Romînia Liberă, iunie 1963 (Anul 21, nr. 5793-5818)

1963-06-16 / nr. 5806

Pag. 2-a ZIUA AVIAŢIEI Astăzi, oamenii muncii din patria noastră şi militarii forţelor armate, sărbătoresc Ziua Aviaţiei Republicii Populare Române. Această tradiţională sărbătoare exprimă, dragostea cu care harni­cul nostru popor muncitor înconjoară, pe aviatorii patriei socialiste. Publicăm mai jos un reportaj din activitatea aviatorilor forţe­lor noastre armate. Urmărirea unui avion care se ridică de la sol a devenit de acum ceva obişnuit în viaţa cotidiană a aerodro­­­pului. Cei rămaşi­ jos privesc, cu de­plină satisfacţie, această manevră şi, de fiecare dată, trăiesc un sentiment omului care stăpîneşte complicata ma­şină aeriană. Cu atît mai mult te im­presionează decolarea unui avion su­personic. Zgomotul declanşat de miile de kilograme forţă — ceea ce echiva­lează cu mii de cai putere­­— ca şi aspectul zvelt dar impunător al avio­nului te răscolesc profund. Să urmărim o asemenea manevră. Pilotul de vînătoare, maiorul Aurel Gheorghe, primeşte o misiune de zbor. In scurt timp, el trebuie să fie dincolo de hotarul stratosferei, şi de aceea, de la punctul de comandă i se ordonă scurt: „Decolarea cu forţajul". Ordinul este executat întocmai. Pe pistă, motorul avionului îşi dezlănţuie întreaga putere. Parcă se cutremură totul de vuietul lui. Cei ce urmăresc zborul aşteaptă, cu nerăbdare ca maiorul Gheorghe să slăbească frî­­nele pentru a începe rulajul. Aş­teptarea pare că e nesfîrşită. Zbură­torii, însă, ştiu că decolările cu avio­nul supersonic sunt foarte pretenţioase. Pentru reuşita lor, trebuie respectate cu rigurozitate anumite date pe care numai complexa aparatură de bord le furnizează. Privindu-i pe piloţi de la sol, îţi dai seama imediat că ei ştiu în orice clipă, în orice moment, ce comandă acţionează pilotul, ce aparat urmăreşte, ce date prelucrează. De a­­ceea, ei unnăresc cu atenţie întreaga manevră. De fapt decolările acestui zburător încercat sunt adevărate lecţii pentru piloţii care au urcat de curînd la bordul unui avion de mare viteză. în sfîrşit, avionul zvîcneşte, par­că asemenea unui proiectil slobo­zit de o ţeava de tun, aleargă cu repeziciune, ridică botul în sus şi..., pentru o clipă, ai impresia că a fost lansată o rachetă cosmică. Privirile tuturor sînt îndreptate spre minunatul aparat zburător. Săgetează înălţimile aproape pe verticală. Oamenii de ştiin­ţă au calculat că, într-un zbor de a­­cest fel, pilotul execută peste 200 de operaţiuni, dintre care 60 la sută nu­mai la decolare şi aterizare. După cî­­teva clipe, marea lăptoasă a norilor îl smulge privirilor. Doar staţia de radio dă posibilitatea celor de jos să-şi imagineze zborul după comenzile pe care pilotul le primeşte. Pilotul este condus de la punctul de comandă către o „ţintă“ aeriană care­­ zboară undeva sus de tot. Pînă la ea, spaţiul măsoară zeci de ki­lometri. Urcarea pînă la înălţimea a­­meţitoare, nu este o manevră de lun­gă durată. Minunatele calităţi tehnico­­tactice ale avionului îşi spun cuvîntul. • — -----. Zidul sonic este spart şi nava pilotată de maiorul Aurel Gheorghe aleargă cu viteză supersonică în întîmpinarea „ţintei“. Pilotul simte senzaţia de viteză şi mai accentuată. O forţă nevă­zută îl presează uşor în scaun iar, pe măsură ce urcă, linia orizontului rămî­­ne undeva, jos. Zborul devine din ce în ce mai pretenţios. El se execută, de acum, numai după indicaţiile apara­telor de bord. De fapt, la această înălţime, apare şi un fenomen speci­fic, deosebit, care numai aci poate fi întîlnit. Cerul se întunecă treptat, de­vine albastru liliachiu, iar pilotul are impresia că zboară în amurg. Aceasta, însă, nu-l împiedică pe pilot să supra­vegheze cu atenţie spaţiul aerian. Cîteva comenzi sigure, calme, trans­mise pe calea undelor de la punctul de comandă, îl înştiinţează că ţinta se află pe undeva pe aproape. Privirile devin mai agere, scrutează cu mai mul­tă încordare zarea. Alte cîteva comenzi vin să-i precizeze