Romînia Liberă, iunie 1963 (Anul 21, nr. 5793-5818)

1963-06-23 / nr. 5812

Pag 2-a „Osm­osala la parsorsaie te priveşte numai pe tine ?“ LEGI NESCRISE Oamenii din patria noastră se bucu­ră de multe drepturi, dar au şi da­torii care trebuie îndeplinite. Unele dintre aceste îndatoriri au fost stabili­te prin lege, iar altele nu sunt con­semnate în coduri. Asupra ultimei ca­tegorii am meditat si mai profund, ci­tind articolul publicat in ziarul „Ro­mânia liberă“ sub titlul „Oare viaţa ta personală te priveşte numai pe tine ?“ Autorul ridică, o problemă importantă de relaţii între oameni. Un soţ, un părinte, ameninţă, prin comportarea sa, destrămarea unei familii în care erau trei copii. Pînă la urmă, familia a ră­mas închegată numai datorită faptului că tovarăşii de muncă, colectivul din care face parte, l-au ajutat, organizînd o discuţie despre faptele omului care apucase pe o cale greşită. O aseme­nea discuţie nu este codificată în nici o lege. Există la unii chiar părerea că viaţa personală şi problemele familiare constituie un domeniu care priveşte nu­mai individul sau indivizii în cauză. Colectivul de muncă de la Fabrica de mobilă a C.I.L. Suceava a procedat însă foarte bine, intervenind să aju­te un om, o familie. La oameni, s-a creat şi se dezvoltă tot mai mult sentimentul de întraju­torare tovărăşească. Aşa cum nu poţi să stai nepăsător cind vezi arzînd casa vecinului, aşa cum simţi un puternic îndemn să dai ajutorul cuvenit, chiar cu riscul unor sacrificii, atunci cînd cineva cunoscut sau necunoscut este expus pericolului, tot astfel te simţi o­­bligat să intervii atunci cînd în viaţa unui semen al tău intervine un impas. In asemenea situaţii nu acţionează le­gile scrise, ci simţămintele faţă de se­meni şi îndemnul conştiinţei cetăţe­neşti. In multe cazuri, omul are nevoie de ajutorul tovarăşilor, al prietenilor a­­propiaţi. Desigur, ajutorul în proble­me de familie şi de viaţă personală se cere acordat cu multă atenţie, pe căi potrivite cu situaţia de fapt şi în ra­port de firea omului şi de nivelul său de cunoştinţe. Aceasta, întrucît adesea, cei care cad în astfel de greşeli devin refractari şi caută argumente ca să res-p­ingă chiar ajutorul dat de cei mai uni prieteni. In cazul de la C.I.L. Suceava, s-a mers de la discuţii individuale la dis­cuţia în cadrul colectivului şi se vede că rezultatele au fost bune. A fost un ajutor atît pentru familia respectivă cît şi pentru alţi oameni din fabrică. După cîte am reţinut, la şedinţă au partici­pat şi copiii. Intr-un fel, nu-i rău, dar poate era mai nimerit ca ei să fie scu­tiţi de astfel de situaţii care se înti­păresc adine în memorie. In calitate de judecător, am cunos­cut multe situaţii care puneau sub sem­nul întrebării existenţa unor familii. A­­tunci, omul care este chemat să judece conform legilor trebuie să pătrundă neapărat la probleme de ordin perso­nal. In Ziua de 19 aprilie din acest an s-au prezentat în faţa instanţei Maria şi Silviu A. Prima a cerut tribunalului să procedeze la desfacerea căsătoriei încheiate în 1958. Motivele erau în­temeiate. Soţul ei bea din cale-afară de mult, nu susţinea nevoile gospodă­riei şi-şi maltrata soţia, ajungînd să o alunge din casă. Exista deci o­­ bază le­gală pentru divorţ. Soţii aveau însă o fetiţă care nici nu împlinise 4 ani. Ju­decătorul din zilele noastre nu poate lua o hotărâre fără să ţină seama de asemenea situaţii. Tocmai de aceea s-a discutat cu cei doi soţi, arătîndu-li-se urmările eventuale ale divorţului pen­tru viitorul copilului. Pronunţarea sen­tinţei s-a amînat pînă la 7 mai­, dar şi atunci părţile aveau aceeaşi poziţie. Din nou s-a discutat şi din nou s-a dat o amînare. Totul s-a făcut cu sco­pul ca cei doi soţi să aibă timp să se gândească, să procedeze