că prozatorul a privit cu o uşoară ironie binevoitoare izbucnirile tinereşti ale lui Motronea, care nu ne mai e prezentat ca Bănică, un fel de înţelept prematur, ci ca un tînăr cinstit, dar lipsit încă, e şi firesc, de experienţa vieţii şi a oamenilor. Pe această linie, cititorul e gata să primească şi el cu simpatie o anume fîsticeală a lui Motronea, care intră într-o cofetărie să mănînce o savarină, dar se îndrăgosteşte de o fată, pleacă fără să plătească, îşi uită undeva şapca, nu achită o convorbire, drept care telefonista indignată cheamă miliţianul etc. Din nefericire însă, autorul a insistat atît de mult asupra acestei năuceli, incit Motronea devine un fel de încurcătume pe care unii îi cred prost, alţii demagog. Repezeala lui de a-şi face toată ziua, se potriveşte sau nu, autocritica, naivitatea exagerată în relaţiile cu imorala Geta de la administraţie, folosirea vorbelor mari, toate întărite cu prea multe exemple, tind să-l transforme pe erou, împotriva voinţei autorului, într-un personaj buf. N. Ţie foloseşte procedeele comediei, astfel incit, pînă la urmă, tînărul propus simpatiei şi stimei noastre devine într-o măsură ridicol. Aceasta se intimplă fiindcă prozatorul a folosit procedeul îngroşării la maximum a unei singure trăsături, procedeu specific comediei, în locul unei analize realiste şi nuanţate, depăşindu-şi astfel intenţiile. Desigur că romanul lui N. Ţie are şi un aspect satiric şi că anumite procedee ale comicului nu sunt deplasate, dar autorul a dorit doar să ironizeze cu simpatie anumite excese ale funiei şi nu să-şi compromită definitiv eroul. O curăţire a textului de excesivele comportări bufe ale lui Motronea i-ar reda eroului înfăţişarea stimabilă pe care i-a dorit-o autorul. Fiindcă personajul lui Voltaire, Candide, este — să nu se uite, — ridicol şi ridicolul — se ştie — ucide. Excesul defectelor îl face şi pe Vîrban, personajul negativ al cărţii, într-o măsură, neverosimil. Inamicul lui Motronea, carierist, imoral, pîricios, intrigant, e demascat, chiar de la început, de autor, atît de insistent, încît cititorul e prea sigur de prăbuşirea lui inevitabilă. Excesul de demonism al lui Vîrban întreţine atmosfera nedorită, de comedie. Nu aş vrea de loc să se înţeleagă din cele spuse că excesul semnalat ar fi dus cumva la anularea celor două personaje ; nu, desigur, deşi s-a estompat din profunzimea conflictului, cît şi din viabiltatea celordoi eroi, totuşi caracterul lor iniţial transpare destul de pregnant. Atmosfera de mic colectiv cam izolat, cu bucuriile şi grijile lui, e bine prinsă şi prilejuieşte autorului pagini izbutite. Ioniţă cel calm şi Stelipă, băiatul ce făcuse o dată o prostie iar acum se reintegra vieţii de colectiv, Maricica tînără şi naivă ce încerca stîngaci să-l facă gelos pe cel pe care-l iubea fiindcă „aşa se obişnuieşte“ sînt sumar dar sugestiv sugeraţi. In treacăt fie spus, atitudinea lui Motronea faţă de iubirea Maricicăi e nu numai sucită dar şi dezagreabilă printr-o duritate inexplicabilă. Trebuie remarcat însă că micul colectiv, cu toate deficienţele semnalate, trăieşte, iar evoluţia şi consolidarea lui reuşesc să-l intereseze pe cititor. Ideea principală a cărţii este maturizarea unui tînăr cinstit, în acest sens se poate vorbi de un bildungsroman, un roman al formaţiei. Maistrul Priboi, „tatăl