România Liberă, iulie 1967 (Anul 25, nr. 7061-7086)
1967-07-18 / nr. 7075
FUNERALIILE LUI TUDOR ARGHEZI !Urmare din pag 1) care scriitorul a venit pe lume, însă aceste mari înzestrări nu ar fi dat rodul bogat pe care l-au dat dacă Tudor Arghezi nu ar fi cunoscut adînc viața, nu ar fi avut strînse legături cu poporul, cu istoria sa, cu graiul său și nu ar fi stat necontenit aplecat asupra paginilor, străduindu-se cu o rară îndîrjire să le dea, printr-o muncă aspră, trăinicie şi strălucire. Exemplul acesta al folosirii unui mare volum de cunoştinţe şi muncă pentru realizarea artistică a fiecărei strofe, sau a fiecărei pagini de proză. Tudor Arghezi l-a moştenit de la marii înaintaşi ca Eminescu, Creangă, Caragiale, nume pentru noi toţi sfinte şi lîngă care numele său nu păleşte. Debutînd la 16 ani, Tudor Arghezi a scris pînă acum două săptămîni. Opera vastă pe care o lasă în urmă este fără asemănare, prin noutatea, prin varietatea şi prin forţa ei. Luptător pentru dreptate, el a atacat cu violenţă vechea orînduire social-politică din ţara noastră şi încă din tinereţe şi-a arătat preţuirea pentru ideile socialiste. In frământările prin care a trecut poporul nostru, Tudor Arghezi a fost totdeauna de partea celor obijduiţi, de partea celor mulţi, de partea dreptăţii. Atitudinea sa net antifascistă, scriitorul nostru a plătit-o în anii războiului, cu internarea sa în lagăr. Cu Tudor Arghezi s-a stins din viaţă nu numai cel mai de seamă scriitor român al timpului nostru, dar şi un scriitor de talie mondială. Prin scrierile sale, traduse în numeroase graiuri, Tudor Arghezi a contribuit la cunoaşterea peste hotare a poporului şi patriei noastre. Moştenirea pe care acest neostenit creator de frumuseţi o lasă poporului nostru, este uriaşă şi de o valoare inestimabilă. Dar Tudor Arghezi nu ne lasă moştenire numai opera sa literară, ci şi exemplul vieţii saale de muncă închinată în întregime literaturii române, poporului, român, patriei“. Exprimând durerea adâncă faţă de pierderea celui mai mare poet român al zilelor noastre, acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei a spus „Prin mijloacele sale de exprimare, Arghezi aparţine acestui pămînt românesc, de care numele său va fi de-a pururi legat. Dar mesajul său depăşeşte frontierele ţării noastre, el se adresează tuturor celor care au trudit, au suferit, au iubit, şi cred în frumos, în dreptate, în adevăr. Căci Arghezi, ca orice poet autentic, de mare şi puternic suflu, în care se răsfrînge înmiit orice vibraţie a lumii în care a trăit, a pus fără şovăire arta sa în serviciul apărării dreptului la viaţă şi la muncă al poporului, din mijlocul căruia a ieşit, a demascat cu vigoare şi cu nimicitor sarcasm toată putreziciunea unui sistem social în agonie. Pentru arta sa şi pentru poporul său, Arghezi, credincios al puterii cuvîntului, a luptat bărbăteşte, cu condeiul său, cînd înţepător ca acul albinei, cînd duios ca mîngîierea mamei. Arghezi a fost membru al Academiei. O înaltă cinstire, în general, pentru cel ales. Dar în cazul de faţă, a fost numai o recunoaştere oficială a excepţionalei personalităţi a neîntrecutului poet: cinstirea a fost a noastră, a celorlalţi. Amintirea ilustrului nostru coleg — a încheiat vorbitorul — va rămîne veşnic vie, printre noi şi printre toţi urmaşii noştri, ca şi opera sa“. Evidenţiind frumuseţile fără de seamăn ale cîntecului arghezian, profunda lui originalitate, legătura sa strînsă cu creaţia folclorică, acad. Al. Philippide, preşedintele secţiei de literatură şi artă a Academiei, a spus : „Apariţia lui Tudor Arghezi în literatura română, la începutul acestui veac, a însemnat o revoluţie în ce priveşte