în interesul fa­miliei şi al copilului. In acest caz, a­­ceastă practică, care a devenit de fapt generală, a dat rezultate. Veniţi din nou în faţa tribunalului la 24 mai, soţii A. s-au împăcat. M-am oprit la acest exemplu pentru a scoate în evidenţă alt aspect care merită interes. Colectivul C.I.L. Su­ceava a acţionat bine, a luat măsuri cînd o rotiţă a sa a început să scîrţîie. In cazul amintit de noi, lucrurile au decurs altfel. La exploatarea minieră unde lucra vagonetarul Silviu A., se ştia că el bea exagerat, că lipseşte ne­motivat de la lucru şi nu are cea mai bună comportare în viaţa particulară. Pentru acest lucru, la 28 februarie i s-a desfăcut contractul de muncă. Cum s-ar spune, s-au luat măsuri. Dar aceste măsuri nu au fost de natură să ajute efectiv pe cetăţeanul în cauză să se debaraseze de condamnabila sa atitu­dine faţă de familie. Colectivul nu s-a interesat de problemele personale ale vagonetarului Silviu A., nu l-a ajutat din acest punct de vedere. Puse faţă-n faţă, cele două cazuri conţin în ele concluziile şi învăţămintele necesare. Colectivul n-are dreptul să fie străin de anumite probleme perso­nale ale membrilor săi. Mai ales cînd este vorba de soarta unei căsnicii din desfacerea căreia ar putea avea de su­ferit copiii, ajutorul colectivului e de mare importanţă şi trebuie să fie un semnal, un mijloc de prevenire a aba­terilor de la morală, o fonnă de edu­care a oamenilor în chip nou. ADAM COSTEA preşedintele Tribunalului popular al oraşului Deva Faza finală a concursului elevilor din şcolile profesionale din industria metalurgică şi constructoare de maşini Sîmbătă a început în Capitală faza fi­nală a celui de-al VI-lea concurs pe meserii şi ani de studii al elevilor din şcolile profesionale din industria meta­lurgică şi constructoare de maşini. Concursul se desfăşoară la grupurile şcolare ale Uzinelor „23 August“ şi „Vulcan“ şi la şcolile profesionale ale Uzinelor „Tudor Vladimirescu“, „Tim­puri Noi“, „Electromagnetica“ şi Uzina de maşini electrice. In finală concurează 140 de elevi, cîştigătorii fazei pe regiuni la care au participat peste 6 000 de elevi. în to­tal, anul acesta, cel de-al VI-lea concurs pe ţară al elevilor din şcolile care pre­gătesc cadre pentru industria metalurgi­că şi constructoare de maşini devenit tradiţional a antrenat la cele trei faze — pe şcoli, regiuni şi finală — 38 000 de concurenţi, cu circa 10 000 mai mulţi decît la concursul precedent. Festivitatea de închidere a celui de-al VI-lea concurs pe meserii şi ani de stu­dii al elevilor din şcolile profesionale din industria metalurgică şi construc­toare de maşini, şi înmînarea premiilor va avea loc marţi 25 iunie. (Agerpres) P­UBLICAŢIE Comitetul executiv al sfatului popu­lar al regiunii Braşov, anunţă ţinerea concursului pentru ocuparea următoare­lor posturi­­■ — Secretar al sfatului popular al o­­raşului regional Mediaş, secretar al sfa­tului popular al oraşului raional Blaj, secretari ai sfaturilor populare ale co­munelor Bucerdea Grînoasă (raionul Mediaş), Ungra (raionul Rupea), Chi­lieni, Dobîrlău, Feldioara (raionul Sf. Gheorghe), Porurolescu de Jos (raionul Sibiu), Apold, Senereuş, Sîntioara (ra­ionul Sighişoara), Ghelinţa (raionul Tîrgu Secuiesc), Ghimbav (oraşul Bra­şov). La concursul pentru ocuparea postu­lui de secretar al comitetului executiv al sfatului popular al oraşului regional Mediaş, pot să se înscrie cei ce au stu­dii superioare, de preferinţă Facultatea de Ştiin­ţe Juridice sau Administrative şi un stagiu de cel puţin 5 ani în do­meniul muncii administraţiei de stat. La concursul pentru ocuparea postu­lui de secretar al Comitetului executiv al sfatului popular al oraşului de sub­ordonare raională, pot să se înscrie cei ce au studii medii sau echivalente