România Liberă, ianuarie 1975 (Anul 33, nr. 9390-9414)
1975-01-13 / nr. 9398
Pagina a 2-n-13 ianuarie 1978 EMINESCU, poet a! permanentelor româneşti Dintre toţi poeţii români, din toate timpurile, acel căruia i se aplică in primul rind şi în chip absolut toate caracterizările acordate, în Epigonii, generaţiilor lirice premergătoare şi pe care aprecierile, puţin favorabile, rezervate Celor din propria generaţie nu-l ating în nici un fel este, evident, Mihai Eminescu însuşi. Portretul său moral îl obţinem, din poezia citată, răsturnînd antiteza. Departe de a fi fost un „epigon“ şi încă dintre acei „mici de zile, mari de patimi", „simţiri reci, harfe zdrobite“, care „nu credeau in nimic“, Eminescu rămine, prin excelenţă poetul ce „pierdut în gînduri sînte“, „convorbeşte cu idealuri“, „urmează cu rupejune cugetările regine“, „plutind cu aripi sînte printre stelele senine“ ; poetul — „inimă mare", „tînără“, a cărui „spusă“ ne este şi ne va fi veşnic „sîntă şi frumoasă“. Nimeni n-a crezut mai ardent decît el în ceva şi anume in poporul său ; nimeni n-a rostit mai vibrant certitudinea că nu există furtuni pe care naţiunea română să nu fie în stare să le înfrunte şi n-a înstrunat mai zvîcnitoare stihuri intru celebrarea grandorii româneşti. Chiar în perioada cînd deplora presupusa micime de spirit a „epigonilor“, printre care se includea cu modestie şi pe el însuşi, poetul atribuia lui Andrei Mureşanu, ca personaj al unui „tablou dramatic într-un act“ gînduri precum acestea : „In simburul de ghindă ! E un stejar — cum dirisul din proprii rădăcine / Din planul vieţii sale ascuns in colţu-obscur / Ui creşte trunchiul aspru — aşa, poporul meu / In tine e puterea-ţi înălţarea-ţi şi pieirea-ţi / Eu cred că tot ce este menit de a fi mare / Să-şi înăsprească trebuie superba rădăcină / Prin viscole turbate, prin arşiţă şi-ngheţ / Mai tare e acea stincă ce a trecut martiră / Prin vijelii mai multe. Popoarele barbare / Ce-au cotropit românii sunt vijelii măreţe. I Turbate, mindre, aspre ca orice vijelie, / Dorn şi trecătoare ca ele. Iar stejarul I Poporului meu tare ridică şi azi in vinturi / intunecata-i frunte şi proaspăta lui frunză“. Nimic nu e mai străin spiritului eminescian decît blazarea şi apatia. Acela care, într-un moment de descurajare, putea crede că „s-a întors maşina lumii“, astfel incit „cu voi viitorul trece“ („voi“ fiind precursorii) şi „Noi suntem visuri trecutul, fără inimi, trist şi re ; / Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin“ aparţinea de fapt sufleteşte, la data respectivă mai mult decit oricind generaţiilor de entuziaşti din „epoca eroică“ a literaturii române, pleiadei de scriitori care, electrizaţi de verbul lui Ion Heliade Rădulescu, apoi de acela al lui Mihail Kogălniceanu, au inteles să dea vieţii lor sens şi conţinut, dînd tării într-un timp record toate operele literare ce-i lipseau, toată cultura ce nu fusese creată, precum in alte părţi, în decurs de secole. Ca spre a confirma aserţiunea lui Kogălniceanu potrivit căreia trecutul istoric naţional oferă surse tematice cu nimic mai puţin generoase decit acele explorate de tragicii greci, Eminescu plănuieşte în tinereţe un lung şir de opere inspirate în special din istoria Moldovei, inclusiv un „dodecameron romantic“ ce ar fi inclus tragedii de tip shakespearian, traversate de ideea de fatum, protagoniştii — voievozi din neamul Muşatin — apărînd ca omologi ai legendarilor atrizi. Ambiţia de a construi pe spaţii uriaşe îl înrudeşte spiritual cu un Heliade-Rădulescu, un Bolintineanu, un Asachi, un Costache Negruzzi, un B.P. Haşdeu. Printre proiectele sale figurează şi schiţa unei epopei. Mihai Eminescu se socotea, se vede, răspunzător pentru starea literelor naţionale şi, asemenea tuturor scriitorilor-patrioţi, a considerat de a sa datorie să le înzestreze şi cu o asemenea specie, intru realizarea căreia se străduiseră atiţi înaintaşi, cu, din păcate, rezultate care n-au atins întotdeauna nivelul intenţiilor şi eforturilor. Dacă n-a ajuns să