puterea de înnoire a stilului. Şi în proză şi în versuri Arghezi a adus dintr-o dată o înnoire izbitoare. Scrisul său nu semăna cu nimic din ce se scrisese pînă la el. Rar se poate întîlni în istoria literaturii o individualitate stilistică atît de puternică cum este aceea a lui Tudor Arghezi. Dar mai uimitor decît orice altceva în această individualitate poetică este faptul că, deşi atît de personal în expresie, opera lui Tudor Arghezi cuprinde, în chip fundamental, elementele caracteristice ale geniului popular românesc. Poetul a distilat fondul folcloric românesc şi a scos din el esenţele rafinate ale poeziei sale. Admirabil lucru, întradevăr, această păstrare a firii populare într-o poezie atît de nouă ca stil şi ca mijloace de expresie. Acum, cînd omul pieritor s-a stins, opera nepieritoare rămîne ca un exemplu veşnic viu de mare poezie, avînd rara calitate de a înfăţişa în forme foarte personale, de o rară originalitate, un fond omenesc general, în care sentimentele fundamentale ale omului îşi află o expresie mereu nouă, datorită unei forţe de interpretare stilistică uimitoare“. Marelui scriitor dispărut, iubitor al făuritorilor bunurilor materiale, i-a adus, de asemenea, un ultim omagiu muncitorul Florea Cojocaru. „Ne despărţim astăzi — a spus el — cu inima îndurerată de poetul „Cîntării omului“, de unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai literaturii noastre, pildă de înaltă conştiinţă cetăţenească, patriotică şi artistică, de Eroul muncii socialiste, Tudor Arghezi. Vreme de peste 70 de ani, a slujit zi de zi, cu geniul său, ţara şi poporul, s-a simţit frate al celor mulţi şi truditori, a fost interpret al gîndurilor, durerilor ,bucuriilor şi aspiraţiilor noastre, ale tuturor. Slova lor de foc a îmbărbătat, transmiţînd încrederea în forţa omului, în temeinicia idealurilor nobile de libertate şi dreptate. în anii noştri luminoşi, văzîndu-şi visurile împlinite, a cîntat primăvara, simbol al înnoirilor, bucuria de a munci sub soarele libertăţii, satisfacţia de a fi contemporan cu epoca în care flutură flamura biruinţei socialiste. Ne plecăm astăzi fruntea la catafalcul marelui poet, pe care noi, muncitorii, l-am ştiut întotdeauna alături, ca pe un prieten, ca pe un tovarăş, el însuşi muncitor pe ogorul literaturii, exemplu de dăruire, de tenacitate, de dragoste pentru nobila sa profesiune“. In clipa grea a despărţirii de Tudor Arghezi — a spus studenta Despina Tomescu — inimile noastre îndoliate recheamă în memorie lumea de frumuseţi cu Care marele meşter al cuvîntului ne-a îmbogăţit sufletul însetat de taine şi de certitudini. Prin el, simţindu-l mereu aproape, mereu contemporan, am pătruns într-un univers de miracole nebănuite, ne-am descoperit pe noi înşine, trăind tinereşte o tulburătoare gamă de sentimente şi de gînduri, conducîndu-ite paşii pe drumurile neexplorate ale cunoaşterii. L-am avut tovarăş de vis şi de idealuri, sfetnic drag inimii noastre, Arghezi a fost şi este pentru noi studenţii un mare dascăl de omenie şi de frumos, de patriotism şi de atitudine civică, de exigenţă şi de stimă a muncii, de dăruire şi de elan creator. In faţa sa, ne plecăm fruntea cu recunoştinţă, cum şi-o vor pleca veacuri de-a rîndul şi urmaşii, cinstindu-i cu veneraţie amintirea. Ultimul care a luat cuvîntul a fost tînărul poet Marin Sorescu. Am avut fericirea — a spus el — să fiu de cîteva ori în preajma maestrului. Privind mina care a ţinut condeiul, neîntrerupt, timp de peste şapte decenii, m-am gândit la pasărea măiastră a celuilalt gorjan, pasăre şi ea capabilă să zboare în admiraţia întregii lumi, făcînd ritmic aceleaşi gesturi de aripă, la infinit. Expresie vibrantă a