România Liberă, martie 1982 (Anul 40, nr. 11611-11637)

1982-03-30 / nr. 11636

•Pagina a 6-a — 30 martie 1982,România libera" Noi acţiuni in favoarea securităţii, -a­­ a păcii şi dezarmării LONDRA 29 (Agerpres). — în Marea Britanie trebuie interzisă amplasarea de arme nucleare şi desfiinţate toate baze­le militare — se spune In rezo­luţia adoptată de participanţii la conferinţa anuală de la Shrew­sbury a reprezentanţilor Parti­dului laburist din comitatele vestice ale zonei centrale a Ma­rii Britanii. Participanţii la această re­uniune, menţionează agenţia TASS, care reprezintă 850 000 de membri individuali şi colectivi ai partidului din această regiune a Marii Britanii, au susţinut în unanimitate rezoluţia menţio­nată, interzicerea armei nucleare în Marea Britanie şi închiderea ba­zelor militare ar constitui un prim pas spre crearea unei zone denuclearizate in Europa — au subliniat participanţii la confe­rinţa de la Shrewsbury, LOwDnA 29 (Agerpres). — Piet Vanvert, preşedintele Par­lamentului vest-european, orga­nism consultativ al Pieţei comu­ne, s-a pi un un ţat pentru o ati­tudine mai independentă a vest­­europerului in problemele de securitate — relevă agenţia Reuter, într-o cuvin­ta­re rostită de o conferinţă organizată, la Oxford, de ziarul Pieţei com­u­­ne, „Studies“, el a opinat că Europa occidentală ar trebui să-şi întărească unitatea in probleme­le securităţii, pentru a încerca să echilibreze influenţa Statelor Unite. Politica externă america­nă este considerată ca avind un caracter confuz şi de confrunta­re — a arătat Dankert, susţinind că ar fi extrem de important ca vest-europenii să ajungă la un consens în legătură cu prezenţa armelor nucleare şi cu negocie­rile de la Geneva asupra con­trolului armamentelor. „In le­gătură cu negocierile — a spus Dankert —, am impresia că vest­­europenilor li se rezervă din nou rolul de spectatori... infor­maţi“. WASHINGTON 29 (Agerpres). — Senatorul american Alan Cranston a lansat, duminică, o nouă chemare la efectuarea unui progres mai rapid spre reduce­rea arsenalelor nucleare şi la iniţierea de negocieri imediate pentru încheierea unui acord ve­rificabil in acest sens, informea­ză agenţia A.P. El a avertizat, intr-o cuvintare rostită la Uni­versitatea Columbia, din New York, că cel puţin 80 la sută din populaţia lumii, respectiv peste trei miliarde de locuitori, şi-ar pierde viaţa Intr-un eventual război nuclear, iar omul ar fi a­­meninţat cu dispariţia. VIENA 29 (Agerpres). — In­tr-unul din cartierele capitalei austriece a început o săptămînă de luptă pentru pace şi dezar­mare, ce programează conferin­ţe şi adunări cu tema „Hiroşima nu trebuie să se repete“ — trans­mite agenţia TASS, citind surse din Viena. Acţiunea, chemată să contri­buie la unitatea forţelor iubi­toare de pace în lupta împotriva pericolului unui război nuclear şi împotriva cursei înarmărilor, a prilejuit şi deschiderea unei expoziţii înfăţişînd consecinţele bombardamentului atomic asupra oraşelor japoneze- Hiroşima­ şi Nagasaki. COPENHAGA 29 (Agerpres). — Sub deviza „Nordul Europei — zonă denuclearizată" la Odense a avut loc o conferinţă a tinere­tului studios din Danemarca de­dicată luptei pentru pace, pen­tru înlăturarea pericolului unui război nuclear. Delegaţii — pes­te 700 de reprezentanţi ai unor organizaţii de tineret, sindicate şi de luptă pentru pace — au examinat probleme privind ex­tinderea mişcării tinerilor pentru dezarmare şi destindere. La conferinţă — notează agen­ţia TASS — s-a relevat însemnă­tatea pe care ar avea-o crearea in nordul Europei a unei zone denuclearizate. HELSINKI 29 (Agerpres). — La Tampere s-au desfăşurat lu­crările unei conferinţe a Parti­dului Comunist Finlandez. Cei peste 1 200 de participanţi la conferinţă au relevat necesita­tea activizării în continuare a luptei pentru pace, destindere şi dezarmare, pentru crearea unei zone denuclearizate în nordul Europei. TOKIO 29 (Agerpres). — Adu­nările municipale ale oraşelor Japoneze Tateyama şi Yamato au adoptat rezoluţii în care cer interzicerea armelor nucleare, transmite din Tokio agenţia TASS. Cele două rezoluţii se adaugă documentelor similare adoptate de organele locale de autocondu­­cere din peste 100 de oraşe din Japonia. Despre aur s-au scris bi­blioteci întregi. De bine sau de rău,­in toate limbie pă­­mintului. Pentru vechii egip­teni, aurul era „carnea soa­relui“ ; pentru vechii indieni, „lumina minerală“ ; pentru vechii chinezi, „metalul per­fect“ ; pentru azteci „faţa în­noită a Pămintului", de la începutul sezonului ploilor, înainte de reînvierea vegeta­ţiei, înţelepciunea africană vede în aur, intre altele, „singurul metal care devine bumbac răminind totuşi fier“. în evul mediu, aurul constituie raţiunea de a fi a alchimiştilor. „Relicvă bar­bară“ — conchide economis­tul Keynes, ,fabulosul me­tal“ — exclamă poetul Jose Maria de Heredia, „imuabil, impartial, universal" — îl va califica generalul