băieţilor“ fiind un om de inimă, dar sgîrcit la vorbă, Motronea trebuie să facă faţă singur greutăţilor. El ajunge să-şi dea seama că lucrurile sînt mai complicate decît credea el, că rezolvarea problemelor cere nu numai bunăcredinţă, ci şi chibzuială, iar educarea oamenilor necesită o atenţie persistentă, o răbdare activă. Motronea învaţă în practică să-şi folosească mai chibzuit actele şi vorbele, cartea fiind o pledoarie împotriva flecărelii şi risipirii inutile de energie. Aspectul satiric al cărţii (afară de cazurile cînd autorul îşi depăşeşte intenţiile) implică o vervă convingătoare, dezvăluind o valenţă mai puţin cunoscută a lui N. Ţie, prozator interesant, în plină formare. PAUL GEORGESCU V Săptămîna viitoare pe ecranele capitalei în reluare TMUL o producţie a studiourilor sovietice Scenariul : E. Gabrilovici ; Regia : A. Feinţimmer ; Imaginea : A. Moskvin ; Muzica : D. Şostakovici. Cu : O. Strijenov, M. Strijenova, N. Simonov Programul televiziunii între DUMINICA 23 IUNIE 8:50 : Gimnastica de înviorare la domiciliu; 9. Emisiunea pentru copii şi tineretul şcolar ; — Căluţul cocoşat de N. Erşov. (Interpretează un colectiv al Teatrului de păpuşi şi marionete „Ţăndărică“). — Căpitanul Val-Vîrtej are surprize (reluare) ; 10,30 : Reţeta gospodinei; 11 : Emisiunea pentru sate ; 19 : Jurnalul televiziunii ; 19,15 : După 10 ani... ; 19,30: Opera bucureşteană pe scena Operei din Paris, „Cavalerul rozelor", de Richard Strauss, libretul de Hugo von Hoffmansthal (actul II). In distribuţie: Ioan Hvorov, Elena Cernei, artistă emerită; Octav Enigărescu, artist emerit; Magda Ianculescu-Muscel, artistă emerită; Victoria Drăgănescu-Zimţea, Constantin Iliescu, Maria Săndulescu. Decoruri şi costume; Ofelia Tutoveanu. Regia : Jean Rînzescu, artist emerit. Conducerea muzicală: Mihai Brediceanu, artist emerit. „Oedip“, tragedie lirică de George Enescu, libretul de Edmond Fleg (actul III). In distribuţie: David Ohanesian, artist emerit, Ioan Hvorov, Dan Iordăchescu, Valentin Teodorian, artist emerit; Viorel Ban, Valentin Loghin, Elena Cernei, artistă emerită; Maria Sindilaru. Decorul: Roland Laub. Costume : Ofelia Tutoveanu. Regia: Jean Rînzescu, artist emerit. Conducerea muzicală: Mihai Brediceanu, artist emerit; 20,50 : Filmul artistic „Confidentul doamnelor“; 22:30: Nopţi albe la Leningrad — reportaj prin interviziune. In încheiere: buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic. LUNI 24 IUNIE 19 : Jurnalul televiziunii; 19,15: Pentru tineretul şcolar : „Din tainele motorului de automobil“ (XV) — Transmisiune de la Muzeul tehnic Bucureşti; 19,45: Filmul „Lăsarea, nopţii“; 21,05: Seară de romanţe. Cîntă o formaţie condusă de Ionel Banu. Solişti : Olga Stănescu, Adriana Codreanu, Dorel Livianu ; 21,35 : Telesport. In încheiere : buletin de ştiri, buletin meteorologic. MARŢI 25 IUNIE 19 : Jurnalul televiziunii; 19,15: Cîntă corul de copii al Radioteleviziunii bulgare. Dirijor: Hristo Nedialkov, 19,35: Transmisiune de la Teatrul „Q. I. Nottara“, „Ciocîrlia” de Jean Anouilh. In romîneşte de Valentin Lippatti. In distribuţie : Magdalena Buznea, George Sion, Ion Punea, Florin Stroe, George Buznea, Constantin Brezeanu, Triny Zaharian, Migri Avram Nicolau, Sanda Băncilă, Nataşa Nicolescu, Sergiu Dumitrescu, Gh. Ţurcanu, Gh. Constantin, Sandu