virtuţilor de totdeauna ale poporului nostru, care a răzbit prin furtuna veacurilor, împlinindu-şi setea lui de libertate şi de frumos, Arghezi le încarcă de semnificaţiile unui anume timp, al nostru, ale României socialiste. Acestea sunt bunurile cele mai de preţ pe care maestrul nostru, al tuturor, ni le lasă acum adunate, odată cu numele său, pe o carte imensă şi sfîntă ca fiinţa acestui neam, carte care nu se va închide niciodată. Adunarea de doliu ia sfârşit. Sicriul cu corpul neînsufleţit a! lui Tudor Arghezi, purtat pe umeri de personalităţi de frunte ale vieţii culturale şi ştiinţifice, este scos din holul îndoliat al Ateneului şi aşezat pe cărui mortuar. In faţa Ateneului, o mare mulţime de oameni, cu capetele plecate, aduce un ultim salut marelui poet român. O companie militară, cu drapel îndoliat, prezintă sonorul. Fanfara militară intonează marşul funebru. Carul mortuar porneşte, îndreptîndu-se spre Mărţişor. In fruntea cortegiului este purtat portretul îndoliat al maestrului. Pe perne purpurii strălucesc ordinele şi medaliile cu care a fost distins. Alături de familia defunctului, în urma carului mortuar se află tovarăşii Manea Mănescu, membru supleant ai Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Roman Moldovan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Pompiliu Macovei, Miron Nicolescu, Zaharia Stancu, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, fruntaşi ai vieţii culturale şi ştiinţifice, numeroşi cetăţeni. De-a lungul străzilor oraşului, în drum spre Mărţişor, mii de bucureşteni, vîrstnici şi tineri, iau parte cu durere la clipa despărţirii de marele poet şi fiu al poporului român — Tudor Arghezi. Cortegiul a ajuns la Mărţişor. Aici, un ultim cuvînt de adio este rostit de poetul Eugen Jebeleanu, care a spus : Nimic din ceea ce spiritul său a lăsat în tiparele unei limbi, de el reînnoită şi înnobilată, nu dispare. Nimic din lupta lui Arghezi pentru ridicarea graiului şi gîndirii poporului nostru în Stima universală nu poate deveni numai amintire. Căci, mare artist, Tudor Arghezi, a demonstrat că arta înseamnă forţă , o permanenţă fără de care viaţa ar fi nespus de tristă. Legatar al milioanelor şi milioanelor de anonimi, ale căror voci s-au transformat în graiul izvoarelor, în oftatul vîntului toamna, în şuieratul Crivăţului şi binecuvîntarea adierii vîntului verii, legănînd lanuri de grîu, — Tudor Arghezi este o înaltă memorie. Şi iată-l pe Tudor Arghezi, nespus de viu, în mijlocul nostru, prin ceea ce are umanitatea mai de preţ, prin acel inefabil metal, care se numeşte spirit. Şi iată acest spirit, rezumând testamentar o istorie, a lui, a noastră, a poporului acesta constructor al socialismului, a umanităţii înfrîngînd tenebrele şi moartea. In încheierea cuvîntului său, Eugen Jebeleanu a citit tulburătoarea poezie a maestrului, „Testament“. Este intonat apoi imnul de stat al Republicii Socialiste România. O companie militară trage salve de armă. Episcopul Visarion, vicar al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Un sobor de preoţi, a oficiat slujba religioasă. In acordurile marşului funebru, sicriul cu corpul neînsufleţit este coborît în mormîntul din grădina casei sale de la Mărţişor, casă în care Tudor Arghezi a petrecut ani îndelungaţi de creaţie prodigioasă, loc evocat cu atîta căldură în opera sa nepieritoare. (Agerpres). ★ Adunări de doliu în memoria lui Tudor Arghezi au avut loc duminică după-amiază la Bucureşti, iar luni în oraşele Craiova, Iaşi şi Cluj. Plecarea tovarăşului Maxim Berghianu în R. P. Polonă Preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Maxim Berghianu, însoţit de un grup de specialişti, a plecat luni dimineaţă la Varşovia unde va avea convorbiri cu preşedintele Comisiei de Stat a Planificării din R.P. Polonă, Ştefan Jedrychowski. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi membri ai conducerii C.S.P., precum şi Wieslaw Sobierajski, ambasadorul R.P. Polone la Bucureşti. La sosire, la Varşovia, delegaţia a fost întîmpinată de Ştefan Jedrychowski şi de alte persoane oficiale. In aceeaşi zi, au început convorbiri între delegaţia română şi delegaţia polonă cu privire la colaborarea economică bilaterală dintre România şi Polonia. In cursul după-amiezii, tovarăşul Maxim Berghianu a vizitat uzina de oţeluri fine „Huta Warszawa“. Seara, Ştefan Jedrychowski a oferit o masă în cinstea oaspeţilor români. (Agerpres) Sosirea unei delegaţii a Partidului Socialist Unificat Italian La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, luni seara a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Socialist Unificat Italian, alcătuită din tovarăşii Venerio Cattani şi Alberto Bemporad, membri ai Direcţiunii, şefi ai Secţiei internaţionale a partidului, deputaţi, membri ai Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului, precum şi Gianni Finocchiaro, şef adjunct al Secţiei internaţionale a partidului. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., de activiști de partid. (Agerpres). TELEGRAME Preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, Ştefan Voitec, a trimis lui Johannes Dieckmann o telegramă de felicitare, cu prilejul realegerii sale în fundal* p***divlt* al Camerei **op*lar* a Republicii Democrate Germane. De asemenea, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mărescu, a trimis o telegramă de felicitare lui Otto Winzer, cu prilejul numirii sale în funcţia de ministru al afacerilor externe al Republicii Democrate Germane JJfOV/ LUNI DIMINEAŢA s-a reîntors de la Moscova Bujor Almăşan, ministrul minelor, conducătorul delegaţiei de specialişti din acest domeniu, care a participat la lucrările celui de-al V-lea Congres internaţional al minerilor. ANSAMBLUL DE ESTRADA DIN VARŞOVIA va sosi mîine la Bucureşti, la invitaţia Comitetului de Cultură şi Artă al oraşului. Ansamblul are ca solişti pe Elzbieta Ryl- Gorska şi Zazislaw Zaczyk de la opereta din Varşovia, pe cîntăreţii de muzică uşoară Ada Biell, Jan Lewandowski, Wiktor Zatvarski şi Dana Lerska. Primul spectacol va avea loc joi, la ora 20, în grădina „Boema". Pe data de 23 iulie, colectivul artistic oaspete va susţine pe scena teatrului de vară „Herăstrău“ un program festiv, în cadrul manifestărilor consacrate în această zi culturii polone. Turneul va continua la Cîmpina, Mangalia şi Eforie Sud, în zilele de 21, 26 şi respectiv 27 iulie. „RADIO-VACANŢA“, începînd din această săptămînă va putea fi audiat un nou post de radio, dedicat oaspeţilor litoralului. Postul, care este emis pe lungimea de undă de 2,28 m, în limbile română, engleză, franceză, germană şi rusă, va transmite programe cuprinzând reportaje, interviuri, informaţii la zi, muzică uşoară şi distractivă. EXPOZIŢIE Luni la amiază, în pavilionul B al Complexului central de expoziţii din Bucureşti, s-a deschis o expoziţie tehnică a R.D. Germane, organizată de întreprinderea de comerţ exterior Polygraph-Export din Berlin. Expoziţia, care rămîne deschisă pînă în ziua de 26 iulie, cuprinde aparate de mare productivitate din domeniul poligrafiei. EXCURSII NOI. La Agenţia O.N.T Bucureşti, încep azi înscrieri pentru noi excursii destinate bucureştenilor , o duminică cu autocarele, la Braşov- Bran, Poiana Braşov, Curtea de Argeş — Hidrocentrala de pe Argeş, Constanţa-Eforie Nord. •1 S 10 începerea convorbirilor oficiale (Urmăre din