De Gaulle cine se gindea la înlocuirea dolarului cu aurul ca etalon de bază in sistemul monetar international. Simbolistica generată de ceea ce financiarii şi presa numesc astăzi, pe un ton apa­rent neutru, „metalul gal­ben“ este de o bogăţie ce o depăşeşte cu mult pe aceea însumată a tuturor celorlalte elemente din tabelul lui Mendeleev. Iar imaginaţia lumii nu conteneşte nici azi să utilizeze aurul ca termen de comparaţie in cele mai di­verse împrejurări. Publicistul francez Maurice Roy făcea la un moment dat, pe un ton sec, obiectiv, o constatare menită să defi­nească in modul cel mai sim­plu si mai exact contururile reale, materiale, ale „mira­jului aurului“. Cu alte cuvin­te, el se întreba : in fond, cit aur există acum in lume ? Răspunsul său, cuprins intr-o formulare cit se poate de ri­­guroasă, sună astfel : trAdu­­nat laolaltă, tot aurul din lume, extras incepind din seculul al XV-lea și p.nă as­­­­tăzi, n-ar forma decit un cub cu latura de 15 m. El n-ar ajunge, aşadar, nici măcar să umple, de pildă, scena Ope­rei din Paris“. O cantitate care ar cintări, per total, mai pufin de 70 000 de tone. Specialiştii in problemele păcii şi războiului au făcut, şi ei, un alt calcul, pornind tot de la o întrebare . Pe lingă multele milioane de vic­time omeneşti, cile pagube materiale au produs, in isto­ria omenirii, cele aproxima­tiv­ 14 000 de conflagraţii dis­trugătoare, cine se spune că au fost in ultimele cinci milenii ? Însumate, pier­derile materiale provocate omenirii in războaie ar fi de valoarea unui briu de aur avind o grosime de ciţiva metri care ar înconjura Pă­­mintul pe la Ecuator. Aşadar, tot aurul din lume n-ar fi in stare să acopere nici măcar intr-o măsură infimă tot ceea ce războaiele au distrus din civilizaţia materială a ome­nirii. Iar in calcule n-a in­trat si costul tot mai ruină­toarei curse a înarmărilor, care, după estimaţiile făcute, ar urma să se soldeze către acest sfirşit de secol şi de mileniu cu o pierdere anuală pentru omenire de o mie de miliarde de dolari. Există un proverb african după care „dintr-un gram de aur se poate face un fir sub­ţire ca firul de păr cu care s-ar înconjura satul“. Astfel tors, tot aurul din lume n-ar putea imagina nici pe departe bunul de aur, la gro­simea calculată de specialişti, care s-ar putea face cu va­loarea a tot ceea ce războa­iele au distrus din civilizaţia planetei. Corneliu Vlad R.F.G.: Ciocniri Intre politie şi neonazişti RONN 29 (Agerpres). —i în oraşul vest-german Nürnberg (Landul Bavaria) s-au produs ciocniri intre forţele de poliţie şi participanţii la o demonstra­ţie cu caracter rasist organizată, la sfîrşitul săptăminii trecute, de organizaţia neo-nazista „Ti­nerii naţional-democraţi“ (orga­nizaţia de tineret a Partidului Naţional Democratic — P.N.D ., de extremă dreaptă). Agen­ţiile U.P.I., T.A.S.S. şi A.D.N. informează că, in cursul acesto­­ciocniri, mai mulţi membri ai poliţiei au fost răniţi, fiind, de asemenea, operate 17 arestări in rindul neo-naziştilor. Paralel, aproximativ 1200 de persoane au luat parte, în ace­laşi oraş, la o demonstraţie de protest împotriva acţiunilor pro­vocatoare ale extremiştilor de dreapta. Anterior, la cererea organiza­ţiilor democratice din Nürnberg, autorităţile municipale au inter­zis desfăşurarea demonstraţiei organizaţiei neonaziste a P.N.D. Italia, întrevederea conducătorului delegaţiei P.C.R. cu secretarul general al P.S.D.I. ROMA 29 (Agerpres). — La Milano s-au încheiat lucrările celui de-al XIX-l­ea Congres al Partidului Socialist Democratic Italian. Congresul l-a reales pe Giu­seppe Saragat in funcţia de pre­şedinte al partidului şi pe Pie­tro Longo ca secretar general La încheierea lucrărilor, to­varăşul Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., con­ducătorul delegaţiei P.C.R. la Congresul P.S.D.I., s-a intilnit cu tovarăşul Pietro Longo, în numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, au fost adresate calde felicitări cu prilejul realegerii senatorului Giuseppe Saragat ca preşedinte al partidului şi a tovarăşului Pietro Longo ca secretar gene­ral al P.S.D.L Din partea preşedintelui parti­dului şi a sa personal, Pietro Longo a exprimat vii mulţumiri pentru felicitările adresate şi a rugat să se transmită tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald me­saj, expresie a sentimentelor de profundă stimă şi prietenie ale conducerii P.S.D.L şi ale mem­brilor acestui partie­ In cadrul convorbirii a fost exprimată din nou dorinţa reci­procă de a dezvolta in continu­are legăturile de prietenie şi co­laborare dintre Partidul Comu­nist Român şi Partidul Socia­list Democratic Italian, in inte­resul celor două partide, ai po­poarelor român şi italian, al cauzei păcii, cooperării şi co­laborării internaţionale, secu­rităţii şi independenţei po­poarelor, întîlnirea, s-a caracterizat printr-o atmosferă deosebit de cordială, prietenească. . Intilnirea reprezentantului P.C.R. cu reprezentanţi ai P.C.R. ROMA 29 (Agerpres). — To­varăşul Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a avut o întilnire cu tovarăşii Giancarlo Paretta, membru al Direcţiunii Partidului Comunist Italian, şe­ful Secţiei pentru problemele In­ternaţionale a C.C. al partidu­lui şi Antonio Rubbi, membru al C.C., şeful Secţiei externe a C.C. al P.C.I. Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost transmis un cordial mesaj de salut tovarăşului Enrico Ber­­linguer, secretar general al P.C.R., precum şi membrilor Di­recţiunii partidului. Exprimînd mulţumiri, tovară­şul Giancarlo Paretta a arătat că are plăcuta misiune de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din partea tovarăşu­lui Enrico Berlinguer, a condu­cerii P.C.I., a tuturor comuniş­tilor italieni un salut cald şi prietenesc, cele mai bune urări de sănătate, de noi succese în neobosita sa activitate in frun­tea partidului şi a statului. Amintindu-şe cu deosebită plă­cere de recenta Întilnire şi de convorbirile deosebit de fruc­tuoase avute cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Giancarlo Paretta a relevat bunele relaţii dintre cele două partide, care cunosc o evo­luţie pozitivă, impulsionate de înţelegerile convenite intre to­varăşii Nicolae Ceauşescu şi Enrico Berlinguer. El a dat o înaltă apreciere contribuţiei de seamă a secretarului general al P.C.R., a Partidului Comunist Român, a României socialiste la cauza păcii, destinderii, colabo­rării în Europa şi in întreaga lume. Cu prilejul convorbirii a fost exprimată dorinţa reciprocă de a dezvolta şi amplifica raportu­rile dintre P.C.R. şi P.C.L, ba­zate pe stimă şi respect mu­tual apreciindu-se că aceasta contribuie la întărirea prieteniei dintre cele două ţări şi popoare, la cauza păcii, securităţii şi in­dependenţei naţiunilor Au fost abordate unele aspec­te actuale ale vieţii internaţio­nale relevindu-se de comun a­­cord, necesitatea de a se pune capăt Încordării internaţionale, de a se relua cursul destinderii, de a se acţiona de că­tre toate statele, toate forţele politice, democratice şi progre­siste, masele populare in direc­ţia opririi cursei înarmărilor, pentru realizarea, in primul rind, a dezarmării nucleare, pentru soluţionarea stărilor con­­flictuale pe cale politică, prin tratative. De asemenea, s-a sub­liniat necesitatea instaurării unei noi ordini economice Internatio­nale, relevindu-se rolul pe care 11 are colaborarea dintre parti­dele comuniste şi muncitoreşti, partidele socialiste, social-demo­­crate, alte forţe politice progre­siste, democratice, antiimperia­­liste în lupta pentru progres, pace, independenţă naţională. Convorbirea s-a desfăşurat in­­tr-o atmosferă cordială, tovără­şească, caracteristică raporturilor dintre P.C.R. şi P.C.R. A fost­ prezent Ion Margi­­neanu, ambasadorul ţării noas­tre in Italia. CAIRO 29 (Agerpres). — Pre­şedintele Egiptului, Hosni Mu­barak, l-a primit pe ministrul afacerilor externe al Sudanului, Mohamed Mirghani, aflat in vi­zită in Egipt, care i-a transmis un mesaj din partea șefului sta­tului sudanez, Gaafar El Nimeiri. BEIRUT­­29 (Agerpres). — Ministrul afacerilor externe al Egiptului, Kamal Hassan Aii, a declarat, intr-un interviu acor­dat saptăminalului libanez de limbă engleză „Monday Mor­ning“, citat de agenţia France Presse, că situaţia din Cisiorda­nia nu va altera aplicarea Tra­tatului de pace egipteano-israeii­­an, dar că „sentimentele poporu­lui egiptean vor fi, desigur, afec­tate de o eventuală anexare a Ci­­siordaniei şi culoarului Gază“. El a apreciat că, intr-o aseme­nea eventualitate, „guvernul de la Cairo ar reacţiona ca orice alt guvern arab, ca europenii sau ca S.U.A.“. BEIRUT 29 (Agerpres).­­ Orientul Apropiat Avioane Israeliene au efectuat in cursul zilei de luni zboruri de recunoaştere deasupra oraşe­lor de coastă libaneze Tyr şi Salda, relatează agenţia France Presse citind surse ale Forţei Interimare O.N.U. in Liban (UNIFIL). Artileria antiaeriană a forţe­lor comune palestiniano-progre­­siste libaneze a deschis focul Împotriva avioanelor israeliene, menţionează aceeaşi sursă. BEIRUT 29 (Agerpres). — Ministrul libanez al apărării, Joseph Skaff, a întreprins du­minică o vizită in Siria, în tim­pul căreia s-a întîlnit cu Ab­­del Halim Khaddam, vicepre­mier şi ministrul afacerilor ex­terne. TEL AVIV 29 (Agerpres). — După o lună Încheiată de inci­dente zilnice in Cisiordania şi zece zile consecutiv de grevă generală, după uciderea, în timpul manifestaţiilor, a şapte tineri palestinieni, după zeci de răniţi şi sute de arestări efec­tuate de militarii israelieni s-ar putea ca­­ lucrurile să nu se o­­prească aici — scrie agenţia France Presse intr-o analiză pe marginea evoluţiei situaţiei din teritoriile arabe ocupate. Paralel cu negocierile tripar­tite asupra autonomiei palesti­nienilor din Cisiordania şi Gaza, guvernul israelian a trecut la introducerea unei „administraţii civile“ destinate