ducă la înfăptuire planul schiţatei epopei de inspiraţie dacică (ar fi urmat Dumitru Micu să se intituleze Decebal) şi nici pe acela al unui poem ciclic şi al unei drame avînd ca erou central tot pe ultimul rege dac (la dramă a început să lucreze, scriind un număr de dialoguri şi monologuri, în versuri), Eminescu a parvenit să dea formă desăvîrşită măcar unor părţi din proiectata monumentală construcţie, cu valoare autonomă, precum Rugăciunea unui dac, Sarmis, Gemenii sau acea coloană de diamant care este episodul Daciei din Memento mori. Dacă ar fi dobîndit corp, epopeea sau poemul dacic ar fi devenit suportul „dodecameronului dramatic“. Tragedia din Gemenii le anunţă pe cele avînd în centru seminţia Muşatinilor. Brighel şi-a suprimat fratele geamăn, pe Sarmis, spre a-i lua tronul şi logodnica. Iată însă că, în toiul ospăţului nupţial, onorat de prezenţa tuturor zeilor daci, mortul vine să rostească un blestem cumplit (unul dintre blestemele memorabile din literatura română), rostindu-şi implicit revolta contra arbitrarului divin, iar Brighel, lovind cu pumnalul în fantoma ce se dovedeşte a fi dublul său, se prăbuşeşte, „mort el însuşi“. Poemul (sau epopeea) ar fi evoluat, cum uşor se poate deduce, pe fundalul unei concepţii fataliste analoagă aceleia din Memento mori, din Rugăciunea unui dac, din partea finală a poeziei împărat, şi proletar. Cine ştie însă dacă o asemenea viziune n-ar fi fost, măcar în parte, anulată, cum se intîmplă adesea în opera lui Eminescu, de priveliştile evocate ! Considerînd „viaţa lumii întregi“ un „vis al morţii eterne“, poetul se abandonează, în atîtea rînduri, acestui vis, cu voluptate, fascinîndu-şi cititorii de tablouri de o frumuseţe neasemuită, menite parcă anume să dezmintă sau, în orice caz, să nuanţeze teza pesimistă. Construit pe ideea că „viaţa este vis“, că „eternu-i numai moartea, ce-i viaţă-i trecător“, poemul Memento mori expune efectiv un spectacol care nu e doar al morţii, ci, in egală măsură, al neîncetatei primeniri a lumii, al „veşnicei întoarceri.“ Nu e succesiunea civilizaţiilor o permanentă geneză, o renaştere ciclică, o negare a apocalipsului ? Indiferent însă de interpretarea globală, ce poate varia în funcţie de unghiul de vedere adoptat de exeget, rămîne un fapt ataşamentul profund, intim, al poetului faţă tocmai de ceea ce ii apare ca „trecător“. Imprumutînd viziunea budistă a existenţei, lui Eminescu nu-i este implicit proprie şi setea de nefiinţă a anahoreţilor „treziţi“ de învăţătura lui Sakhya-Muni. Cel ce-şi voia naţiunea „mare“ şi „altfel de cum s alte“ nu putea privi „zilele de aur a scripturilor române“ decit cu entuziasm şi emoţie evlavioasă, cufundîndu-se în ele „ca într-o mare de visări dulci şi senine“ şi nu-şi putea reprezenta trecutul, decît înconjurat de nimicuri. Dacia, în Memento mori, e un tărîm în cuprinsul căruia: „Un rai dulce se înalţă sub a stelelor lumină, / Alt rai s-adinceşte mindru intr-al fluviului fund.“ Iată o mică porţiune din vastul tablou în care e zugrăvită natura spaţiilor româneşti : „Pulbere de argint pe drumuri, pe-a lor plaiuri verzi — o ploaie —, / Snopi de flori cireşii poartă pe-a lor ramuri ce se-ndoaie I Şi de vînt scutură grele omătul trandafiriu / A-nfloririi lor bogate, ce minat se grămădeşte / In troiene de ninsoare, care roză străluceşte I Pe cinci sălcii argintoase tremur iute peste riu". Strofe ca acestea valorează cu oricare dintre acordurile celei mai sublime epopei. Pentru noi, locuitorii acestui pământ, valorează chiar mai mult. Rezonanţele pe care ni le trezesc în conştiinţă nu au termen de comparaţie. De n-a scris epopeea şi ciclurile visate, Eminescu a creat destule opere in virtutea cărora „scripturile române" au dobîndit „zile de aur“ fără precedent şi fără amurg. In temeiul lor îl vom socoti pe Mihai Eminescu, veşnic, cel dinţii, ca mărime, dintre „poeţii ce-au scris o limbă ca un fagure de miere“. SPECTACOLELE SĂPTĂMÎNII „ Teatrul Naţional din Cluj- Napoca — „A DOUĂSPREZECEA NOAPTE“ de W. Shakespeare ; regia : Aureliu Manea ; scenografia : Paul Salzberger ; cu : Elena Caragiu, Anca Neculce-Maximilian, Ana Maria Dominic, Octavian Lăluţ, Dorel Vişan, Gelu Bogdan Ivaşcu, Anton Tauf, Nicolae Iliescu, Ion Marian, Octavian Teuca, Bucur Stan, Petre Moraru. • Studioul IATC : „OPERA DE TREI PARALE" de Bertolt Brecht, spectacol-studiu realizat de studenţii anului IV, actorie sub îndrumarea conf. Univ. Octavian Cotescu şi conf. univ. Radu Paladi ; regia : asistent Ovidiu Schumacher ; scenografia : asist. Mircea Ribinschi ; costume : Mihaela Demetriad, studentă in anul III Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, clasa prof. univ. Elena Pătrăşcanu-Veakis. 9 „ZIDUL“ — producţie a Casei de filme „trei“ ; scenariul : Dumitru Carabăț, Costache Ciubotaru ; regia : Constantin Vachi ; imaginea : Iosif Demian ; muzica : Corneliu Tăutu ; decorurile : Vittorio Holzier ; costumele : Lidia Luludis ; cu : Gheorghe Dinied, Gabriel Oseciuc, Victor Rebengiuc, Cornelia Pavlovici, Mitică Popescu, Nicolae Radu, George Mihăiţă, Constantin Vaeni, Theo Patrish. 9 „ILUMINARE“ — producţie a studiourilor poloneze ; scenariul şi regia : Krysztof Zanussi ; imaginea : Edward Klosinski; muzica : Wojciech Kilar ; cu : Stanislaw Latallo, Malgorzata Pritulak. Zece ani din viaţa unui tinăr fizician din Varşovia zilelor noastre. 9 „S-A INTIMPLAT DUPĂ RĂZBOI“ — producţie a studiourilor sovietice ; scenariul : Rustam Ibrahimbek ; regia : Pavel Arsenov ; imaginea : Mihail Iakovici ; muzica : Evgheni Krilatov ; cu : Rifat Muşin, Nataşa Senghelaia, Kolea Lebedev. Evocarea urmelor lăsate de război, filmul se constituie ca o analiză a „pragului“ dintre copilărie şi adolescenţă. CONCEPTE 9 Ateneul Român — Medalion Antonio Vivaldi. Interpretează Virgil Frîncu — flaut şi Nicolae Licaret — orgă. (luni, 13, ora 20) 9 Ateneul Român — prelegere-audiţie pe tema : „Muzica şi Omul“, de prof. George Bălan. (marţi, 14, ora 19) 9 Sala mică a Palatului — „Zilele Varşoviei“, concert extraordinar al Orchestrei de cameră, dirijor Jerszy Maksymiuk, solist : Jan Tawroszewicz — vioară. In program : A. Jarzebski — Două canzone, Vivaldi — — Concert în Do major, Mozart — Concert în Sol major, pentru vioară şi orchestră KV 216 şi Divertisment în Si bemol major KV 287. (miercuri, 15, ora 20) 9 Studioul 8 — Al 14-lea concert-dezbatere in cadrul „Tribunei creaţiei contemporane româneşti“. Interpretează : Ştefan Pralea-Blaga, Irina Lăzărescu, Steliana Calos-Cazaban, Aurelian Octav Popa, Paul Rogojină, Marin Soare — lucrări de : Dumitru Marinescu, Octavian Nemescu, Aurel Stroe. (marţi, 14, ora 20). 9 Studioul de concerte — Orchestra simfonică a Radioteleviziunii, dirijor : Emil Simon, solist : Nikita Magaloff (Argentina). In program : Enescu — Simfonia a V-a, partea I (p.a.), Chopin — Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră, Rimski- Korsakov. — Suita simfonică Șeherezada. Cadru din filmul „S-a întîmplat după război" Cadru din filmul „Iluminare“ Floarea de colţ. După cum se ştie, numele catifelatei flori de stincă montană a fost preluat de un echipaj pionieresc din Câmpia Turzii (judeţul Cluj). Echipaj alcătuit din 11 copii cutezători şi inimoşi care, sub conducerea şi îndrumarea profesorului Monica Moldovan, au dobînditun record pionieresc notoriu in lumea elevilor. Este vorba despre succesul la cea de-a V-a ediţie a Cutezătorilor , mai precis in cadrul expediţiei efectuate in Ţara Maramureşului şi Oaşului, pe meleagurile de mare frumusele folclorică şi etnografică, de unde echipajul „Floarea de colţ" din Cimpia Turzii s-a intors cu bogate trofee. Copiii au achiziţionat 80 de piese — costume populare, cusături, produse vechi de uz casnic, obiecte decorative, culegeri din creaţia folclorică locală etc. Ele au fost admirate la expoziţiile care s-au deschis in localitate, apoi la Cluj-Napoca şi la Bucureşti. Rodnica activitate a elevilor le-a adus apoi, din partea juriului concursului trofeul ,,Gentiani", diploma „Cutezătorii" şi un binemeritat premiu. (V LAZAR) Hoinărind