pag. I) mâniei, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu Corneliu Mânescu, au sosit la reşedinţă primului ministru al Olandei, unde au făcut o vizită protocolară premierului Riet de Jong. In continuare au început convorbirile oficiale dintre cei doi premieri. La convorbiri participă din partea română, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Angelo Miculescu, primvicepreşedintele al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României la Haga, Mircea Bălănescu, ambasador, director în Ministerul Afacerilor Externe, Mircea Bădică, director în Ministerul Comerțului Exterior, Virgil Constantinescu, director adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Gheorghe Bădescu, şef de serviciu în Ministerul Afacerilor Externe Din partea olandeză participă: Joseph Luns, ministrul afacerilor externe* H. de Koster, secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe, baronul van Boetzler, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe, A. Hartogh și J. Ranitz, directori generali în Ministerul Afacerilor Externe, Haverkorn van Rijsewijk, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Olandei la Bucureşti, H. van Oorschot, director în Ministerul Afacerilor Externe. In cadrul convorbirilor au fost abordate într-o atmosferă de intelegere şi colaborare, probleme privind relaţiile bilaterale actuale şide perspectivă şi unele aspecte, ale situaţiei internaţionale. ★ Seara, preşedintele Consiliului de Miniştri al Olandei, Piet de Jong, a oferit un dineu cu prilejul vizitei oficiale a preşedintelui Consiliului de Miniştri al României, Ion ''Gheorghe Maurer. La dineu au luat parte : Corneliu Mănescu, și celelalte persoane oficiale române. Au participat : Joseph Luns, ministrul de externe al Olandei, H. Beernink, ministrul afacerilor interne, W. den Toom, ministrul apărării, P. Lardinois, ministrul agriculturii şi pisciculturii, general de corp de armată Pahud de Mortanges, şeful ceremonialului Majestăţii sale Regina Olandei, J. Mazure, preşedintele primei camere a Statelor Generale, G. Nederhorst, prim-vicepreşedintele celei de-a doua camere a Statelor Generale şi alţi înalţi demnitari olandezi. Au luat parte, de asemenea, J. Graham, ambasadorul Liberiei, decanul Corpului diplomatic la Haga, Bustamante Y. Rivero, preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, primul ministru al Olandei, Piet de Jong. Şi preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorhe Maurer, au rostit toasturi. Aspect din timpul convorbirilor oficiale Toastul preşedintelui Consiliului de Miniştri al Olandei Adresîndu-se oaspeţilor, premierul Olandei a spus : Plăcuta ocazie de a vă primi astăzi şi de a vă ura bun venit în numele tuturor membrilor guvernului olandez, îmi produce o mare satisfacţie, deoarece vizita dv. dă un relief cu totul deosebit dezvoltării relaţiilor armonioase dintre cele două ţări ale noastre. Reluarea contactelor personale între oamenii de stat, schimbul reciproc de vizite, înţelegerea care rezultă de aici pe plan oficial sunt condiţiile necesare ca prietenia dintre popoare să se poată adînci şi eu nu pot să nu-mi exprim bucuria faţă de aceste semne evidente de apropiere. • Mă gîndesc, cu gratitudine la primirea atît, de cordială făcută în ţara dv. în lunile ianuarie şi iunie colegilor mei din Ministerul Afacerilor Externe şi din Ministerul Economiei şi sper că vizita pe care ne-o faceţi vă va convinge, dacă mai este cazul, de bunăvoinţa, de dorinţa reală de armonie pe care le nutresc guvernul şi întreg poporul olandez faţă de România. Ţara dv.. . se găseşte ca şi ţara noastră la vărsarea unuia din acele mari fluvii care traversează Europa. Dacă situaţia geografică