să inlocu­iască autorităţile militare de ocupaţie. De fapt, aceşti administratori nu sunt, după părerea observa­torilor, decit ofiţeri fără uni­formă. Incepind de la 1 noiembrie 1981, data sosirii şefului admi­nistraţiei civile, incidentele in oraşele palestiniene nu au mai încetat: manifestaţii ale elevi­lor reprimate cu violenţă ; dina­mitarea locuinţelor a patru fa­milii palestiniene ; Închiderea Universităţii palestiniene Bir Zeit, contestarea administrației civile. Congresul P.C. din Belgia BRUXELLES 29 (Agerpres). — La Bruxelles au luat sfirşit lu­crările Congresului al XXIV-lea al Partidului Comunist din Belgia. Delegaţii au aprobat ra­portul Comitetului Central, re­zoluţia cu privire la bilanţul ac­tivităţii partidului in perioada ce a trecut de la precedentul con­gres, precum şi rezoluţii în pro­bleme de politică internă, de po­litică internaţională şi în ceea ce priveşte necesitatea luptei pentru pace. Au fost alese noile organe de conducere. Comitetul Central întrunit in plenară, a procedat la alegerea Biroului Politic al C.C. a Secretariatu­lui Național, Louis Van Geyt a fost reales în funcția de pre­şedinte al P.C. din Belgia. O. Germană: Sosirea delegaţiei de partid şi de stat a R.P. Polone BERLIN 29 (Agerpres). — La Invitaţia secretarului general al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D. Ger­mane, Erich Honecker, luni a sosit la Berlin, intr-o vizită ofi­cială de prietenie, o delegaţie de partid şi de stat a R.P. Polone, condusă de Wojciech Jaruzelski, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., preşedinte al Consiliului de Mi­niştri şi al Consiliului militar pentru salvare naţională, în aceeaşi zi au început convorbi­rile oficiale dintre delegaţiile celor două ţări — transmit agen­ţiile P.A.P. Şi A.D.N. Situaţia din Salvador SAN SALVADOR 20 (Ager­pres). — Rezultatele pretinselor alegeri organizate In Salvador de junta de guvernămint, in Încercarea de a-şi legitimiza existenţa, sunt incerte — infor­mează agenţiile internaţionale de presă. Desfăşurate intr-o atmo­sferă de tensiune politică, de luptă armată declanşată de forţele Frontului Farabundo Marti pentru Eliberare Naţio­nală, după lovitura de stat din octombrie 1979, participarea la scrutin s-a făcut în numeroase localităţi sub ameninţarea ar­melor, sau a fost nulă în re­giunile controlate de insurgenţi. Agenţiile France Presse, Reu­ter, U.P.I. şi A.P. relevă că fie­care dintre principalele partide speră in „victorie, cu toate că nici una dintre forţele anga­jate in lupta pentru putere nu va dispune de o majoritate abso­lută in viitorul „parlament“. Primele rezultate parţiale trans­mise de agenţiile internaţionale dau un uşor avans Partidului Democrat Creştin — aflat la pu­tere — urmat, îndeaproape, de Alianţa Naţionalistă Republicană (ARENA), (ambele, formaţiuni politice de dreapta). Piaţa comună: agravarea fenomenelor de criză Nimic euforic, nimic exube­rant, nimic edulcorat, în aces­te zile de întîlniri şi schim­buri de vederi la diferite nivele, in cadrul Pieţei comune. „Nu e cazul de congratulări“, a subliniat Gaston Thorn, preşe­dintele în exerciţiu al Comisiei vest-europene, cu prilejul unui colocviu. Adăugind : „e un timp al reflecţiei grave şi lucide“. Şi aceeaşi voce (cit se poate de au­torizată in materia respectivă) continuă, motivînd : C.E.E. tra­versează, probabil, cea mai gra­vă perioadă a istoriei sale. Nici­odată — spune Gaston Thorn — comunitatea vest-europeană nu s-a aflat intr-o astfel de con­junctură a unor factori de criză. Cu un şomaj crescind , cu o scădere a investiţiilor, care nu­ permite compensarea declinu­lui industrial prin dezvoltarea sectoarelor de virî ; cu inflaţie , cu dependenţă energetică , cu deficit comercial şi bugetar ; în fine, cu divergenţe economice intre statele membre. Probleme stringente, înscrise şi în atenţia Consiliului Pieţei comune, care s-a reunit incepind de ieri la Bruxelles, pentru două zile, cu­­ participarea şefilor de stat şi de guvern. Desigur, aniversarea a 25 de ani de la constituirea C.E.E. nu e lipsită de ceremonii festive. Desigur, nu lipsesc nici fraze frumoase privind, bunăoară, con­tribuţiile aduse „construcţiei vest-europene“ (cancelarul Hel­mut Schmidt). Dar nu e mai pu­ţin adevărat că toate declara­ţiile, inclusiv ale şefului cabine­tului vestgerman, trădează preo­cuparea pentru „o mai mare în­ţelegere pe plan politic“ în sinul comunităţii şi, în acelaşi peisaj, pentru eforturi consacrate ate­nuării disensiunilor pe plan economic. Chestiunile aflate în dispută, a fost de părere Hel­mut Schmidt, ar putea fi re­zolvate „prin compromisuri re­ciproce“, întrebarea e­ă cit de accesibile sunt acestea, dată fi­ind amploarea problemelor în­scrise pe tapet. Sunt două elemente principale pe care le reţin, în acest sens, reprezentanţii „celor 10“. Rece­siunea (exprimată prin dimi­nuarea producţiei, cu reduceri de 0,3 pină la 2,2 la sută sau chiar creşteri