prin gară Seara de revelion l-a prins pe tinărul Ciolmne Victor din comuna Cringeni — Teleorman prin gara C.F.R. Piteşti Nu din intimplare, nu din greşeală, nu din încurcătură — ci din obişnuinţă ! Pentru că, in mod obişnuit, el îşi petrecea serile hoinărind prin gară, bălind persoanele şi sălile de aşteptare. Nici nu e de mirare devreme ce. EMINESCIANA Cărţi in librării ■ CAIETELE MIHAI EMINESCU. — vol. II. Editura Eminescu. Lei 16,50. Studii, articole, note, documente, iconografie şi bibliografie prezentate de Marin Bucur. Prezentare grafică : Vasile Socoliuc. Volumul cuprinde un grupaj de studii eminesciene datorate unor personalităţi culturale de prim rang, ilustrind aspecte cît mai variate ale operei eminesciene, o realizare in spiritul acelei „cercetări colective necesare pentru progresul cercetării unitare în materie eminescologică“, cum scria Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Semnează în acest volum, printre alţii, Al. Philippide,Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Edgar Papu, Marin Bucur, Vladimir Streinu, Gh. Bulgăr, Solomon Marcus, Augustin Z.N. Pop, Şerban Cioculescu şi Perpessicius. WB Mihai Eminescu — POEZII. “’Editura Junimea, Iaşi, colecţia Eminesciana nr. 1. bei 12. Selecţie şi prefaţă de Const. Ciopraga. Volum antologic din creaţia poetică a lui Eminescu urmînd textul ediţiei critice integrale de Opere (voi. I—VI 1939—1969) semnate de Perpessicius, realizat ţinîndu-se seama şi de îndreptările efectuate pentru ediţia de Opere alese în 3 volume apărute la editura Minerva. Volumul cuprinde o selecţie tradiţională — antume şi postume — ilustrind structura romantică a poeziei eminesciene. ■ G. Ibrăileanu — EMINESCU. Editura Junimea, Iaşi, colecţia Eminesciana nr. 2. Lei 12:50. Studii şi articole. Ediţie îngrijită, prefaţă, note şi bibliografie de Mihai Drăgan. Ediţia reuneşte pentru prima oară intr-un volum compact, principalele studii, articole şi note ale lui Ibrăileanu despre Eminescu — pasiunea „absolută“ a criticului — grupate în două secţiuni : texte din volume (Evoluţia spiritului critic; Critica socială extremă : Eminescu ; Curentul eminescian ; „Postumele“ lui Eminescu ; Eminescu — Geniu pustiu ; Eminescu — Pe lîngă plopii fără soţ, etc.) şi texte din reviste, îndeosebi din „Viaţa Românească“ (Note asupra versului : Ediţiile poeziilor lui Eminescu : G. Călinescu — Viaţa lui Eminescu , etc.). Volumul mai cuprinde şi o bibliografie cronologică a textelor scrise de Ibrăileanu despre Eminescu. « Tudor Vianu - EMINESCU. Editura Junimea, Iaşi, Colecţia Eminesciana, nr. 3. Lei 11.50. Prefaţă de Al. Dima. O selecţie din stridiile şi articolele consacrate de Tudor Vianu marelui poet, începînd din 1925, cuprinzînd, în principal, Poezia lui Eminescu, singurul grupaj de exegeze eminesciene apărut in volum în 1930, dar şi altele, de dată mai recentă, grupate în trei secţiuni : prima, cuprinzînd amintitul volum „Poezia lui Eminescu“ cu prefaţa apărută la ediţia princeps ; a doua, „Analize“ ; a treia : „Interpretări“. Vă oferim un citat : „Există în poezia lui Eminescu o dimensiune universală, care permite o libertate demiurgică a mişcărilor. Din substanța privirilor îndreptate spre tărie, din sentimentul infinitului, din dimensiunea universalului este făcut „Luceafărul“. % m.\\ EMINESCU II issn** BMsn. nevoind să lucreze nicăieri şi trăind din expediente, găsea că gara ii poate oferi asemenea surse. Iar, pentru seara de revelion, a ales o formulă mai forte : să pătrundă prin efracţie in restaurantul gării şi să fure băuturi alcoolice. Dar a fost prins un flagrant delict şi a avut parte de revelion la arest, urmat de aşteptarea unei pedepse majorate, intrucit nu se află la prima condamnare pentru furt (D. BUJDOIU). După riscuri erau mulţi oameni în piaţa Aradului in ziua aceea — dar trei indivizi strigau mai tare ca toţi. Unul era din comuna Barbu, altul din Petroşani, iar celălalt din Petrila — dar tustrei lucrau la aceeaşi afacere, deşi fiecare ţipa altceva. Unul invita la „Ia icoana neamule“, altul propunea „Să-ţi dau un palton cum n-ai văzut“, iar al treilea căuta pe „Care vrei să iei haina de piele ?