România Liberă, ianuarie 1975 (Anul 33, nr. 9390-9414)

1975-01-13 / nr. 9398

Pagina a 2-n-13 ianuarie 197­8 EMINESCU, poet a! permanentelor româneşti Dintre toţi poeţii români, din toate timpurile, acel căruia i se aplică in primul rind şi în chip absolut toate caracterizările a­­cordate, în Epigonii, generaţiilor lirice premergătoare şi pe care aprecierile, puţin favorabile, re­zervate Celor din propria gene­raţie nu-l ating în nici un fel este, evident, Mihai Eminescu însuşi. Portretul său moral îl obţinem, din poezia citată, răs­­turnînd antiteza. Departe de a fi fost un „epigon“ şi încă din­tre acei „mici de zile, mari de patimi", „simţiri reci, harfe zdro­bite“, care „nu credeau in ni­mic“, Eminescu rămine, prin ex­celenţă poetul ce „pierdut în gînduri sînte“, „convorbeşte cu idealuri“, „urmează cu rupejune cugetările regine“, „plutind cu­ aripi sînte printre stelele seni­ne“ ; poetul — „inimă mare", „tînără“, a cărui „spusă“ ne este şi ne va fi veşnic „sîntă şi frumoasă“. Nimeni n-a crezut mai ardent decît el în ceva şi anume in poporul său ; nimeni n-a rostit mai vibrant certitudi­nea că nu există furtuni pe care naţiunea română să nu fie în stare să le înfrunte şi n-a în­­strunat mai zvîcnitoare stihuri intru celebrarea grandorii ro­mâneşti. Chiar în perioada cînd deplora presupusa micime de spirit a „epigonilor“, printre care se includea cu modestie şi pe el însuşi, poetul atribuia lui Andrei Mureşanu, ca personaj al unui „tablou dramatic într-un act“ gînduri precum acestea : „In simburul de ghindă ! E un ste­jar — cum dirisul din proprii rădăcine / Din planul vieţii sale ascuns in colţu-obscur / Ui creş­te trunchiul aspru — aşa, po­porul meu / In tine e puterea-ţi î­nălţarea-ţi şi pieirea-ţi / Eu cred că tot ce este menit de a fi mare / Să-şi înăsprească tre­buie superba rădăcină / Prin vis­cole turbate, prin arşiţă şi-n­­gheţ / Mai tare e acea stincă ce a trecut martiră / Prin vijelii mai multe. Popoarele barbare / Ce-au cotropit românii sunt vi­jelii măreţe. I Turbate, mindre, aspre ca orice vijelie, / Dorn şi trecătoare ca ele. Iar stejarul I Poporului meu tare ridică şi­ azi in vinturi / intunecata-i frunte şi proaspăta lui frunză“. Nimic nu e mai străin spiritu­lui eminescian decît blazarea şi apatia. Acela care, într-un mo­ment de descurajare, putea cre­de că „s-a întors maşina lumii“, astfel incit „cu voi viitorul tre­ce“ („voi“ fiind precursorii) şi „Noi suntem­ visuri trecutul, fără inimi, trist şi re ; / Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, to­­tu-i străin“ aparţinea de fapt sufleteşte, la data respectivă mai mult decit oricind generaţiilor de entuziaşti din „epoca eroică“ a literaturii române, pleiadei de scriitori care, electrizaţi de ver­bul lui Ion Heliade Rădulescu, apoi de acela al lui Mihail Ko­­gălniceanu, au inteles să dea vieţii lor sens şi conţinut, dînd tării într-un timp record toate operele literare ce-i lipseau, toa­tă cultura ce nu fusese creată, precum in alte părţi, în decurs de secole. Ca spre a confirma aserţiunea lui Kogălniceanu po­trivit căreia trecutul istoric na­ţional oferă surse tematice cu nimic mai puţin generoase decit acele explorate de tragicii greci, Eminescu plănuieşte în tinereţe un lung şir de opere inspirate în special din istoria Moldovei, in­clusiv un „dodecameron roman­tic“ ce ar fi inclus tragedii de tip shakespearian, traversate de ideea de fatum, protagoniştii — voievozi din neamul Muşatin — apărînd ca omologi ai legendari­lor atrizi. Am­biţia de a construi pe spaţii uriaşe îl înrudeşte spi­ritual cu un Heliade-Rădulescu, un Bolintineanu, un Asachi, un Costache Negruzzi, un B.P. Haş­­deu. Printre proiectele sale fi­gurează şi schiţa unei epopei. Mihai Eminescu se socotea, se vede, răspunzător pentru starea literelor naţionale şi, asemenea tuturor scriitorilor-patrioţi, a considerat de a sa datorie să le înzestreze şi cu o asemenea spe­cie, intru realizarea căreia se străduiseră atiţi înaintaşi, cu, din păcate, rezultate care n-au atins întotdeauna nivelul inten­ţiilor şi eforturilor. Dacă n-a ajuns