zero şi prin 10,7 milioane de şomeri in ţările membre ale Pieţei comune, ci­fră ce­ se aşteaptă să urce, in continuare, cu încă 100 000 de oameni in fiecare lună). Şi ne­gocierile anevoioase asupra re­formei C.E.E., cu problema con­tribuţiei britanice la bugetul co­munităţii (la , care premierul Margaret Thatcher a ameninţat că Anglia nu va participa anul acesta dacă „nota sa de piaţă“ nu va fi revizuită). Potrivit optimiştilor, in­­exis­tenţa sa de un sfert de secol, C.E.E. a înregistrat si rezultate tangibile, in diferite domenii. Dar, cercuri­ mari prudente re­levă, la Bruxelles, că aceste re­zultate sunt, în majoritate, ne­finalizate ori necesită amelio­rări. Iată şi exemple. Politica agrară comună, care absoarbe două treimi din bugetul C.E.E. (contestată fiind, se ştie, de Ma­rea Britanie) nu mai asigură progresul venitului real al ce­­lor opt milioane de agricultori din Piaţa comună (şi la Parte, zeci de mii, veniţi cu tractoare,­­ camioane şi vaci, au participat la un marş şi un miting de pro­test împotriva cursurilor pre­ţurilor comunitare la produsele agricole). De asemenea, nici proiectul unei uniuni economice şi monetare nu s-a bucurat de succes, chestiunea limitîndu-se la crearea sistemului monetar vest-european şi nici o politică economică în măsură să apropie poziţiile statelor membre n-a putut fi pusă la punct. De aici, accentuarea diferenţelor dintre ratele inflaţiei, ale deficitelor comerciale şi bugetare, supu­­nind sistemul de schimb vest­­european la presiuni puternice. In plus, menţionează observa­torii, capacitatea de decizie a C.E.E. s-a atenuat considerabil, în bună parte ca reflectare a crizei economice, a unei ten­­din­ţe manifestate de diverse ţări membre către întoarcerea la măsuri protecţioniste şi la o închistare, în general, a Pieţei comune — amintea tot Gaston Thorn. Dificile sunt şi trata­tivele C.E.E. cu Japonia şi S.U.A. , deşi preşedintele Ro­nald Reagan a afirmat că vede in Piaţa comună „un partener şi nu un rival“, un document al Comisiei Executive a C.E.E. aflat pe masa de lucru a miniş­trilor de finanţe comunitari, la Bruxelles, avertizează că ratele înalte ale dobînzilor practicate pe S.U.A. ar putea ameninţa în­cercările de redresare a econo­miilor occidentale in acest an. Nu a apărut o veritabilă coor­donare nici in sectoarele ener­giei, cercetării, dezvoltării re­gionale şi acţiunii sociale. Nici in­­sectorul industrial, în care ramurile tradiţionale — side­rurgia, şantierele navale etc. — prezintă semne evidente de criză. E încă mult de făcut la nivelul ţărilor membre — con­chid sursele de specialitate — pentru a pune în mişcare o a­­devărată politică de investiţii in aceste domenii, ca şi in alte­le, de viitor. Probleme se pare că sunt şi in alte privinţe. Astfel, Curtea de justiţie a comunităţii, cu sediul la Luxemburg, este solicitată tot mai des pentru a-şi spune cu­vin­tul asupra­ unor infracţiuni ale statelor membre la tratatele semnate (cum a fost cazul in di­feritele „războaie“, — al mieilor, al vinului). Iar fricţiunile înre­gistrate, de pildă, pe marginea cererii Marii Britanii de a i se reduce contribuţia la bugetul co­munitar nu numai că nu au fost lesne surmontate, ci — discuta­te de ani de zile — au riscat să creeze noi tensiuni şi în cadrul actualei întîlniri la nivel înalt a C.E.E In ultima clipă, o formulă de compromis prezentată de Leo Tindemans, președintele belgian al Consiliului Ministerial al „ce­lor zece“, — preconizând ram­bursări Marii Britanii timp de anei ani, cu posibilitatea de a modula în fiecare an nivelul acestora în funcţie de situaţia ţării faţă de bugetul C.E.E. — a creat un oarecare respire. Pina la 3 aprilie, cind propunerea urmează să fie dezbătută, nu se ştie precis cu cu­ entuziasm, de un consiliu special al miniştrilor de externe. Mulţi vor fi tentaţi — opinează U.P.Î. — să deplîn­­gă ineficienţa şi pierderea de timp înregistrate in contextul unor structuri nefinisate, cum le-a caracterizat tot Leo Tinde­mans. Dar iată că „cei zece“ au convenit totuşi asupra unui punct : să se înfiinţeze o fun­daţie vest-europeană, a cărei misiune va fi dezvoltarea unei mai bune cunoaşteri, a unei mai bune comprehensiuni, mutuale intre popoarele ţărilor membre ale C.E.E. In sfirşit, un acord. Rămîne de văzut ce efect va avea asupra celei de-a doua ge­neraţii — aşa e denumită — a Pieţei comune, a cărei istorie, de fapt, a şi început. Crîna Sirbu ­r REDACŢIA : Piaţa Scinteii. Tel. 17 60 10. Administraţia, int. 15 34, interurban 289. Telex : 11179 — Bucureşti, cod: 71341. Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Anunţurile de­ publicitate se primesc la Agenţia de publicitate din strada 13 Decembrie, nr. 24, București, cod. 70 709 tel. 16 79 45. Tiparul: Combinatul poligrafic „Casa Scinteii“. Cititorii din străinătate se pot abona prin ILEXIM — departamentul export-import presă. P.O. Box 136—137, telex 11226 București, str. 13 Decembrie nr. 3­­­40 340 Cel de-al V-lea Congres al P.C. din Vietnam HANOI 29 (Agerpres). — La Hanoi continuă lucrările celui de-al V-lea Congres al P.C. din Vietnam. Participanţii au audiat raportul cu privire la direcţiile de bază, sarcinile şi obiectivele dezvoltării economico-sociale a R. S. Vietnam in cincinalul 1981—1985 şi pe perioada pină in anul 1990, precum şi raportul cu privire la construcţia de partid. Conducătorul delegaţiei parti­dului nostru, tovarăşul Ion Co­­man, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a transmis celui de-al V-lea Congres al P.C. din Viet­nam mesajul Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân. Mesajul C.C. al P.C.R. în numele Partidului Comu­nist Român, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, al comuniştilor şi tu­turor oamenilor muncii din România adresăm delegaţilor la cel de-al V-lea Congres al Par­tidului Comunist din Vietnam comuniştilor, întregului popor vietnamez prieten un cald salut tovărăşesc şi cele mai bune urări de succes. Partidul Comunist Român. În­tregul nostru popor urmăresc cu interes şi se bucură din toată inima de succesele însemnate obţinute de poporul vietnamez, sub conducerea partidului său comunist, in transformarea so­cialistă a Vietnamului indepen­dent şi unificat, in refacerea economiei. In dezvoltarea ştiin­ţei, culturii şi invâtămîntului, in ridicarea nivelului de viaţă ma­terială şi spirituală a­ celor ce muncesc. Ne este plăcut să evocăm şi cu acest prilej raporturile de prie­tenie şi colaborare statornicite intre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Viet­nam, între ţările şi popoarele noastre. O expresie elocventă a acestor relaţii au constituit-o solidaritatea militantă a po­porului român, sprijinul mate­rial, politic şi diplomatic acor­date în lupta dreaptă a poporu­lui vietnamez împotriva colo­nialismului şi a imperialismului, pentru eliberare naţională şi socială, pentru reunificarea patriei. Ne exprimăm ferma încredere că in noua etapă cind poporul vietnamez a păşit pe calea re­construcţiei socialiste a patriei unificate, relaţiile dintre Parti­dul Comunist Român şi Partidul Comunist din Vietnam, dintre România şi Vietnam, puternic stimulate de înţelegerile reali­zate in cadrul int­enirilor de la Bucureşti şi Hanoi intre to­varăşul Nicolae Ceauşescu si to­varăşul Le Duan se vor dezvolta in continuare pe plan politic, economic, tehnico-stiintific si în alte domenii, spre binele şi in interesul popoarelor noastre, al dezvoltării economico-sociale a celor două tari, al cauzei gene­rale a socialismului, indepen­denţei, păcii si colaborării inter­naţionale. Dragi tovarăşi, In prezent, oamenii muncii din România, strins uniţi în jurul Partidului Comunist Român, al secretarului său general, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, mun­cesc cu dăruire şi abnegaţie pentru transpunerea în viaţă a măreţelor obiective stabilite de cel de-al XII-lea Congres al partidului pentru dezvoltarea in continuare a forţelor de pro­ducţie, realizarea unei profunde revoluţii agrare, ridicarea con­tinuă a nivelului de trai mate­rial şi spiritual al poporului, tre­cerea României la un nou stadiu de dezvoltare­­ de la tară so­cialistă in curs de dezvoltare la tară socialistă mediu dezvoltată. Partidul Comunist Român ma­nifestă o preocupare constantă pentru creşterea conştiinţei so­cialiste a oamenilor, educarea lor in spiritul eticii şi echităţii so­cialiste, pentru perfecţionarea continuă a conducerii tuturor domeniilor de activitate, a rela­ţiilor sociale, pentru adincirea democraţiei socialiste, îmbună­tăţirea cadrului organizatoric care să asigure şi să stimuleze participarea largă şi nemijlocită a oamenilor muncii la procesul de elaborare, dezbatere şi în­făptuire a politicii interne si externe a partidului şi statului, la conducerea întregii societăţi. Preocupindu-se de edificarea cu succes a socialismului în România, partidul si statul nos­tru promovează, totodată, o poli­tică internaţională dinamică şi constructivă menită să contribuie la statornicirea unui climat de pace, înţelegere şi colaborare intre toate statele lumii. In centrul politicii sale ex­terne, România situează in mod constant dezvoltarea prieteniei şi colaborării cu toate ţările so­cialiste ,militează ferm pentru întărirea solidarităţii lor, pentru promovarea unor raporturi de tip nou intre ele, care să consti­tuie un exemplu de relaţii între naţiuni libere şi independente să sporească forţa de atracţie şi influenţa socialismului in lume. Totodată, ţara noastră dez­voltă colaborarea cu ţările în curs de dezvoltare, cu statele nealiniate, extinde, de asemenea, legăturile cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate ţările lumii, fără deosebire de orinduire so­cială. La baza Întregii noastre poli­tici­­ externe aşezăm în mod neabătut respectarea principiilor deplinei egalităţi in drepturi, ale