Sticlaru, Grigore Anghel Seceleanu, Jeni Argeşeanu, Vasile Lupu, Iulian Marinescu, Ion Igorov. Decorurile: Dan Nemţeanu şi Lidia Ipser, Direcţia de scenă. Mircea Avram,, In pauză: şah. In încheiere: buletin de ştiri, buletin meteorologic. JOI 27 IUNIE 19: Jurnalul televiziunii; 19,15: La sfîrşit de an; 19,50: Anii tinereţii noastre ; 20,05: Transmisiune de la Muzeul de istorie naturală „Grigore Antipa“ (VI) — Dovezi ale apariţiei şi evoluţiei vieţii pe pâmînt; 20,25: Filmul „Problema principală“; 21,05: Pe un picior de plai, îşi dau concursul : Maria Lătăreţu, Maria Ciobanu, Paulina Mănăilă, Cornelia Bălu, Iliuţă Băidăreanu, Dumitru Bălăşoiu, Marin Chisăr- Acompaniază o formaţie instrumentală condusă de violonistul Florea Cioacă. Prezentarea : prof. Tiberiu Alexandru. In încheiere: buletin de ştiri, buletin meteorologic. VINERI 28 IUNIE 19: Jurnalul televiziunii; 19,15: Pentru 23-29 iunie tineretul şcolar: Ce să fiu ?; 19,40: Un precursor al Renaşterii: Dante Alighieri. Prezentarea de Alexandru Bălăci. Picturi». şi sculpturi : Eugen Ciucă Reciti: Ferry Etterle, George Mărutza, artişti emeriţi, Gina Petrini, Silviu Stănculescu, Jean Reder. Dansează : Simona Ştefănescu, Cecilia Hope, Stere Popescu, Petre Ciortea, Ion Alexe şi alţii. Coregrafia : Stere Popescu. Decoruri: Luca Andreescu. Scenariul şi regia : Letiţia Popa; 20,15: Almanah ştiinţific; 20,35: Filmul „Soseşte circul...“; 21,55: Oameni şi fapte de pe meleaguri reşiţene; 22,05: Tineri interpreţi de muzică uşoară. Cîntă o formaţie instrumentală condusă de Gerhardt Römmer. Solişti : Magdalena Cojocaru, Olga Bacă,, Aurelia Oaidă, Marius Iorga şi Dinu Velescu. In încheiere : buletin de ştiri, bu- letin meteorologic. SÎMBATA 29 IUNIE 19 : Jurnalul televiziunii; 19,15 : Ce cîntec ţi-a plăcut mai mult ?; 19,40: In faţa hărţii; 19,50: Să-l cunoaştem pe Codim Convorbire cu regizorul Henri Colpi , şi , scriitorul Mihnea Gheorghiu despre coproducţia romîno-franceză „Godin“, premiată la Festivalul internaţional cinematografie de la Cannes; 20,20: Telemagazin; 21,35: Intîlnire cu Waldteufel, îşi dau concursul: o formaţie din orchestra de studio a Radioteleviziunii şi un grup de balerini ai Teatrului de Operă şi Balet ... al R.P.R. Solişti: Rodica Istrate, Magdalena Popa, Ira Stenkovskaia, Vera Stănescu, Ion Alexe, Amatta Checiulescu, Nicolae Deneș, Bojidar Petrov. Conducerea muzicală: Carol Litvin. Coregrafia: Vasile Marcu. In încheiere : buletin de știri, sport, buletin meteorologi- hreml. Duminică 23 iunie 1963 — nr. 5811 .„oooooaooeooeeMTOOooooeeMooeaoiMoesioooaaooo Paganini : 10,30, Sărutul Cianitei : 19,30, Operetă; Macbeth : 10, A «•? , dam şi Eva : 20, TCATDE „I L. Garagiale“ I CAI I» C (sala Comedia); Cezar şi Cleopatra : 10 şi 19,30, „Lucia Sturdza Bulandra“ (bd. Schitu Măgureanu nr. 1) ; Celebrul 702 : 11, Casa inimilor sfărî- g mate (premieră) : 20, Teatrul de co- medie (str. Bălăceanu nr. 2) ; Antonin şi Cleopatra: 10, „C. I. Nottara“ (sala Magheru) ; Scandaloasa legătură dintre d-l Kettle şi d-na Moon: 10,30, • Băieţii veseli: 20, „C. I. Nottara“ ; (sala Studio) ; Femeia îndărătnică : 20 „C. I. Nottara (la parcul „23 August“) ; în fiecare seară de toamnă: 11, Logodnicul de profesie se însoară: 20, I Tineretului (sală C.. Miile) ; Chirița din provincie : 20 Tineretului (în parc cul Nicolae