poziţia „ţintei“. După ele, pilotul este obligat să intu­iască această poziţie, deoarece, la o asemenea înălţime şi viteză, o mane­vră greşită, o cît de mică reţinere sau întîrziere în executarea comenzilor, duce, în mod inevitabil, la ratarea in­terceptării. Clipele de căutare sînt extrem de preţioase, extrem de încordate, atît pentru pilot cît şi pentru navigatorul din punctul de comandă. Pe calea un­delor vine însă o nouă precizare : — Ţinta în faţă la... şapte... Comanda navigatorului ca şi preci­zia aparaturii de la bordul avionului îi conduc zburătorului privirea exact spre ea. O zăreşte. Este de un alb strălucitor, pare o săgeată de argint, proiectată pe cerul feeric colorat. Din cînd în cînd, în urma ei, la intervale aproape regulate, rămîn urme diafane, scurte, albe. Maiorul Gheorghe o atacă vertigi­nos, o încadrează în reticolul apara­tului de ochire și apasă cu hotărîre pe butonul armamentului de bord. în căşti, se aude obişnuitul ţăcănit al fo­­tomitralierei. Cu toată încercarea pilo­tului din avionul „ţintă“ de a evita atacul, cu toate manevrele pe care le execută, nu poate scăpa de iscusitul vînător... în sfîrşit, pilotul degajează din atac şi se îndreaptă spre „casă“. Peste cî­teva minute, pasărea lui argintie îşi face apariţia la verticala pistei. Privi­rile tuturor sînt îndreptate iarăşi spre ea. Maiorul Gheorghe Aurel a executat exerciţiul cu precizia caracteristică pi­loţilor noştri de vînătoare. El, şi ca el toţi ceilalţi zburători sînt conştienţi de forţa ce o reprezintă, sînt mîndri de încrederea ce li s-a acordat de a apăra cu măiestrie şi neînfricare spaţiul aerian al patriei socialiste. CORNEL BONDOC ■ ■ :■ ...v . / \ .. ■ Comandantul de patrulă dînd piloţilor ultimele indicaţii înainte de decolare Adunarea festivă din Capitală Cu prilejul Zilei Aviaţiei R. P. Ro­míne, sâmbătă după-amiaza a avut loc în Sala Teatrului C.C.S. din Capitală o adunare festivă. Au participat reprezentanţi ai Mi­nisterului Forţelor Armate ale R. P. Romíne şi Ministerului Transportu­rilor şi Telecomunicaţiilor, ai Co­mitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., generali şi ofiţeri ai forţelor noas­tre armate, reprezentanţi ai Co­mitetului orăşenesc Bucureşti al U.T.M., ai U.C.F.S., oameni ai muncii. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de general-locotenent Ion Ioniţă, adjunct al ministrului forţelor armate. Despre importanţa Zilei Aviaţiei R. P. Romíno a vorbit general-maior ,Vasile Alexe. In încheiere a fost prezentat un program artistic susţinut de o formaţie ostăşească. -­ Adunări asemănătoare au mai avut loc şi în alte localităţi din ţară. ■ (Ager­­pres) O­RDINUL Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Romine 16 iunie 1963 BUCUREŞTI Tovarăşi, Sărbătorim astăzi Ziua Aviaţiei Republicii Populare Romíne in condi­ţiile luptei pentru îndeplinirea cu succes de către oamenii muncii — conduşi de Partidul Muncitoresc Romín — a sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al partidului. Datorită grijii permanente a partidului şi guvernului aviaţia militară şi civilă a patriei noastre este înzestrată cu avioane moderne, cu aparatură de zbor de înaltă tehnicitate. Conştienţi de înalta misiune încredinţată, aviatorii militari nu-şi pre­cupeţesc eforturile pentru perfecţionarea pregătirii lor de luptă şi politice, pentru întărirea ordinei şi disciplinei militare. Ei sunt gata ca alături de toţi militarii forţelor noastre armate şi împreună cu armatele celorlalte ţări ale lagărului socialist să apere cuceririle socialismului şi pacea în lume. Aviaţia de transport, utilitară şi sanitară aduce un aport însemnat la îndeplinirea sarcinilor economice şi la îngrijirea sănătăţii oamenilor muncii. Aviatorii sportivi ridicîndu-şi continuu măiestria reprezintă cu cinste culo­rile patriei noastre la concursurile aviatice internaţionale. Cu prilejul Zilei Aviaţiei Republicii Populare Române, felicit întregul personal al aviaţiei militare şi civile şi-i urez noi succese în munca pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i stau in faţă. Trăiască Aviaţia Republicii Populare Romíne ! Trăiască Partidul Muncitoresc Romín, iniţiatorul şi organizatorul tutu­ror victoriilor noastre ! Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Populară Romina ! Ministrul Forţelor Armate ale R. P. R. General de armata LEONTIN SALAJAN Activitatea multilaterală a comisiei permanente (Urmare din pag. l-a) centrul activităţii sale şi urmărirea fe­lului în care se traduc în viaţă hotă­­rîrile sfatului popular regional. In con­secinţă, comisia permanentă, prin membrii săi şi prin activul ei lărgit, a organizat colective care au controlat ritmul execuţiei investiţiilor şi calitatea muncii pe şantierul de construire a digului pe râul Tisa şi lucrările de con­solidare a malului. Colectivul, în urma analizei făcute, a propus comitetului executiv regional luarea unor măsuri pentru aprovizionarea ritmică a şantie­rului cu piatră, pentru asigurarea lui cu utilaje mecanizate şi cu cadre cali­ficate. Comitetul executiv al sfatului popular regional a analizat propune­rile făcute şi, pe baza lor, a luat mă­suri de remediere a deficienţelor sem­nalate. In scurtă vreme, ritmul şi cali­tatea lucrărilor au fost îmbunătăţite, lucrările încadrîndu-se în graficele de execuţie. Ca urmare a hotărîrii sesiunii sfatu­lui popular regional, care prevede iri­garea a 489 ha de legume în anul­ 1963, comisia permanentă a controlat şi felul în care se valorifică debitul de apă a­ riului Someș, pentru irigarea culturilor de legume din raionul Satu-Mare. In urma controlului efectuat pe terenurile gospodăriilor agricole colective, s-a constatat că n-au fost luate măsuri de amenajare a terenurilor în gospodă­riile din Oar, Vetiș din raionul Satu- Mare, şi că nu au fost încă asigurate utilaje de aspersiune necesare suprafe­ţelor planificate. Aceste constatări au fost aduse la cunoştinţa comitetului executiv şi consiliul agricol regional a luat măsuri corespunzătoare. Rezultatele pe care le-am obţinut în munca noastră, se datoresc în bună măsură sprijinului pe care l-am primit din partea sfatului popular regional. Trebuie să menţionăm în această pri­vinţă sesiunea din 16 martie 1962, care a analizat munca comisiei noastre per­manente. Numeroşi deputaţi ne-au fă­cut, în cadrul sesiunii, propuneri valo­roase privind îmbunătăţirea muncii noastre şi în mod deosebit orientarea activităţii spre probleme de control al unităţilor comitetului executiv regional. Noi recunoaştem că în urma acestor sugestii munca s-a îmbunătăţit consi­derabil în ce priveşte alegerea obiecti­velor de control, selecţionarea tovară­şilor care fac controlul, sesizarea pro­blemelor principale şi formularea de propuneri concrete. Un ajutor important pentru noi, con­cretizat în cunoaşterea problemelor ce­lor mai actuale ale sfatului popular re­gional, îl constituie de asemenea şe­dinţele ţinute trimestrial de comitetul executiv regional cu preşedinţii comi­siilor permanente. In cadrul acestor şedinţe, suntem­ informaţi şi asupra fe­lului în care au fost sau vor fi soluţio­nate propunerile pe care noi le-am făcut comitetului executiv, dacă ele sunt întemeiate şi oportune şi dacă ser­vesc sau nu muncii de ansamblu a sfatului popular regional. Preocupaţi să îmbunătăţim neîncetat activitatea noastră pentru a răspunde sarcinilor ce ne stau în faţă, vom căuta să lărgim mai mult activul comisiei permanente, să înfăptuim în viitor studii şi acţiuni de control pe baza unor tematici, să întocmim documen­taţii mai bogate decit pînă acum pen­tru propunerile pe care le facem. De asemenea, vom urmări ca studiile pe care noi le întreprindem să stîrnească interesul unor cît mai cuprinzătoare categorii de cetăţeni. In felul acesta, vom lărgi cercul celor chemaţi să par­ticipe la soluţionarea problemelor şi, prin aceasta, vom contribui la întărirea legăturilor sfatului popular cu masele largi de oameni ai muncii. IOSIF TINCU preşedintele comisiei