influenţează destinul, nu este prea mult a spune că aceste ţări au o misiune europeană. Premierul a relevat că acţiunile întreprinse ajută cele două ţări să se apropie, susţinînd şi stimulînd dorinţa profundă şi sinceră de ŞTIRI SPORTIVE • La Harachov (R. S. Cehoslovacă) au început întrecerile celei de-a XIII-a ediţii a campionatului mondial universitar de şah pe echipe (masculin). In prima rundă, echipa României, care face parte din grupa a 5-a împreună cu echipele Cubei, Islandei şi S.U.A., a întîlnit selecţionata S.U.A. întîlnirea s-a încheiat la egalitate : 2—2. • La Messina a început un turneu international de baschet la care participă selecţionatele feminine ale Franţei, Iugoslaviei, României, Ungariei şi Italiei. In prima zi, Franţa a învins Italia cu 46—32 iar Ungaria a dispus de Iugoslavia cu scorul de 72—69. Echipa României a avut zi liberă. In ziua a doua, reprezentativa României a întîlnit echipa Franţei. Victoria a revenit baschetbalistelor franceze cu scorul de 52—49. Selecţionata Ungariei a întrecut cu scorul de 49—30 echipa Italiei. • Astăzi la Sopot începe competiţia internaţională masculină de handbal „Cupa Mării Baltice“. La competiţie participă echipele Ungariei, U.R.S.S., României (echipa secundă) şi Poloniei (A şi B). • Astăzi la Ploieşti selecţionata masculină de volei a Franţei întîlneşte echipa Petrolul Ploieşti. In cel de-al doilea meci jucat la Constanța, voleibaliștii francezi au învins cu 3-0 echipa locală Farul. I nr. vers —i is.vn.1967 — pag. a 3-a „Románia libera' Vizita în Olanda a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer Sosirea la Haga (Urmare din pag. I) ospitalier al frumoasei dumneavoastre ţări, purtători ai mesajului de prietenie al poporului român către poporul Olandei. Ca şi dumneavoastră, sîntem convinşi că întîlnirile pe care le vom avea vor fi folositoare popoarelor noastre, dezvoltării relaţiilor reciproce şi totodată cauzei păcii şi colaborării internaţionale. In continuare, premierul Maurer a răspuns la întrebările unor ziarişti privind relaţiile româno-olandeze şi unele aspecte ale relaţiilor internaţionale ale României. S-a părăsit apoi aeroportul. Escortate de motociclişti, maşinile oficiale în care se aflau cei doi prim-miniştri împreună cu miniştrii de externe, străbătînd artere principale ale capitalei olandeze, s-au îndreptat spre hotelul ' Wittebrug, reşedinţa, oaspeţilor, români în timpul şederii lor la Haga. ii ' ' * In timpul zborului , spre Haga, de la borelul, avionului oficial, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a adresat telegrame de salut preşedintelui Guvernului revoluţionar muncitorescţărănesc ungar, Jenő Fock, cancelarului federal al Republicii Austria, dr. Josef Klaus, şi cancelarului federal al Republicii Federale a Germaniei, Kurt Georg Kiesinger, destindere ce se constată în prezent în Europa. Să ne străduim să cultivăm cu grijă fiecare posibilitate de cooperare care ni se prezintă. Deschizînd porţile, înmulţind luările de contact fie pe plan politic, cultural sau economic, noi accelerăm această mişcare care,, sînt sigur, vă bucurăm în aceeaşi măsură, că şi pe noi. In acest mod, noi putem contribui la crearea unui climat politic în care dialogul va continua din ce în ce mai susţinut. România şi Olanda care, din punct de vedere geografic, sînt situate la extremităţile europene, se întîlnesc totuşi în multe privinţe,spiritul ,dv., latin formînd o puternică trăsătură de unire cu o ţară care, ca şi Olanda, a cunoscut eivilizaţia imperiului roman.. Dacă, dv. nu întâlniţi aici sus,pleţea şi strălucirea care marchează cultura dv., rezerva naturală a popoarelor nordice nu trebuie să vă înşele asupra sentimentelor noastre adevărate pe care le nutrim fată de dv. Sper, die prim-ministru, că vă va face plăcere de a reve-' dea aceste privelişti care vă, sunt cunoscute din timpul şederii. dv. la Haga ca membru al. Curţii permanente de arbitraj. în dv, noi salutăm o perso-’ natitate care ..