Bălcescu); Corabia cu un I singur pasager: 19,30, Muncitoresc C.F.R. ; Corabia cu un singur pasager (Teatrul de Stat Timişoara) : 20, „C. Tănase“ (sala Savoy) ; Ca la revistă : 20,15, „C. Tănase" în grădina „Boema“ (în caz de ploaie în sala din Calea Victoriei 174) ; Războiul : 20, Regional Bucureşti (şos. Ştefan cel Mare nr. 34) ; Căluţul cocoşat : 11 Ţăndărică (sala Academiei) ; Curaj şi tinereţe : 16 şi 20 Circul de stat. JR ! IO, —"“! Tu eşti minunată : | ! SF I Patria, Bucureşti, ? I 1 Mai. Gh. Doia, 8 ÎEnI I Ştefan cel Mare, s ! G. Coşbuc ; Dra- 8 . CIUPIM cul si ce,e 10 a I poruncii Griviţa § Alex. Sahia, Repu- \ [ blica, Elena Pavel ; Lumină de g j iulie : Lumina, Giuleşti, Libertăţii ; 8 i Pe urmele bandei , rulează la 8 ! V. Alecsandri, I. C. Frimu, Mioriţa : ? ! Raidul vărgat : Tineretului, T. Vladimirrescu , Noua prietenă a tatii : 8 Marg .ite, Flacăra ! Colegii : Central, Arta, g . Cereomuski : Moşilor, Volga ; Programul pentru copii — dimineaţa. Magistratul SA — după-amiază : 13 Septembrie ; Aşa g 1 a fost — Moscova Antarctica — Primăvara obişnuită : Timpuri Noi ; 8 . Fata cu ulciorul (matineu, ora 11). | Divorţ italian : Maxim Gorki : Căpi- Stanul Fracasse : Înfrăţirea între pogo poare. V. Boaila Floreasca ; Milă regînească : Catural, B. Delavrancea ; 8 . Noaptea pe autostradă ; Alex Popov, | j G. Bacovia; Tinereţea lui Maiakovski: 8 j C-tm David : Haiducii din Rio-Fire: 1? u 1 Unirea ; Plaja : Luceafărul • Lanterna g j cu amintiri : Munca ; Tinerii : Popu- g „ j Iar Pînă mîine : 30 Decembrie ; Cerul n-are gratii : M. Eminescu. Dru- jU. i mul Serii ; Dă-i înainte fără grijă : g" ! I. Pintilie ; O viață : Olga Bancie ; g,, , j Bunica Sabella : Aurel Vlaicu : Nici. g" ; odată : 16 Februarie. 8 X*"* | CINEMATOGRAFE-GRADINA § j Tu esti minunata : Stadionul Di- § Inamo, Alex- Sahia ; Dracul si g j cele zece porunci : Grădina Pro? g I gresul ; Plaja : Luceafărul : Tig I nerii : T Vladumirescu ; Dă-i înainte 8 j fără grijă ; I!ie Pintilie : Pe urmele | ! bandei: rulează la I. C. Frimu, Lumina 22 I de iulie ; Libertăţi) ; Noua prietenă a ^ ’ tatii: 8 Martie; Căpitanul Fracasse: V g ; Boaită ; O viaţă s Olga Rangic ; Co- g î legii : Arta ; Fata cu ulciorul i 23 August . Haiducii din Rie-Frios Unirea Cereomuski : Mosiloi. 6I 11R70r. Colocviu la Institutul de cercetări juridice al Academiei R P. R. In zilele de vineri și sîmbătă, la Institutul de cercetări juridice al Academiei R. P. Române a avut loc un coloc .... viu cu tema „Raporturile dintre plânşi contract“. Au fost prezentate referatele „Obli- gaţia de a încheia contracte economice“omniv. de prof. dr. Traian Ionaşcu, membru corespondent al Academiei R. P. Române, directorul Institutului de cercetări' juridice. „Corelația dintre plan şi conmatt,otract cu privire specială la influența modificărilor de sarcini de plan asupra contractelor“ de Eugen Barasch, membru corespondent al Academiei R. P. Romíno, director adjunct ştiinţific al aceluiaşi institut; „Legătura cu planul a contractelor încheiate de gospodăriile agricole colective“ de Salvador Brădeanu, şeful sectorului de drept colectivist *,, din institut. (Agerpres) IN EDITURA POLITICĂ au apărut: H. DONA : Un principiu de bază al politicii externe a R.P.R. — coexistenta paşnică 64 pag. 1 leu I. MATEI! Reproducţia socialistă 56 pag. 1,25 lei