“. Formulele sonore de vinzare erau ticluite de Vasile Ticiu, care se socotea şeful vinzătorilor. In aceeaşi zi, alţi doi negustori făceau reclamă prin Petroşani, tot după formula lui Ticiu, fiindcă fuseseră cooptaţi la aceeaşi afacere , furau ce puteau şi de unde se nimerea şi vindeau, apoi, împărţind banii după riscuri şi pricepere. Aşa li s-a împărţit şi pedeapsa lui Vasile Ticiu, ca şef rezervindu-i-se „partea leului“ de un an şi şase luni. (I. COJOCARU) O idee bună Ni se pare foarte bună ideea de curind aplicată la Spitalul judeţean din Sibiu. Aci s-a luat iniţiativa tipăririi meniurilor admise şi a regimului alimentar indicat in bolile digestive şi in ulcerul gastro-duodenal, in special. Dat fiind faptul că aceste boli, au, de regulă, o răspindire mai largă, pacientul, după ce este consultat şi i se stabileşte diagnosticul, primeşte odată cu tratamentul prescris individual și o foaie tipărită cu regimul alimentar indicat in general in boala digestivă de care suferă. In felul acesta, consultînd foaia se poate orienta singur in înlocuirea unor componente de regim, în introducerea sau eliminarea altora. Bătrma gheaţă artificială Cum la toate mărfurile de larg consum destinate populaţiei se înregistrează creşteri importante — ar putea părea ciudat, la prima vedere, că un produs este — cantitativ vorbind — in continuă diminuare : gheaţa. Se cere mai puţin şi se produce mai puţin. Interesul pentru bătrina gheaţă se... topeşte, ea fiind din ce in ce mai mult înlocuită cu suratele moderne. Drept care, întreprinderea de produse alimentare, care coordonează producţia fabricilor de gheaţă bucureştene, este în căutarea unor soluţii pentru utilizarea capaci- Noul film românesc „Zidul“ Luptînd cu imensele dificultăţi pe care le implica o asemenea faptă, un grup de comunişti, editează un ziar patriotic, în timpul dictaturii antonesciene. Acesta este subiectul noii producţii a studiourilor noastre — „Zidul“, a cărei premieră are loc astă seară. Dăm cuvîntul la doi dintre realizatorii peliculei. Regizorul Constantin Vaeni: „Zidul“ a însemnat pentru mine întiia mare „aventură“ un cinematograf, întiia mare certitudine... Iată, încep să exist cu adevărat ca cineast şi clipa mă uimeşte, am revelaţia responsabilităţilor existenţei mele in faţa a mii de oameni, cărora le pot spune ceea ce am devenit, să le spun despre tinereţe, despre sacrificiu şi eroism, despre moarte şi viaţă, despre libertate ca esenţă a condiţiei umane, în limbaj cinematografic. In „Zidul“. Operatorul Iosif Demian : „Iniţial am pornit cu toţii să facem un film în culori despre odiseea unui tânăr în cele peste şase sute de zile petrecute într-o încăpere fără uşi şi ferestre. N-am reuşit să găsim „culoarea“ acestui film, filmul a devenit alb-negru, sau poate numai astea puteau fi culorile pe care le căutam. Ar fi trebuit în final roşul, galbenul, albastrul să inunde ecranul. Dar au făcut-o alţii foarte bine înaintea noastră şi n-am îndrăznit. Ce-aş putea să mai spun ? Am filmat cu pasiune şi plăcere, cu certitudini şi îndoieli, cu satisfacţii şi păreri de rău pentru ce nu ne-a reuşit şi trebuia să reuşească". Cadru din filmul „Zidul“ Teatrul IV, în 1975 Ciclul „Oameni ai zilelor noastre“ va continua prezentarea, în premieră pe ţară şi în premieră TV, a unor noi piese inspirate din actualitatea noastră socialistă. Regizorul Petre Sava Băleanu înregistrează, de pildă, in aceste zile, ultima secvenţă din scenariul „Scrisori apocrife“ de Constantin Munteanu, cu Victor Rebengiuc și Gina Patriciu, în rolurile principale, iar tânărul director de scenă Alexandru Tatos definitivează cu autorul versiunea pentru televiziune a dramei „Fata bună din cer“ de Corneliu Leu. Regizorul Nae Cosmescu, împreună cu actorii Irina Petrescu şi Virgil Ogăşanu lucrează la scenariul lui I.D. Şerban „O intimplare in Paring“, care va fi prezentată în premieră pe ţară. Un