să ducă la înfăptuire planul schiţatei epopei de inspiraţie dacică (ar fi urmat Dumitru Micu să se intituleze Decebal) şi nici pe acela al unui poem ciclic şi al unei drame avînd ca erou cen­tral tot pe ultimul rege dac (la dramă a început să lucreze, scriind un număr de dialoguri şi monologuri, în versuri), Emi­nescu a parvenit să dea formă desăvîrşită măcar unor părţi din proiectata monumentală con­strucţie, cu valoare autonomă, precum Rugăciunea unui dac, Sarmis, Gemenii sau acea coloa­nă de diamant care este episodul Daciei din Memento mori. Dacă ar fi dobîndit corp, epopeea sau poemul dacic ar fi devenit su­portul „dodecameronului drama­tic“. Tragedia din Gemenii le anunţă pe cele avînd în centru seminţia Muşatinilor. Brighel şi-a suprimat fratele geamăn, pe Sarmis, spre a-i lua tronul şi logodnica. Iată însă că, în toiul ospăţului nupţial, onorat de pre­zenţa tuturor zeilor daci, mortul vine să rostească un blestem cumplit (unul dintre blestemele memorabile din literatura româ­nă), rostindu-şi implicit revolta contra arbitrarului divin, iar Brighel, lovind cu pumnalul în fantoma ce se dovedeşte a fi dublul său, se prăbuşeşte, „mort el însuşi“. Poemul (sau epopeea) ar fi evoluat, cum uşor se poa­te deduce, pe fundalul unei concepţii fataliste analoagă a­­celeia din Memento mori, din Rugăciunea unui dac, din partea finală a poeziei împărat, şi pro­letar. Cine ştie însă dacă o ase­menea viziune n-ar fi fost, mă­car în parte, anulată, cum se intîmplă adesea în opera lui Eminescu, de priveliştile evoca­te ! Considerînd „viaţa lumii în­tregi“ un „vis al morţii eterne“, poetul se abandonează, în atîtea rînduri, acestui vis, cu voluptate, fascinîndu-şi cititorii d­e tablouri de o frumuseţe neasemuită, me­nite parcă anume să dezmintă sau, în orice caz, să nuanţeze teza pesimistă. Construit pe ide­ea că „viaţa este vis“, că „eter­­nu-i numai moartea, ce-i viaţă-i trecător“, poemul Memento mori expune efectiv un spectacol care nu e doar al morţii, ci, in egală măsură, al neîncetatei primeniri a lumii, al „veşnicei întoarceri.“ Nu e succesiunea civilizaţiilor o permanentă geneză, o renaşte­re ciclică, o negare a apocalip­sului ? Indiferent însă de interpreta­rea globală, ce poate varia în funcţie de unghiul de vedere a­­doptat de exeget, rămîne un fapt ataşamentul profund, intim, al poetului faţă tocmai de ceea ce ii apare ca „trecător“. Imprumu­­tînd viziunea budistă a existen­ţei, lui Eminescu nu-i este im­plicit proprie şi setea de nefiin­ţă a anahoreţilor „treziţi“ de învăţătura lui Sakhya-Muni. Cel ce-şi voia naţiunea „mare“ şi „altfel de cum­ s alte“ nu putea privi „zilele de aur a scripturilor române“ decit cu entuziasm şi emoţie evlavioasă, cufundîndu-se în ele „ca într-o mare de visări dulci şi senine“ şi nu-şi putea reprezenta trecu­tul, decît înconjurat de nimicuri. Dacia, în Memento mori, e un tărîm în cuprinsul căruia: „Un rai dulce se înalţă sub a stelelor lumină, / Alt rai s-adinceşte mindru intr-al fluviului fund.“ Iată o mică porţiune din vastul tablou în care e zugrăvită na­tura spaţiilor româneşti : „Pul­bere de argint pe drumuri, pe-a lor plaiuri verzi — o ploaie —, / Snopi de flori cireşii poartă pe-a lor ramuri ce se-ndoaie I Şi de vînt scutură grele omătul tran­dafiriu / A-nfloririi lor bogate, ce minat se grămădeşte / In tro­iene de ninsoare, care roză stră­luceşte I Pe cinci sălcii argin­­toase tremur iute peste riu". Strofe ca acestea valorează cu­ oricare dintre acordurile celei mai sublime epopei. Pentru noi, locuitorii acestui pământ, valo­rează chiar mai mult. Rezonan­ţele pe care ni le trezesc în conştiinţă nu au termen de com­paraţie. De n-a scris epopeea şi ciclurile visate, Eminescu a cre­at destule opere in virtutea că­rora „scripturile române" au do­bîndit „zile de aur“ fără prece­dent şi fără amurg. In temeiul lor îl vom socoti pe Mihai Emi­nescu, veşnic, cel dinţii, ca mă­rime, dintre „poeţii ce-au scris o limbă ca un fagure de miere“. SPECTACOLELE SĂPTĂMÎNII „ Teatrul Naţional din Cluj- Napoca — „A DOUĂSPREZE­CEA NOAPTE“ de W. Shakes­peare ; regia : Aureliu Manea ; scenografia : Paul Salzberger ; cu : Elena Caragiu, Anca Ne­­culce-Maximilian, Ana Maria Dominic, Octavian Lăluţ, Dorel Vişan, Gelu Bogdan Ivaşcu, An­ton Tauf, Nicolae Iliescu, Ion Marian, Octavian Teuca, Bucur Stan, Petre Moraru. • Studioul IATC : „OPERA DE TREI PARALE" de Bertolt Brecht, spectacol-studiu realizat de studenţii anului IV, actorie sub îndrumarea conf. Univ. Oc­tavian Cotescu şi conf. univ. Ra­du Paladi ; regia : asistent Ovi­­diu Schumacher ; scenografia : asist. Mircea Ribinschi ; costu­me : Mihaela Demetriad, studen­tă in anul III Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, clasa prof. univ. Elena Pătrăş­­canu-Veakis. 9 „ZIDUL“ — producţie a Ca­sei de filme „trei“ ; scenariul : Dumitru Carabăț, Costache Ciu­­botaru ; regia : Constantin Va­­chi ; imaginea : Iosif Demian ; muzica : Corneliu Tăutu ; deco­rurile : Vittorio Holzier ; costu­mele : Lidia Luludis ; cu : Gheorghe Dinied, Gabriel Ose­­ciuc, Victor Rebengiuc, Cornelia Pavlovici, Mitică Popescu, Ni­colae Radu, George Mihăi­ţă, Constantin Vaeni, Theo Patrish. 9 „ILUMINARE“ — producţie a studiourilor poloneze ; scena­riul şi regia : Krysztof Zanussi ; imaginea : Edward Klosinski; muzica : Wojciech Kilar ; cu : Stanislaw Latallo, Malgorzata Pritulak. Zece ani din viaţa u­­nui tinăr fizician din Varşovia zilelor noastre. 9 „S-A INTIMPLAT DUPĂ RĂZBOI“ — producţie a studio­urilor sovietice ; scenariul : Rus­tam Ibrahimbek ; regia : Pavel Arsenov ; imaginea : Mihail Ia­­kovici ; muzica : Evgheni Krila­­tov ; cu : Rifat Muşin, Nataşa Senghelaia, Kolea Lebedev. E­­vocare­a urmelor lăsate de război, filmul se constituie ca o analiză a „pragului“ dintre co­pilărie şi adolescenţă. CONCEPTE 9 Ateneul Român — Medali­on Antonio Vivaldi. Interpre­tează Virgil Frîncu — flaut şi Nicolae Licaret — orgă. (luni, 13, ora 20) 9 Ateneul Român — prele­­gere-audiţie pe tema : „Muzica şi Omul“, de prof. George Bă­lan. (marţi, 14, ora 19) 9 Sala mică a Palatului — „Zilele Varşoviei“, concert ex­traordinar al Orchestrei de ca­meră, dirijor Jerszy Maksymiuk, solist : Jan Tawroszewicz — vi­oară. In program : A. Jarzebski — Două canzone, Vivaldi — — Concert în Do major, Mo­zart — Concert în Sol major, pentru vioară şi orchestră KV 216 şi Divertisment în Si bemol major KV 287. (miercuri, 15, ora 20) 9 Studioul 8 — Al 14-lea con­­cert-dezbatere in cadrul „Tribu­nei creaţiei contemporane ro­mâneşti“. Interpretează : Ştefan Pralea-Blaga, Irina Lăzărescu, Steliana Calos-Cazaban, Aure­lian Octav Popa, Paul Rogojină, Marin Soare — lucrări de : Du­mitru Marinescu, Octavian Ne­­mescu, Aurel Stroe. (marţi, 14, ora 20). 9 Studioul de concerte — Or­chestra simfonică a Radiotelevi­­ziunii, dirijor : Emil Simon, so­list : Nikita Magaloff (Argenti­na). In program : Enescu — Simfonia a V-a, partea I (p.a.), Chopin — Concertul nr. 2 pen­tru pian și orchestră, Rimski- Korsakov. — Suita simfonică Șeherezada.­ ­ Cadru din filmul „S-a întîm­plat după război" Cadru din filmul „Iluminare“ Floarea de colţ. După cum se ştie, numele ca­tifelatei flori de stincă montană a fost preluat de un echipaj pi­onieresc din Câmpia­ Turzii (ju­deţul Cluj). Echipaj alcătuit din 11 copii cutezători şi inimoşi care, sub conducerea şi îndru­marea profesorului Monica Mol­dovan, au dobîndit­­un record pionieresc notoriu in lumea ele­vilor. Este vorba despre succe­sul la cea de-a V-a ediţie a Cu­tezătorilor , mai precis in ca­drul expediţiei efectuate in Ţara Maramureşului şi Oaşului, pe meleagurile de mare frumu­sele folclorică şi etnografică, de unde echipajul „Floarea de colţ" din Cimpia Turzii s-a intors cu bogate trofee. Copiii au achizi­ţionat 80 de piese — costume populare, cusături, produse vechi de uz casnic, obiecte deco­rative, culegeri din creaţia fol­clorică locală etc. Ele au fost ad­mirate la expoziţiile care s-au deschis in localitate,­ apoi la Cluj-Napoca şi la Bucureşti. Rodnica activitate a elevilor le-a adus apoi, din partea juriului concursului trofeul ,,Gentiani", diploma „Cutezătorii" şi un bi­nemeritat premiu. (V LAZAR) Hoinărind