permanente de drumuri și ape a sfatului popular regional Maramureș aooQoo<M(»€Ktea^e»oo<Moooooooc»m)«o(^^oorKiMt^(»aoooootxcMc»ooii^<xionoooooooooo(x>^K^9Coctxi^ooooooQocKi(^ooex>cxiQoc)o^txe<>^tM»ttc<x>oetcx)oo<x30o^ooootxott Romínia liberă Programul televiziunii de la 16 la 22 iunie 1963 DUMINICA 16 IUNIE 8,50 Gimnastica de înviorare la domi­ciliu ; 9,00 Emisiune pentru copii şi tine­retul şcolar . Spaima maimuţelor. Tele­jurnalul pionierilor. Navomodelism­ — trans­misiune de la Lacul Băneasa ; 10,30 Reteta gospodinei; 11,00 Emisiunea pentru sate; 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 Armonie şi dans. îşi dau concursul: Gabriel Po­­pescu, artist emerit. Ileana Iliescu, Alexa Dumitrache-Mezincescu, Elena Dacian, Petre Ciortea, Sergiu Ştefanschi, Gica Matei ; 19,55 Femeia îndărătnică — come­­die de William Shakespeare; 21,20 Muzi­că uşoară. Cîntă o formaţie instrumentală condusă de Paul Ghenţer. Solişti : Roxana Matei, Marina Voica, Nicolae Niţescu ; In încheiere : buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic. LUNI 17 IUNIE 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 Ştiinţă şi tehnică pentru tineretul şcolar : Foc — abur —■ mişcare. Transmisiune de la Mu­zeul tehnic — Bucureşti (XIV) ; 19,45 Fil­mul „Moartea în insula de zahăr“ ; 21,20 Concert susţinut de orchestra de cameră a medicilor. Dirijor : Mircea Cristescu. In program : Simfonia în Do major de Vi­­valdi, Suita a II-a din opera „Crăiasa zîne­­lor“ de Purcell. Divertisment pentru or­chestra de coarde şi timpane de Walter Mihai Klepper. Trei piese din suita opus 85 (povestire, plimbare, marş) de Proko­fiev . 21,55 Telesport. In încheiere : bule­tin de ştiri, buletin meteorologic. MARŢI 18 IUNIE 18.30 Universitatea tehnică la televiziu­ne. De la lemn, stuf şi paie la celuloză şi hîrtie, de inginer Nicolae Merticaru, director tehnic din Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei ; 19,00 Jurnalul tele­viziunii ; 19,15 Ştiţi să desenaţi, copii ?­­ „Creionul meu şi., vacanţa voastră“, po­vestiri de Octav Pancu­laşi. Desenează Iurie Darie ; 19,40 Din lumea furnicilor. Un film despre micile vieţuitoare ; 19,50 4 cafele şi muzică ; 20,15 Teatru în stu­dio: Femeile savante de Moliere. In ro­­mîneşte de Nina Cassian. Distribuţia : Cri­­zal (Ion Finteşteanu, artist al poporului); Filaminta (Cella Dima, artistă emerită) ; Armanda (Coca Andronescu) ; Henrieta (Rodica Tapalagă) ; Arist (V. Ronea, artist emerit) ; Beliza (Marieta Rareş, artistă emerită) ; Clitandru (Aurel Cioranu) ; Tri­­sotin (Gh. Popovici-Poenaru) ; Vadius (Tu­dorel Popa); Martina (Tamara Buciuceanu- Botez) ; Lepin (George Ulmeni) ; Iulian (Traian Zecheru) ; notarul (Nicolae Ifrim). Decorul : Vasile Rotaru. Regia : Radu Miron. în încheiere : buletin de știri, bu­letin meteorologic. JOI 20 IUNIE 18.30 Universitatea tehnică la televizi­une. Folosirea izotopilor radioactivi în in­dustria chimică, de doctor inginer George Ioanid ; 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 Pentru copii , Căpitanul Val-Vîrtej are sur­prize ; 19,45 Transmisiune de la Muzeul de istorie naturală Grigore Antipa (V) ; 20:05 Emisiune de teatru Căruţa cu paiaţe (Matei Millo) de Mircea Ştefănescu. Dis­tribuţia : Gheorghe Leahu, artist emerit, Dan Nasta Ştefan Iordăchescu, Vasile Creţoiu, artist emerit, Radu Avram, Emil Reus, Alexandru Drăgan, Ion Olaru, Se­ver Cîmpeanu, Alexandru Ternovici, Mi­ron Neţea, Laurenţiu Azimioară, Papii Panduru, George Stoiac, Daniel Petrescu, Gheorghe Pătru, Radu Coriolan, George Lungoci, Emmerich Schaffer, Ion Bogdan, V. Odillo Cimbru, Virgil Lechinţeanu, Gheorghe Boiangiu, Dimitrie Mugur, Geta Iancu, Anca Neculce Elena Simionescu, Garofiţa Bejan, Gilda Marinescu, Coca Io­­nescu, Lulu Popescu-Pop, Cătălina Buzo­­ianu, Emilia Mihai, Eugenia Gheorghian, Agatha Nicolau, E. Ilerberescu, Nanei Va­leria, Geta Angheluţă. Muzica de scenă : Nicolae Boboc. Scenografia : Virgil Miloia, Direcţia de scenă : Dan Nasta. In pauze: Sfatul