scenariu consacrat spiritualităţii socialiste din lumea satului semnat de Lucia Demetrius va fi pus în scenă de Nicolae Motric. Ciclul „Istoria comediei“ va continua cu lucrări celebre din istoria teatrului, de la renașterea engleză pînă la epoca noastră. Pentru ilustrarea clasicismului francez, Cornel Popa pune în scenă spectacolul „Doctor fără voie“, de Möllere. Tot Cornel Popa a distribuit pe Amza Pellea în rolul principal din „Cadavrul viu“ de Tolstoi, spectacol ce se înscrie pe lista capodoperelor care completează repertoriul Teatrului TV în această perioadă, cu piese ca : „Livada cu vişini“ de Cehov, în adaptarea şi regia lui Cornel Todea, „Regele Ioan“ de W. Shakespeare în viziunea regizoarei Letiţia Popa. „O noapte furtunoasă“ de I.L. Caragiale in versiunea lui Alexa Visarion. Ion Finteşteanu însoţit de Al. Giugaru, Silvia Dumitrescu-Timică, Marcel Anghelescu pregătesc un telerecital. Luna ianuarie aduce două preocupări inedite : sesiunea ştiinţifică : Teatrul TV — un nou gen de spectacol şi estetica lui, organizată în colaborare cu A.M.T. şi revista „Teatru“ şi o expoziţie de scenografie de Teatru TV, deschisă în sala de expoziţii a Uniunii Arhitecţilor intre 14-28 ianuarie 1975. Şi pentru dramaturgi : lansarea celei de a patra ediţii a concursului de scenarii de Teatru TV. TABERELE ŞCOLARE ŞI-AU ÎNCHIS PORŢILE Cei aproximativ 12 000 de elevi bucureşteni, care în această vacanţă au fost oaspeţii staţiunilor Borsec, Slănic Moldova, Sovata, Predeal, Sinaia, Govora, Olăneşti, Călimăneşti, Neptun s-au înapoiat în Capitală cu amintiri de neuitat despre concursurile de schi şi săniuţe, excursiile şi carnavalurile pioniereşti, serbările pomului de iarnă şi celelalte acţiuni atractive organizate pentru ei. La rîndul său, în această perioadă, Bucureştiul a fost gazda ospitalieră a peste 20 000 de pionieri şi şcolari din diferite judeţe ale ţării. Dintre principalele puncte ale programului acestora amintim vizitarea Muzeului de istorie a Partidului Comunist, a mişcării democratice şi revoluţionare din România, a celorlalte muzee din Capitală, a Monumentului eroilor pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism, vizionarea unor spectacole de teatru şi circ, întîlnirile cu colegii lor din şcolile bucureştene. Astfel de tabere au fost organizate în întreaga ţară, cuprinzînd un număr de peste 100 000 de elevi. în cadrul lor s-au desfăşurat o serie de activităţi specifice organizaţiilor pioniereşti. Astfel, membri ai expediţiilor „Cutezătorii“ s-au întilnit la Homorod, judeţul Mureş, iar preşedinţii şi brigadierii microcooperativelor agricole de producţie, reuniţi la Fundulea, judeţul Ilfov, au avut posibilitatea să-şi îmbogăţească cunoştinţele teoretice şi practice in contact cu cele mai importante realizări ale cercetătorilor de la cunoscutul institut din localitate. Organizate într-un climat educativ şi recreativ adecvat, taberele şcolare, ca şi celelalte activităţi pioniereşti, au oferit condiţii pentru odihnă şi reconfortare spirituală celor aproape 4 milioane de elevi, cărora nu ne rămîne decît să le urăm succes deplin la învăţătură în următoarea etapă a anului şcolar. (Agerpres). tărilor devenite disponibile. Şi se preconizează ca, printr-o serie de modificări tehnologice, o parte din instalaţiile fabricilor de gheaţă să fie reprofilate in acest an, slujind pentru crearea unor spaţii frigorifice. (M. PAULIAN) Completări la instrucţiuni... Nu ne face nici o plăcere să revenim asupra unor subiecte, dar ne obligă imobilismul cu care sunt tratate — chit că este vorba de nişte lucruri foarte simple, cum sunt aceste „Fire P.N.A. pentru croşetat". Pentru că ceea ce e intitulat pe banderolă „scul“, este in fapt un ghemotoc amorf, bine încurcat in propriile lui fire şi imposibil de dat de un cap (cu atit mai pufin de coadă). Cu ceasul in mină şi răbdare olimpiană, poţi descurca 10 pietri intr-o oră şi 15 minute. Pe banderola, prinsă rudimentar cu ac de gămălie, scrie de toate: „Fire P.N.A., 363, N. 590,973 — C.C.M. 