prin gară Seara de revelion l-a prins pe tinărul Ciol­mne Victor din co­muna Cringeni — Teleorman prin gara C.F.R. Piteşti Nu din intimplare, nu din greşeală, nu din încurcătură — ci din obişnu­inţă ! Pentru că, in mod obişnu­it, el îşi petrecea serile hoină­rind prin gară, bălind persoa­­nele şi sălile de aşteptare. Nici nu e de mirare devreme ce. EMINESCIANA Cărţi in librării ■ CAIETELE MIHAI EMINES­CU. — vol. II. Editura Emi­nescu. Lei 16,50. Studii, articole, note, documente, iconografie şi bibliografie prezentate de Marin Bucur. Prezentare grafică : Va­sile Socoliuc. Volumul cuprinde un grupaj de studii eminesciene datorate unor personalităţi cul­turale de prim rang, ilustrind aspecte cît mai variate ale ope­rei eminesciene, o realizare in spiritul acelei „cercetări colec­tive necesare pentru progresul cercetării unitare în materie e­­minescologică“, cum scria Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Sem­nează în acest volum, printre alţii, Al. Philippide,­­Zoe Dumi­trescu-Buşulenga, Edgar Papu, Marin Bucur, Vladimir Streinu, Gh. Bulgăr, Solomon Marcus, Augustin Z.N. Pop, Şerban Cio­­culescu şi Perpessicius. WB Mihai Eminescu — POEZII. “’Editura Junimea, Iaşi, co­lecţia Eminesciana nr. 1. bei 12. Selecţie şi prefaţă de Const. Cio­­praga. Volum antologic din cre­aţia poetică a lui Eminescu ur­­mînd textul ediţiei critice in­tegrale de Opere (voi. I—VI 1939—1969) semnate de Perpes­sicius, realizat ţinîndu-se seama şi de îndreptările efectuate pen­tru ediţia de Opere alese în 3 volume apărute la editura Mi­nerva. Volumul cuprinde o se­lecţie tradiţională — antume şi postume — ilustrind structura romantică a poeziei eminescie­ne. ■ G. Ibrăileanu — EMINES­CU. Editura Junimea, Iaşi, colecţia Eminesciana nr. 2. Lei 12:50. Studii şi articole. Ediţie în­grijită, prefaţă, note şi biblio­grafie de Mihai Drăgan. Ediţia reuneşte pentru prima oară in­tr-un volum compact, principale­le studii,­ articole şi note ale lui Ibrăileanu despre Eminescu — pasiunea „absolută“ a criticului — grupate în două secţiuni : texte din volume (Evoluţia spi­ritului critic; Critica socială ex­tremă : Eminescu ; Curentul e­­minescian ; „Postumele“ lui E­­minescu ; Eminescu — Geniu pustiu ; Eminescu — Pe lîngă plopii fără soţ, etc.) şi texte din reviste, îndeosebi din „Via­ţa Românească“ (Note asupra versului : Ediţiile poeziilor lui Eminescu : G. Călinescu — Via­ţa lui Eminescu , etc.). Volumul mai cuprinde şi o bibliografie cronologică a textelor scrise de Ibrăileanu despre Eminescu. «­ Tudor Vianu - EMINES­CU. Editura Junimea, Iaşi, Colecţia Eminesciana, nr. 3. Lei 11.50. Prefaţă de Al. Dima. O selecţie din stridiile şi articole­le consacrate de Tudor Vianu marelui poet, începînd din 1925, cuprinzînd, în principal, Poezia lui Eminescu, singurul grupaj de exegeze eminesciene apărut in volum în 1930, dar şi altele, de dată mai recentă, grupate în trei secţiuni : prima, cuprinzînd amintitul volum „Poezia lui E­­minescu“ cu prefaţa apărută la ediţia princeps ; a doua, „Ana­lize“ ; a treia : „Interpretări“. Vă oferim un citat : „Există în poezia lui Eminescu o dimen­siune universală, care permite o libertate demiurgică a mişcări­lor. Din substanța privirilor în­dreptate spre tărie, din senti­mentul infinitului, din dimen­siunea universalului este făcut „Luceafărul“. % m.\\ EMINESCU II issn** BMsn. nevoind să lucreze nicăieri şi trăind din expediente, găsea că gara ii poate oferi asemenea surse. Iar, pentru seara de re­velion, a ales o formulă mai forte : să pătrundă prin efracţie in restaurantul gării şi să fure băuturi alcoolice. Dar a­ fost prins un flagrant delict şi a avut parte de revelion la arest, ur­mat de aşteptarea unei pedepse majorate, intrucit nu se află la prima condamnare pentru furt (D. BUJDOIU). După riscuri erau mulţi oameni în piaţa Aradului in ziua aceea — dar trei indivizi strigau mai tare ca toţi. Unul era din comuna Bar­bu, altul din Petroşani, iar ce­lălalt din Petrila — dar tustrei lucrau la aceeaşi afacere, deşi fiecare ţipa altceva. Unul invi­ta la „Ia icoana neamule“, altul propunea „Să-ţi dau un palton cum n-ai văzut“, iar al trei­lea căuta pe „Care vrei să iei haina de piele ?