cu acestea şi un stagiu de cel puţin 7 ani în domeniul muncii administraţiei de stat, de preferinţă la sfaturile populare. La concursul pentru ocuparea postu­lui de secretar al comitetului executiv al sfatului popular comunal, pot să se înscrie cei ce au studii medii sau e­­chivalente cu acestea şi un stagiu de cel puţin 5 ani în muncă la sfaturile populare, un învăţămînt sau un alt do­meniu al administraţiei de stat. De asemenea pot să se înscrie la con­cursul pentru ocuparea postului de se­cretar al comitetului executiv al sfatu­lui popular comunal şi cei ce au termi­nat şapte clase elementare şi au un stagiu de cel puţin 10 ani în muncă la sfaturile populare sau în alt dome­­meniu al administraţiei de stat. Cererile de înscriere la concurs se vor depune la comitetul executiv al sfatului popular regional Braşov pînă la data de 30 iunie 1963, fiind înso­ţite de următoarele acte : Copie de pe actul de naştere; actul de studii original sau în copie legali­zată; dovada asupra stagiului în mun­că în administraţia de stat, certificat de sănătate, eliberat de circumscripţia sanitară sau policlinica de care apar­ţine candidatul; dovada situaţiei mili­tare, eliberată de Comisariatul militar, autobiografie. Concursul va avea loc la sediul sfa­tului popular regional Braşov, (din ora­şul Braşov, B-dul Carpati nr. 10) şi în­cepe in ziua de 15 iulie 1963. Examenul constă dintr-o probă scri­să şi una orală. Tematica problemelor concursului se poate consulta la comitetul executiv al sfatului popular regional Braşov (sec­ţiunea secretariat administrativ), pre­cum şi la comitetele executive ale sfa­turilor populare raionale, orăşeneşti şi comunale. AUTIrrumsfiAE MOTOCICLETE , SCUTERE TELEVIZOARE, F­RIGIDERE, ETC. La acest concurs special, participanţilor care posedă bilete SPORT­­EXPRES — trimestrul II — 11 se oferă SUPLIMENTAR numeroase premii printre care: o motocicletă, televizoare, frigidere, araga­zuri, ş.a. Şanse multiple de cîștig pentru posesorii biletelor „SPORTEXPRES" trom­mia liberă Ugyifu­gi a him ii­m. UZINA DE RULMENŢI*) Cicerone Theodorescu iI Mişcare, torţă, gingăşie, Vezi microcosmul — model 1 I Broboane iuţi, sclipire vie. ^ Albastră rouă de oţel... 8 II Visînd durabile silabe. II Desăvirşire şi minuni — 8 In palma ta, stelare boabe. I Rotunzii aştri mici i-aduni. II 11 Să scurgă-n ei lumina serii » l-au şlefuit, cu ochi atenţi. « Cu patimă, bijutierii I De la Uzina de rulmenţi. ll Foşnind metalice cascade i Urnind subtile armonii i Din fierul mort ştiind să prade i Ingenioase perle vii. !I Rotesc melodic universuri,­­ Scot frumuseţe din urii. ...Ne-ar prinde bine şi la versuri,­­ Să nu mai scîrtiie atît-' La noi, aşa-i firesc să fie : Poeţii —­ meşteri exigenţi, Şi-un atelier de poezie Uzina de rulmenţi. * Din volumul în curs de apariţie „Povestea Ioanei" PLAN DE MUNCA Nina Cassian $tiu cum ia fiinţă casa in care locuiesc, $ina de tren pe care lunec, Haina pe care o port. Cunosc fiecare gest de muncă, omenesc, inima mea, lingă otel, devine incandescentă şi trec printre focuri, îmbujorată ca o adolescentă. Creionul meu şi acul indicator al camerei de comandă au aceeaşi direcţie, spre viitor, iar cei care ide case, trenuri şi haine ştiu cum iau fiinţă cărţile, poeticele mele taine. Cu bratele şi paginile pline de florile metaforei, le ies in cale priveliştilor largi, industriale, ce ţara o maturizează — şi pe mine. Solemnitatea de la Universitatea din Cluj La Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj a avut loc, sîmbătă dimi­neaţa, o solemnitate în cadrul căreia M. P. Mathur, ambasadorul Republicii India în ţara noastră, însoţit de R. D. Chakravarty, secretar al ambasadei au oferit Universităţii din Cluj un dar compus din opere ale unor cunos­cuţi oameni de