2801 971, anul fabricaţiei 1974, calitatea I-a, preţ 30.40 lei per 100 grame, ştampilă C.T.C. nr. 26“ şi cu semnătură. Are şi numele producătorului „ ..Nufărul“, cu emblemă , un nufăr care creşte dintr-o... roată dinţată ! (probabil că ea a indicit firele). Mai are banderola şi instrucţiuni de folosire, care spun cum se spală cum se usucă şi cum se calcă firele. Dar nu, cum, se descilcesc Aşteptăm, deci, completări In Instrucţiuni. (P.R.) Rubrică realizată de Pia Rădulescu „România liberă" Starea vremii (în paranteze temperatura aerului ieri la ora 14 şi fenomenul meteorologic). ROMÂNIA BUCUREŞTI (3 — acoperit), CONSTANŢA (7 — noros), SULINA (5 — noros), GALAŢI (5 - noros), PIATRA NEAMŢ (6- acoperit), IAŞI (6 — acoperit), SUCEAVA ( 5 — noros), CLUJ (—1 ~ acoperit), SATU MARE (3 - acoperit), ORADEA (3- acoperit), ARAD (4 — acoperit), TIMIȘOARA (4 — acoperit), SEMENIC (—2 — acoperit), SIBIU (2- acoperit), BRAȘOV (4 — noros), PREDEAL (1 — acoperit), SINAIA (3 - noros), CRAIOVA (8 — acoperit), EUROPA SOFIA (1 — noros), BELGRAD (6 - noros), BUDAPESTA (6 — senin), MOSCOVA (15 — variabil), VARȘOVIA (7 — ploaie), PRAGA (9 — variabil), BERLIN 18 — acoperit), ATENA (13 — senin), ROMA (13 — variabil), PARIS (9 — acoperit), LONDRA (10 — ploaie), COPENHAGA (8 — acoperit), STOCKHOLM (0 — acoperit), VIENA (11 — senin), BERNA (5 — variabil), MADRID (9 — senin). CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZI Interlocutorul nostru de azi, meteorologul de serviciu IOAN STANCESCU ne comunică : STAREA VREA MII : Vreme relativ caldă. PRECIPITAȚII : Precipitaţii slabe izolate sunt posibile in nordul ferii. Local se va produce ceafă. TEMPERATURA : Maximele de astăzi vor fi cuprinse între 0 și 10 grade, local mai ridicate în sud-vestul țării, iar minimele de la noapte între —8 și 2 grade, mai scăzute în estul Transilvaniei. LA BUCUREȘTI : Vreme relativ calda. Cer schimbător. Vînt slab. Temperatura maximă va fi cuprinsă între 5 și 7 grade, iar minima între —4 și — 2 grade. MEMENTO TEATRE DANTON î Teatrul National „I. L. Caragiale" (14 7171), sala mare, oral 19 ; AMINTIRI DESPRE ORĂȘELUL SPOON RIVER î Teatrul Giulești (18 04 85), ora 19 sala Studio 74/ GROAPA : Teatrul ,,C. Tănase" — sala Victoria (50 20 48), ora 19,30 / MEDALION ANTONIO VIVALDI : Ateneul Român, ora 20. I ■■■■■■ ! - ’irrr TELEVIZIUNE LUNI 13 IANUARIE PROGRAMUL I ld : Telex ; 16,05 : Corul ansamblului artistic „Doina“ al Armatei ; 16,20 : Schiul ? Nimic mai simplu ; 16,30 : Emisiune în limba maghiară ; 19 : Tribuna TV. ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Reflector ; 20,20 : Opereta... în glume, cîntec și dans ! Interpretează : Elena Botez, Daniela Voicu, Maria Goia, Nicolae Taranu, Dorin Teodorescu, Jean Păunescu ; 20,35 : Umbra turnului ; 21,25 : Cîteva minute cu... o surpriză ; 21,35: Revista literar artistică TV. Eminesciana ; 22,10 : 24 de ore. PROGRAMUL II 17,30 : Telex ; 17,35 : Virtuozi ai instrumentelor populare ; 17,55 : Legenda lui Stulpner ; 18,35 : Muzică uşoară ; 18,45 : Bucureştiul azi ; 19 : Recitalul clarinetistului Aurelian-Octav Popa ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Ce vrăji a mai făcut nevasta mea ; 20,25 : Muzee şi expoziţii ; 20,45 : Tineri interpreji ai cîntecului popular ; 21,05 : Ce ştim şi ce nu ştim despre... ; 21,35. Preferinţe muzicale. MARŢI 14 IANUARIE PROGRAMUL I 8,30 : Curs de limbă germană ; 9 : Teleşcoală. Geografie. Ape stătătoare ; 9,10 : Anatomia şi fiziologia omului. Activitatea nervoasă superioară ; 9,30 : Geografie. Marea Neagră ; 9,50 : îndrumări metodice ; 10 : Curs de limbă franceză ; 10,30 : Misiune imposibilă ; 11,20 : Tineri interpreţi de muzică populară; 11,40: Tribuna TV. ; 12 : Recitalul clarinelistului Aurelian-Octav Popa ; 12,20 : Telex ; 16 : Curs de limbă rusa ; 16,30 : Curs de limba engleză ; 17,30 : Telex ; 17,35 : Legile țării — legile noastre; 17,45 : Muzica; 18: Algoritm TV.; 18,40: Lecții TV pentru lucrătorii din agricultură ; 19,25 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Revista