independentei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in tre­burile interne şi avantajului re­ciproc, nerecurgerii la forţă si la ameninţarea cu forţa, afir­marea dreptului fiecărui popor de a se dezvolta liber si inde­pendent, potrivit voinţei şi aspi­raţiilor proprii. Tovarăşi, Partidul Comunist Român, România socialistă consideră că in situaţia internaţională actuală, deosebit de încordată, sarcina fundamentală care stă in faţa tuturor popoarelor este salvgar­darea păcii, încetarea cursei înarmărilor. Înfăptuirea de paşi concreţi pe calea dezarmării şi in primul rind a dezarmării nucleare. Ca ţară europeană, România acţionează statornic pentru instaurarea unui climat de pace, securitate şi înţelegere pe con­tinent, pentru încheierea cu re­zultate cit mai bune a reuniunii de la Madrid, pentru convo­carea unei conferinţe consacrate întăririi încrederii şi înfăptuirii dezarmării in Europa, pentru asigurarea continuităţii acestor reuniuni. In acest sens, conside­răm că trebuie să se facă to­tul pentru oprirea amplasării de noi rachete nucleare in Europa, pentru retragerea şi lichidarea completă a celor existente. Ne pronunţăm pentru lichi­darea tuturor focarelor de ten­siune şi rncordare existente in diferite zone ale globului, pen­tru soluţionarea diferendelor dintre state numai şi numai pe cale paşnică, prin­­ tratative, excluzîndu-se cu desâvîrsire forţa si ameninţarea cu folosirea forţei, respectindu-se dreptul fiecărui popor de a-si clădi viata asa cum doreşte, fără nici un amestec din afară. Profund preocupată de adîn­­cirea continuă a decalajelor in dezvoltarea economică a state­lor, ţara noastră consideră că este imperios necesar să se in­tensifice eforturile pentru lichi­darea subdezvoltării şi înfăp­tuirea unei noi ordini economica internaţionale, în spiritul bogatelor sale tra­diţii de­ solidaritate revoluţio­nară. Partidul Comunist Român întăreşte continuu colaborarea cu partidele comuniste şi mun­citoreşti, acţionează pentru fău­rirea unităţii de tip nou, a aces­teia, întemeiată pe respectarea neabătută a dreptului fiecărui partid de a-şi stabili in mod autonom linia politică, strategia şi tactica revoluţionară cores­punzător cerinţelor şi realităţilor specifice din fiecare ţară. In acelaşi timp, Partidul Comunist Român dezvoltă conlucrarea cu partidele socialiste şi social-de­­mocrate, cu partidele democra­tice, progresiste din noile state independente, cu mişcările de eliberare naţională, cu forţele înaintate şi progresiste de pretu­tindeni. Considerăm că prin eforturile unite ale tuturor acestor forţe este posibil triumful păcii, socialismului şi progresului pe planeta noastră. Exprimîndu-vâ mulţumiri pen­tru invitaţia de a participa la lucrările Congresului dum­nea­­voastră, vă dorim, dragi tovarăşi, succes deplin în înfăptuirea hotăririlor pe care le veţi adopta, in opera de construire a socia­lismului in patria dumneavoas­tră, spre binele şi fericirea po­porului vietnamez. Trăiască prietenia şi cola­borarea multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Vietnam, dintre ţările şi popoarele noastre ! COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN EM­WEWMWM­WMWBWME • Fostul minstru spaniol al justiţiei, Francisco Fernandez Ordonez, a fost ales secretar ge­neral al Partidului de acţiune democratică (F.A.D.), al cărui congres constitutiv s-a desfă­şurat în perioada 26—28 mar­tie a.c. la Madrid. Noua forma­ţiune spaniolă a fost creată la iniţiativa unui grup de 10 de­putaţi şi 6 senatori care au pă­răsit, in noiembrie, anul trecut,­­ partidul de guvernămint, Uniu­nea Centrului Democratic, (U.C.D.) căruia îi reproşează a­­lunecarea spre dreapta. • Ceremonie. La Muzeul de ştiinţă şi tehnologie din Ottawa a avut loc ceremonia oferirii unui machete a avionului lui Traian Vuia pentru colecţia de machete a pionierilor aviaţiei mondiale din acest prestigios muzeu cana­dian. Au participat M. Brad­ford, directorul muzeului, J. Mallone, director in Departa­mentul muzeelor naţionale ca­nadiene, dr. Remus Vuia, pre­şedintele companiei „Combus­tion engineering“, nepotul ma­relui inventator român, repre­zentanţi ai ambasadei ţării noas­tre la Ottawa. „ La Conakry s-au desfăşurat convorbiri între preşedintele Guineei, Ahmed Sekou Touré, şi Serghei Kraigher, preşedintele Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, consacrate analizării unor aspec­te ale situaţiei internaţionala actuale şi activităţii ţărilor ne­aliniate in perspectiva viitoarei reuniuni la­­nivel înalt din acest an.­­ In Franţa, personalul din transporturile publice , rutiere, maritime şi aeriene — a început luni o grevă de proporţii, con­siderată ca fiind cea mai mare din ultimii 20 de ani din acest sector — informează agenţia France Presse. Intre altele, gre­viştii revendică îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. 