ştie să apere cu curaj şi succes, .dreptul la independenţă al popoarelor şi al naţiunilor. Intr-o ţară îndrâ-gostită de libertate ca a noastră, puteţi fi .siguri de a găsii înţelegere, simpatie şi apro- bare deplină • pentru această, politică. Exprimând urări pentru prietenia dintre cele două po-. poare ale . .noastre şi pentru renaştereaEuropei, ridic pa., harul în sănătatea conducâto- ■■ rilor români, exprimîndu-vâi d-le ,preşedintă’, d-le ministru,J, în numele tutiror compatrio-ţilor mei aici prezenţi, via noastră satisfacţie de a vă avea printre noi. Toastul preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Miniştri alRomâniei a transmis premierului şi miniştrilor olandezi calde mulţumiri pentru cuvintele prieteneşti rostite la adresa poporului român, precum şi pentru primirea cordială făcută din primul moment,al sosirii în ospitaliera Olandă. Prilejul pe careni l-aţi oferit a spus vorbitorul de a ne afla aici, pe pămîntul Olandei, al cărei popor, prin priceperea şi hărnicia sa, şi-a cîştigat pretutindeni stimă şi preţuire, ne produce o deosebită satisfacţie. In trecutul nostru există un element comun — aspiraţia către libertate şi independenţă, pentru a cărei realizare popoarele român şi olandez au luptat vreme îndelungată, plătind cu grele jertfe. încă din secolul al XVII-lea,Ţările Româneşti dezvoltau legături comerciale, cu Olanda, iar mai tîrziu prin Rotterdam şi’ Amsterdam se efectuau im-' portante schimburi comerciale între cele două ţări. Legăturile dintre ţările noastre au, aşadar, un caracter tradiţional. Noi continuăm aceste relaţii, preocupîndu-ne, totodată, să le îmbogăţim şi să le ridicăm pe o treaptă mai înaltă.. Schimburile comerciale dintre ţările noastre sunt în continuă creştere ; de asemenea, relaţiile culturale se dezvoltă favorabil. Misiunile diplomatice ale celor două ţări la Bucureşti şi Haga au fost ridicatela rang de ambasadă. Acestea, ca şi numeroase alte aspecte îmbucurătoare, arată că relaţiile româno-olandeze se află pe un drum bun. Vizită pe care excelenţa la dl. Joseph Luns, ministrul afacerilor externe al Olandei, a făcut-o la începutul acestui an în România, ca şi contactele oficiale menţinute intre ţările noastre, au contribuit "la promovarea înţelegerii, a încrederii reciproce şi a bunelor relaţii româno-olandeze. Ca urmare a reglementării problemelor în suspensie ,putem constata cusatisfacţie că intre România şi Olanda nu există probleme litigioase, ceea ce ne permite să ne îndreptăm eforturile spre viitor, spre explorarea căilor şi mijloacelor în vederea promovării colaborării reciproce în folosul comun al celor două ţări. Guvernul român apreciază că dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Olanda are o importanţă nu numai pentru ţările noastre; ea reprezintă în acelaşi timp o contribuţie la însănătoşirea climatului european, la asigurarea securităţii Continentului şi a păcii în iunie. "r " în.realizarea aspiraţiilor legitime de pace şi securitate a popoarelor, tuturor " Statelor, tuturor guvernelor le revin sarcini de mare" răspundere". După părerea noastră, toate ţările, mari sau mici, pot şi trebuie să contribuie la dezvoltarea colaborării internaţionale, la întărirea păcii. Ştim cu toţii prea bine că în ultima perioadă au apărut serioasă elemente de' încordare în atmosfera innternaţională. ' Războiul din Vietnam, primejdia pentru pacea