medicului . Metode medicale de prim ajutor de dr. Zorel Filipescu, şeful serviciului de reanimare de la Spitalul clinic de urgenţă „I. C. Frimu“. Cursa ciclistă U.C.E.C.O.M. în încheiere : bule­tin de ştiri, buletin meteorologic. VINERI 21 IUNIE 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 Emi­siune pentru tineretul şcolar : Album ar­tistic prezentat de Şcoala medie nr. 5 „Mi­hail Sadoveanu“ din Bucureşti ; 19,40 Emi­siune de ştiinţă : Centrale atomo-electrice de ing. Al. Ştefănescu ; 20,00 Filmul : „Lanterna cu amintiri“ ; 21,05 Construc­­tori de nave ; 21,15 Selecţiuni din specta­colul „Estrada primăverii“ al Teatrului de estradă din Ploieşti, îşi dau concursul : Graţiela Chiţu, Juiu Mihalache, Judith La­­zăr, Lizica Gaman, Dorin Ionescu, Adrian , Nicolau, Puiu, Păunescu, Traian Moraru şi alţii. Conducerea muzicală : Nelu Danie­­lescu. Regia : Alexe Marcovici. în înche­iere : buletin de știri, buletin me­teorologic. SLMBATA 22 IUNIE 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 Ano­timpurile ; 19,40 Muzică distractivă ; 20,10 Primăvară obișnuită — film ; 20,25 Actua­litatea cinematografică; 21,20 în faţa hărţii ; 21,30 Cîntă Trio Los Gallos. In încheiere : buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic. fimlM­ÎS lufiie pss ~ «?. Sb$I e­dienda culturală o Haar­dă culturală o SAPTAMINA VIITOARE PE ECRANE „LUMINA DE IULIE» O producţie în culori a studioului cinematografic „Bucureşti" Scenariul: Fănuş Neagu şi Vintilă Omnaru ; Regia : Gheorghe Nagy ; Imaginea : Ovidiu Go­logan ; Muzica : Mircea Chiriac ; Decoruri : Şte­fan Mariţan, Cu : George Calboreanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Marcel Anghelescu, Colea Răutu, Titus Lapteş, Margareta Pogonat, Aurel Cioranu, Emilia Costa, George Mottoi, Mircea Cosma. PE URMELE BANDEI1 O producţie a studiourilor „DEFA"-Berlin Scenariul: Lothar Creutz şi Richard Groschopp | Regia : Richard Groschopp Cu : Ulrich Thein, Erk Klein, Paul Berndt, Brigitte Krause, Erika Dunkelmann, Irene Fischer Mihail Petroveanu: „PROFILURI LIRICE CONTEMPORI” E­voluţia poeţilor români care înce­puseră a se afirma înaintea ulti­mului război mondial, dar care îşi dau măsura artei lor în anii noştri, aflîndu-se azi în plină maturitate, este deosebit de interesantă şi semnificativă. Studiul lor dă posibilitatea de a înţe­lege atît premisele talentului — afir­mate în volumele de debut — cît mai ales enorma influenţă fertilă exercitată de revoluţia noastră asupra unor opere pe atunci în formaţie. Ideile filozofice şi estetice socialiste, arată autorul aces­tui volum de critică, a dat posibilitate poeţilor de a înlătura balastul străin, de a înlătura piedicile şi capcanele este­tismului, de a se regăsi pe ei înşişi, de a da maxima măsură a forţelor artistice proprii. înţeleaptă îndrumare a Parti­dului i-a ajutat să evite experienţele sterile şi să urmeze o cale artistică rod­nică. Mihail Petroveanu, alegînd cîţiva dintre poeţii reprezentativi ai acestei promoţii literare, urmăreşte pe text evoluţia unor opere ce au cucerit stima cititorilor, analizează nuanţat creaţiile lor mai de seamă şi desprinde caracte­risticile specifice fiecăruia, „mesajul di­ferenţiat“. Criticul îşi propune, fără pre­tenţii monografice, să urmărească traec­­toria poeţilor analizaţi, să aprecieze dis­tanţa străbătută şi posibilităţile lor de a se lansa către noi spaţii poetice. Fie­care operă e analizată evolutiv, însem­­nîndu-se momentele importante ale cre­aţiei. Ideea centrală a fiecărui studiu e urmărită consecvent, fără paranteze şi ocoluri, într-un stil clar şi sugestiv. Ar fi fost necesar totuşi ca respectivele studii să fie însoţite de datele bio-bi­­bliografice respective, ceea ce ar fi în­găduit o mai precisă cunoaştere a traec­­toriei poeţilor în cauză. Mihai Beniuc e definit ca poet a cărui vocaţie este lupta, fiecare din cele douăzeci de volume ale sale fiind o verigă din lanţul unei evoluţii omo­gene de militant. „Cîntece de pierza­nie“ (1938) sunt expresia unei ţnînii luptătoare, a energiei acumulate de re­volta ţărănească împotriva împilărilor. Versurile lui exprimă o mîndrie eroică, produsă de măreţia cauzei generale a proletariatului, pe care o serveşte. Spe­cificul său este „indignarea năpraznică, rostogolită peste obiectul detestat". fara împotriva inamicilor socialismului se întreţine legitim din dragostea de viaţă, căci „Mihai Beniuc crede în triumful vieţii, deoarece crede cu tărie în eternitatea poporului său, a omenirii, răzbind pretutindeni din jugul exploa­tării...