9 Aminare. Aterizarea nave­tei spaţiale americane Colum­bia programată pentru luni, ora 19.27 (GMT), a fost sm­înată pentru marţi, a anunţat Cen­trul de control de la Houston. Anunţul a intervenit cu 39 de minute înainte de aterizarea pro­gramată luni şi se precizează că decizia de aminare a fost luată datorită vinturilor puternice, no­rilor de praf și slabei vizibili­tăți din regiunea White Sands, statul New Mexico, unde urma să se producă revenirea la sol a navetei. Sondaj de opinie Un institut spaniol a con­statat prin sondaj o evoluţia deosebit de semnificativă in opinia publică a ţării. 52 la sută din cei chestionaţi au declarat că sunt gata să par­ticipe activ la apărarea de­mocraţiei împotriva unei noi tentative de puci militar. Nu­mai trei la sută s-au arătat gata să sprijine o astfel de acţiune. Faţă de sondaje ase­mănătoare ce au avut vre un trecut, se constată o creştere considerabilă a adversarilor loviturilor de stat (de la 47 la 52 la tută), o scădere, de ase­menea, considerabilă a cetă­ţenilor care se declară indife­renţi de la 47 la tută in mar­tie 1981, și 29 la tută în 1982. Sondajul a căutat să afle ţi reacţia publicului pe catego­rii sociale. Majoritatea celor care dau cele mai hotărite răspunsuri In apărarea de­mocraţiei sunt muncitorii ca­lificaţi. In timp ce 10 la tu­tă din industriaşi consideră „că afacerile lor vor merge mai bine in cazul că o lovi­tură de stat ar fi încununată de succes“, împotriva poluării Mediteranei. Lupta pentru protejarea Mediteranei de poluare are un sediu. In mod oficial, orașu­lui Barcelona i-a revenit onoarea de a fi declarat se­diul permanent al Secretaria­tului pentru protejarea Me­diteranei, care are sarcinii să organizeze acţiunile pen­tru prevenirea, controlul şi lupta împotriva poluării In zonă. Decizia, In acest sens, aparţine Conferinţei inter­­municipale ce a avut Ioc in noiembrie anu­l trecut. Dar raţiunea pentru care Barce­lonei i-a revenit această o­­noare este mai puţin onorabi­lă. Portul Barcelona a deve­nit centrul care poluează cel mai mult Marea Mediterana şi l-a considerat că, din a­­ceastă cauză, oraşul are atît obligaţii cit si mijloace mai mari decit toate celelalte in lupta impotriva poluării. Sărbătoare Pentru an fermier din Gloucester (Anglia), viţelul de aur a devenit o realitate. După un timp de la pierde­rea unui inel de aur deose­bit de preţios, el a fost găsit cu prilejul tăierii viţelului. S-a tras concluzia că inelul fusese pierdut in nutreţ si a stat In stomacul animalului fără să fie eliminat. Aşadar, bucatele gătite din acest viţel au fost prilej de mare sărbă­toare in familie. în aşteptarea sentinţei In urmă cu ciţiva ani, scrii­torul american Norman Mailer a descoperi un puşcă­riaş Jack Abbott, care scrise­se in închisoare o carte con­siderată de Matler drept o lucrare menită a fi de mart succes. Cartea a fost publica­tă, şi Malier a obţinut elibe­rarea puşcăriaşului vinovat de crimă. Dar, la şase sâp­­tămîni după eliberare, Jack Abbott ucide din nou un ce­tăţean nevinovat in aştepta­rea sentinţei, cazul a dat naş­tere la o dezbatere aprinsă in presa americană. Mailer a mers pină acolo incit a cerut, şi de această dată, ca uciga­şul să nu fie condamnat sub motivul că „cultura merită fe­­suvrarea de riscuri". O publi­caţie americană a condamnat atitudinea lui Mailer spunin­d că în conformitate cu această logică, asasinul Jack Abbott n-ar trebui să fie judecat de un tribunal ci de un cenaclu. Numai că, adaugă aceeaşi publicaţie, cenaclul acesta ar trebui să stabilească clar di­ferenţa dintre aprobarea li­cenţelor poetice şi a licenţei ucigătoare. Arme cu două tăişuri Un înalt funcţionar al De­partamentului de Stat a apre­ciat ca foarte­­ periculoasă tactica folosită de unii oa­meni politici americani care, in focul presiunilor exercita­te asupra aliaţilor, vest-euro­­peni pentru a-i determina să-şi mărească cheltuielile militare, te folosesc de ame­ninţarea că, in caz contrar, Statele Unite îşi vor retrage trupele staţionate în Europa. El a spus că este o armă cu două tăişuri. Un tăiş ar fi ca aliaţii vest-europeni să se la­se impresionaţi şi să cedeze. Dar un tăiş şi mai ascuţit ar fi ca presiunea să fie con­fundată cu o ofertă pozitivă şi necesară cerindu-li-se ca urmare americanilor să plece dacă intr-adevăr do­resc. In definitiv, retragerea tuturor trupelor rămase pe teritorii străine după de-al doilea război mondial este o idee care ciştigă tot mai mult aderenţi. împrumutul de cărţi Suedia este o ţară unde îm­prumutul de cărţi joacă un rol din ce in ce mai impor­tant în difuzarea culturii. Un sondaj făcut recent arată că împrumutul de cărţi, in con­tinuă creştere, a atins nive­lul de 9,5 cărţi împrumuta­te pe locuitor. Stocul total de cărţi al bibliotecilor­ mu­nicipale depăşeşte 38 de mi­lioane volume. Dar din cauza preţului ridicat, achiziţiona­rea de cărţi noi de către a­­ceste biblioteci a scăzut cu 4 la sută. In schimb, cheltuie­lile legate de activitatea bi­bliotecilor municipale au crescut cu 16,9 la sută. N. L

Next