ştiinţă şi litere indieni. Dl. M. P. Mathur şi acad. prof. Con­stantin Daicoviciu, rectorul Universi­tăţii din Cluj au subliniat în cuvîritul lor, însemnătatea schimbului de lu­crări ştiinţifice in scopul unei mai bune cunoaşteri reciproce, strîngerii relaţiilor dintre cele două popoare, pentru menţinerea păcii în lume. După solemnitate, dl. M. P. Mathur, împreună cu persoanele care îl înso­ţesc, au vizitat complexul social-stu­­denţesc al centrului universitar din Cluj, grădina botanică, complexul de locuinţe al corpului didactic şi au fă­­­cut o plimbare prin oraş. (Agerpres). BREVIAR OASPEŢI BUCUREŞTENI LA PLO­IEŞTI.­­* Spectatorii ploieşteni au avut prilejul să aibe in mijlocul lor oaspeţi bucureşteni. In sala Filarmo­nicii de Stat a avut loc un concert simfonic popular dirijat de George Petrescu, în cadrul căruia şi-au dat concursul soliştii bucureşteni Zenaida Pali, artistă a poporului, Ion Dacian şi David Ohanezian, artişti emeriţi ai R.P.R. Interpreţii bucureşteni au fost îndelung aplaudaţi de publicul ploieştean. A 7-A PREMIERĂ. Colectivul de artişti al Teatrului de stat din ora­şul Sf. Gheorghe a prezentat cea de a 7-a premieră a actualei stagiuni tea­trale cu piesa lui Victor Hugo „Ruy Bias". Regia artistică este semnată de Ion Simionescu, regizor la Teatrul de stat din Brașov. Premiera, ultima din actuala stagiune, s-a bucurat de un deosebit succes. VERNISAJ LA CRAIOVA. La Mu­zeul regional de artă din Craiova s-a deschis expoziţia de pictură, sculptură şi grafică a artiştilor plastici craio­­veni, organizată de Uniunea artiştilor plastici şi Fondul Plastic din R.P.R., în colaborare cu Comitetul regional pentru cultură şi artă al sfatului popu­lar al regiunii Oltenia. r N­ IN­INIA TU I Un drum pietruit, verdeaţă, case noi îmbelşugate de colectivişti şi mi­neri, orizont luminos. Un r­u lin taie drumul ce duce din comuna Boteni la şcoala din Luncă. Tot, băieţelul ce l-am desenat acum 6 ani îmi iese în cale : s-a făcut un flăcău chipeş, bru­net, solid, e un clasa a VI-a. Iată şcoala din Luncă. De la poartă am auzit ciripitul puilor de oameni, nu le pot spune altfel micilor mele modele, Înalte de o şchioapă din clasa I pină la a VI-a. Intru, vilvă mare, era a­un de sfîr­şit de an. Se recită versuri, se învaţă roluri, se fac adevărate pregătiri de sărbătoare. M-am bucurat mult cînd mi-am întilnit vechi prieteni din gră­diniţă, azi fruntaşi la învăţătură, aş­­teptind cu emoţie să vadă primul lor succes — „premiul". Mă uitam la micile vietăţi din lafa mea, mulfime de ochi mari, serioşi aţintiţi către invăţător şi am inteles, odată in plus, ce imensă răspundere revine învăţătorului ce primeşte in şcoală pui de om şi prin munca. În­ţelepciunea şi grija lui scoate din ei oameni adevăraţi, oameni pe care pa­tria ii aşteaptă şi li numeşte „viitorul ţării". Cele pe care ie priviţi acum să nu le vedeţi aşa mici cum apar in de­senele mele , priviţi in viitor şi veti vedea portretele unor tinere poate muncitoare, poate colectiviste, poate inginere sau profesoare. TIA­PELTZ AURELIA LUNGU elevă în clasa a II-a NINELA DURDUN premiantă a clasei a Vl-a a din Boteni şcolii fi­şier „UN­A PENTRU ERIDICA“ Literatura lui Nicolae. Ţie se carac­terizează prin interesul constant faţă de mediul muncitoresc şi prin abordarea directă a problemelor eticii socialiste. Noul său roman analizează relaţiile din­­tr-un­ colectiv restrâns de muncă, pro­blema formării cadrelor noi, a reedu­cării unor oameni cu vechi tate, a re­­­aturilor de muncă şi de prietenie, a iubirii şi căsătoriei etc. In apropierea unui şantier, undeva, într-o pădure, o echipă de sudori lucrează la instalarea unei conducte ce trebuie să alimenteze o uzină. Şeful echipei este Ilie Motro­­nea, care, deşi împlinise de-abia nouă­sprezece