lumii' pe care acesta o prezintă ne provoacă o adincă îngrijorare. In această regiune, continuarea războiului şi intensificarea sa dureroasă, ceea ce comportă, din nefericire, consecinţe grave, cu perspective greu de prevăzut, creează un intens sentiment de nelinişte. Noi am subliniat, în repetate rînduri,, seriozitatea situaţiei şi am declarat că pentru restabilirea • păcii în Vietnam trebuie să • înceteze ime- diat şi necondiţionat bombar-t darrtentele 'asupra, Republicii;; Democrate - Vietnam, să se,! pună capăt războiului împotri- ‘ va poporului; yistnamez El tre-?^, buie să.fie lăsat să-și rezolve*., singur, fără amestec din afarări problemele sale interne, ’ înconformitatecu acordurile dela Geneva din 1954. * O gravă ameninţare,pentru , pace o prezintă, de asemenea, conflictul din Orientul Mijlociu. încordarea şi ostilităţile din această regiune au apărut ca o consecinţă a nerezolvării unui întreg complex de probleme, care preocupă de mult timp statele, respective. Guvernul român a afirmatîn repetate rînduri că acest*-, probleme nu. pot fi rezolvate, pe calea armelor şi că încep-«carea de a le soluţiona prin.?. . forţă nu poate servi interese.-! ; lor.«*, popoarelor din această parte a lumii. Soluţii raţionateşi durabile pentru problemele litigioase dini această regiune pot fi obţinute numai prin folosirea mijloacelor paşnice, a, tratativelor şi înţelegerii, prin: eliminarea imixtiunii străine/respectarea intereselor fundamentale ale fiecărui stat, pe baza existenţei sale independente şil suvterane. Norii negri care se acumulează în diferite părţi ale lumii demonstrează, după părerea noastră, necesitatea imperioasă d.e ..a se întreprinde eforturi sporite pentru instaurarea raţiunii şi a legalităţii în relaţiile dintre state. Mai mult. Ca oricind este necesar să fie respectat dreptul inalienabil al ..popoarelor... de a-şi hotărî singure , soarta. Mai mult ca oricînd trebiis respectate principiile suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului în treburile interne, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc. Considerăm că la această operă de însărătoşire a vieţii internaţionale ţările mici şi mijlocii au de adus o importantăcontribuţie,. România, ca s\n* cu mocan, este interesată îht're stăbilirea TfHui climat de destindere,* ffttlegere şi colaborare între tarile de pe continent. Guvernul,român desfăşoară cu răbdare şi perseverenţă eforturi constructive pentru realizarea acestuitel. El are convingerea că drumul spre înfăptuirea securităţii în Europa trece in mod necesar prin dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre statele europene, indiferent de orînduirea lor social-politică. Adresîndu-se ,. premierului olandez, vorbitorul a spus : îmi’exprim convingerea că discuţiile începute astăzi cu dv şi dl. ministru al afacerilor externe ne vor permite să facem un schimb util de păreri asupra posibilităţilor de dezvoltare, atâţîitorî dintre ţările noastre, cît şi a problemelor internaţionale, actuale. Sîntem bucuroşică vizita noastră ne va da posibilitatea să admirăm frumosul peisaj al Olandei, străvechi tezaure de artă, să cunoaştem direct realizările poporului din Ţările de Jos Nutrim , convingerea că această vizită va contribui la o mai bună cunoaştere reciprocă şi la întărirea relaţiilor prieteneşti existente între ţările şi popoarele noastre. .CU aceste gânduri, vă rog să-mi permiteţi să ridic paharul pentru prietenia, dintre România şi Olanda, pentru prosperitatea şi fericirea poporului olandez, în sănătatea Maiestăţii s*l* re«’na Juliana, în sănătatea dv. d-le prim-mînîstru, însănătatea dumneavoastră domnilor miniştri, şi a tuturor celor prezenţi.