“. Formulele sonore de vinzare erau ticluite de Vasile Ticiu, care se socotea şeful vinzătorilor. In aceeaşi zi, alţi doi negustori făceau recla­mă prin Petroşani, tot după for­mula lui Ticiu, fiindcă fuseseră cooptaţi la aceeaşi afacere , fu­rau ce puteau şi de unde se ni­merea şi vindeau, apoi, împăr­ţind banii după riscuri şi price­pere. Aşa li s-a împărţit şi pe­deapsa­­ lui Vasile Ticiu, ca şef rezervindu-i-se „partea leu­lui“ de un an şi şase luni. (I. COJOCARU) O idee bună Ni se pare foarte bună ideea de curind aplicată la Spitalul ju­deţean din Sibiu. Aci s-a luat iniţiativa tipăririi meniurilor admise şi a regimului alimentar indicat in bolile digestive şi in ulcerul gastro-duodenal, in spe­cial. Dat fiind faptul că aceste boli, au, de regulă, o răspindire mai largă, pacientul, după ce este consultat şi i se stabileşte diagnosticul, primeşte odată cu tratamentul prescris individual și o foaie tipărită cu regimul alimentar indicat in general in boala digestivă de care suferă. In felul acesta, consultînd foaia se poate orienta singur in înlocu­irea unor componente de re­gim, în introducerea sau eli­minarea altora. Bătrma gheaţă artificială Cum la toate mărfurile de larg consum destinate populaţiei se înregistrează creşteri importante — ar putea părea ciudat, la prima vedere, că un produs este — cantitativ vorbind — in con­tinuă diminuare : gheaţa. Se cere mai puţin şi se produce mai puţin. Interesul pentru bătrina gheaţă se... topeşte, ea fiind din ce in ce mai mult înlocuită cu suratele moderne. Drept care, întreprinderea de produse ali­mentare, care coordonează pro­ducţia fabricilor de gheaţă bu­­cureştene, este în căutarea unor­­ soluţii pentru utilizarea capaci- Noul film românesc „Zidul“ Luptînd cu imensele dificultăţi pe care le implica o asemenea faptă, un grup de comunişti, edi­tează un ziar patriotic, în timpul dictaturii antonesciene. Acesta este subiectul noii producţii a studiourilor noastre — „Zidul“, a cărei premieră are loc astă seară. Dăm cuvîntul la doi din­tre realizatorii peliculei. Regizorul Constantin Vaeni: „Zidul“ a însemnat pentru mine întiia mare „aventură“ un cine­matograf, întiia mare certitudi­ne... Iată, încep să exist cu ade­vărat ca cineast şi clipa mă ui­meşte, am revelaţia responsabi­lităţilor existenţei mele in faţa a mii de oameni, cărora le pot spune ceea ce am devenit, să le spun despre tinereţe, despre sa­crificiu şi eroism, despre moarte şi viaţă, despre libertate ca esenţă a condiţiei umane, în limbaj cinematografic. In „Zi­dul“. Operatorul Iosif Demian : „Iniţial am pornit cu toţii să fa­cem un film în culori despre odiseea unui tânăr în cele peste şase sute de zile petrecute într-o încăpere fără uşi şi ferestre. N-am reuşit să găsim „culoarea“ acestui film, filmul a devenit alb-negru, sau poate numai as­tea puteau fi culorile pe care le căutam. Ar fi trebuit în final roşul, galbenul, albastrul să inunde ecranul. Dar au făcut-o alţii foarte bine înaintea noas­tră şi n-am îndrăznit. Ce-aş pu­tea să mai spun ? Am filmat cu pasiune şi plăcere, cu certitudini şi îndoieli, cu satisfacţii şi pă­reri de rău pentru ce nu ne-a reuşit şi trebuia să reuşească". Cadru din filmul „Zidul“ Teatrul I­V, în 1975 Ciclul „Oameni ai zilelor noastre“ va continua prezen­tarea, în premieră pe ţară şi în pre­mieră TV, a unor noi piese inspirate din actualitatea noastră socialistă. Regizorul Petre Sa­va Băleanu înre­gistrează, de pildă, in aceste zile, ulti­ma secvenţă din scenariul „Scrisori apocrife“ de Cons­tantin Munteanu, cu Victor Rebengiuc și Gina Patriciu­, în rolurile principale, iar tânărul director de scenă Alexan­dru Tatos definiti­vează cu autorul versiunea pentru televiziune a dra­mei „Fata bună din cer“ de Corneliu Leu. Regizorul Nae Cosmescu, împre­ună cu actorii Irina Petrescu şi Virgil Ogăşanu lucrează la scenariul lui I.D. Şerban „O in­timplare in Paring“, care va fi prezen­tată în premieră pe ţară. Un scenariu consacrat spirituali­tăţii