ani, avea răspunderea a patru oameni şi cu tovarăşa Maricica, bucătă­reasa, cinci. Cu ajutorul lui Motronea, prozatorul dezbate problema maturizării unui tînăr cinstit, muncitor şi entuziast, pe care însă vîrsta şi o totală lipsă de experienţă îl fac să-şi creeze o se­rie de încurcături numai în parte co­mice. La 19 ani, Motronea era „potrivit de statură, zgîit, negricios, cu sprîncenele împreunate... Şapca, prea mare, îi că­dea pînă în dreptul sprâncenelor, întu­­necîndu-i faţa“. Inimos, se duce noap­tea să facă o reparaţie urgentă, iar a doua zi, duminică, în timp ce alţii se plimbă, el e iarăşi chemat undeva, la altă reparaţie urgentă. Primeşte cu bucurie orice sarcină, iubeşte discuţiile „despre viaţă“, citeşte cu pasiune şi cînd era emoţionat, „se dezlănţuia co­pilăreşte, gesticula cu avînt, pînă obo­sea, vorbea mult, căuta comparaţii care de puţine ori îi izbuteau...“ Sarcina ce i se încredinţează îl face să se simtă copleşit de răspunderi. Generos pînă la nesocotinţa de sine, sincer pînă la impudoare, dispreţuind minciuna şi pe mincinoşi, Motronea e de o candoare ce ni-l face, la început, simpatic. Re­ţine­ atenţia îndeosebi pasionata, deşi cam gălăgioasa lui dorinţă de perfec­ţionare morală. Intr-o bună cronică, pu­blicată în „Gazeta literară“, Eugen Si­­mion analizează permanenţa acestui tip în proza lui N. Ţie, înrudirile literare cu tipologia lui Marin Preda, precum şi dezavantajele unei anume schemati­zări — ce încalcă adevărul psihologic. E foarte bine că prozatorul a privit cu o uşoară ironie binevoitoare izbucni­rile tinereşti ale lui Motronea, care nu ne mai e prezentat ca Bănică, un fel de înţelept prematur, ci ca un tînăr cins­tit, dar lipsit încă, e şi firesc, de­ ex­perienţa vieţii şi a oamenilor. Pe a­­ceastă linie, cititorul e gata să primeas­că şi el cu simpatie o anume fîsticeală a lui Motronea, care intră într-o cofe­tărie să mănînce o savarină, dar se în­drăgosteşte de o fată, pleacă fără să plătească, îşi uită undeva şapca, nu achită o convorbire, drept care telefo­nista indignată cheamă miliţianul etc. Din nefericire însă, autorul a insistat atît de mult asupra acestei năuceli, in­cit Motronea devine un fel de încurcă­­tume pe care unii îi cred prost, alţii demagog. Repezeala lui de a-şi face toată ziua, se potriveşte sau nu, auto­critica, naivitatea exagerată în relaţiile cu imorala Geta de la administraţie, fo­losirea vorbelor mari, toate întărite cu prea multe exemple, tind să-l trans­forme pe erou, împotriva voinţei au­torului, într-un personaj buf. N. Ţie fo­loseşte procedeele comediei, astfel in­cit, pînă la urmă, tînărul propus sim­patiei şi stimei noastre devine într-o măsură ridicol. Aceasta se intimplă fiindcă prozatorul a folosit procedeul îngroşării la maximum a unei singure trăsături, procedeu specific comediei, în locul unei analize realiste şi nuanţate, depăşindu-şi astfel intenţiile. Desigur că romanul lui N. Ţie are şi un aspect sa­tiric şi că anumite procedee ale comi­cului nu sunt deplasate, dar autorul a dorit doar să ironizeze cu simpatie anu­mite excese ale funiei şi nu să-şi com­promită definitiv eroul. O curăţire a textului de excesivele comportări bufe ale lui Motronea i-ar reda eroului înfă­ţişarea stimabilă pe care i-a dorit-o au­torul. Fiindcă personajul lui Voltaire, Candide, este — să nu se uite, — ridi­col şi ridicolul — se ştie — ucide. Excesul defectelor îl face şi pe Vîr­­ban, personajul negativ al cărţii, în­tr-o măsură, neverosimil. Inamicul lui Motronea, carierist, imoral, pîricios, in­trigant, e demascat, chiar de la început, de autor, atît de insistent, încît citi­torul e prea sigur de prăbuşirea lui inevitabilă. Excesul de­ demonism al lui Vîrban întreţine atmosfera nedorită, de comedie. Nu aş vrea de loc să