economică TV. ; 20,30 : Teatru liric TV. Cosi Pan Tutte de W. A. Mozart. Interpretează ansamblul Operei germane de stat ; 21,50 : Riscul e meseria mea ; 22,10 : 24 de ore. 20 : Film artistic. S-a furat un tramvai, în distribuție : Aldo Fabrizi, Carto Campanini, Lucia Bonti, Juan de Landa. Regia Aldo Fabrizi ; 21,35 : Telex ; 21,40 : Muzică populară cu Irina Loghin ; 21,50 : Bucureștiul necunoscut ; 22,05 : Formația Sile Vişan. PROGRAMUL II cinematografe ȘTEFAN CEL MARE: Patria (11 86 25), orele 9 — 12,30 — 14 — 19,30 ; București (15 61 54), orele 8,30 — 11,15 — 14 — 15,45 — 19,30 ; Gloria (47 46 75), orele 8,30 — 11,15 - 14 — 16,45 -19,30 ; Favorit (31 06 15), orele 9,15 — 12,15 - 16,15 — 19,15. ȘCOALA TINERILOR CĂSĂTORIT! ! Scala (1103 72), orele 9 - 11,15 - 13,30. La ora 20 Gala filmului românesc Zidul: Capitol (16 29 17), orele 8,45 - 11 — 13,30 — 16 — 18,30 - 21 ; Casa filmului (13 92 72), orele 12 — 14,15 - 16,30. A ÎNCEPUT LA NEAPOLE : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Festival (15 63 84), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30. S-A INTIMPINAT DUPĂ RĂZBOI : Victoria (16 28 79), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 _ 16 — 18,15 - 20,30. ILUMINARE: Central (14 12 24), orele 9,15 — 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 — 20,30. FERMA SUSPICIUNILOR : Grivita (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30. La ora 18 Gala filmului românesc Zidul : Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,15. PACALA : Timpuri Noi (15 61 10) orele 9,30 - 12,30 - 16 - 19. CEI ȘAPTE MAGNIFICI : Lumine (16 23 35 , orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17.15 - 20. PROGRAM DE DESENE ANIMAT! WALT DISNEY: Doina (16 35 38) orele 9,30 — 11,15 — 13 — 15 - 16,45 — 18,30 - 20,15. NEMURITORII : Excelsior (65 49 45) orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 --18,15 — 20,30; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 15,45 - 18 - 20,15; Flamura (85 77 12), orele 8,45 — 11 - 13,15 — 15,30 - 18 - 20,15 DRAGOSTE LA 16 ANI : Bucea (17 05 47), orele 16 - 18 _ 20. MICUL DEJUN LA TIFFANY : Ferovidr (50 51 40), orele 9,15 — 12 — 14,45— 17,45 — 20,15 ; Melodic :(12 06 88), orele 9 _ 11,15 — 13,30 - 16 — 18,30 — 20,45 ; Modern (23 71 0') orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,3( — 20,45. IUBIRE : Lira (31 71 71), orele 15,31 — 18 — 20,15. CLEOPATRA: Buzeșli (50 43 58), ore 10 8,30 - 12 , 16 — 20,15. AGENTUL STRANIU : Ferentar (80 49 85), orele 15,30 - 18 — 20,15 CLANUL SICILIENILOR : Dacic (50 53 94), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30. LACUL CIUDĂȚENIILOR : Cotrocen (49 48 48), orele 15,30 - 17,45 _ 20 GOANA DUPĂ AUR : Unirec (65 20 45), orele 16 — 18 — 20. TALENTE 51 ADMIRATORI : Pacec (31 32 52), orele 15,30 — 17,45 — 20 TIMPURI NOI : Drumul Sări (31 22 13), orele 14 — 16 — 18 — 20 Horească 133 29 71), orele 10 — 16 - 18 — 20. COMISARUL CARDONE ÎN ACȚIUNE Giuleșli (17 55 46), orele 15,30 — NI — 20,15; Munca (21 50 97), orele 11 — 18 — 20. DUHUL AURULUI: Cosmos (35 19 15) orele 15,30 — 13 — 20,15. UN GENTLEMAN ÎN VESTUL SALBATIC : Volga (11 91 26), orele 9 — 11,45 - 14/5 - 17,30 - 20,15; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. URMĂRIT URMĂRITĂ : Popula (35 15 17), orele 15,30 — 18 — 20,15 Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — N1 - 20,15. VANDANA : Crîngași (49 21 15), orele 15 - 18,15. DODSS-KADEN : Viitorul (11 48 03) orele 16 — 19. UN ZIMBET PENTRU MAI TIRZIU Arin (21 31 86), orele 15,30 — 17,4, - 20. LOCOTENENT COLOMBO : Mosilo (12 52 93), orele 14 - 16 -18-20 AL ȘAPTELEA CARTUȘ Rahova (23 91 00), orele 16 - 13 - 20. CWTTY-CHITTY, BANG-BANG , Wilan (21 39 82), orele 15,30 - 19. CAVALERII TEUTONI : Progresu (23 94 10), orele 15,30 - 19. O ZI DE NOIEMBRIE : Infrăfirea între popoare (67 14 70), orele 15,30 - 18 — 20,15. Cinemateca sala Union (13 49 04) SA TRĂIM PINA LUNI : orele 14,30 DEZONORATA : ora 16,30 ; FATA CA DATOARE DE MINUNI : ora 18,30.