socialiste din lumea satului sem­nat de Lucia De­metrius va fi pus în scenă de Nicolae Motric. Ciclul „Istoria comediei“ va conti­nua cu lucrări cele­bre din istoria tea­trului, de la renaș­terea engleză pînă la epoca noastră. Pentru ilustrarea clasicismului fran­cez, Cornel Popa pune în scenă spec­tacolul „Doctor fără voie“, de Möllere. Tot Cornel Popa a distribuit pe Amza Pellea în rolul principal din „Ca­davrul viu“ de Tolstoi, spectacol ce se înscrie pe lis­ta capodoperelor care completează repertoriul Teatru­lui TV în această perioadă, cu piese ca : „Livada cu vi­şini“ de Cehov, în adaptarea şi regia lui Cornel Todea, „Regele Ioan“ de W. Shakespeare în vi­ziunea regizoarei Letiţia Popa. „O noapte furtunoasă“ de I.L. Caragiale in versiunea lui Alexa Visarion. Ion Fin­­teşteanu însoţit de Al. Giugaru, Silvia Dumitrescu-Timică, Marcel Angheles­­cu pregătesc un te­­lerecital. Luna ianuarie a­­duce două preocu­pări inedite : sesi­unea ştiinţifică : Teatrul TV — un nou gen de spec­tacol şi estetica lui, organizată în cola­borare cu A.M.T. şi revista „Teatru“ şi o expoziţie de sce­nografie de Teatru TV, deschisă în sala de expoziţii a Uni­unii Arhitecţilor intre 14-28 ianuarie 1975. Şi pentru drama­turgi : lansarea ce­lei de a patra edi­ţii a concursului de scenarii de Teatru TV. TABERELE ŞCOLARE ŞI-AU ÎNCHIS PORŢILE Cei aproximativ 12 000 de elevi bucureşteni, care în această va­canţă au fost oaspeţii staţiunilor Borsec, Slănic Moldova, Sovata, Predeal, Sinaia, Govora, Olăneşti, Călimăneşti, Neptun s-au îna­poiat în Capitală cu amintiri de neuitat despre concursurile de schi şi săniuţe, excursiile şi car­navalurile pioniereşti, serbările pomului de iarnă şi celelalte ac­ţiuni atractive organizate pentru ei. La rîndul său, în această pe­rioadă, Bucureştiul a fost gazda ospitalieră a peste 20 000 de pio­nieri şi şcolari din diferite ju­deţe ale ţării. Dintre principalele puncte ale programului acestora amintim vizitarea Muzeului de istorie a Partidului Comunist, a mişcării democratice şi revoluţio­nare din România, a celorlalte muzee din Capitală, a Monu­mentului eroilor pentru liberta­tea poporului şi a patriei, pentru socialism, vizionarea unor spec­tacole de teatru şi circ, întîlni­­rile cu colegii lor din şcolile bucureştene. Astfel de tabere au fost orga­nizate în întreaga ţară, cuprin­zînd un număr de peste 100 000 de elevi. în cadrul lor s-au des­făşurat o serie de activităţi spe­cifice organizaţiilor pioniereşti. Astfel, membri ai expediţiilor „Cutezătorii“ s-au întilnit la Homorod, judeţul Mureş, iar pre­şedinţii şi brigadierii microcoo­­perativelor agricole de producţie, reuniţi la Fundulea, judeţul Il­fov, au avut posibilitatea să-şi îmbogăţească cunoştinţele teore­tice şi practice in contact cu cele mai importante realizări ale cer­cetătorilor de la cunoscutul insti­tut din localitate. Organizate într-un climat edu­cativ şi recreativ adecvat, tabe­rele şcolare, ca şi celelalte acti­vităţi pioniereşti, au oferit con­diţii pentru odihnă şi reconfor­­tare spirituală celor aproape 4 milioane de elevi, cărora nu ne rămîne decît să le urăm succes deplin la învăţătură în următoa­rea etapă a anului şcolar. (Ager­­pres). tărilor devenite disponibile. Şi se preconizează ca, printr-o serie de modificări tehnologice, o parte din instalaţiile fabrici­lor de gheaţă să fie reprofilate in acest an, slujind pentru cre­area unor spaţii frigorifice. (M. PAULIAN) Completări la instrucţiuni... Nu ne face nici o plăcere să revenim asupra unor subiecte, dar ne obligă imobilismul cu care sunt tratate — chit că este vorba de nişte lucruri foarte simple, cum sunt aceste „Fire P.N.A. pentru croşetat". Pentru că ceea ce e intitulat pe bande­rolă „scul“, este in fapt un ghe­­motoc amorf, bine încurcat in propriile lui fire şi imposibil de dat de un cap (cu atit mai pufin de coadă). Cu ceasul in mină şi răbdare olimpiană, poţi descurca 10 pietri intr-o oră şi 15 minute. Pe banderola, prinsă rudimentar cu ac de gămălie, scrie de toate: „Fire P.N.A., 36­3, N.