se în­ţeleagă din cele­ spuse că excesul sem­nalat ar fi dus cumva la anularea ce­­lor două personaje ; nu, desigur, deşi s-a estompat din profunzimea conflictului, cît şi din viabiltatea­ celor­­doi eroi, to­tuşi caracterul lor iniţial transpare des­tul de pregnant. Atmosfera de mic co­lectiv cam izolat, cu bucuriile şi gri­jile lui, e bine prinsă şi prilejuieşte au­torului pagini izbutite. Ioniţă cel calm şi Stelipă, băiatul ce făcuse o dată o prostie iar acum se reintegra vieţii de colectiv, Maricica tînără şi naivă ce în­cerca stîngaci să-l facă gelos pe cel pe care-l iubea fiindcă „aşa se obiş­nuieşte“ sînt sumar dar sugestiv su­geraţi. In treacăt fie spus, atitudinea lui Motronea faţă de iubirea Maricicăi e nu numai sucită dar şi dezagreabilă printr-o duritate inexplicabilă. Trebuie remarcat însă că micul colectiv, cu toate deficienţele semnalate, trăieşte, iar evoluţia şi consolidarea lui reuşesc să-l intereseze pe cititor. Ideea principală a cărţii este matu­rizarea unui tînăr cinstit, în acest sens se poate vorbi de un bildungsroman, un roman al formaţiei. Maistrul Priboi, „tatăl băieţilor“ fiind un om de inimă, dar sgîrcit la vorbă, Motronea trebuie să facă faţă singur greutăţilor. El a­­junge să-şi dea seama că lucrurile sînt mai complicate decît credea el, că re­zolvarea problemelor cere nu numai bunăcredinţă, ci şi chibzuială, iar edu­carea oamenilor necesită o atenţie per­sistentă, o răbdare activă. Motronea în­vaţă în practică să-şi folosească mai chibzuit actele şi vorbele, cartea fiind o pledoarie împotriva flecărelii şi risi­pirii inutile de energie. Aspectul satiric al cărţii (afară de cazurile cînd auto­rul îşi depăşeşte intenţiile) implică o vervă convingătoare, dezvăluind o va­lenţă mai puţin cunoscută a lui N. Ţie, prozator interesant, în plină formare. PAUL GEORGESCU V­­ Săptămîna viitoare pe ecranele capitalei în reluare T­­M­UL o producţie a studiourilor sovietice Scenariul : E. Gabrilovici ; Regia : A. Feinţimmer ; Imaginea : A. Moskvin ; Muzica : D. Şostakovici. Cu : O. Strijenov, M. Strijenova, N. Simonov Programul televiziunii între DUMINICA 23 IUNIE 8:50 : Gimnastica de înviorare la domi­ciliu; 9. Emisiunea pentru copii şi tine­retul şcolar ; — Căluţul cocoşat de N. Erşov. (Interpretează un colectiv al Tea­trului de păpuşi şi marionete „Ţăndărică“). — Căpitanul Val-Vîrtej are surprize (reluare) ; 10,30 : Reţeta gospodinei; 11 : Emisiunea pentru sate ; 19 : Jur­nalul televiziunii ; 19,15 : După 10 ani... ; 19,30: Opera bucureşteană pe scena Operei din Paris, „Cavalerul ro­zelor", de Richard Strauss, libretul de Hugo von Hoffmansthal (actul II). In dis­tribuţie: Ioan Hvorov, Elena Cernei, ar­tistă emerită; Octav Enigărescu, artist e­­merit; Magda Ianculescu-Muscel, artistă emerită; Victoria Drăgănescu-Zimţea, Constantin Iliescu, Maria Săndulescu. De­coruri şi costume; Ofelia Tutoveanu. Re­gia : Jean Rînzescu, artist emerit. Con­ducerea muzicală: Mihai Brediceanu, ar­tist emerit. „Oedip“, tragedie lirică de George Enescu, libretul de Edmond Fleg (actul III). In distribuţie: David Ohane­­sian, artist emerit, Ioan Hvorov, Dan Iordăchescu, Valentin Teodorian, artist e­­merit; Viorel Ban, Valentin Loghin, Elena Cernei, artistă emerită; Maria Sindilaru. Decorul: Roland Laub. Costume : Ofelia Tutoveanu. Regia: Jean Rînzescu, artist emerit. Conducerea muzicală: Mihai Bre­diceanu, artist emerit; 20,50 : Filmul ar­tistic „Confidentul doamnelor“; 22:30: Nopţi albe la Leningrad — reportaj prin interviziune. In încheiere: buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic. LUNI 24 IUNIE 19 : Jurnalul televiziunii; 19,15: Pentru tineretul şcolar : „Din tainele motorului de automobil“ (XV) — Transmisiune de la Muzeul tehnic Bucureşti; 19,45: Filmul „Lăsarea, nopţii“; 21,05: Seară de roman­ţe. Cîntă o formaţie condusă de Io­nel Banu. Solişti : Olga Stănescu, A­­driana Codreanu, Dorel Livianu ; 21,35 : Telesport. In încheiere : buletin de ştiri, buletin meteorologic. MARŢI 25 IUNIE 19 : Jurnalul televiziunii; 19,15: Cîntă corul de copii al Radioteleviziunii bulga­re. Dirijor: Hristo Nedialkov, 19,35: Transmisiune de la Teatrul „Q. I. Notta­ra“, „Ciocîrlia” de Jean­ Anouilh. In ro­­mîneşte de Valentin Lippatti. In distribu­ţie : Magdalena Buznea, George Sion, Ion Punea, Florin Stroe, George Buznea, Con­stantin Brezeanu, Triny Zaharian, Migri Avram Nicolau, Sanda Băncilă, Nataşa Nicolescu, Sergiu Dumitrescu, Gh. Ţurca­­nu, Gh. Constantin, Sandu Sticlaru­, Gri­­gore Anghel Seceleanu, Jeni Argeşeanu, Vasile Lupu, Iulian Marinescu, Ion Igo­­rov. Decorurile: Dan Nemţeanu şi Lidia Ipser, Direcţia de scenă.­ Mir­cea Avram,, In pauză: şah. In în­cheiere: buletin de ştiri, buletin meteorologic. JOI 27 IUNIE 19: Jurnalul televiziunii; 19,15: La sfîr­­şit de an; 19,50: Anii tinereţii noastre ; 20,05: Transmisiune de la Muzeul de is­torie naturală „Grigore Antipa“ (VI) — Dovezi ale apariţiei şi evoluţiei vieţii pe pâm­înt; 20,25: Filmul „Problema princi­pală“; 21,05: Pe un picior de plai, îşi dau concursul : Maria Lătăreţu, Maria Cioba­­nu, Paulina Mănăilă, Cornelia Bălu, Iliuţă Băidăreanu, Dumitru Bălăşoiu, Marin Chi­­săr- Acompaniază o­­ formaţie instrumen­tală condusă de violonistul Florea Cioa­că. Prezentarea : prof. Tiberiu Alexandru. In încheiere: buletin de ştiri, buletin me­teorologic. VINERI 28 IUNIE 19: Jurnalul televiziunii; 19,15: Pentru 23-29 iunie tineretul şcolar: Ce să fiu ?; 19,40: Un precursor al Renaşterii: Dante Alighieri.­ Prezentarea de Alexandru Bălăci. Picturi»­. şi sculpturi : Eugen Ciucă Reciti: Ferry Etterle, George Mărutza, artişti emeriţi, Gina Petrini, Silviu Stănculescu, Jean Re­­der. Dansează : Simona Ştefănescu, Ceci­lia Hope, Stere Popescu, Petre Ciortea, Ion Alexe şi alţii. Coregrafia : Stere Po­pescu. Decoruri: Luca Andreescu. Scena­riul şi regia : Letiţia Popa; 20,15: Alma­nah ştiinţific; 20,35: Filmul „Soseşte cir­cul...“; 21,55: Oameni şi fapte de pe me­leaguri reşiţene; 22,05: Tineri interpreţi de muzică uşoară. Cîntă o formaţie in­strumentală condusă de Gerhardt Römmer. Solişti : Magdalena Cojocaru­, Olga Bacă,,­­ Aurelia Oaidă, Marius Iorga şi Dinu Ve­­lescu. In încheiere : buletin de ştiri, bu-­ letin meteorologic. SÎMBATA 29 IUNIE 19 : Jurnalul televiziunii; 19,15 : Ce cîn­­tec ţi-a plăcut mai mult ?; 19,40: In faţa hărţii; 19,50: Să-l cunoaştem pe Codim Convorbire cu regizorul Henri­ Colpi , şi , scriitorul Mihnea Gheorghiu despre co­producţia romîno-franceză „Godin“, pre­miată la Festivalul internaţional cinema­tografie de la Cannes; 20,20: Telemaga­­zin; 21,35: Intîlnire cu Waldteufel, îşi dau concursul: o formaţie din orchestra de studio a Radioteleviziunii şi un grup de balerini ai Teatrului de Operă şi Balet ... al R.P.R. Solişti: Rodica Istrate, Magda­lena Popa, Ira Stenkovskaia, Vera Stănescu, Ion Alexe, Amatta Checiulescu, Nicolae Deneș, Bojidar Petrov. Conducerea muzi­­­cală: Carol Litvin. Coregrafia: Vasile Marcu. In încheiere : buletin de știri, sport, buletin meteorologi- h­rem­l. Duminică 23 iunie 1963 — nr. 5811 ­.