“ Axată pe idealul luptei pentru comunism, poezia lui Beniuc este esen­ţial umanistă, combativă, partinică, aceasta nu exclude de loc, ci stimulează meditaţia asupra marilor probleme ale vieţii, experienţa dragostei, într-un cu­­vînt plenitudinea. Erotica sa, emines­ciană, este totuşi nouă cu adevărat prin „perspectiva umanistă, socialistă, sub al cărei unghi femeia apare întregită, formînd cu bărbatul un cuplu echitabil, indestructibil în marile încercări ale existenţei", în etapele drumului către comunism. „Călători prin constelaţii“ (1958) e o sinteză dintre inovaţie şi tra­diţie. De altfel, la Mihai Beniuc, care şi-a făcut din credinţa în viitor un ax al existenţei, se poate vorbi de „tradiţia viitorului“. „Materia şi visele“ (1961) este analizată cu fineţe, relevîndu-se re­marcabila poezie „Grizzly“. A fi artist, pentru Beniuc, înseamnă a visa lucid, în sensul viitorului, şi prin acest vis activ viitorul „poate fi apro­piat, realizat mai repede şi consecvent", în „Culorile toamnei“ (1962), poetul îşi verifică tăria la marele examen al tim­pului, într-un dialog patetic. „Vocea fu­nerară este însă acoperită de glasul vie­ţii“, prin perspectiva socialismului în ac­ţiune, viziunea viitorului, din­­care Mi­hai Beniuc îşi extrage consecvent sub­stanţa, iar saltul omului în cosmos elec­trizează voinţa, declanşează speranţe, sfidează moartea. Privit din acest unghi al viitorului, de pe piscurile idealului comunist, al permanentei dezvoltări, timpul redobîndeşte o semnificaţie pozi­tivă“. Studiul dedicat operei beniuciene e cel mai substanţial, abundent în idei sintetice originale şi exacte. Despre Mi­ron Radu Paraschivescu se constată că opera lui aparţine mai multor modali­tăţi poetice extrem de deosebite, ce par, fiecare, ale unui nou temperament. Prima modalitate este cuprinsă în volu­mul „Declaraţia patetică“ (1935—1948) şi se caracterizează prin înclinaţia spre grandios, către realizarea unei „staturi monumentale a omului", „fraternizarea cu mulţimea“, în care „eul e conceput ca un imens centru de radiaţie“. Scrise sub semnul lui Whitman, „imaginile tind să irupă torenţial, în dispreţul ca­noanelor", poetul explorează simplitatea faptelor cotidiene la lumina aşteptată a socialismului. A doua modalitate se ma­nifestă oarecum paralel în „Cînticele ţi­găneşti“ (1943). Ea se caracterizează printr-un lirism dezlănţuit, sub semnul lui Lorca, „un pitoresc adesea tragic“, „proiectat pe un fundal mitic, simbolic sau cosmic, a unei furtuni pasionale consumată într-o alternanţă de sfîşieri, înfrîngeri şi ţîşniri impetuoase...“. Pozi­ţia înaintată a poetului se manifestă în acei ani negri printr-o „devoratoare sete de libertate“. Cea de-a treia modalitate, cuprinsă în „Laude şi alte poeme“ (1959) este reflexivă, interiorizată, cu tendinţa spre versul lapidar, spre con­centrare, limpezime, densitate. Unitatea celor trei modalităţi constă în poziţia militantă a poetului, în lauda roadelor (a maternităţii, fructelor, pîinii şi a mun­cii productive în genere), în elogiul marii legi a vieţii, „naşterea perpetuă“. Paginile despre M. R. Paraschivescu de­monstrează receptivitatea expresivă a criticului. Poezia mai veche a lui Demostene Botez, „liricul suferinţei provocate de spleenul provincial“, a „monotoniei tîr­­gurilor" obscure, „măcinătoare de ela­nuri“, a fost impresionată de suferinţa socială. Versurile din anii 1933—34, ca şi articolele publicate în presă îl arată solidar