­ 590,973 — C.C.M. 2801 971, anul fabricaţiei 1974, calitatea I-a, preţ 30.40 lei per 100 grame, ştampilă C.T.C. nr. 26“ şi cu semnătură. Are şi numele pro­ducătorului „ ..Nufărul“, cu emblemă , un nufăr care creşte dintr-o... roată dinţată ! (proba­bil că ea a ind­icit firele). Mai are banderola şi instrucţiuni de folosire, care spun cum se spală cum se usucă şi cum se calcă firele. Dar nu, cum, se descilcesc Aşteptăm, deci, completări In Instrucţiuni. (P.R.) Rubrică realizată de Pia Rădulescu „România liberă" Starea vremii (în paranteze tempe­ratura aerului ieri la ora 14 şi feno­menul meteorologic). ROMÂNIA BUCUREŞTI (3 — acoperit), CON­STANŢA (7 — noros), SULINA (5 — noros), GALAŢI (5 - noros), PIATRA NEAMŢ (6­­-­ acoperit), IAŞI (6 — aco­perit), SUCEAVA ( 5 — noros), CLUJ (—1 ~ acoperit), SATU MARE (3 - acoperit), ORADEA (3­­- acoperit), ARAD (4 — acoperit), TIMIȘOARA (4 — acoperit), SEMENIC (­—2 — aco­perit), SIBIU (2­­- acoperit), BRAȘOV (­4 — n­oros), PREDEAL (1 — acope­­rit), SINAIA (­3 - noros), CRAIOVA (8 — acoperit), EUROPA SOFIA (1 — noros), BELGRAD (6 - noros), BUDAPESTA (6 — senin), MOS­COVA (­15 — variabil), VARȘOVIA (7 — ploaie), PRAGA (9 — variabil), BERLIN 18 — acoperit), ATENA (13 — senin), ROMA (13 — variabil), PARIS (9 — acoperit), LONDRA (10 — ploa­ie), COPENHAGA (8 — acoperit), STOCKHOLM (0 — acoperit), VIENA (11 — senin), BERNA (5 — variabil), MADRID (9 — senin). CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZI Interlocutorul nostru de azi, meteo­rologul de serviciu IOAN STANCESCU ne comunică : STAREA VREA MII : Vreme relativ caldă. PRECIPITAȚII : Precipitaţii slabe izo­late sunt posibile in nordul ferii. Lo­cal se va produce ceafă. TEMPERATURA : Maximele de astăzi vor fi cuprinse între 0 și 10 grade, local mai ridicate în sud-vestul țării, iar minimele de la noapte între —8 și 2 grade, mai scăzute în estul Transilvaniei. LA BUCUREȘTI : Vreme relativ calda. Cer schimbător. Vînt slab. Tempera­tura maximă va fi cuprinsă între 5 și 7 grade, iar minima între —4 și — 2 grade. MEMENTO TEATRE DANTON î Teatrul National „I. L. Caragiale" (14 7171), sala mare, oral 19 ; AMINTIRI DESPRE ORĂȘELUL SPOON RIVER î Teatrul Giulești (18 04 85), ora 19 sala Studio 74/ GROAPA : Teatrul ,,C. Tănase" — sala Victoria (50 20 48), ora 19,30 / MEDALION ANTONIO VIVALDI : A­­teneul Român, ora 20. I ■■■■■■ ! - ’irrr TELEVIZIUNE LUNI 13 IANUARIE PROGRAMUL I ld : Telex ; 16,05 : Corul ansamblu­lui artistic „Doina“ al Armatei ; 16,20 : Schiul ? Nimic mai simplu ; 16,30 : Emisiune în limba maghiară ; 19 : Tribuna TV. ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Reflector ; 20,20 : Opereta... în glume, cîntec și dans ! Interpretează : Elena Botez, Daniela Voicu, Maria Goia, Nicolae Taranu, Dorin Teodorescu, Jean Pău­­nescu ; 20,35 : Umbra turnului ; 21,25 : Cîteva minute cu... o surpriză ; 21,35: Revista literar artistică TV. Eminescia­na ; 22,10 : 24 de ore. PROGRAMUL II 17,30 : Telex ; 17,35 : Virtuozi ai instrumentelor populare ; 17,55 : Le­genda lui Stulpner ; 18,35 : Muzică uşoară ; 18,45 : Bucureştiul azi ; 19 : Recitalul clarinetistului Aurelian-Octav Popa ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Te­lejurnal ; 20 : Ce vrăji a mai făcut ne­vasta mea ; 20,25 : Muzee şi expoziţii ; 20,45 : Tineri interpreji ai cîntecului popular ; 21,05 : Ce ştim şi ce nu ştim despre... ; 21,35­­. Preferinţe muzicale. MARŢI 14 IANUARIE PROGRAMUL I 8,30 : Curs de limbă germană ; 9 : Teleşcoală. Geografie. Ape stătătoa­re ; 9,10 : Anatomia şi fiziologia omu­lui. Activitatea nervoasă superioară ; 9,30 : Geografie. Marea Neagră ; 9,50 : îndrumări metodice ; 10 : Curs de limbă franceză ; 10,30 : Misiune imposibilă ; 11,20 : Tineri interpreţi de muzică populară; 11,40: Tribuna TV. ; 12 : Recitalul clarinelistului Au­­relian-Octav Popa ; 12,20 : Telex ; 16 : Curs de limbă rusa ; 16,30 : Curs de limba engleză ; 17,30 : Telex ; 17,35 : Legile­ țării — legile noastre; 17,45 : Muzica; 18: Algoritm TV.; 18,40: Lecții TV pentru lucrătorii din agri­cultură ; 19,25 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ;­ 20 : Revista