„oooooaooeooeeMTOOooooeeMooeaoiMoesioooaaooo Paganini : 10,30, Să­rutul Cianitei : 19,30, Operetă; Macbeth : 10, A­ «•? , dam şi Eva : 20, TCATDE „I L. Garagiale“ I CAI I» C (sala Comedia); Cezar şi Cleopatra :­­ 10 şi 19,30, „Lucia Sturdza Bulandra“ (bd. Schitu Măgureanu nr. 1) ; Cele­brul 702 : 11, Casa inimilor sfărî- g mate (premieră) : 20, Teatrul de co-­­ medie (str. Bălăceanu nr. 2) ; Antonin şi Cleopatra: 10, „C. I. Nottara“­­ (sala Magheru) ; Scandaloasa legătură dintre d-l Kettle şi d-na Moon: 10,30, • Băieţii veseli: 20, „C. I. Nottara“ ; (sala Studio) ; Femeia îndărătnică : 20­­ „C. I. Nottara (la parcul „23 August“) ;­­ în fiecare seară de toamnă: 11, Lo­­­­godnicul de profesie se însoară: 20, I Tineretului (sală C.. Miile) ; Chirița d­in provincie : 20 Tineretului (în parc­­ cul Nicolae Bălcescu); Corabia cu un I singur pasager: 19,30, Muncitoresc­­ C.F.R. ; Corabia cu un singur pasa­­­­ger (Teatrul de Stat Timişoara) : 20,­­ „C. Tănase“ (sala Savoy) ; Ca la re­­­­vistă : 20,15, „C. Tănase" în grădina­­ „Boema“ (în caz de ploaie în sala din­­ Calea Victoriei 174) ; Războiul : 20,­­ Regional Bucureşti (şos. Ştefan cel­­ Mare nr. 34) ; Căluţul cocoşat : 11­­ Ţăndărică (sala Academiei) ; Curaj şi­­ tinereţe : 16 şi 20 Circul de stat. JR ! IO, —"“! Tu eşti minunată : | ! SF I Patria, Bucureşti, ? I 1 Mai. Gh. Doia, 8 ÎEnI I Ştefan cel Mare, s ! G. Coşbuc ; Dra- 8 . CIUPIM cul si ce,e 10 a I poruncii Gri­viţa § Alex. Sahia, Repu- \ [ blica, Elena Pavel ; Lumină de g j iulie : Lumina, Giuleşti, Libertăţii ; 8 i Pe urmele bandei , rulează la 8 ! V. Alecsandri, I. C. Frimu, Mioriţa : ? ! Raidul vărgat : Tineretului, T. Vladimir­­­­­rescu , Noua prietenă a tatii : 8 Mar­­g .­ite, Flacăra ! Colegii : Central, Arta, g . Cereomuski : Moşilor, Volga ; Program­u­l pentru copii — dimineaţa. Magistratul S­A — după-amiază : 13 Septembrie ; Aşa g 1 a fost — Moscova Antarctica —­­ Primăvara obişnuită : Timpuri Noi ; 8 . Fata cu ulciorul (matineu, ora 11). |­­ Divorţ italian : Maxim Gorki : Căpi- S­­­tanul Fracasse : Înfrăţirea între po­­g­o poare. V. Boaila Floreasca ; Milă re­­g­î­nească : Catural, B. Delavrancea ; 8 . Noaptea pe autostradă ; Alex Popov, | j G. Bacovia; Tinereţea lui Maiakovski: 8 j C-tm David : Haiducii din Rio-Fire: 1? u 1 Unirea ; Plaja : Luceafărul • Lanterna g j cu amintiri : Munca ; Tinerii : Popu- g „ j Iar Pînă mîine : 30 Decembrie ; Ce­­­rul n-are gratii : M. Eminescu. Dru- jU. i mul Serii ; Dă-i înainte fără grijă : g" ! I. Pintilie ; O viață : Olga Bancie ; g,, , j Bunica Sabella : Aurel Vlaicu : Nici. g" ; odată : 16 Februarie. 8­­ X*"* | CINEMATOGRAFE-GR­ADINA § j Tu esti minunata : Stadionul Di- § I­namo, Alex- Sahia ; Dracul si g j cele zece porunci : Grădina Pro? g I gresul ; Plaja : Luceafărul : Ti­­g I nerii : T Vladumirescu ; Dă-i înainte 8 j fără grijă ; I!ie Pintilie : Pe urmele | ! bandei: rulează la I. C. Frimu, Lumina 2­2 I de iulie ; Libertăţi) ; Noua prietenă a ^ ’ tatii: 8 Martie; Căpitanul Fracasse: V g ; Boaită ; O viaţă s Olga Rangic ; Co- g î legii : Arta ; Fata cu ulciorul i 23 Au­­­­­gust . Haiducii din Rie-Frio­s Unirea­­ Cereomuski : Mosiloi. 6­­­I 11R70­r. Colocviu la Institutul­­ de cercetări juridice al Academiei R P. R. In zilele de vineri și sîmbătă, la In­stitutul de cercetări juridice al Acade­miei R. P. Române a avut loc un coloc­ .... viu cu tema „Raporturile dintre plânşi contract“. Au fost prezentate referatele „Obli-­­ gaţia de a încheia contracte economice“­omniv. de prof. dr. Traian Ionaşcu, membru corespondent al Academiei R. P. Româ­ne, directorul Institutului de cercetări'­­ juridice. „Corelația dintre plan şi con­matt,­­o­tract cu privire specială la influența modificărilor de sarcini de plan asupra contractelor“ de Eugen Barasch, membru corespondent al Academiei R. P. Ro­míno, director adjunct ştiinţific al ace­luiaşi institut; „Legătura cu planul a contractelor încheiate de gospodăriile agricole colective“ de Salvador Brădea­­nu, şeful sectorului de drept colectivist *,, din institut. (Agerpres) IN EDITURA POLITICĂ au apărut: H. DONA : Un principiu de bază al politicii externe a R.P.R. — coexistenta paşnică 64 pag. 1 leu I. MATEI! Reproducţia socialistă 56 pag. 1,25 lei

Next