cu suferinţa celor exploataţi, deşi „compătimirea e numai o poartă posibilă spre poziţia revoluţionară“; în continuare, criticul analizează pe text evoluţia poetului după eliberare, urmă­rind transformarea melancoliei în opti­mism. Din păcate, acest profil — şi în­deosebi analiza primei părţi a operei — este departe de a epuiza semnificaţiile poetului. Ingenios este studiul despre fabula lui Marcel Breslaşu, întrebîn­­du-se dacă fabula nu este anacronică într-o perioadă de sfărîmare a conven­ţiilor în artă, Mihail Petroveanu demon­strează că Breslaşu „atacă tocmai ca­racterul convenţional, deseori într-un mod paradoxal şi anume prin îngroşa­­rea, prin punerea lui în evidenţă“. Re­generarea fabulei decurge din transfor­marea conţinutului însuşi, fiindcă viciul, care în fabula clasică este abstract, „etern-uman“, se actualizează la Bres­laşu, devine concret-istoric. Galeria de personaje — respectiv de vicii — a fa­bulei clasice era limitată. Breslaşu intro­duce însă noi actori, respectiv se referă la mai multe aspecte negative contem­porane, determinate social-istoric. „Ca­racterul dinamic al fabulei evidenţiază, scrie criticul, tratarea personală a unei specii în care autorul intervine cu liris­mul sau reversul lirismului spiritul polemic“, „toate simptomele prezenţei autorului au rolul (...) distanţei faţă de text, mod de detaşare critică din partea autorului“. Verva devine ea însăşi „o intenţie anticonvenţională“. Eugen Jebeleanu are „viziunea gran­diosului", „vehemenţa clamării în fer“, „un patetism desfăşurat“. Dacă poemul „Surîsul Hiroshimei" este analizat cu destulă atenţie, în schimb, din păcate, opera anterioară e tratată cu o super­ficialitate regretabilă. De altfel şi „Su­rîsul Hiroshimei“ e discutat prea des­criptiv, cu prea puţine idei generale, originale. Măriei Banuş i se consacră un studiu serios. întreaga evoluţie a Măriei Banuş e un efort continuu către „contopirea cu lumea“. înainte de Eli­berare, „consumul de vitalitate“, „adînca ei aspiraţie către bucurie apar violent contrariate, ultragiate într-o lume stă­­pînită de un fel de furie a morţii“. Viaţa se reduce însă la „o cascadă de senzaţii". Descătuşarea maselor, al că­rei rezultat e omul nou, fortifică opti­mismul iniţial al poetei, încrederea în puterea generatoare a vieţii, ce-i apare ca o geneză permanentă. Iubirea stimu­lează energiile în serviciul marilor idea­luri, maternitatea întăreşte simţul răs­punderii şi sentimentul continuităţii. Mesajul poetei se transmite „prin eloc­venţa obiectelor“, „a vieţii casnice“, co­tidiene, a concretului. Poezia lui Radu Boureanu e rezolvată în cadrul „ecua­ţiei peisaj-evocare-legendă“, cu tendinţa ei spre „mişcările panoramice şi consi­derarea realului sub unghiul fabulosu­lui“. Noua carte a lui Mihail Petroveanu răspunde cu pricepere şi talent unei sar­cini urgente şi importante a criticii noas­tre şi constituie o contribuţie reală spre sintezele necesare ale literaturii noastre realist-socialiste. PAUL GEORGESCU B­REVIAR IAŞI (coresp. R. I.).­­ Sîmbătă seara, în oraşul Iaşi a avut loc recitalul prezen­tat în sala Filarmonicii de Stat Moldova, de către pianistul S. Richter, artist al poporului din U.R.S.S. El a interpretat 3 sonate de Beethoven, 3 preludii şi fugi de Şostakovici, precum şi Sonata 6-a în la major de Prokofiev, SUCEAVA (Agerpres).­­ Colectivul Teatrului de stat „Mihail Entinescu“ din Botoșani a prezentat simbătă seara cea de-a 6-a premieră din actuala stagiune cu piesa „Năpasta“ de I. L. Caragiale. Ro-lurile principale sunt interpretate de ac­torii Emil Bota, artist emerit, Ştefan Moi­­sescu, şi alţii. Regia spectacolului este semnată de Ion Şahighian, maestru eme­rit al artei, iar scenografia de Constantin Rusu. TIMIŞOARA (coresp. R. I.). — Opera de stat din Timişoara a prezentat cea de a 4-a premieră din actuala stagiune şi anu­me opereta „Vînzătorul de păsări“ de Zeller. Regia aparţine lui Dumitru Gheor­­ghiu. 9 