economică TV. ; 20,30 : Teatru liric TV. Cosi Pan Tutte de W. A. Mozart. Interpretează ansamblul Operei germane de stat ; 21,50 : Riscul e meseria mea ; 22,10 : 24 de ore. 20 : Film artistic. S-a furat un tram­vai, în distribuție : Aldo Fabrizi, Carto Campanini, Lucia Bonti, Juan de Landa. Regia Aldo Fabrizi ; 21,35 : Telex ; 21,40 : Muzică populară cu Irina Loghin ; 21,50 : Bucureștiul ne­cunoscut ; 22,05 : Formația Sile Vi­şan. PROGRAMUL II cinematografe ȘTEFAN CEL MARE: Patria (11 86 25), orele 9 — 12,30 — 14 — 19,30 ; Bucu­rești (15 61 54), orele 8,30 — 11,15 — 14 — 15,45 — 19,30 ; Gloria (47 46 75), orele 8,30 — 11,15 - 14 — 16,45 -19,30 ; Favorit (31 06 15), orele 9,15 — 12,15 - 16,15 — 19,15. ȘCOALA TINERILOR CĂSĂTORIT! ! Scala (1103 72), orele 9 - 11,15 - 13,30. La ora 20 Gala filmului româ­nesc Zidul: Capitol (16 29 17), orele 8,45 - 11 — 13,30 — 16 — 18,30 - 21 ; Casa filmului (13 92 72), orele 12 — 14,15 - 16,30. A ÎNCEPUT LA NEAPOLE : Luceafă­rul (15 87 67), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ;­ Festival (15 63 84), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30. S-A INTIMPINAT DUPĂ RĂZBOI : Victoria (16 28 79), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 _ 16 — 18,15 - 20,30. ILUMINARE: Central (14 12 24), orele 9,15 — 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 — 20,30. FERMA SUSPICIUNILOR : Grivita (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30. La ora 18 Gala filmului românesc Zi­dul : Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,15. PACALA : Timpuri Noi (15 61 10) orele 9,30 - 12,30 - 16 - 19. CEI ȘAPTE MAGNIFICI : Lumine (16 23 35 , orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17.15 - 20. PROGRAM DE DESENE ANIMAT! WALT DISNEY: Doina (16 35 38) orele 9,30 — 11,15 — 13 — 15 - 16,45 — 18,30 - 20,15. NEMURITORII : Excelsior (65 49 45) orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 --18,15 — 20,30; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 15,45 - 18 - 20,15; Flamura (85 77 12), orele 8,45 — 11 - 13,15 — 15,30 - 18 - 20,15 DRAGOSTE LA 16 ANI : Bucea (17 05 47), orele 16 - 18 _ 20. MICUL DEJUN LA TIFFANY : Fero­vidr (50 51 40), orele 9,15 — 12 — 14,45­­— 17,45 — 20,15 ; Melodic :(12 06 88), orele 9 _ 11,15 — 13,30 - 16 — 18,30 — 20,45 ; Modern (23 71 0') orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,3( — 20,45. IUBIRE : Lira (31 71 71), orele 15,31 — 18 — 20,15. CLEOPATRA: Buzeșli (50 43 58), ore 10 8,30 - 12 , 16 — 20,15. AGENTUL STRANIU : Ferentar (80 49 85), orele 15,30 - 18 — 20,15 CLANUL SICILIENILOR : Dacic (50 53 94), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30. LACUL CIUDĂȚENIILOR : Cotrocen (49 48 48), orele 15,30 - 17,45 _ 20 GOANA DUPĂ AUR : Unirec (65 20 45), orele 16 — 18 — 20. TALENTE 51 ADMIRATORI : Pacec (31 32 52), orele 15,30 — 17,45 — 20 TIMPURI NOI : Drumul Sări (31 22 13), orele 14 — 16 — 18 — 20 Horească 133 29 71), orele 10 — 16 - 18 — 20. COMISARUL CARDONE ÎN ACȚIUNE Giuleșli (17 55 46), orele 15,30 — NI — 20,15; Munca (21 50 97), orele 11 — 18 — 20. DUHUL AURULUI: Cosmos (35 19 15) orele 15,30 — 13 — 20,15. UN GENTLEMAN ÎN VESTUL SAL­BATIC : Volga (11 91 26), orele 9 — 11,45 - 14/5 - 17,30 - 20,15; Au­rora (35 04 66), orele 9 — 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. URMĂRIT­­ URMĂRITĂ : Popula (35 15 17), orele 15,30 — 18 — 20,15 Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — N1 - 20,15. VANDANA : Crîngași (49 21 15), ore­le 15 - 18,15. DODSS-KA­DEN : Viitorul (11 48 03) orele 16 — 19. UN ZIMBET PENTRU MAI TIRZIU Arin (21 31 86), orele 15,30 — 17,4, - 20. LOCOTENENT COLOMBO : Mosilo (12 52 93), orele 14 - 16 -18-20 AL ȘAPTELEA CARTUȘ­­ Rahova (23 91 00), orele 16 - 13 - 20. CWTTY-CHITTY, BANG-BANG , Wi­lan (21 39 82), orele 15,30 - 19. CAVALERII TEUTONI : Progresu (23 94 10), orele 15,30 - 19. O ZI DE NOIEMBRIE : Infrăfirea între popoare (67 14 70), orele 15,30 - 18 — 20,15. Cinemateca sala Union (13 49 04) SA TRĂIM PINA LUNI : orele 14,30 DEZONORATA : ora 16,30 ; FATA CA DATOARE DE MINUNI : ora 18,30.

Next