coooooooooooooooooopoooooooe»oooacA>owopo>jowaoo>3c»oooocoooecooooooooeoooooooeoeoooQoooeoooeoooesioooooooooooooeooooooooeoeocx)ooooooooooooooebQ Copellia: 11, Ca­valerul rozelor: 19,30 Operă și balet al R.P.R.S Rosemarie: 10,30, Sărutul Dia­­nitei: 19,30 Opere­tă; Adam şi Eva: 10; Ancheta: 20 Na­ţional „I. L. Caragiale" (sala Studio); Vizita bătrînei doamne: 10, Febre: 20 Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Co­media); Cezar şi Cleopatra: 10, Cum vă place: 19,30 „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (bd. Schitu Măgureanu nr. 1); Tache, Ianke şi Cadiz : 19,30 , „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio); Cele­brul 702: 11, Umbra: 20 Teatrul de comedie (str. Bălăceanu nr. 2); Anto­­niu şi Cleopatra: 10, Ciocîrlia: 19,30 ,„C. I. Nottara“ (sala Magheru); Scan­daloasa legătură dintre dl. Kettle şi d-na Moon: 10,30, Bucătăreasa: 20 „C. I. Nottara“ ( sala Studio); Casa cu două intrări: 20 „C. I. Nottara" (par­cul Herăstrău); O felie de lună: 11, Chiriţa în provincie : 20, Tineretului (sala C. Miile); Emil şi detectivii: 10, Tineretului (sala Libertatea); Faraonii: 19,30 Muncitoresc C.F.R.; Ca la re­vistă: 20, „C. Tănase“ (sala Savoy); Războiul: 20 Regional Bucureşti (şos. Ştefan cel Mare 34); A fugit un tren: 11, Ţăndărică (sala Academiei); Curaj şi tinereţe: 16 şi 20, Circul de stat. Colegii­­ Patria, înfrăţirea între po­poare, Gh. Doja ; Dracul şi cele 10 porunci : Republi­ca, E. Pavel; Plaja: I. C. Frimu, Li­bertăţii; Noua pri­etenă a tatii : Magheru, Ştefan cel Mare, Luceafărul; Cercomuski : V. Alecsandri, Lumina, Griviţa, G. Coşbuc ; Căpitanul Fracasse : Bucu­reşti, Mioriţa. Alex Sahia. 23 August; Cumpără-ţi un balon : Tineretului. Floreasca ; Divorţ italian : Victoria ; Muzicantul orb : Central : Intîlnire la ora 8 (dimineața). Bunica Sabella (după amiază) : 13 Septembrie ; Lanterna cu amintiri — Mărturisirile unei mese de restaurant — Pionieria nr. 3T963 : Tim­puri Noi . A fost prietenul meu : 16 Fe­bruarie, Maxim Gorki; Cerul n-are gratii: Giuleşti. Moşilor : Niciodată: 1 Mai; Flacăra: Meşter la toate: Cultu­ral; Vîrsta dragostei: Alex. Popov; Mi­racolul lupilor: 3 Martie; Şapte dăda­ce: C. David: Descoperirea lui Julian Bill; V. Roaită: Arta; Tinereţea lui Maiakovski: Unirea: Mila regească: ru­lează la T. Vladimirescu; Rocco si fra­ţii săi: Munca, B. Delavrancea; Mize­rabilii: Popular; Moartea in insula de zahăr; M. Eminescu; Idiotul: rulează la I. Pintilie; Bunica Sabella: Volsa; Camelia: G Bacovia; Haiducii din Rio- Firo; Drumul Serii; Perle negre: rulea­ză la 30 Decembrie: Noaptea pe auto­stradă: Olga Bancic, Aurel Vlaicu. CINEMATOGRAFE-GRADINA Noua prieteni­e tatii : Progresul Luceafărul; Dracul si cele 10 porunci: Stadionul Dinamo, Elena Pavel ; Căpitanul Fracasse: 13 Septembrie, patinoarul 23 August ; Umbre albe : T. Vladimirescu ; Idiotul: rulează la I. Pintilie: Plaia: I. C. Frimu, Li­bertăţii; Cereomuski: Stadionul Giuleşti; Bunica Sabella: Ales. Sahia: Miracolul lupilor; V Roaită, 8 Martie; Noaptea la autostradă: Olga Bancic: Scrisoare de la o necunoscută: Arta; O viaţă : 23 August; Imperiul soarelui; Unirea; Cerul n-are gratii : Moșilor. CINEMA TEATRUL DE STAT TIMIŞOARA prezintă următoarele spectacole : VINERI 21 iunie 1963, ora 20, în Sala Palatului R.P.R. H­AMLET Tragedie in 5 acte de William Shakespeare SÎMBĂTĂ 22 iunie 1963, ora 20, în Sala Palatului R.P.R. CĂRUŢA CU PAIAŢE (MATEI MILLO) Piesă in 3 acte (6 tablouri) de Mircea Ştefănescu DUMINICĂ 23 iunie 1963, ora 20, în sala Teatrului satiric-muzical „C. Tănase" CORABIA CU UN SINGUR PASAGER Piesă in 3 acte de Dan Tărchilă LUNI 24 iunie, ora 20, în sala Teatrului de Operetă SFÎNTA IOANA Cronică dramatică în 6 scene şi un epilog de G. B. Shaw MARȚI 25 iunie 1903, ora 20, în sala Studio a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ TREI SURORI Dramă în 4 acte de A. P. Cehov MIERCURI 26 iunie 1963, ora 20, în sala Teatrului satiric-muzical „C. Tănase" TACHE, IANKE ŞI CADÎR Comedie în 3 acte de Victor Ion Popa v

Next